Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALA

BALTARETU GEORGIANA SIMONA


GRUPA 114

BUCURESTI 2013

I. ASEZAREA SI POZITIA GEOGRAFICA

Orasul Fundulea este asezat in partea de sud-est a tarii si in partea de nord a


judetului Calarasi (harta 1), la aproximativ 44 30 latitudine nordica si 2420
longitudine estica, la 66.81 m deasupra marii.

Harta 1: Incadrarea in judet


Aflata la o distanta de 33 de kilometri fata de Bucuresti, orasul Fundulea
beneficiaza de conditii favorabile de amplasare in teritoriu fiind strabatuta de
autostrada A2 Bucuresti-Constanta dar si de DN 3, ambele trecand pe teritoriul
administrativ al localitatii, facand din acesta un oras de tranzit.
Localitatea este asezata in campia Mostistei, in prag de Baragan langa Tamadaul
copilariei lui Alexandru Odobescu.
Vecinii directi ai orasului sunt:
la nord: comuna Belciugatele;
la sud: comunele Fundeni si Plataresti;
la est: comuna Tamadau;
la vest: limita judetului Ilfov
Satul Gostilele face parte din comuna Fundulea si este asezat in partea de nord a
soselei nationale Bucuresti-Calarasi-Constanta, la o departare de circa 5 kilometri de
orasul Fundulea, si se invecineaza la:
Nord- satul Mariuta;
Sud- orasul Fundulea;
Vest- comuna Belciugatele
Est- curge raul Mostistea dincolo de care incepe sa se simta mirosul
Baraganului.
Incadrarea in teritoriu a orasului Fundulea:

II. CADRUL NATURAL

Teritoriul orasului Fundulea este prin excelenta o zona de campie, fiind situat in
campia Mostistei, cu altitudini ce nu depasesc 50-60 m.
Este situat pe raul Catana, al carui bazin hidrografic se intinde in cea mai mare
parte pe teritoriul acestui oras, la 2km de confluenta cu lacul Mostistea (foto 1), pe al
carui mal drept este situat satul Gostilele.

Foto 1: Lacul Mostistea

Climatul este continental, cu o temperature medie anuala de 10.4C. Luna cea


mai rece este ianuarie, cu o temperature medie de -15C, iar cea mai calda luna este
iulie, avand o temperature medie +22C. Minima absoluta este de -26.5, iar maxima
absoluta este de +41.0 C.
Vanturile dominante sunt reprezentate de Crivatul de est si nord-est cu o
frecventa de 20% si Austrul din vest si sud-vest cu o frecventa de 15%.
Precipitatiile medii anuale sunt de 580mm, din care 72% cad in timpul
perioadei de vegetatie lunile mai-iunie. In anotimpul de vara cad numai 35% din
totatul precipitatiilor anuale , avand caracter torential. Frecventa anilor secetosi este
foarte mare, de peste 40%. Peioadele de seceta mai frecvente sunt de 10-14 zile in
lunile mai-iulie si in jur de 30 zile la inceputul primaverii si mai ales la inceputul
toamnei. In general iernile sunt bogate in zapada, care adesea este viscolita.

In ceea ce priveste tipurile de sol, specifice zonei sunt nisipurile de Mostistea,


formatiuni geologice leistocenul superior, acoperite cu depozite loessoide cu o grosime
de pana la 20 m. Aceste nisipuri sunt favorabile cantonarii apei freatice la o adancime
de 14m. Tipul de sol dominant este cernoziomul cambic, cu o textura mijlocie spre
grea, format din loess eolian si profound (pH 6.4 6.8), iar continutul in humus
variaza intre 2.8 si 3.2. Solul este bine aprovizionat in azot (0.17 0.18) si potasiu
(K2O 16-20mg/100g sol sau 135-170ppmK) si este slab spre mediu cu fosfor (P2O5 25mg/100g sol sau 10-25 ppmP). Are o mare fertilitate potentiala fiind capabil sa dea
recolte mari in anii cu precipitatii suficiente si bine repartizate in perioada de vegetatie.
Vegetaia are caracter predominant de step , pe cmp i teras, fiind n mare
parte srcit de specii, degradat prin punat i activiti umane. Pajitile sunt
alctuite din firuta de bulb, laptele cinelui, pirul crestat, pelinia.
Vegetaia de mlatin i cea acvatic din lacuri i bli este reprezentat prin
stuf, sgeata apei, vscul de apa. n ap puin adnc de la marginea lacurilor i bl ilor
se ntlnete o specie de alg, numit mtasea broatei.
Zona stepei este populat cu animale adaptate agrobiocenozelor de aici, dintre
care amintim: iepurele, potrnichea, prepelia, oprla de iarb, arpele, dihorul de
step, mistreul. Fauna lacurilor este mult mai bogat, fiind reprezentat prin vidr,
vulpe, cine enot, bizamul. n bli i lacuri se ntlnesc raa mare i raa
critoare.Speciile de peti care populeaz apele lacurilor i blilor sunt renumite n
toat regiunea i au constituit dintotdeauna un punct de atracie pentru localnici
(carasul, crapul, alul, pltica i bibanul).
Chirpiciul este un bun termoizolator, primind cldura cu greutate si cednd-o
lent de aceea se construiau foarte multe case din chirpici (foto 2) si paianta in perioada
anilor 1950-1970.

Foto 2: Casa din chirpici

III. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA


Istoricul orasului Fundulea al carui nume se leaga de natura accidentala a
terenului este data relativ recent, fiind atestata documentar din anul 1778, in
Memorialele istorice si geografice asupra Valahiei publicate la Leipzig de catre
generalul Baner, la intoarcerea din razboiul ruso-turc, ramane o vreme din Principate.
Aceasta a luat nastere in urma unei asezari pe acest teritoriu a unor comunitati
bulgaresti ce au migrat din sudul Dunarii si s-au integrat in modul de viata al
populatiei autohtone.
Asezarile descoperite de arheologi pe Valea Mostistei sunt datate in general din
secolul al IV-lea d. Hr., reprezentand o populatie eterogena, formata din daci in curs de
romanizare, goti si sarmati. Sfarsitul acestor asezari este pus in legatura cu infrangerea
gotilor si invazia hunilor.
Din perioada de cristalizare a formarii poporului roman, din secolul al VIII-lea
secolul al X-lea d. Hr., au fost descoperite peste 50 de asezari pe Valea Mostistea.
Comparand desimea localitatilor existente astazi pe Valea Mostistei (cc47) cu cele ce
au existat in primul mileniu d. Hr., constatam ca teritoriul respectiv a fost continuu
locuit de populatia autohtona sedentara care a contribuit la procesul de formare a
poporului roman.
Satul Gostilele este atestat documentar inca din anul 1583 intr-un act de danie
al lui Mihai Voievod dar descoperirile arheologice facute in zona dovedesc vechimea
acestuia.
Dupa anul 1900 localitatea Fundulea (impreuna cu satul Gostilele) a cunoscut
aceleasi transformari ca si selelalte localitati din zona, pana in anul 1986, cand a fost
declarata oras, data deosebit de importanta in istoria orasului.
Orasul Fundulea se inscrie din punct de vedere al marimii in cadrul oraselor
mici. Totusi el a progresat foarte mult din punct de vedere economic si social in ultimii

ani, ca urmare a desfasurarii activitatii unui numar mare de unitati de importanta


nationala pe teritoriul acestuia: Institutul de cercetari pentru cereale si plante tehnice,
Statiunea de cercetari pentru plante medicinale si aromatice, Institutul de cercetari
pentru productia, cultura si industrializarea sfeclei de zahar si a substantelor dulci,
Fabrica de zahar, Centrul pentru protectia plantelor, Centrul de reproductie si selectie a
animalelor, Piscicola SA, AGROSEM IELIF Sistem Fundulea, Intrepriderea
Antrepriza Drumuri si Poduri, Intreprinderea pentru colectarea metalelor si Sectia
Energomontaj.

IV. POPULATIA
Populatia stabila a orasului Fundulea, conform datelor statistice la nivelul
anului 2011, este de 6489 din care 3315 reprezinta populatia feminina, iar 3174
populatia masculina a localitatii Fundulea.
In ceea ce priveste evolutia populatiei (grafic 1) se poate observa ca aceasta a
cunoscut cresterea cea mai mare in anul 1975 7952 locuitori, in toata perioada 19751980 orasul cunoscand cel m-ai ridicat nivel al populatiei, perioada ce coincide cu
deschiderea centrelor de cercetare.
Dupa anul 1990 numarul total al populatiei localitatii cunoaste un important
regres demografic ce culmineaza cu anul 1992 6005 locuitori. De asemenea perioada
1990-1995 este perioada cu cel mai scazut nivel al populatiei datorat regresului
economic ca urmare a schimbarilor sociale si politice ce au implicat numeroase
schimbari si in cadrul fenomenelor demografice.
La reducerea numarului populatiei contribuie si rata natalitatii in continua
scadere dupa anii 90, rata minima fiind de 7.560/00 (1995) iar in anul 1996
percepandu-se o usoara crestere pana la 8.760/00 .
Sporul natural ne indica anul 1997 ca fiind un an cu un procent ridicat in ultima
perioada 7.34/1000 locuitori, iar anul 1993 are cel mai mic procent 2.1/1000.
Rata scazuta a natalitatii are cauze multiple, dar dintre ele se detaseaza in
principal starea rea a calitatii vietii.
In ceea ce priveste diversi indicatori demografici, la nivelul anului 2011 au fost
inregistrati 68 de nascuti vii, 74 de decesuri si 1 decedat sub un an.
Grafic 1

EVOLUTIA POPULATIEI

Numar locuitori

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Anul

Populatia orasului Fundulea dupa etnie (grafic 2) este urmatoarea: 6145 de


romani, 5 aromani si 339 de rromi.
Grafic 2

Structura populatiei dupa etnie

Romani
Rromi
Aromani

Structura populatiei mai poate fi grupata si dupa religia locuitorilor(grafic 3 si


4), aceasta find urmatoarea: 6316- Ortodoxa, 5- Romano-Catolica, 100- Baptista, 26Penticostala si 40- religie nedeclarata.
Grafic 3:

Orodoxa

Alte religii

Grafic 4:

Chart Title

Romano-catolica

Baptista

Penticostala

Nedeclarata

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA:


a) SOMAJUL:
Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului 2012 este de 123 de persoane,
69 dintre acestia fiind barbati iar 54 femei. Rata somajului la sfarsitul anului, a fost de
1,89%, in scadere cu 0,19% fata de anul 2011.
Acest fenomen nu poate fi datorat creterii ratei de ocupare (populaia ocupata a
continuat sa scad), ci mai degrab altor factori precum : reducerea populaiei totale,
persoanele crora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizaiei de omaj nu mai
solicita nscrierea n evidenta ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munca ( ca

persoane n cutarea
unui loc de munca),
pensionri, migraia
ctre alte regiuni sau
chiar n afara
granielor tarii.
O analiza a
situaiei omajului pe
grupe de vrsta,
releva faptul ca tinerii
( grupa de vrsta sub
25 ani) se confrunta cu mai multe dificulti n ceea ce privete accesul pe piaa muncii
n comparaie cu adulii (grupa de vrsta 25-34 ani). Ponderea mare a omerilor tineri
(18,6%) se menine indiferent de sex.
b) DELICVENTA:
Delicventa in orasul Fundulea, fiind un oras mic exista putine cazuri, cel mai
des intalnit fiind furtul: de exemplu in luna ianuarie a anului 2013 au fost savarsite 5
cazuri de furt. Cele mai dese cazuri de furt sunt cele din locuinte, culturi agricole si de
cabluri telefonice de pe raza orasului Fundulea.
Cartierele nesigure, unde des au loc fie abuzuri, fie infractionalitati, sunt cele
marcatepe harta ( harta 2) prin bulina de culoare neagra, in special zonele de la
periferia orasului, unde se gasesc numeroase familii de rromi.Zona marcata prin bulina
de culoare rosie este cea mai sigura zona a orasului.

Harta 2:Harta delicventei in orasul Fundulea


Cateva cazuri intalnite in oras, luate de pe site-ul Politiei Fundulea:

1) Au furat cabluri de cupru i au fost urmrii de poliiti. (17 Aprilie 2013)


- varste suspecti : 25, respectiv 32 de ani.
2) n seara de 22 octombrie a.c., ora 23.55, Poliia Oraului Fundulea a fost
sesizat telefonic cu privire la faptul c pe strada Nichita Stnescu, din Oraul
Fundulea s-a declanat alarma unei societi de cablu telefonic. Cu ocazia deplasrii la
faa locului, agenii de poliie din cadrul subunitii, mpreun cu o grup de
intervenie rapid, au constatat c n zona respectiv, cablul telefonic este secionat,
fr a fi sustras, fiind totodat observate 3 persoane, care la vederea poliitilor au
fugit. Persoanele au fost recunoscute de poliiti ca fiind: F. Marian-Aurelian, de 16
ani, R. Ionela Florina, de 22 ani i S. George, de 18 ani, toi din Oraul Fundulea,
reuindu-se prinderea lui S. George. n timpul depistrii, unul dintre agenii de poliie a
executat un foc de avertisment n plan vertical, fr a se produce distrugeri sau
vtmarea vreunei persoane. In cauz a fost ntocmit dosar penal sub aspectul
svririi infraciunii de tentativ la furt calificat, urmnd ca la finalizarea cercetrilor
s se propun soluie prin parchet.
3) Copii prini la furat.
Poliia Fundulea a fost sesizat mari, 12 martie a.c., de ctre o localnic de 40 ani
despre faptul c, n perioada 5-12 martie a.c., persoane necunoscute au ptruns n
locuina sa aflat n construcie i i-au sustras mai multe bunuri.(13 Martie 2013)
-varste infractori: 12 si 13 ani

V. ECONOMIA
Potentialul economic se bazeaza pe institutele de cercetare ( cereale, plante
tehnice, etc. ), Kemwater, S.C. Piscicola, Fabrica de Biodiesel.
Principalele locuri de munca ale localitatii, ocupate atat de localnici cat si de
navetistii din localitatile invecinate sunt concentrate in institutiile de cercetare si
productie cu profil agroindustrial existente, precum si in unitati de mica productie
industriala si depozitare. O mica parte a populatiei o reprezinta navetistii. In domeniul
comertului, numarul locurilor de munca este relativ scazut.
Conform datelor statistice, la nivelul anului 2011, numarul total al salariatilor
din orasul Fundulea este de 1641.
Ponderea cea mai ridicata intre activitatile economice ale localitatii este
detinuta de agricultura, fapt demonstrat si de poderea ridicata a suprafetelor agricole.

TOTAL

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)


Agricol
TERITORIU
ADMINISTRATIV
EXISTENT

Neagricol

Paduri

CurtiConstructi
i

Arabil

EXTRAVILAN

0.00

185.25

180.0
0

5.00

213.3
6

263.0
0

195.00

0.00

11.30

9662.65

INTRAVILAN

75.32

0.00

10.23

0.00

0.00

0.00

38.73

357.37

0.70

482.35

Subtotal (ha)

75.32

185.25

190.2
3

5.00

213.3
6

263.0
0

233.73

357.37

12.00

10145.0
0

Vii

Livez
i

Drumur
i

Pasunifanete

Ape

Total (ha)

455.80

1079.46

% din total

89.36

10.64

Neproductiv
e

Avand in vedere caracterul economic al localitatii agroindustrial , se propune


relansarea economica a orasului Fundulea in domeniul activitatilor productive,
existand interese in domeniu ale unor investitori din afara localitatii pentru dezvoltarea
unor zone industriale nepoluante de tipul parcurilor industriale, deoarece aici vor gasi
o serie de facilitati, terenuri la un pret mai scazut fata de marile orase, accesibilitate
ridicata, relatie directa cu Mun. Bucuresti, etc care vor creste considerabil numarul
locurilor de munca de pe piata locala.
De asemnea, se propune dezvoltarea unor servicii complementare atat
activitatilor de productie industriala cat si celor agricole, care sa creasca ponderea
sectorului tertiar si a locurilor de munca pe piata locala.

Fabrica de Biodiesel
Grupul Procera, incepand din anul 2005, a dezvoltat printr-un proiect de
investitii de peste 12 milioane euro o capacitate de producere a biodieselului de 35.000
de tone anual, amplasata in localitatea Fundulea din judetul Calarasi. Finalizata la
sfarsitul anului 2008, fabrica de biodiesel Procera are la baza una din cele mai
moderne si eficiente tehnologii existente in prezent, dezvoltata de firma americana
Greenline.
Fabrica de biodiesel Procera (foto 3) foloseste ca materie prima pentru
producerea biodieselului uleiuri vegetale, si in special uleiul de rapita, o planta tehnica
accesibila si profitabila pentru agricultorul roman.

100.00

Foto 3: Fabrica de Biodiesel

Institutul National de CercetareDezvoltare Agricola


Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Agricol Fundulea (foto 4) este
continuatorul de drept al activitii de cercetare efectuate n domeniul plantelor de
cmp de ctre Institutul de Cercetri Agronomice al Romniei (nfiinat n anul 1927)
i de ctre Institutul de Cercetri pentru Cultura Porumbului (nfiinat n anul 1957),
prelund astfel o ndelungat tradiie de cercetare n slujba agriculturii Romniei.
Denumit iniial, n 1962, Institutul de Cercetri pentru Cereale i Plante Tehnice
Fundulea, institutul a primit ca efect al Legii 290/2002 , ncepnd cu anul 2003, o nou
denumire Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricol Fundulea iar, ncepnd cu 1
ianuarie 2007, unitatea a devenit institut naional, cu denumirea Institutul Naional de
Cercetare-Dezvoltare Agricol Fundulea, instituie de interes public, cu finanare
extrabugetar i funcionare n regim economic.

Foto 4: Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Agricol Fundulea


Principalele domenii de activitate sunt:
1.Crearea de soiuri i hibrizi de:
cereale (gru comun, gru durum, secar, triticale, orz, orzoaic de toamn,
orez, porumb i sorg);
leguminoase pentru boabe (soia, fasole, mazre);
plante tehnice (floarea-soarelui, in de ulei, in de fibre);
plante furajere (graminee i leguminoase, anuale i
perene);
plante medicinale i aromatice.
2.Elaborarea de tehnologii i secvene tehnologice de cultur.
3.Producerea de semine
4.Servicii tiinifice i tehnologice (testare produse insectofungicide i erbicide,
procesare semine).
5. Difuzarea rezultatelor cercetrii tiinifice n practica productorilor agricoli

VI. FIZIONOMIA ORASULUI

INFRASTRUCTURA ORASULUI
FUNDULEA:
Situatia drumurilor existente in orasul Fundulea este urmatoarea: DN3 (str.
Bdul 22 Decembrie ) cu o lungimea de 3950m-zona Fundulea, DJ402( str. V.
Babus+legatura oras Fundulea cu sat Gostilele) cu o lungime de 10 km. Este betonat
din 1984, dar prezinta fisuri si gropi pronuntate in partea carosabila.
Drumurile comunale se gasesc in satul Gostilele in numar de 26 drumuri cu o
lungime de 8200 m din care: 10 drumuri comunale sunt asfaltate, 16 drumuri
comunale sunt pietruite
Situatia strazilor orasului Fundulea sunt in numar de 145 strazi cu o lungime de
35 km din care 76 strazi betonate si 69 strazi pietruite.

ECHIPARE EDILITARA:
In prezent retelele edilitare, precum alimentarea cu apa, gaze naturale si
canalizarea nu acopera intreaga suprafata a orasului Fundulea si nici a satului
Gostilele, fiind slab reprezentate.
Statia de epeurare existenta este in prezent subdimensionata, neputand sa faca
fata unei extinderi viitoare a teritoriului intravilan al localitatii.
Singura retea tehnico-edilitara care acopera intregul teritoriu intravilan existent
al localitatii este reteaua de alimentare cu energie electrica.
Alimentare cu apa si canalizare
Orasul Fundulea nu are retea locaala de alimentare cu apa potabila si canalizare
care se acopere intreg teritoriul orasului. Lungimea conductei de aductiune necesara
pentru alimentarea cu apa potabila a orasului Fundulea trebuie sa fie de 40 km.
Din totalul populatiei de 6489 de locuitori numai 1050 beneficiaza de
alimentare cu apa potabila si canalizare, realizate prin conducte independente de la
Fabrica de Zahar si INCDA Fundulea, rezultand un procent de 16% din totalul
populatiei.
Din totalul de 2208 gospodarii numai 200 gospodarii beneficiaza de apa
potabila si canalizare, rezultand un procent de 9%.
In prezent se realizeaza o retea de alimentare cu apa pentru intreg teritoriu, a
carei capacitate va fi astfel calculat incat sa poata satisface necesarul de apa pentru
consum pentru tot teritoriul intravilan propus. Se propune si extinderea si
modernizarea retelei de canalizare, in acest scop fiind prevazuta marirea capacitatii
statiei de epurare existente, astfel incat sa poata prelua intreg fluxul de ape menajere si
pluviale de pe tot teritoriul propus pentru intravilan.

Alimentare cu energie electrica


Reteaua de alimentare cu energie electrica este existenta pe aproape intreg
teritoriul orasului, dar va fi extinsa si in zonele propuse pentru a fi introduse in
intravilan iar cea existenta va fi modernizata.
Alimentare cu gaze
In ceea ce priveste alimentarea cu gaze nu este realizata pana in prezent in
orasul Fundulea. Aceasta se gaseste in faza de obtinere avize pentru emiterea
autorizatiei de constructie si este prevatuta o retea care sa acopere intregul teritoriu
intravilan propus.( sursa Primaria Fundulea).

ZONIFICAREA ORASULUI
Zonificarea functionala a orasului Fundulea (harta 3)din prezent reliefeaza o
pondere ridicata a locuirii si o slaba reprezentare a serviciilor si functiunilor complexe
de interes public, precum si a zonelor de recreere.
Harta 3: Harta zonificarii orasului Fundulea

Zona de locuinte este alcatuita din trei subzone distincte: orasul propriu-zis si
cartierul Crangu in partea de nord, de-a lungul circulatiei principale BucurestiCalarasi, si a treia subzona la sud pe artera transversala ce leaga zona industriala de
restul orasului. Localitatea Fundulea fiind dezvolatat spontan pentru marea majoritate
a constructiilor de locuit regimul de inaltime este P(parter) si P+1(un etaj), cu un
aspect rural, existand si un mic ansamblu de blocuri P+4 (patru etaje) cu centrala
termica proprie, in zona sudica. Dezvoltarea fondului de locuinte s-a facut prin
ocuparea unor terenuri libere in urma aplicarii Legii fondului funciar si acordarii unor
parcele de aproximativ 1000mp.
Zona centrala este alcatuita din dotari de interes public dispuse de-a lungul
circulatiei principale, atat in orasul propru-zis cat si in cartierul Crangu si in satul
component Gostilele, dar care nu constituie un centru civic in adevaratul sens al
cuvantului, ci mai degraba un centru de cartier. In ceea ce priveste institutiile publice,
situatia lor este in general satisfacatoare, existand insa nevoia de spatiu suplimentar
pentru unitatile de sanatate, cultura si prestari servicii.
Zona activitatilor industriale si agricole este alcatuita din unitati industriale
productive si/sau unitati agricole care sunt grupate in poli de activitati, adiacenti sau
izolati fata de zonele de locuit. Acestea sunt mai bine reprezentate in localitatea
Fundulea fata de satul Gostilele, iar dispunerea lor are legatura directa cu gradul de
accesibilitate, fiind amplasate in apropierea unor cai de comunicatie importante
(rutiera si feroviara).
Zona parcuri, recreere si sport este constituita din unitati sportive, insa slab
reprezentate si dotate.
Zone cu riscuri naturale este identificata o zona cu risc de inundare, pe malul
Mostistei la nord de orasul Fundulea, care in prezent se afla in extravilanul localitatii.
Alte riscuri naturale nu au mai fost identificat.

Din punct de vedere functional orasul Fundulea este structurat astfel:

BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT


Suprafata (ha)
Zone functionale

Locuinte si
functiuni
complementare

Fundulea

individu
ale
colectiv
e

Gostilele

106.
74
108.
34

1.60

Trupuri
izolate

58.6
8
58.6
8

0.00

Total

137.
93
137.
93

0.00

% din total

303.
35
304.
95

1.60

62.8
9
63.2
2

0.33

Unitati industriale si
depozite

1.35

0.00

45.11

46.46

9.63

Unitati agro-zootehnice

0.00

1.67

57.30

58.97

12.23

Insititutii si servicii de
interes public

5.05

1.50

16.75

23.30

4.83

Cai de
comunitatii si
transport

rutier
feroviar

16.1
5

9.23
6.92

12.8
7

12.8
7
0.00

9.71
9.71

0.00

38.7
3

31.8
1
6.92

6.59
8.03

1.43

Spatii verzi, sport,


agrement, protectie

1.45

0.00

2.39

3.84

0.80

Constructii tehnicoedilitare

0.00

0.00

2.64

2.64

0.55

Gospodarie comunala,
cimitire

2.26

0.50

0.00

2.76

0.57

Destinatie speciala

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Terenuri libere

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Ape

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.7

0.00

0.00

0.70

0.15

482.35

100.00

Terenuri neproductive

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

VII. ORASUL SI ZONA SA DE INFLUENTA

In ceea ce priveste caile de comunicatie si transport acestea sunt bine


reprezentate, relationand localitatea cu restul teritoriului, autostrada A2 BucurestiConstanta, DN3, CF Bucuresti-Constanta, DJ 402, DJ402A si DC42. De asemenea
teritoriul localitatii Fundulea este tranzitat si de calea ferata Bucuresti-Constanta, care
intra pe teritoriul administrativ la km 39 si paraseste teritoriul localitatii la km 44. In
interiorul teritoriului administrativ Fundulea, traseul de cale ferata BucurestiConstanta este traversat la nivel de drumul de acces la gara, semnalizat prin bariera la
km 41, gara este pozitionata la km 42
Dezvoltarea intravilanului prin extindere va atrage dupa sine atat dezvoltarea
retelei locale de circulatii si transporturi cat si a retelelor de echipare edilitara, prima
dintre ele fiind obligatorie pentru a asigura accesibilitatea la trupurile intravilanului.
Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun
Pentru fluidizarea traficului rutier este necesara amenajarea unor intersectii dar
si a unor zone speciale pentru parcare in proximitatea dotarilor comerciale si a
institutiilor de interes public.
Liniile de transport in comun si cadenta lor (harta 4)
Autobuzele de transport in comun circula cel mai des pe ruta FunduleaBucuresti, cu o cadenta de 20 de minute dimineata si seara, datorita navetistilor foarte
multi, iar in timpul zilei din 30 in 30 de minute.
Acestea m-ai circula si pe ruta Fundulea- Lehliu dar nu atat de dese precum cele
spre Bucuresti, circuland un singur autobuz la o ora.
Transportul in comun spre municipiul Calarasi nu este atat de intens, datorita
distantei de aproximativ 80 de km, circuland o data la 3 ore.

Legatura cu satul Gostilele ce apartine de orasul Fundulea este mentinuta de


mijloacele de transport in comun, o data la aproximativ 4 ore.

Harta 4:Principalele linii de transoprt in comun

VIII. CONCLUZII
PUNCTE TARI:
Teritoriul orasului Fundulea este prin excelenta o zona de campie si se
incadreaza in categoria oraselor mici.
Distanta foarte mica dintre capitala tarii si orasul Fundulea este de circa 30
km, reprezentand o trasatura foarte importanta aceea de a fi oras satelit al
capitalei, deci se afla intr-o permanenta interconditionare cu activitatile si
fenomenele ce se petrec in capitala.
Orasul Fundulea prin pozitionare este avantajat de existenta unei gari,
necesara primirii si expedierii de produse vagonabile si de circulatia
calatorilor.
Potentialul uman este bine pregatit in majoritate, existand exces de potential
uman.
Orasul Fundulea are intarare si iesire la autostrada Bucuresti-Constanta.
PUNCTE SLABE:
Orasul Fundulea nu beneficiaza de existenta utilitatilor pe intreg teritoriul
orasului.
Lipsa acestor utilitati indeparteaza foarte mult amplasarea unor centre
industriale, culturale si sportive.
Lipsa fondurilor locale, prin potentialul economic aproape inexistent, atrage
dupa sine marirea gradului de saracie si somaj, luand locul, gradul de violenta,
furt si necivilizatie, iar toate acestea micsoreaza gradul de civilizatie.

BIBLIOGRAFIE

Chitu,C.(1971) Relieful Romaniei pedo genetic, Facultatea de Geologie si


Geografie-Universitara Bucuresti.
Cucu,V.(1970) Orasele Romaniei,Editura stiintifica Bucuresti.
Cucu,V.(1995) Geografia Umana,Editura Glasul Bucovinei, Iasi.

Surse on-line:

http://www.primaria-fundulea.ro/
http://www.incda-fundulea.ro/
http://fundulea.harta.orasultau.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fundulea
http://www.e-calarasi.ro/monografii/monografia_localitatii_fundulea.pdf