Sunteți pe pagina 1din 2

Criza economica din 1929

Criza economic a inceput in anul 1929 in SUA i apoi s-a extins in intreaga lume.
Extraordinara prosperitate din anii 1920 a fost favorizat de mai muli factori:
-organizarea tiinific a muncii;
-concentrarea i raionalizarea intreprinderilor;
-publicitatea si creditul.
Cauza profund a crizei a fost producia anarhic ce inea seama de absorbia pieei.
Marea majoritate a intreprinderilor au fcut imprumuturi masive pe termen scurt avnd incredere in
prosperitatea i in posibilitatea rambursrii lor.
Pe 24 octombrie 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street. La bursa din New York numeroi acionari ne
mai avnd incredere in intreprinderi au incercat s-i vnd aciunile, iar preul acestora scade brusc.
Criza bursier provocnd o criz financiar, depuntorii s-au grbit s-i retrag banii, iar foarte multe
bnci au dat faliment. Astfel, in aceast perioad, 5096 de bnci americane i-au suspendat plile intre
anii 1929 si 1932.
Forme de manifestare ale crizei:
Criza a fost insotit de scderea produciei industriale, iar uzinele au fost inchise, crescnd foarte mult
numrul omerilor . Acest fenomen a fost numit MAREA DEPRESIUNE .
Cele mai afectate ri au fost Germania i Austria, unde in 1932 erau aproxmativ 6 milioane de omeri,
adic o treime din fora de munc. Nici Anglia nu a fost ocolit de aceast criz. Aici, fiecare al patrulea
muncitor era omer ,iar producia industrial a ajuns la nivelul anului 1900.
Principala grij a guvernelor europene in perioada crizei a fost aceea de a practica o politic de deflaie
pentru a salva moneda naional.
In Frana criza s-a declanat ceva mai trziu, dar pe o perioad mai lung de timp, aproape 6 ani. In
acest timp produia a scazut cu aproape 30%, iar in 1935 numrul omerilor a depit 4,2 milioane.

In Cehoslovacia producia industrial a scazut cu 40%, iar in Romnia exporturile de gru i iei au
sczut cu 57%
Singura ara care nu a fost afectat de depresiunea economic a fost URSS care, izolndu-se de restul
lumii, nu face parte din sistemul economic capitalist i aplic planificarea economic.
In arile nordice, Danemarca, Norvegia,Suedia i Finlanda, criza a avut influene minime. Dei multe firme
au dat faliment, i numrul omerilor a crescut, guvernele din aceste ri au aplicat ample programe
economice pertru prevenirea declinului economic.
Toate aceste state nordice au inituit sisteme de asigurri menite s rezolve o parte din problemele
omerilor. Suedia a mers chiar mai departe elabornd proiecte guvernamentale prin care oferea slujbe
muncitorilor disponibilizai.
In aceast perioad s-au pus bazele MODELULUI SUEDEZ, un model economic i politic, dar mai ales
un model social. Suedezii au devenit un fel de americani ai Europei i, in multe privine, Suedia a
construit modelul unei organizri sociale mult mai atrgtoare dect a Statelor Unite, deoarece
inegalitatea social a fost mai puin profund.
Statele europene care nu au putut contracara efectele crizei au fost nevoite s se confrunte cu fenomenul
fascist.
Primele msuri contra crizei.
In general, guvernele au luptat contra crizei pe trei direcii:
a)reintroducerea protecionismului;
b)distrugerea stocurilor;
c)reducerea deficienelor bugetare i a importurilor, insoit de o permanent politic de devalorizare
monetar.
In acelai timp, consumul populaiei a sczut drastic.
Criza economic dintre anii 1929-1933 a afectat i Romnia. Scaderea preurilor mondiale la produsele
agricole in 1929 a adus la prbuirea agriculturi romnesti, a crei producie era incapabil s concureze
cu produsele similare din alte ri precum SUA i Canada, unde preurile de cost erau reduse datorit
folosirii pe scar larg a mainilor agricole i a cuceririlor tiinei agricole.