Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii care se vor
demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati.
I. Obiectivele cercetarii
Lucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la
elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau. Mai mult, ne propunem sa aflam
profesiile spre care se orienteaza acesti elevi.
Motivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiuni
motivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante motive
ce stau la baza deciziei adoloscentilor n aceasta privinta.
Odata stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, n primul rnd, influenta profilului
liceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu profil
teoretic si cei de la licee cu profil industrial n privinta importantei pe care le au pentru
ei, n privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.
O alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii n care respectivul elev
este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei
afecteaza si ea sfera motivationala, n sesnul ca importanta acordata diversilor factori
motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita.
Mai mult, ne propunem sa cercetam masura n care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau
a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferentele dintre
subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintre subiectii din
cele doua clase scolare n privinta importantei pe care ei o acorda factorilor motivationali
asociati deciziei de cariera.
O a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva; ne propunem sa aflam profesiile
spre care se orienteaza adolescentii din liceele din Bacau, n general, dar si comparativ n functie de profilul liceului n care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe de alta.
n fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care se
orienteaza subiectii; mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive care
determina alegerea anumitor profesii care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de
catre subiectii investigati.
II. Design experimental si ipoteze
Variabilele cercetarii sunt urmatoarele:
a) Variabile independente:
1. profilul liceului: - teoretic
- industrial
2. gradul deciziei n privinta profesiunii: - indecis
- decis
3. genul: - feminin
- masculin
4. clasa: - a XI-a
- a XII-a
b) Variabile dependente:
1. motivele alegerii profesiei
2. profesia aleasa
Ipoteze:
1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente
ntre subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial n
privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.
2. Gradul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente
ntre subiectii indecisi si cei decisi n privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din
cele zece motive posibile.
3. Exista efecte semnificative de interactiune ntre profilul liceului si gradul deciziei n
privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei.
4. Genul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente ntre
subiectii de gen feminin si cei de gen masculin n privinta importantei pe care o acorda
fiecaruia din cele zece motive.
5. Clasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente ntre
subiectii din clasa a XI-a si cei din clasa a XII-a n privinta importantei pe care o acorda
fiecaruia din cele zece motive posibile.
6. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa: exista diferente ntre distributia profesiilor
alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese de cei de la licee
cu profil industrial.
7. Genul influenteaza profesia aleasa: exista diferente ntre distributia profesiilor alese
de subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.
8. Exista diferente n privinta configuratiei motivelor n functie de profesia aleasa.
III. Metodologie
n prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele mai
importante 10 motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor din liceele
din Bacau. La pretestare au participat 200 de subiecti elevi ai claselor a XI-a si a XII-a
n liceele din Bacau, 100 fiind de la licee cu profil teoretic si 100 de la licee cu profil
industrial. Chestionarul aplicat n pretestare solicita subiectilor sa scrie, n primul rnd,
profesia pe care vor sa o urmeze, si n al doilea rnd 5 motive, n ordinea importantei
lor, pentru care au ales acea profesie. Dupa aplicarea chestionarelor am realizat o analiza
a acestor motive, identificnd sinonimele si grupnd raspunsurile; astfel am obtinut o
lista de 15 motive independente, carora le-am calculat doi indicatori, si anume:- frecventa
numarul de chestionare n care el a aparut;- suma rangurilor pentru fiecare
chestionar raspunsurile au fost cotate cu ranguri de la 1 rang acordat primului motiv din
lista, deci cel mai important pna la numarul total de motive scrise (maxim 5). n a
doua faza aceste ranguri au fost inversate prin operatia 6 rangul, pentru a putea
calcula importanta globala a fiecarui motiv. n acest scop a fost aplicata pentru fiecare
motiv formula frecventa x suma rangurilor.
Din aceste 15 motive au fost alese pentru chestionarul aplicat n cercetarea propriu-zisa
primele 10 n ordinea inversa a frecventei x suma rangurilor. Pentru repartizarea
subiectilor n functie de variabila independenta "gradul deciziei", am aplicat proba
medianei asupra distributiei raspunsurilor acordate de subiecti la itemul viznd masura
n care sunt hotarti n privinta profesiei. Mediana are valoarea 70; subiectii cu scorul
mai mic de 70 au fost inclusi n categoria "indecis", iar cei cu mediana mai mare de 70
n categoria "decis". Un numar de 24 de subiecti au avut scorul egal cu mediana; ei au
fost exclusi din prelucrarile ce au avut n vedere aceasta variabila.
IV. Lotul de subiecti
La cercetare au participat 347 elevi din clasele a XI-a si a XII-a din licee ale municipiului
Bacau. nainte de aplicarea chestionarelor am realizat o documentare asupra efectivelor
liceelor de profil teoretic si industrial din Bacau, pe clase, n general, si n special
asupra distributiei n functie de sex ale claselor a XI-a si a XIIa. O prima esantionare a
fost efectuata asupra liceelor; astfel, din cele 14 licee au fost alese 8, repartizate n mod
egal dupa criteriul profilului. Distributia celor 347 de subiecti n functie de cele 4 variabile
independente a fost urmatoarea:
Liceu teoretic
Liceu industrial
Cl a XI-a
Cl a XII-a
Cl a XI-a
Cl a XII-a
20
29
20
14
Sex masculin 19
21
11
21
Sex feminin
22
18
21
24
Sex masculin 18
16
26
23
Sex feminin
Indecis
Decis
semnificativ orientati spre o anumita cariera, data de profilul industrial tehnic al clasei
n care nvata, iar paleta optiunilor profesionale accesibile este mai redusa.
Ipoteza nr. 2. Rezultate si interpretare
Pentru testarea influentei gradului deciziei asupra motivelor alegerii profesiei am comparat
importanta acordata acestora de catre subiectii indecisi cu cea acordata de catre cei din
categoria "decisi",indiferent de celelalte variabile. Constatam ca exista diferente
semnificative n privinta a 2 din cele 10 motive, si anume: siguranta viitorului t(341) =
-3,41, p = 0,001 < 0,01 si bani t(341) = -5,07, p < 0,01.
Analiznd sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare importanta
dect cei indecisi ambelor motive siguranta viitorului si bani. Putem interpreta diferenta
ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care gndesc n mod pragmatic, care
urmaresc siguranta - a profesiei si materiala si care si-au ales deja n mod clar si
profesia care le poate asigura aceasta securitate.
Ipoteza nr. 3. Rezultate si interpretare
Pentru analiza efectelor de interactiune ntre profilul liceului si categoria de decizie n
privinta fiecareia din cele 10 dimensiuni motivationale am utilizat procedura ANOVA
Univariate. Un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pe dimensiunea
prestigiului: F(3,322) = 4,79, p = 0,02 < 0,05.
a)influenta deciziei la elevii liceelor industriale: Diferenta nu este semnificativa statistic;
prin urmare, n cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata prestigiului nu
variaza n functie de gradul deciziei.
b)influenta deciziei la elevii liceelor teoretice: Diferenta este semnificativa statistic
t(161) = -3,82, p = 0,001 < 0,01. n cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda o
importanta semnificativ mai mare prestigiului n alegerea profesiei, dect cei indecisi.
Diferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca n cazul elevilor liceelor teoretice
prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care i separa pe cei
indecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii.
Ipoteza nr. 4. Rezultate si interpretare
Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am
comparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu cea acordata
de catre cei de gen masculin.
Constatam ca exista diferente semnificative n privinta a 5 din cele 10 motive, si
anume:"placere" t(345) = 2,27, p=0,02 < 0,05; "bani" - t(345) = -2,44, p=0,01 <
0,05; "cunoasterea de noi persoane" - t(345) = 4,28, p < 0,01; "calatorii" - t(345) =
5,35, p < 0,01; "sa ajut pe altii" - t(345) = 6,02, p < 0,01.
Ipoteza nr. 5. Interpretare
Pentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am
comparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a XI-a cu cea acordata
de catre cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferente nu este semificativa statistic.
Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia alegerii profesiei
nu este afectata de trecerea de la clasa a XI-a la clasa a XII-a, ea ramnnd n mare
parte constanta n a doua jumatate a perioadei de liceu.
Ipoteza nr. 6. Rezultate si interpretare
Influenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calcularea frecventelor
cu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la licee teoretice n
comparatie cu cei de la licee industriale.
a) liceele teoretice: numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice a fost
de 38: dintre acestea, cele care au depasit 5% din totalul alegerilor au fost cele de
operator PC, avocat, informatician, economist si inginer. Este evident pentru elevii liceelor
teoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam n structura
intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, n momente de
optiune profesionala, sa fie n concordanta.
b) liceele industriale: numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industriale
este semnificativ mai redus: 21. Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt
cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator PC si informatician.
Comparnd optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuri de liceu constatam
ca cel putin jumatate dintre ele inginer, operator PC si informatician sunt comune (3
din 5 n cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3 din 6 pentru cei de la liceele
industriale).
Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist n cazul profilului
teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, n cazul celui
industrial. Desi aria de optiuni profesionale este mai larga n cazul elevilor liceelor
teoretice, si n ciuda diferentei considerabile de programa scolara ce se reflecta n
registrul aptitudinilor formate n aceasta perioada totusi, o buna parte din profesiile
alese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. Diferenta ntre cele doua
categorii de subiecti nu rezida, asadar, att n profesiile pentru care se considera
pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, n ceea ce priveste motivatia
lor pentru a ndeplini profesia aleasa. De asemenea, aceasta diferenta reflecta
posibilitatile si aspiratiile elevilor n concordanta cu schimbarile inerente n profilul
liceului, n profilul profesiunilor sau n piata muncii; OP se face spre un grup de
profesiuni nrudite.
Ipoteza nr. 7. Rezultate si interpretare
Influenta genului asupra alegerii profesiei a fost verificata prin calcularea frecventelor de
alegere a diverselor profesii de catre subiectii de gen feminin n comparatie cu cei de gen
masculin.
a) profesiile alese de fete: Numarul total de profesii spre care se orienteaza fetele este de
43. Cele care depasesc 5% dintre alegeri sunt: inginer, manager, operator PC, constructor
masini, asistent social, la care se poate adauga si cea de avocat, cu 4,9% din alegeri.
Surprinde prezenta profesiilor alese de cel putin 3 subiecti, adica 1,6% din esantion, a
unor profesii n general privite ca masculine, cum ar fi cea de sudor, tinichigiu auto si
mecanic auto(alese de fetele ce se pregatesc deja pentru ele n liceele industriale).
b) profesiile alese de baieti: Observam, n primul rnd, diferenta dintre sexe n ceea
ce priveste numarul total de profesii alese: n cazul baietilor, acesta este de (23), adica
putin mai mult de jumatate n raport cu cel al fetelor (43). Dintre acestea, cele care
depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, operator PC, mecanic auto, informatician,
constructor masini, manager, la care se poate adauga si avocat, cu 4,8%. Comparnd
cele doua distributii, constatam ca marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5%
din alegeri din partea reprezentantilor celor doua categorii sunt comune, si anume:
operator PC, manager, constructor masini, avocat si inginer. Profesiile specifice sunt cele
de asistent social, n cazul fetelor, si de informatician si mecanic auto n cazul baietilor.
Pe ansamblu, putem conchide ca fetele au o mai mare variabilitate n optiunile
profesionale, ceea ce determina o concurenta mai redusa ntre ele pe aceste profesii
dect n cazul baietilor; totusi, ele concureaza cu baietii, deoarece mare parte din
alegerile importante ca frecventa ale celor doua grupuri sunt, dupa cum am vazut,
aceleasi.
Ipoteza nr. 8. Rezultate si interpretare
Influenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin compararea
distributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de
subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate peste 4,5% - au fost:
Inginer(14,1%); Operator PC(10,1%); Mecanic auto(8,1); Manager(7,2%);
Informatician(6,9%); Constructor masini(6,3%); Avocat(4,9%).
Constatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate cele mai
moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita
materiala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unui loc de
munca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetare consider ca
exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate de satisfactie n
concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se nscriu pe aceeasi
dimensiune. n tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventele cele mai
ridicate (peste 4.5%), pentru toate categoriile de subiecti, precum si factorii motivationali
identificati pentru fiecare profesie n parte, n ordinea importantei lor:
Profesie
Inginer
Operator
PC
siguran
bani
plcere seriozitat
ea
profesiei
Mecanic
auto
siguran
plcere respons
abiliti
Manager
Informatic bani
ian
siguran
prestigiu cunoat
ere
de
noi
persoane
r maini
Avocat
te
bani
prestigiu seriozita
te
VI. Concluzii
Studiul materialului bibliografic, pe care l impune tema abordata, m-a condus spre
proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la ntrebarile
si deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativa a motivatiei n contextul
dinamicii orientarii profesionale la adolescenti a fost pusa n evidenta att prin lucrarile
teoretice de specialitate ct si prin evidentierea unor date de cercetare obtinute prin
studii experimentale realizate anterior anului 1989, n domeniul aspiratiilor, intereselor,
valorilor. In etapa pretestarii (200 elevi) s-au identificat cele mai importante 10 motive
care stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor. Datele de cercetare obtinute la
nivelul esantionului de elevi (de la licee teoretice si industriale, din orasul Bacau) raspund
la unele ntrebari ale noastre si evidentiaza unele aspecte motivationale, precum si
diferente semnificative ntre acestia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta
volitionala cuprinde contradictiile dintre motivele si tentatiile care aduc n atentia elevului
cteva profesiuni din care va trebui sa aleaga una, fixarea asupra uneia dintre ele,
puterea de a mentine aceasta decizie, concentrarea eforturilor n scopul ndeplinirii
hotarrii luate si a nvingerii obstacolelor ce le poate ntmpina. Aceasta framntare
interioara se poate manifesta si sub forma de conflict, cnd apare dezacordul dintre ceea
ce doreste si ceea ce poate elevul.
Astfel, decizia poate fi definita si ca modalitate de depasire a unui conflict cognitiv sau
afectiv, care defineste totodata si conceptul de autorealizare". Pentru adolescent,
importanta cunoasterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem de vitala.
Actul decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate sa-i marcheze viata
tnarului.
VII. Observatii si recomandari
Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat:
- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente n
alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare
pentru construirea propriei cariere;
- Identificarea unor aspecte motivationale actuale precum si a categoriilor de profesii
alese, n dinamica orientarii profesionale a adolescentilor, dezvolta competente n
urmatoarele domenii: - autocunoastere si dezvoltare personala, - comunicare si
relationare interpersonala, - managementul informatiei si al nvatarii, - planificarea
carierei, - stimularea interesului fata de oportunitati, - calitatea stilului de viata;
- Greselile privind decizia asupra unei cariere se resimt dupa mai multi ani, daca individul
este nemultumit de munca sa,de sine,de cei din jurul sau,daca nu face fata cerintelor
meseriei pe care o practica.
- ncepnd cu propria experienta de viata si continund cu experientele absolventilor
de licee si de facultati am observat ca multi nu au luat o decizie n cunostinta de cauza,
constientiznd aceasta mult mai trziu.
- Lipsa de informare la nivelul elevilor n problema alegerii si deciziei pentru profesie;
- Informarea si consilierea n cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului
instructiv-educativ;
- Uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra carierei adolescentilor. n
unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor n sensul impunerii unei cariere;
- Adolescentii nu cunosc etapele luarii unei decizii,nu au abilitati decizionale,aceasta fiind
una din carentele nvatamntului romnesc;
- Decizia precum si indecizia sunt influentate de o serie de factori, care trebuie sa fie
identificati si amplificati daca au efect pozitiv si nlaturati daca au un efect negativ. Este
deosebita importanta studiului acestor factori sub aspect conceptual, ct si
comportamental.
- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente n
alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare
pentru construirea propriei cariere.
Bibliografie
1. Ana Stoica-Constantin, 2004, "Conflictul interpersonal", Editura Polirom, Iasi
2. Ana Stoica-Constantin, Ticu Constantin, (2002), "Managementul Resurselor Umane",
Iasi.
3. Alexandrescu, I., (1981). "Personalitate si vocatie", Editura Junimea, Iasi.
4. Bogathy, Z. (2004). "Manual de psihologia muncii si organizationala", Editura Polirom,
Iasi.
5. Cosmovici, A., si Iacob, L. (1999). "Psihologie scolara", Editura Polirom, Iasi.
6. Cosmovici, A., si Havrneanu, C.(1991). art. "Aspecte ale personalitatii
vatmanului", "Revista de psihologie", 37, nr. 3-4.
7. Cosmovici, A., si Mariana Caluschi, "Adolescentul si timpul sau liber", Editura Junimea,
Iasi, 1985
8. Cornescu, V., Catalina Bonciu,(1999), "Managementul resurselor umane", Editura Trei,
Bucuresti.
9. Chircev, A., Salade, D., (1969). "Contributii la orientarea scolara si profesionala", E.D.P,
Bucuresti.
10. Chelcea, S., (1994). "Personalitate si societate n tranzitie", Editura stiinta si tehnica,
Bucurest.i
11. Crites, J., (1969). "Vocational Psychology", New York:McGRAW-Hill, Book Company.
12. Dorina Salavastru, (2004). "Psihologia educatiei", Editura Polirom,Iasi.
13. Golu, M..(2000). "Fundamentele psihologiei", Editura Fundatiei "Romnia de
Mine", Bucuresti.
14. Golu, P. ( 1973). art" Motivatia, un concept de baza n psihologie", Rev._t.19, nr.3,
Bucuresti.
15. Ginzberg, E., (1951). "Ocupational choice", New York, Columbia University Press
16. Havrneanu, C. (2002). "Resurse umane si strategii de consultanta", Editura Erota,
Iasi
17. Havrneanu, E.C., (2000). "Cunoasterea psihologica a persoanei", Editura Polirom,
Iasi.
18. Havrneanu, C., (2000-2001). art. "Orientarea scolara si profesionala prin
metodologii de evaluare computerizata", Analele stiintifice ale Universitatii ;Al. I. Cuza"
Sectiunea-Psihologie, Tom. IX- X.
19. Holban, I. (1973). "Orientarea n scoala", Editura Junimea, Iasi.
20. Mamali, C. (1981). "Balanta motivationala si coevolutie", Editura stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti.
21. Mamali, C., (1976) "Tendinta de autorealizare si mobilitatea socioprofesionala"
22. Neacsu, I., Cultura generala- factor al dezvoltarii creativitatii umane"|,n Forum,
nr.4/1984
23. Neculau, A. (2004)."Dinamica grupurilor "(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza",
Iasi.
24. Nicola, I., (1994), "Pedagogie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
25. Nicola, I., art."Elevul ca subiect n cadrul relatiei educationale", n"Revista de
Pedagogie", nr.4/ 1969.
26. Neveanu, P.P., Zlate, M., ( 1998). "Psihologia"- manual pentru clasa a X-a,E.D.P,
Bucuresti.
27. Revista "Psihologia", numarul 5/ 1999.
28. Revista "Pedagogia", numarul 4/1983
29. Revista "Psihologia", nr.1,2,3,4,5/1998
30. Revista "Un viitor pentru fiecare", nr. 1,2,3,4,5,/ 1998
31. Radulovici. Ioana (1999).art. "Proiect de interventie psihologica n dinamica orientarii
profesionale a adolescentilor", "Revista de Psihologie Aplicata", nr.4, Timisoara, Editura
First.
32. Salade, D. ( 1990). art. " Orientarea scolara si profesionala, n perspectiva evolutiei
social-economice din Romnia", "Revista de psihologie", t. 36, nr. 2, Bucuresti, aprilieiunie.
33. Salade, D., (1976). "Optiuni scolare si pregatirea pentru munca", E.D.P, Bucuresti.
34. Salade, D.(1995). "Educatie si personalitate", Cluj-Napoca, Casa Cartii de stiinta.
35. Salade, D., (1991), art. "Puncte de vedere noi in orientarea profesionala", Revista de
Pedagogie", nr.2
36. Sillamy, Norbert., (1996). "Dictionar de psihologie" Larousse,Editura Univers
Enciclopedic, Bucuresti.
37. soitu, L. (2004). "Educatia adultilor"(Note de curs), Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi..
38. Tomsa, Gh., (1989). "Orientarea scolara si profesionala a elevilor" n "Structuri,
strategii si performante n nvatamnt", Editura Academiei, Bucuresti.
39. Tomsa, Gh., (1999). "Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", Casa de Editura si
Presa Viata Romneasca, Bucuresti.
40. Ursula schiopu; Emil, V., (1997). "Psihologia vrstelor", E.D.P, Bucuresti.
41. Ursula Schiopu; "Criza de originalitate la adolescenti ", E.D.P., Bucuresti, 1979
42. Vlasov, D., si alti colaboratori, (1999). "Consiliere si orientare scolara", Editura Spiru
Haret, Iasi.
43. Voicu, L., "Parintii si profesiunea copiilor", E.D.P",Bucuresti, 1981
BIBLIOGRAFIE
Atkinson, Rita si Richard, Edward Smith, Daryl, J. Bem,(2002) Introducere n
psihologie, Editura Tehnica, Bucuresti
Birch, Ann, Psihologia dezvoltarii, (2000)Editura Tehnica, Bucuresti
Butler, Gillian, Mc Manus, Freda,(2002) Psihologia o foarte scurta introducere, Editura Alfa,
Bucuresti
Erikson, E. , Childhood and Society (1969), W. W. Norton, New York,
ANEXE
ANEXA NR. 2
ANEXA NR. 3
[1] Ilut, P., Sinele si Cunoasterea lui. Teme actuale de psihosociologie (2001), Editura Polirom, Iasi, p. 36
[2] Erikson, E. , Childhood and Society (1969), W. W. Norton, New York
[3] Ilut, P., Sinele si Cunoasterea lui. Teme actuale de psihosociologie (2001), Editura Polirom, Iasi, p. 38-41
[4] Mihaila, V., Identitate si adolescenta(2002) , Casa Editoriala Demiurg, Iasi , p. 49
[5] V. Mihaila, Identitate si adolescenta (2002) , Casa Editoriala Demiurg, Iasi p. 50
[6] Op. cit., p. 333
[7] Mihaila, V., Identitate si adolescenta (2002), Casa Editoriala Demiurg, Iasi, p. 45
[8] Op. cit., p. 45
[9] Ilut, P. Sinele si Cunoasterea lui. Teme actuale de psihosociologie (2001),Editura Polirom, Iasi p. 46
[10] Berger si Luckman n op. cit., p. 46
[11] Op. cit., p. 47.
[12] Dasen, P., Perregaux, Ch.,Rey , M., Educatia interculturala, (1999) , Editura Polirom, Iasi , p. 37
[13] Bourdieu, P., Passeron, J, Reproduction in Education, Society and Culture (1977), Sage, London, p. 57
[14] Robinson, Ph., Perspectives on the Sociology of Education, Routledge and Kegan Paul, London, 1981, p. 33
[15] Meeus, W., Parental and Peer support in Adolescence in Hurrelman, K., Engel, U., The Social World of
Adolescents - International Perspectives (1989), Ed. Walter de Gruyer, Berlin, New York, p. 169 - 171
[16] Tajfel,
[18] Bourdieu, P., Questions de sociologie (1980), Les Edition de Minuit, Paris, p. 113 - 120
[19] Ianni, F. A. J., The Search for the Structure: A report on American Youth Today (1989), Free Press, New York
p. 264
[20] Erikson, E. , Childhood and Society (1969), W. W. Norton, New York,p. 234
[24]Adams., G.R., Gullota, Th., Markstrom - Adams, C., Adolescent Life Experience (1994), Books / Cole
Publishing Company, London p. 97
Username / Parola
inexistente
email
******
Login
Home Explor
eaza
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
SociologieAsistenta
ALTE DOCUMENTE
Uplo
ad
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber
Search
UNIVERSITA
TEA
"DIMITRIE
CANTEMIR"
TRGUMUREs
FACULTATEA
DE
PSIHOLOGIE
sI
PSIHOPEDA
GOGIE
SPECIAL
LUCRARE
DE
DIPLOM
FACTORI
CAUZALI
sI
CONDIIO
NALI N
ALEGEREA
PROFESIEI
LA
ADOLESCE
NI
TRGU- MUREs
-- 2007 -CUPRINS
ADOLESCENA ..
.....................
1.
Caracterizare
generala ..................
...
2. Perspective de
abordarea
adolescentei..............
a. Perspectiva cognitiva
..............
b. Perspectiva psihomorala
.............
c. Perspectiva psihosociala
.............
3. Personalitatea adolescentului
..............
a. Tipuri de Euri
.............
NVAREA N sCOAL
.............
b. Tipuri de nvatare
..............
III.
IV.
METODOLOGIA CERCETRII
1. Obiectivele cercetarii .......................
V.
VI.
CONCLUZII .........................
Bibliografie .........................
Anexe ..........................
I.
ADOLESCE
Adolescenta este o perioada de dezvoltare mai lunga si este n general definita ca perioa
considera ca o perioada de stari conflictuale sau crize.
G. Stanley Hall este prima persoana care a studiat adolescenta n mod stiintific, o descri
adolescentii tipici sugereaza ca, aceasta agitatie a adolescentului este exagerata (Conger cf. Birc
Dupa iesirea din pubertate, are loc n mod intens iesirea din societatea de tip tutelar, fam
si chiar a orasului.
Din punctul de vedere al Ursulei schiopu (1995, p. 207), adolescentul trece prin cteva
a.
b.
Adolescenta propriu - zisa sau marea adolescenta (16 / 18 ani la 20 ani) - se caracter
abstracte), prin mbogatirea si largirea ncorporarii de conduite adulte.
celorlalti.
Individualizarea si constiinta de sine devin mai dinamice de "demn
asemenea larga. Intensa este si socializarea aspiratiilor, aspectelor vocationale, profe
elemente importante ale conceptiei despre lume si viata.
c.
Dupa pubertate, tnarul traieste mai intens iesirea din societatea de tip tutelar, familial si sc
mai complexa.Avnd n vedere caracteristicile biopsihice si modelul integrarii sociale, put
subperioade(dupa E.Verza):
dobndita, ceea ce duce la dezvoltarea personalitatii si afirmarea tnarului prin stiluri pers
se nuanteaza,ca si pentru dobndirea unui statut profesional ct mai complex.
n ansamblu, perioadele pubertatii si adolescentei cuprind cel putin trei categorii de
a.
Se dezvolta preocupari ale constiintei si constiintei de sine (ca perceptie de sine, incl
si adolescentul fiind confruntati cu schimbari multiple prin care trec, cu transformari
descoperirea dimensiunilor realitatii sociale - procesele de identitate sunt complexe s
b.
c.
n al treilea rnd are loc gasirea unei identitati vocationale ce priveste un fel de auto
fervoare si dorinta deosebita de autoperfectionare. Treptat, aspiratiile vor modela spe
n perioada adolescentei (marea adolescenta si dupa aceea).
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Dupa cum observam din cele enumerate mai sus, adolescenta este dominata de agitatie si
caracterizeaza prin transformari fizice, emotionale si cognitive extreme, dezvoltarea imbolduril
tipuri, controlul tensiunilor pentru a se conforma asteptarilor grupurilor de aceeasi vrsta. Toti a
catre majoritatea adolescentilor si la oscilatii mari n ceea ce priveste imaginea de sine si potent
Anna Freud considera (conform teoriilor psihanalitice) adolescentul ca traind noi sentimen
excesive, pe masura ce adolescentul ncearca sa faca fata acestor pulsiuni si dorinte.
Margaret Mead (1939) nu este de acord cu aceasta opinie. Ea considera ca trebuie sa gasim
de optiuni personale si societate carora trebuie sa le faca fata.
Ramne de vazut, n cazul adolescentului care este modul n care se vede pe sine si dim
sens, Sinele se poate referi la caracteristici fizice, performanta academica sau descrierea din per
sau oricare rol academic. Dupa cum observam, profilul adolescentului la 16 ani se construieste
dependenta fata de trecut si cele de independenta fata de viitor, ntre dorintele unui individ ce se
constientizeze propriul Sine - apare fireasca nevoia pentru identitate.
Iata de ce, din punct de vedere psihologic, n aceasta perioada adolescentul cunoaste de
acestora,
ce-i sunt necesare cstigarii unui sens matur al propriului Sine (Mihaila, V., 2002, p. 46). Expli
1.
2.
n aceasta perioada adolescentul, ca si actor social, devine activ n cadrul propriei soc
mai activ dect n copilarie. Acum are sansa de a-si defini drepturile pe care le posed
defineasca pe Sine. ntrebari de genul "Ce profesie vrei sa-ti alegi ?", "Ce facultate v
capata abia acum conturul.
3.
4.
Observam , n urma ideilor de mai sus ca efortul identitar joaca un rol capital n adolescen
exigentelor sociale. Specific acestei perioade, este faptul ca procesul de asumare a unei noi iden
imaginea parentala. Pentru a-si proteja noua identitate, adolescentul este tentat sa se distanteze
identitatea n functie de noile dominante (sociale, sexuale etc.) care-i marcheaza existenta.
Se poate ridica ntrebarea de ce adolescentul este att de preocupat pentru
"The school years". Current issues in the socialization of young people" (1979: 7- 9) identifica
1.
2.
3.
Feed-back-ul este formulat ambiguu, fie n termenii specifici obedientei din copilarie, fie
perioadei adulte.
Este necesar nsa, sa nu facem confuzie ntre identitate si individualitate. Marcel Mauss,
evident ca n-a existat nicicnd vreo fiinta umana, care sa nu fi fost constienta nu numai de trup
spirituala, ct si fizica. Leon Wieseltier vine n completare si spune: E mai plauzibil sa te gnd
II.
NVAREA N
atentiei la alta.
raporturi de opozitie.
anume :
1.
2.
3.
Teoria operationala a nvatarii, prin aceste trei tipuri de orientari, are o importanta de
pune problema formarii unei baze de orientare ct mai aproape de tipul 3 de orientare. Se pune
a indicatorilor ce trebuie atinsi prin instruire. n al doilea rnd, este necesara elaborarea scheme
verificarea si experimentarea n final.
Teoria lui Galperin reprezinta conceptia potrivit careia procesul de nvatare
Instruirea este considerabil facilitata de limbaj, care este nu numai un mijloc de schimb, d
ulterior n ordonarea mediului.
Teoria organizatorilor cognitivi si anticipativi de progres, a lui Ausubel, este mai degrab
unui punct de vedere psihologic elaborat asupra nvatarii, ndeosebi asupra celei verbal
II.1.b.Tipuri de nvatare
nvatarea de semnale;
nvatarea stimul-raspuns;
nvatarea de tipul nlantuirilor;
nvatarea asociativa-verbala;
nvatarea prin discriminare;
nvatarea notiunilor;
nvatarea de reguli sau de principii;
nvatarea sociala.
- stimulul semnal.
nvatarea notiunilor
nvatarea sociala
Copiii care utilizeaza un stil global n nvatare prefera sa aiba mai nti o viz
mai apoi fiecare componenta n maniera analitica. Ei vor prefera schemele
unui material sau vor citi un text n ntregime si nu se vor opri, pentru fixarea
III.
III.1. Aptitudinile
III.1.a. Definirea aptitudinilor