Studiul ciclului instalaţiei frigorifice cu comprimare de vapori

Ciclul instalaţiei frigorifice cu comprimare de vapori

1. Schema şi diagrama ciclului instalaţiei
Schema instalaţiei frigorifice cu comprimare de vapori este prezentată în fig.1, diagrama
lgP-h a ciclului – în fig.2. Vaporii saturaţi ai agentului frigorific sunt comprimaţi în compresorul
Cp. La creşterea presiunii se măreşte şi temperatura lor.
Vaporii cu temperatura mare se introduc în
condensatorul Cd unde, cedând căldura mediului
înconjurător, se condensează. În ventilul de laminare
VL lichidul se laminează, presiunea şi temperatura lui
scad, el vaporizându-se parţial. După VL agentul
frigorific nimereşte în vaporizatorul Vp, amplasat în
camera frigorifică unde, din contul asimilării intrărilor
de căldură, se termină procesul de vaporizare.

Fig.1. Schema instalaţiei frigorifice

cu compresie de vapori:
Cp- compresor, Cd- condensator,
VL- ventil de laminare, Vp- vaporizator.

Comprimarea 1-2 se efectuează după un proces

adiabat, pe diagramă (vezi fig.2) - după s=
const. În condensator şi în vaporizator se
efectuează procese izobare 2-3 şi 4-1, la
presiunile de saturaţie care corespund
Fig.2. Diagrama logP-h a ciclului instalaţiei
frigorifice cu compresie de vapori. temperaturilor respective. În ciclul teoretic
aceste vor fi temperatura camerei frigorifice tf
şi temperatura mediului t0. Pentru ciclul real la
acestea se va introduce căderea de temperatură în schimbătoarele de căldură ∆ tsc:
tRf = tf - ∆ tsc, (1)
tR0 = t0 + ∆ tsc. (2)
Procesul ireversibil de laminare se trasează la h = const.
Pentru ciclul teoretic valorile specifice, în kJ/kg, ale lucrului compresorului acp, căldurii
cedate mediului în condensator qt şi productivităţii de frig qf se calculă ca diferenţa de entalpii în
procesele respective:
acp= h2- h1, (3)
qt= h2- h3, (4)
qf= h1- h4, (5)
Coeficientul frigorific se determină cu relaţia:
q h −h
ε tf = f = 1 4 . (6)
acp h2 − h1
Debitul agentului frigorific DR, în kg/s, se calculă după productivitatea frigorifică totală a
instalaţiei Qf, în kW:
Qf Qf
DR = = . (7)
qf h1 − h4
Puterea aplicată compresoruli va fi
Ncs=DR acp. (8)

1
 2. Pachetul de programe CoolPack

Pentru proiectarea, dimensionarea, analiza şi optimizarea instalaţiilor frigorifice şi a

pompelor de căldură la Facultatea de Inginerie Mecanică a Universităţii Tehnice din Danemarca
a fost elaborat un pachet de programe de simulare - CoolPack.
Programele (vezi fig.3) sunt separate în 6 categorii, fiecare poate fi deschisă, accesând
fereastra respectivă pe bara de titlu:
1. Utilităţi din tehnica frigului – Rrefrigeration utility;
2. Analiza ciclelor – Cycle analysis;
3. Proiectări – Design;
4. Evaluări – Evaluation;
5. Auxiliare – Auxiliary;
6. Dinamica – Dynamic.

Fig.3. Foaia de titlu a pachetului CoolPack.

Programul 1 - Rrefrigeration utility are opţiunile ( vezi fig.4):

Fig.4. Pagina de titlu la Refrigeration utility.

1 (fulgul) - Rrefrigeration utility, care include:

 Diagramele log p-h, T-s şi h-s pentru 45 de agenţi frigorifici;
 Calcularea parametrilor de stare a agenţilor frigorifici;
 Calcularea parametrilor şi caracteristicilor ciclurilor IF,

2
  Tabelele proprietăţilor termodinamice ale agenţilor frigorific pe linia de asturaţie şi a
vaporilor supraîncălziţi;
 Tabelele proprietăţilor a 25 de agenţi frigoportori (folosiţi la transportul frigului);
 H-x diagrama aerului umed.
2 (R22) – Rrefrigerant calculator- calculatorul agenţilor frigorifici, care permite determinarea
parametrilor agentului frigorific în puncte separate.
3 (NaCl) - Secondary fluids for heat transfer- proprietăţile a 24 agenţi termici folosiţi în
frigotehnie pentru transportul căldurii (frigului).
Programele 2, 3 şi 4 servesc, respectiv, la analiza, proiectarea şi evaluarea instalaţiilor.
Programul 5 este predestinat calculului elementelor instalaţiei, atât celor de bază (compresor,
condensator, vaporizator, ventil) cât şi auxiliare (cameră, conducte ş.a.). Programul 6 prezintă
dinamica în timp a temperaturilor şi altor parametri în elementele instalaţiei.
3. Sarcina lucrării
După datele din tab.1 şi tab.2, conform variantei date de profesor, pentru o instalaţie
frigorifică cu comprimare de vapori determinaţi caracteristice ciclului: productivitatea de frig qf,
căldura cedată mediului ambiant qt, lucrul compresorului acp şi eficienţa frigorifică ε f. Calculaţi
puterea compresorului Ncp şi debitul masic al agentului frigorific DR. Selectaţi agentul frigorific
cu eficienţa mai mare din cei 4 agenţi daţi.
Tabelul 1
I cifră a Freonii Productivitatea
variantei frigorifică, kW
1 R11, R 134a, R406A, R507 50
2 R12, R 401a, R404A, R500 70
3 R22, R114, R407A, R600a 100
4 R22, R114, R407A, R600a 150
5 R21, R500, R290, R407C 200

Tabelul 2
II cifră a Temperatura Temperatura
variantei camerei, 0C mediului, 0C
1 +2 30
2 -5 28
3 -15 27
4 -18 29
5 -20 25
6 -24 23
7 0 35
Raportul va conţine:
1. Schema instalaţiei şi descrierea modului de funcţionare.
2. Diagrama logP-h a ciclului instalaţiei pentru agentul selectat, copiat din P.P. CoolPack.
3. Tabelele cu datele selectate din P.P. şi calculele efectuate.
4. Concluzii.

3
 4. Executarea lucrări
Sunt daţi agenţii frigorifici:
 R13, clorotrifluormetan,
 R23, trifluormetan,
 R170, etan,
 R290, propan.
Temperatura camerei – tv= -10 0C,
temperatura mediului – to= 20 0C.
Studiul pentru selectarea
refrigerentului le efectuăm cu ajutorul
programului Rrefrigeration utility.
Consecutivitatea operaţiilor va fi următoare:
1. Pe pagina Rrefrigeration utility
accesăm fereastra „fulgul”.
2. Pe pagina apărută (vezi fig.5)
accesăm fereastra „logP-h”.

Fig.5. Pagina „Fulgul”.

3. 3. În tabelul apărut
selectăm refrigerentul căutat
şi accesăm „OK”.
4. Pe pagina apărută cu
diagrama accesăm fereastra
„Cycle” (vezi fig.6).
Fig.6. Pagina „logP-h”.
5. În tabelul apărut deasupra
diagramei lasăm tipul ciclului „One stage”, notăm „Cycle nume” şi temperaturile
respective „Evaporating ...” şi „Condensating...”, după care accesăm „Draw cycle” (vezi
fig.10).

4
 Fig.7. Pagina „Cycle creation”.

6. Pe pagina apărută (vezi fig.8) accesăm „Show info”.

Fig.8. Pagina cu ciclul.

7. Din pagina apărută (vezi fig.9) copiem în tab. 3 valorile caracteristicilor specifice
respective ale ciclului şi a coeficientului frigorific.

5
 Tabelul 3
Agentul frigorific
Caracteristica Simbolul
R13 R23 R170 R290
Productivitatea de frig, kJ/kg qe 60,215 99,331 225,34 311,935
Căldura cedată mediului, kJ/kg qc 71,370 117,83 264,08 353,050
6 6
Lucrul compresorului, kJ/kg w 11,155 18,504 38,702 41,116
Coeficientul frigorific εtf 5,40 5,37 5,82 7,59
(COP)
Presiunea în vaporizator, bar 15,207 18,911 18,679 3,425
Presiunea în condensator bar 31,716 41,836 37,959 8,322

Fig.9. Pagina „Show info”.

8. Pe pagina fig.12 accesăm „Coordinates of points...”. Din tabelul apărut selectăm valorile
presiunii în vaporizator (punctul 1) şi în condensator (punctul 2) şi le introducem în tab.3.
9. Accesăm „OK” pe ambele tabele de pe pagină şi o închidem din colţul dreapta sus.
10. Repetăm punctele 2...9 pentru ceilalţi agenţi frigorifici.
11. Analizăm datele din tab.3 şi facem concluzia, care în cazul de faţă va fi:
Concluzie: Agentul frigorific mai eficient va fi propanul R290 de oarece are coeficientul
frigorific mai mare şi presiunile de lucru mai mici.
Pentru agentul frigorific ales, folosind formulele (7) şi (8), calculăm debitul masic al
agentului frigorific DR şi puterea compresorului Ncp.