Sunteți pe pagina 1din 6

Liceul Academiei de tiine a Moldovei

Aplicaie practic - la geografie

Tema: Descrierea economico-geografic comparativ a Italiei i Norvegiei

A efectuat: Oprea Elena


A verificat: Crave Ala

Chiinu 2013

Indici de comparare

Asemnri
Norvegia

Pozitia
economicogeografic

Pozitia tarii in
regiune

Ambele state sunt situate n


Europa.

Pozitia fa
de statele
vecine.

Statele au o pozitie favorabila


invecininduse cu state dezvoltate
economic.

Poziia n
raport cu
principalele ci
de transport
terestre i
maritim

Ambele state se afl n apropierea


celui de al 8-lea aeroport dup
traffic din lume Franckfurt pe
Main.
Ambele tri detin retea de cai ferate
si magistrle auto de importanta
international si au o retea de porturi
maritime bine dezvoltata.

Deosebiri
Italia

Este n Europa de Nord, situat n


vestul Peninsulei Scandinave,
ntre Oceanul Atlantic (Marea
Nordului), Oceanul Arctic (Marea
Barentsi Marea
Norvegiei), Federaia
Rus, Finlanda i Suedia.
Se invecineaz la Est cu Suedia,
Federaia Rus, Finlanda.

Norvegia se afla in apropierea


portului martim de pe pozitia a
doua in traficul de marfuri Rotterdam

Republica Italian este situat n cea


mai mare parte pe Peninsula Italic
(Eurapa de Sud ) i cuprinznd i
cteva insule la Marea Mediteran,
cele mai importante
fiind Sicilia i Sardinia
Se nvecineaz cu Frana la nordvest, Elveia i Austria la nord
i Slovenia la nord-est. De asemenea
nconjoar dou enclave
independente:San Marino i Vatican,
i are i o exclav nconjurat de
Elveia numit Campione d'Italia
Italia detine 2 porturi de importanta
universal si peste 12 porturi de
importanta nationala.

Pozitia fata de
bazele de
materie prima
si combustibili,
de principalele
regiuni
industrial si
agricole

Pozitia fata de
pietele de
desfarece a
productiei

Populatia
tarii

Nr. populatiei.
Miscarea
naturala a
populatiei
Structura
populatiei
dupa anumiti
factori.

Ambele tari au o pozitie destul de


favorabila fata de bazele de materie
prima si combustibili, de principalele
regiuni industrial si agricole

Dispune de bogate resurse de


subsol (petrol, gaze naturale,
minereuri
de fier, cupru,zinc, plumb, molibd
en, pirite) i de un
substanial potenial
hidroenergetic, n baza crora s-a
dezvoltat
intens electrometalurgia(feroaliaje
, oeluri, aluminiu, nichel,
cupru). n agricultur predomin
creterea animalelor (bovine,
porcine, ovine), producia de
cereale (orz, ovz, secar) i de
cartofi. Pescuit intens (se
vneaza balene).
Aceste tari au o pozitie favorabil
Norvegia serveste ca piata de
fa de pietele de desfacere ,
desfacere in special pentru tarile
servind ca piate de desfacere pentru din Nordul Europei dar nu numai,
tarile vecine si nu numai.
fiind in UE, aceasta colaboreaza
economic cu taote statele acestei
uniuni.
4627000 locuitori

Italia are resurse putine. Detine


Resursele traditionale ca minereuri de
fier si minereuri Resursele de
carbuni- foarte mici, iar recent s-au
descoperit resurse de gaze naturale in
Campia Padului. Se exploateaza
zacaminte de sulf, marmura si
mercur. Majoritatea materiilor prime
necesare industriei i mai mult dect
75% din necesarul de energie este
acoperit prin importuri. Agricultura are
un randament ridicat datorita eficientei
programelor de modernizare

Italia este o piata de desfacere


imensa pentru foarte multe tari si are
piete de desfacere in majoritatea
partenerelor sale economice.

58147000 locuitori

Nataliatea mai putin de 15


Bilantul natural- de la 0 pina la 3
Bilantul natural- mai putin de 0
Mortaliatea- de la 5 pina la 10
Mortaliatea infantile-mai putin de 10

Structura populatiei pe sexe- in ambele tari predominapopulatia feminine Rata de alfabetizare- 60%-80%
Structura populatiei pe grupe de virsta- predomina persoanele virsnice
Religia: Norvegia- protestanism,
Italia- catolicism
Structura rasiala- rasa europoida
PIB\loc. Norvegia-72306$
Italia-30200&
Structura etno-lingvistica- grupa de limbi indo-europeana

Asigurarea cu
resurse umane
de munca.
Structura pe
sectoare de
activitate
Repartizarea
populatiei.

Ramurele
industriale

Agricultura

In ambele state asigurarea cu resurse umane de munca este completata de bratele de munca straine .
Structura populatie pe sectoare de activitate: Sectorul primar- 17%
Sectorul secundar-27%
Sectorul tertiar-56%

Mediu rural 27%


Mediu urban-73%

Migratia
In ambele state se accentuiaza suburbanizarea si imigratia
populatiei.
Urbanizare
Gradul de urmabizare- 60%-80%
. Norvegia este caracterizat n general drept o economie
Italia Principale ramuri industriale
mixt o economie de pia capitalist cu o component
Siderurgia- se dezvolt n baza produciei de oel ifont. Italia
clar a influenei statului., bazat peindustrie diversificat,
ocup locul 3 n Europa i locul 9 pe glob.Centre ale productiei de
pe servicii ntransporturi i comer. Cele maidezvoltate
otel se gsesc situate noraele: Genova, Serto San Giovanni,.
ramuri ale industriei sunt:
Industria constructoare de maini- este puternic idiversificat. Ea
- electrometalurgia- care se bazeaz pe feroaliaje, oeluri,
joac un rol foarte important neconomia Italiei. n uzinele de la
aluminiu,nichel, cupru. n ultimii ani seremarc o ascensiune Torino, Novara,Milano, Bolzano, se fabrico gam larg de
n mai multedomenii.
automobile, autobuze, motociclete,motorete, scutere, biciclete etc.
-Construcia de maini esteo ramur n care Norvegia
Dup producia de automobile, Italiaocup locul 7 n lume.
exceleaz prin producia de nave, echipamentei utilaje
Centrele cele mai importante de construcii navale sunt n
electrotehnice, mainiunelte.
- prelucrarea lemnului
porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
fabricareahrtiei, industria chimic (care produce
Industria chimic- este foarte variat, fcndu-seremarcat prin
ngrminteazotoase, carbid),
cauciucul sintetic, anvelope, fire sifibre sintetice, ngrminte
- industria textil ide confecii, alimentar
chimice, celuloz i hrtie.Centrele sunt situate in: Torino, Milano,
(produselactate, margarin, conserve de carnei de pete).
Brescia, Novara.
Industria alimentar este rspndit peste tot; se poate spune c
este ramura industrial cel mai uniformrepartizat n teritoriu. Italia
se remarc prin produselede patiserie, ulei de msline, zahr,
conserve de petei vin.
Industria textil se caracterizeaz prin prelucrarealnii i a mtsii
naturale
Agricultura Norvegiei se bazeaz pecreterea animalelor,
Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor
deoarece doar 3,5% din suprafaa total a rii poatefi
de modernizare: regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au

folosit pentru agricultur.Terenurile arabile se gsesc doar


nnumr mic pe cmpiile din sud-esti n apropierea
orauluiTrondheim. n apropierea fiordurilor sunt cultivate
plante furajere. Principalele ramuri ale agriculturii sunt:
cresterea porcinelor si a bovinelor, industria
laptelui,exploatarea lemnului si productia deou.
Transporturi Construirea de sosele si cai ferate este foarte dificil si
le
scump in cazul Norvegiei, datorita faptului ca are un
relief foarte accidentat. Transportul pe apa este foarte
important in aceasta tara. Norvegia are 91.916 km de
sosele sintrecare o treime ssunt drumuri nationale.
Reteaua de cai ferate este administrata de stat si se
intinde pe 4.000 de km.
Transportul de coasta, de persoan si marfuri, este
foarte important in partea estica si nordica. Serviciul de
transport aerian international si intern este foarte bine
dezvoltat. Tara are foarte multe aeroporturi, iar
principalul aeroport international este Gardermoen
situat in nordul orasului Oslo.

fost reamenajate, iar cele mai intinse suprafete din Italia


peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene
moderne. Italia este o importanta producatoare de cereale (porumb,
grau), tomate, soia, lamai, struguri, fructe, masline. Este totodata
prima producatoare mondiala de vin.
Transporturile au un rol activ in dezvoltarea economica a Italiei.
Reteaua feroviara si rutiera moderna faciliteaza transporturile
interne si asigura legaturi internationale, traversand Muntii Alpi.
Noduri ale retelei de transporturi sunt: Milano, Torino, Bologna,
Florenta, Roma si Napoli. Transporturile maritime au un rol
important in exportul produselor industriale si importul materiilor
prime energetice si minerale. Genova este principalul port italian.

CONCLUZIE
Italia i Norvegia sunt doua tari inalt dezvolate in a caror sctructura exista diferente si asemanari.
In primul rind, pozitia economico-geografica defera foarte mult, Italia fiind n partea de sud, iar Norvegia n partea de
nord. Sunt tari maritime si detin cai comerciale de importanta mondiala. Au ca vecini state nal dezvoltate si astfel
exporteza eficient producia pe pieele interne ale acestora. Ambele dispun de condiii naturale avantajoase si
dezavantajoase pentru agricultura.
Norvegia nu produce cantitimari de produse agricole deoarece are n predispunere spre valorificare un teritoriu
agricol mult mai mic dect al Italiei. Italia ns a reuit s i fac cunoscut numele la nivel mondial pentru producia de
msline, fructe, vinuri. n ambele teritorii se cresc ovine, porcine icaprine Ambele state dispun de un relief muntos, de
o reea deruri nu prea dens. Iat de ce, clima i teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibil angajarea doar a unei
pri mici a teritoriului n agricultur, aceasta bazndu-se mai mult pecreterea animalelor. n Italia, dei relieful este
muntos, creterea plantelor este bine dezvoltat, iar creterii animalelor i se acord o atenie mai mic.
Au o suprafa apoape egal, Italia are o populaie de cteva ori mai mare dect populaia Norvegiei, numrul de
locuitori pe km fiind de asemenea mult mai mare.Italia i a Norvegia au o industrie devoltat, ns poziia economicogeografic a Italiei i permite dezvoltarea unui numr mai mare i mai divers de ramuri industriale, reuind s ocupe
locuri de frunte n lume i n Europa la producia de automobile, de oel i de font is se remarce prin gama variat
de produse alimentare. Dei a nregistrat progrese ndomeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei
sunt nc n curs dedezvoltare. Ambele ri particip la diviziunea internaional a muncii, ns cu un nivel diferit. Gama
larg de produse ale Italiei i permit s le exporteze pe cele mai mari piee ale lumii, n timpce numrul de produse
exportate de Norvegia este mult mai mic.
n concluzie, se prea c Italia este un stat mai bine dezvoltat dect Norvegia, ce dispune deun numr mai mare de
resurse umane de munc, este mai bine industrializat i duce relaii economice mult mai largi i mai variate, ns totui
Norvegia, n raport cu nivelul dezvoltriieconomice a altor state (dup indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap
de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005. Italia si Norvegia sunt exemplu de tari care au imbinat efficient toate tipurile de
resurse pe care le detin.

S-ar putea să vă placă și