Incercati asta acasa

Pentru un copil poate fi derutant sa existe intre doua tipuri de asteptari: pedeapsa acasa vs. consecin
scoala/gradinita; lauda acasa vs. recunoastere la scoala/gradinita; un set de reguli acasa si altul la sco
Atunci cand asteptarile de la scoala/gradinita si de acasa sunt similare, copilul va putea sa le recunoa
depaseasca cu mai putin efort si mai multa bucurie!

Va sugeram cateva "unelte" care va pot ajuta sa depasiti cu succes provocarile pe care le intalniti in c
copiii dumneavoastra, in calitate de parinte.
Limite:

Limitele sunt granite ce ii dau copilului ordine, consecventa, si asteptari clare. In aceste limite, copilul
exploreze si sa invete despre lume. Este responsabilitatea Dvs. ca parinte sa le stabiliti, sa le impunet
copil sa inteleaga limitele din familie. Copiii invata despre limite testandu-le, asa ca fiti fermi in ceea c
Exemple:

In casa noastra, mancarea este servita la masa (aici poti alege ce vrei sa mananci din ceea ce
In muzee si magazine, trebuie sa-ti tii mainile la spate (facand asta, te poti uita la produse, pot
te poti plimba prin incapere).

Optiuni:

Optiunile limitate ii ajuta pe copii sa simta ca detin controlul asupra vietilor proprii. Oferiti-le numai op
sunteti in regula pentru ca atat Dvs., cat si copilul, sa va simtiti bine! Prea multe optiuni fac la fel
cele insuficiente, asa ca incepeti prin a oferi optiuni doar intr-o anumita sfera a vietii copilului si dez
acolo. Daca copilul nu este mai mare de 6 ani si nu poate face fata unei mai mari varietati, oferiti doa
pentru fiecare situatie.
ASA DA: "Vrei spaghete cu sos de branza sau cu sos de rosii?"
ASA NU: "Vrei spaghete sau ravioli, si vrei sos de branza sau sos de rosii?"
Consecinte:

Consecintele naturale sunt rezultate ce apar fara nicio interventie umana atunci cand o persoana i
Exemple:

Daca iei trei pahare, e posibil sa le scapi si se vor sparge.

Daca nu esti atenta cand cosi, e posibil sa te intepi cu acul.

Consecintele logice sunt urmari alese de o persoana (sau grup de persoane) ca raspuns fata de o a
incalcat o limita, pentru a evidentia importanta respectarii acelei limite. Consecintele logice trebuie sa
limita respectiva, corecte fata de toate partile si rezonabile in severitatea lor.
Exemple:

Daca rupi frunza unei plante, va trebui ca apoi sa o ingrijesti.

Daca ai calcat pe covorasul de lucru, va trebui sa il maturi pentru a inlatura murdaria.

Nota: Consecintele logice sunt adesea abuzive si devin pedepse. Este intotdeauna mai bine sa gasim
problema decat sa aplicam un bandaj la suprafata.
Mediu:

Micile schimbari in mediul de acasa pot avea un impact foarte mare asupra relatiei Dvs. cu copilul. Ga
zilnice, faceti schimbari asupra mediului pentru a repara aceste lupte, si veti vedea cat de usor va pu
ecuatie!
Exemple:

Daca cel mic are accese de furie de fiecare data cand ii spuneti sa nu atinga ceva fragil... Pune
obiectele pe care nu doriti sa le atinga si inlocuiti-le cu altele naturale interesante pe care copilul le
Daca copilul face dezordine cu jucariile lui... Puneti-i deoparte jucariile si lasati la indemana doa
favorite pe care le poate accesa fara ajutor. Aduceti alte jucarii prin rotatie, odata ce interesul disp
Daca copilul doreste doar sa se uite la tv sau sa joace jocuri video... Mutati televizorul in dormi
deconectati sau inlaturati calculatoarele si asigurati-i copilului oportunitati pentru activitati corespu
care le poate desfasura fara ajutor

Recunoasterea efortului VS. lauda faptei:

Copiii isi propun sa le faca pe plac adultilor pe care ii iubesc. Daca le spuneti ca apreciati rezultatul fin
notele cele mai mari, etc.) se vor stradui sa va indeplineasca asteptarile. Efectele pot fi: blocaj al inva
trisa si o imagine de sine deformata. Daca ii transmiteti ca ceea ce conteaza este efortul, dedicarea s
din acestea prioritatea lor. Efectele pot fi: determinarea, smerenia si stima de sine crescuta.
ASA
ASA
ASA
ASA

DA: "Ai cantat la pian atat de bine pentru ca ai exersat in fiecare seara fara greseala!"
NU: "Ai fost cel mai bun la recitalul de pian!"
DA: "Imi dau seama ca ai lucrat cu multa grija la desenul tau si ai ales culori interesante."
NU: "Esti foarte bun la colorat, bravo!"

Evitarea luptei de putere cu copiii

Mama este in bucatarie si pregateste cina. Ryan, de 10 ani, intra si cere o bomboaba.
Mama ii raspunde absent, "Nu acum. Cina va fi gata intr-o ora."
"De ce nu? Mie mi-e foame acum", insista Ryan.
"Stii ca nu ai voie sa mananci bomboane inainte de cina, Ryan!" striga mama iritata.
"Da, dar mi-e foame. Hai, doar o bomboana mica."
Mama se opreste si se uita nervoasa la Ryan. "Ti-am spus ca nu ai voie bomboane inainte de cina si gata!"
"Dar mi-e foame. De ce nu pot sa mananc ceva daca mi-e foame?"
"Nu vei manca nicio bomboana inainte de cina. Stii regulile. Si daca mai continui cu asta, vei merge in camera ta si
nimic!"

"Dar, mama ..."

Este asta o lupta de putere sau un dialog obisnuit intre un parinte si copilul sau? Si mai ales, chiar este vorba doar d

Lupta de putere apare atunci cand o persoana isi mentine o pozitie iar alta persoana mentine o pozitie diferita si nic
dispusa sa isi schimbe pozitia. Atunci apare lupta pentru putere. Foarte rar situatia are legatura cu problema in sine
vorba despre sentimentul de neputinta si dorinta de a capata mai multa putere asupra situatiei.

Sa aruncam o privire la diferenta dintre "putere autentica" si "putere coercitiva". Puterea coercitiva se naste din critic
copiilor si din situatiile de "rau" sau "gresit" al caror rezultat este separarea de copiii nostri. Forta este utilizata pentr
sa faca ceea ce noi, ca parinti, vrem sa faca. Forta include uzul de sentimentul vinovatiei, amenintari, pedepse, lovir
intimidare, umilire, absenta iubirii, tipetele, cicaleala, sau orice alta tentativa de a controla sau forta copilul sa faca c
sale. Puterea coercitiva il motiveaza prin frica si nu prin iubire si il invata pe copil sa fie mai degraba motivat extrinse
propriul sau sistem de reguli si constiinte. Asta le permite copiilor sa caute surse din afara pe care sa dea vina pentr
considere pe ceilalti responsabili pentru fericirea lor.

Pe de alta parte, puterea autentica nu il judeca pe copil ca fiind "rau", dar se ocupa cu rezolvarea problemelor in mo
interactiona cu copiii nostri prin intelegere si iubire neconditionata. Intentia este de a construi auto-concepte pozitive
toata lumea castiga. Este abilitatea de a-i imputernici pe ceilalti sa devina motivati prin atentia acordata propriilor lor
si dorinte, si prin ascultarea atenta a calauzirii interioare. Puterea autentica ii invata pe copii ca ei reprezinta propria
fericire. Rezultatul final este apropiere, respect, responsabilitate, cooperare si un sentiment de bucurie si vitalitate.

Din pacate, puterea coercitiva este foarte tentanta pentru ca adeseori functioneaza pe moment si este si modul in c
fost educati si de aceea suntem obisnuiti cu ea. Este foarte usor de folosit, dar rareori produce rezultate de durata s
creeaza tensiuni in cadrul relatiilor noastre. Deci, cum ne oprim din a o mai folosi?

Primul pas in folosirea puterii autentice este constientizarea faptului ca, copilul dumneavoastra nu este rau. Ca, de f
ca dumneavoastra atunci cand nu va este satisfacuta o nevoie.

In al doilea rand, trebuie sa admiteti ca acest comportament coercitiv nu va asigura rezultatele dorite, si anume mai
cooperare cu copilul dumneavoastra.
Al treilea pas presupune folosirea unei combinatii de 17 moduri de evitare a luptei de putere din acest articol.

Al patrulea pas este experimentarea altor alternative si constientizarea daca ati avut sau nu succes. Daca nu ati avu
proceda diferit data viitoare. Incurajati-va bland.

Ultimul pas este sa alegeti pentru dumeavoastra o metoda de dezvoltare personala ce va va debolca abilitatea de a
pe sine, pe copil, pe partenerul de viata si pe altii din viata dumneavoastra. Aceasta metoda pot fi cartile, cursuri de
consiliere individuala, dar va vor ajuta sa va ajutati singur.

Urmatoarele alternative sunt 17 moduri de evitare a luptei de putere. Acestea sunt cai minunate de a folosi puterea
copiii si promoveaza auto-concepte pozitive si cooperare. Folositi oricare dintre aceste sugestii sau pe toate si veti v

1. Folositi abordarea prietenoasa. Adesea ne cicalim si iar ne cicalim copiii cu privire la ce ar trebui sa faca. Sau vor
copiii devin "imuni la vocea parintelui". Folositi in schimb o abordare prietenoasa. De exemplu, va rugati copilul sa is
podeaua sufrageriei. El spune, "Intr-un minut". Trece un minut si jucaria este tot acolo. Zambiti, aduceti copilul langa
si plecati. Daca spune, "Ce?" continuati sa zambiti si indepartati-va. Din clipa in care incepeti sa raspundeti la intreb
lasati o portita deschisa unei confruntari verbale.
2. Folositi sugestii intr-un singur cuvant. Zilnic le facem copiilor peste 2000 de cereri, "strange-ti jucariile", "spala-te

cerealele", etc. Acest tip de comunicare devine rutina si copilul va incepe sa-l ignore. In schimb, folositi un singur cu
sau "dinti" sau "cereale". Asigurati-va ca va adresati cu o voce prietenoasa si cu un zambet. Spuneti-le copiilor dina
a-i mai cicali si ca veti folosi un singur cuvant de cum inainte sa le spuneti ce trebuie facut.

3. "Nu" este o propozitie completa. Copiii sunt programati din nastere sa respinga si sa se impotriveasca regulilor. S
doar o limita si daca va simtiti rau sau vinovati pentru ca ati spus "nu", va obisnuiti copilul sa creada ca viata ar trebu
bunul lor plac si daca nu, ca este vina dumneavoastra ca parinte! Spuneti "nu", macar o data, si daca are un acces
camera si lasati-l sa se descurce singur cu furia lui.

4. Invatati-va copiii sa va spuna "nu" intr-un mod respectuos. Cati dintre noi au avut voie sa spuna "nu" atunci cand
era permis, spuneam "nu" pe alte cai. Ne razvrateam sau faceam lucrurile pe jumatate. Invatati-va copilul sa spuna
vreau sa spal vasele, dar voi matura si voi strange masa." Astfel se creeaza o atmosfera de cooperare si sprijin. Spu
importanti sunt pentru dumneavoastra.

5. Oferiti-i copilului alternative. Tuturor ne place sa ne simtim puternici si valorosi, iar copiii nu fac exceptie. Lasati-i s
alegeri cat pot pentru ca asa capata controlul asupra a ceea ce li se intampla. De exemplu, "Vrei sa porti pijamalele
sau "Vrei sa faci baie inainte de a-ti citi o poveste sau dupa?"

6. Spuneti-le copiilor cat sunt de importanti pentru dumneavoastra. Cu cat se simt mai valorosi pentru noi, cu atat sc
a se purta urat. Cereti-le sfatul in cumpararea hainelor sau in decorarea casei. Permiteti-le sa va invete jocuri sau a

7. Folositi negocieri de tipul castig-castig pentru a rezolva un conflict. Cei mai multi dintre noi nu am fost invatati ace
Cel mai adesea am expermentat situatii de pierdere-pierdere sau castig-pierdere. Intr-o lupta de putere cele mai efic
acelea in care ambele parti castiga si sunt multumite de rezultatul final. Poate fi o provocare de vreme ce trebuie sa
ceea ce vrea celalalt dar in acelasi timp sa tineti cont si de ce vreti dumneavoastra. Intrebati-va copilul, "Stiu ca tu p
minunat, pentru ca vreau sa castigi. Dar eu cum pot castiga?" Cand copiii vad ca sunteti la fel de interesat de castig
dumneavoastra, devin mult mai dornici sa gaseasca solutii prin care sa castigati amandoi.

8. Organizati un brainstorming al solutiilor privind lupta. Ideea este sa fiti inventivi si sa nu desconsiderati niciodata i
toate sugestiile si apoi dati-i copilului lista. O va parcurge si va taia ideile care nu ii plac. Apoi dumneavoastra luati li
care nu va plac. De obicei mai raman doua sau trei sugestii asupra carora va puteti intelege impreuna. Aceasta este
de rezolvare a problemelor si prin exersare poate fi efectuata chiar si fara a nota ceva.

9. Oferiti-i copilului mijloace potrivite de a fi puternic. Cu totii vrem sa ne simtim puternici si daca nu avem oportunita
vom crea singuri mijloace necorespunzatoare de a ne simti puternici - precum luptele de putere sau cearta cu fratii.
cu copilul dumneavoastra, opriti-va si intrebati-va, "Cum pot sa-i ofer copilului meu mai multa putere in situatia asta?
simplu, precum sa-i ceri ajutorul sau sa-i dai ceva anume de facut cu care sa se poata descurca singur.

10. Folositi semnale. Uneori cand un copil si un parinte incearca sa rezolve luptele de putere, este util sa existe un s
atentioneaza pe amandoi asupra acestui tip de comportament. Folositi semnale cu care sunteti de acord amandoi s
comfortabil sa le folositi. Tineti minte, cu cat ii oferiti copilului mai multa putere si control, cu atat el este mai dispus s
Semnalele amuzante sunt si un mod de a va aminti unul altuia despre modelele voastre de comportament.

11. Faceti invatarea distractiva si placuta. Multi dintre noi aplicam disciplinarea copilului cu o atitudine de seriozitate
ganditi-va cat de mult invatam atunci cand ne simtim bine. De exemplu, incercati sa cantati "nu" in loc de a vorbi cu
al vocii. Sau folositi o voce bolborosita atunci cand ii cereti copilului sa-si ia sosetele de pe podeaua sufrageriei. Asa
decat sa deveniti incordat si furios si sa creasca astfel lupta de putere. Unii oameni cred ca nu au timp sa gaseasca
educa copiii sau ca nu sunt suficient de creativi
sa vina cu idei. Acestea nu sunt decat ganduri care ne ingradesc si v-ar fi mult mai bine daca vi le-ati alunga din cap
al tratarii luptelor in mod negativ si care este defapt lectia pe care copiii dumneavoastra o invata? O deprindere extr
trebui sa o aiba ca adulti este gasirea de solutii distractive de a face fata situatiilor dificile. Poate pe moment puteti c
putere fortandu-va copilul sa faca ceva, dar pe termen lung amandoi aveti de pierdut.

12. GEMS. Intr-un studiu al Universitatii din Iowa s-a descoperit ca un copil obisnuit primeste zilnic 432 de comenta
de comentarii pozitive. De aceea este atat de important sa-i oferiti copilului Momente Adevarate (GEMS) pentru a-l a
important, iubit si pretios. Cu cat copilul se simte mai sprijinit, cu atat mai putin va dori sa va implice in lupte de pute
important. Investitia in a-i oferi copilului atentia maxima si interesul pentru cateva minute de cateva ori pe zi va avea
copilul simtindu-se special, unic si iubit.

13. Folositi tacerea. Aceasta este o metoda pe care dumneavoastra sau copilul o puteti aplica in loc sa reactionati n
Luati o pauza pentru a va linisti, pentru a va clarifica emotiile si a gasi solutii alternative asupra problemei. Este un m
loc sa reactionati devenind furios si insultator. Incercati sa numarati pana la zece sau mergeti intr-un loc special pe c
care este pasnic. Intrebati-va urmatoarele: (1) Care este problema? (2) Ce rol am eu in problema? (3) Ce pot face s
situatia?

14. Intelegeti ca un comportament urat este o forma de comunicare. Daca vom continua sa credem ca acei copii ca
"rai", atunci vom fi atrasi in incercarea de a-i repara si de a-i face "buni". Acest mod de gandire pune bazele sistemu
putere. In schimb, intelegeti ca acel copil neascultator incearca sa va comunice ceva si este treaba dumneavoastra
mesaj. Un mod mai pozitiv de a comunica cu copilul despre comportamentul lui este sa-l intrebati daca acesta este
prin el rezultatele dorite. Astfel, critica este scoasa din discutie. Ati putea spune, "Nu cred ca a mers, pentru ca te-a
altceva ai mai putea face?" Probabil ca veti primi un raspuns sincer si veti intelege mai bine ce se intampla cu copilu

15. Nu exagerati problemele minore. Copilul obisnuit american are parte de aproximativ 13 minute pe zi de comunic
Parintii petrec 9 minute din acest timp corectandu-l, criticandu-l sau certandu-se cu copilul lor. Mai raman deci 4 min
intampla nimic pozitiv. Asa ca alegeti cu grija problemele majore pe care trebuie sa le rezolvati cu copilul, nu le com
minore. Sa incercati sa rezolvati mai multe probleme odata poate fi coplesitor.

16. Detasarea. Uneori le cream copiilor tipuri de comportament reactiv. Fac ceva ce nu ne place, reactionam, apoi e
reactionam si la asta, si in curand reactionam unul fata de celalalt. Problemele cresc si incepem sa-i controlam pe c
faca lucruri pe care nu le vor. Nu rezolvam problema iar reactiile noastre ii ranesc pe copii si pe noi insine. Primul pa
intelegem ca reactia si controlul nu vor functiona. Urmatorul pas este tacerea, gasirea linistii si a echilibrului. Din ace
un gand intuitiv va reiesi si va rezolva eficient problema.

17. Aveti grija de dumneavoastra. Ati observat ca atunci cand sunteti obosit, suprasolicitat si ocupat, ca deveniti irita
mult pe copii? Probabil ca cel mai important lucru pe care il puteti face pentru copii este sa aveti grija de dumneavoa
eficienti si iubitori avem nevoie de multe energie si incurajare. Faceti-va timp pentru dumneavoastra fie printr-o baie
antrenament la sala, sau meditatie. Sa cunoasteti semnele unei epuizari este de asemenea util. Poate fi sentimentu
incordarea umerilor, sau o atitudine morocanoasa. Acestea sunt simptome ca nu va faceti suficient timp pentru dum
va faceti timp, veti incepe sa va enervati daca ceilalti va solicita ceva.

Fiecare dintre noi vrea sa se simta puternic. Copiii nostri nu fac exceptie, astfel ca, cu cat le oferim mai multe oportu
puternici, cu atat mai putine lupte de PUTERE vor exista intre noi. Daca un copil se simte pretuit, iubit si respectat, v
lupte de putere, pentru ca este om. Dar daca parintii isi repeta constant de ce copilul face asta, luptele pot fi tratate
chiar evitate.

http://www.gradinitacreativeminds.ro/?page_id=162

Tendinele Umane
Pentru a nelege filozofia Montessori despre copil i procesul nvrii, trebuie abordat conceptul de tendin e
umane.

Tendinele umane sunt impulsuri naturale care apar din subcontient i i determin pe oameni s fac anumite
aciuni n mod iraional i incontient. Tendinele exist nc de la natere. Sunt tot timpul prezente. Prin ele
oamenii asimileaz informaii i se adapteaz la cultura, la timpul, la locul, la grupul i la societatea n care
triesc. Tendinele umane sunt universale, valabile n toate culturile i n toate timpurile, dar se exprim diferit
n funcie de planul de dezvoltare n care se afl fiina uman.
Tendinele umane sunt de mai multe tipuri: de orientare, de explorare, de observare, de comunicare, de
socializare, de imitare, de activitate, de munc, de repetare, de exactitate, de abstractizare, de
autoperfecionare, de autocontrol fizic, emoional, i intelectual.
n filozofia Montessori sunt trei elemente pe care se bazeaz procesul de nv are:

Tendinele umane

Mintea absorbant

Fazele sensibile.
Tendinele sunt cele care conduc, care dicteaz. Ele sunt fora, baza energiei din spatele Min ii absorbante i a
Fazelor sensibile. Tot ele ne conduc acolo unde trebuie s ajungem i ne fac s nv m, s ne
autoperfecionm. Ele sunt ghidul nostru interior i putem avea ncredere n ele c ne ajut s aflm adevarul
despre propria existen.
Cnd tendinele umane sunt nelese i respectate, copiii devin aa cum M. Montessori i-a numit normaliza i,
adic au linite interioar, bucurie, pace. Ei se pot concentra, i pot gsi singuri ceva de fcut i duc la bun
sfrit ceea ce i-au propus, pot face fa frustrrii i fac alegeri raionale. Se pot adapta, au autodisciplin i
autocontrol, sunt independeni i siguri pe sine. Au o ncredere n sine echilibrat, au o stim de sine sntoas
i sunt contieni de nevoile celorlali i ateni la acestea. Fiecare dintre noi ar dori sa fie o astfel de persoan.
Cnd aceste tendine fie sunt blocate fie, ntr-un fel sau altul, mpiedicate s se manifeste, copilul are
comportamente deviante precum toanele, furia, incapacitatea de concentrare, violen a sau timiditatea excesiv.
De exemplu, dac un copil este ntrerupt n mod frecvent din ceea ce face, el va avea dificult i de concentrare,
pentru c nu i s-a permis s se dezvolte n aceast direcie. Sau, s ne imaginm c, n prezen a unui copil de 3
ani, ntr-o diminea mai inti ne mbrcm i apoi ne splm pe dini, n alta mai nti ne splm pe din i i
apoi ne mbracm, iar n alta uitm s ne mai splm pe dini, s-ar putea ca el sa fac o criz de nervi pentru c
mediul nu-i ofer ordinea i precizia de care el are nevoie. Aadar, atunci cnd un copil are un comportament
deviant, trebuie s cutam care sunt obstacolele care blocheaz expresia tendin elor sale i s gsim ci de
nlturare a acestora.
n procesul dezvoltrii sale, copilul trece prin mai multe faze sensibile n timpul crora capat anumite
deprinderi care l ajut s-i satisfac tendinele. Dac n timpul acestor faze senzitive for a vital a tendin elor
este reprimat, copilul va purta n sine acest gol pentru tot restul vie ii. Iat de ce educatorul Montessori asist
copilul oferindu-i activiti pline de sens care s-i satisfac tendin ele n concordan cuplanul de
dezvoltare i cu faza sensibil n care se afl.

http://www.casamontessori.ro/educatia-montessori/planurile-de-dezvoltare/