Sunteți pe pagina 1din 36

Tema 1 : Conceptul de control financiar

=O1=Notiunea de control financiar


Controlul reprezinta o activitate specifica umana care consta in verificarea si analiza permanenta periodica sau
inopenata a muncii si a rezultatelor muncii dintr-un domeniu sau sector, in scopul preintimpinarii si lichidarii
eventualelor neajunsuri.
Controlul asigura cunoasterea temeica si detaliata a realitatilor economico-financiare, dar nu se limiteaza la
aceasta, trebuie facuta judecata de valori sau de confirmare interpretind starile de lucru sau realitatile constatate
printr-o raportare continua a acestora la obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de desfasurare
prestabillite. In felul acesta controlul face posibila determinarea abaterilor inregistrate, stabilind semnificatia si
implicatiile lor cauzele care le-au generat si masurele ce se impun pentru perfectionarea activitatiilor viitoare.
Activitatea de control presupune 3 esentiale :
1) Constatarea situatiei ideale care ar trebuie sa existe sau e de dorit sa existe, lucrul care se realizeaza pe
baza programelor de activitate, normelor/normativelor sarcinilor concrete, devizilor, modelelor,
previziunilor, etc.
2) Determinarea situatiei faptica/reale- existenta la un moment dat sau rezultat direct sau indirect de catre
organul de control.
3) Confruntare celor 2 situatii reale si ideale- stabileste abaterile si diferentele dintre ele, si formuleaza
concluziile care se disprind din actiunea de control.
Finalizarea oricarui control se realizeaza prin stabilirea starilor de lucru neconforme si perfectionarea activitatii
viitoare.
=O2= Control -Functia managementului si gestiunea financiara
Controlul - este o analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii penrtu a urmari mersul si
pentru a lua masuri de imbunatatire. Controlul este o verificare, o inspectie atenta a corectitudinii unui act sau
o actiune de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce ca un instrument
de reglementare a unui macanism si a unui process.
Activitatea de control mai poate fi definita ca functie a conducerii, instrument de conducere, mijloc de
cunoastere a realitatii si de corectare a erorilor. De asemenea controlul este definit drept procesul prin care se
verifica si se masoara realizarea cantitativa si calitativa a performantelor, a sarcinilor sau lucrarilor pe care le
compara obiectivele planificate si indica masurile de corectie ce apar ca necesare.
Controlul este un atribut a conducerii firmei o functie a intreprinderii si in acelasi timp este o activitate
independenta. In aceasta calitate de functie a conducerii, controlul vizeaza maximizarea parametrilor ce se
refera la rezultatele obtinute si la cresterea vitezei lor de realizare.
Sistemul de control financiar poate fi considerat ca instrument indispersabil magementului pentru
supraveghere regulate a activitatii firmei, cu scopul de a lua la timp deciziile ce se impun privind fiecare functie
in parte, dar si ansamblul firmei.
Magementul efortul de a organiza activitatea de conducere in raport cu legitatile pietei in vederea
cunoastereii si perfectionarii modului de gestionare a potentialului agentilor economici, si de a preveni aparitia
riscului, deficientilor si lipsurilor in activitatea acesteia. Controlul este la nivel micro si macro- economic o
functie eficienta si necesara a managementului armonizind interesele individuale cu cele ale colectivitatii si ale
societarii intr-un tot unitar.
Controlul financiar ca parte integranta a managementului si a gestiunii financiare constitue in acelasi timp
expresia unei necesitati obiective ca forma de cunoastere, ceea ce le confera o sfera mult mai mai larga si cu
semnificatii multiple care depasesc interesul strict al firmei.
Controlul care se efectueaza in cadrul firmei are o tripla semnificatie fiind in acelasi timp un control pentru sine
(control interior), un control pentru altii (control exterior), si un control pentru stat (public).
Controlul firmeii in speta controlului financiar trebuie abordat sistematic si global, respective in cadrul
sistemului de management si cu optica asupra ansamblului de functionare a firmei untr-un context dinamic,
riscant si imprevizibil a economiei de piata. In aceste conditii continutul si natura controlului firmei au evoluat
in permanenta, ceea ce e confera acestuia un caracter dinamic. Ca urmare el depaseste verificarea si atestarea
veridicitatii reflectata in actele analitice si sintetice ale firmei, a situatiei ei econimice. El are si un caracter mai
mult decit cantitativ si economic mai ales un caracter social. Aceasta priveste activitatea intreprinderii intrucit
el efectueaza un serviciu real nu numai acesteia ci si intregii societati in care actioneaza firma. In acelasi timp
controlul firmei are si caracter obiectiv, fiind conceput, organizat si realizat in vederea aflarii adevarului, fiind
interesat sa redea imaginea fidela a situatiei agentului economica. Cu alte cuvinte sistemul de control al firmei
este deja o institutie economica si are un rol active si benefic, el este o actiune si deternina o interventie
economica.

=O3=Obiectul, rolul si finctiile financiare.


Controlul financiar cuprinde in sfera sa sup aspect egal, teoretic si practic problematica foarte complexa
specifica domeniului economic si financiar in interactiunea si conditionarea sa reciproca cu domeniul tehnictehnologic etc.
Controlul financiar cerceteaza viata ecominica la nivel micro si macro-economic.
Controlul financiar este o activitate de larg interes social deosebit de utila si necesara pentru practica economica
si sociala care presupun neumerate probleme teoretice, erganizatorice si metodologice.
Obiectul controlul financiar consta in examinarea modului in care se realizeaza sau nu s-a realizat programul
fixat anticipat si a modului cum se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile,
deficientele pentru a le remedia si evita in viitor.
In cadrul economiei de piata controlul are o sfera de actiune aproate nelimitata fiind implicat in toate activitatile
econimico- sociale. El se manifesta ca functie a managementului, contribuind logic la imbunatatirea si reglarea
intereselor sociale intr-un ansamblu unitar.
Importanta si necesitatea controlului social in conditiile economiei de piata sunt anonim recunoscute. El este
considerat ca indispensabil desfasuratii activitatii eco-sociale, atit de factorii de conducere cit si de cei condusi.
Rolul controlului financiar reese pregnant in toate fazele de productie incepund de la activitate de prelucrare,
contractare si pina la finalizarea acestea si pina la inregistrerea rezultatelor obtinute. In conditiile economiei de
piata este necesara intarirea institutiei controlului financiar atit sub aspectul modului de organizare cit si sub
aspectul cuprinderii si extinderii in economie. De asemenea rolul controlului financiar a crescut si a capatat noi
valente prin reevaluarea obiectului de activitate si a raspunderii ce ii revin.
Controlul financiar asigura realizarea unor functii specific si particulare, dintre functiile specific controlului
financiar definim:
- funcia de prevenire i funcia de perfecionare, care se materializeaz n prentmpinarea producerii unor
deficiene sau pagube n desfurarea activitilor economico-financiare ceea ce presupune perfecionarea
acestora. Prin prevenirea tendinelor i fenomenelor care necesit decizii de corecii, se asigur
perfecionarea modului de gestionare a patrimoniului, de organizare i de conducere a activitii agentului
economic. Aceste funcii, deriv din faptul c controlul are menirea de a orienta munca spre obiective
majore, ntr-o ordine de prioriti raionale i de perspectiv, care s previn i s nlture risipa de efort
uman i material i s asigure eficiena economic i social. Aceste funcii au i un caracter previzional
care const n faptul c abaterile semnalate n cursul aciunilor de control ca i cauzele care le-au determinat
stau la baza fundamentrii deciziilor pentru perioadele viitoare;
- funcia de constatare a situaiei i funcia de corectare, n cazul n care apar dereglri. Acestea presupun, c
prin control se urmrete modul n care se ndeplinesc deciziile conducerii referitoare la funcionarea firmei,
adic se verific i se asigur respectarea i aprarea intereselor acesteia. ns, i mai concret, prin control se
urmrete modul n care se asigur echilibrul financiar ntre venituri i cheltuieli i se influeneaz favorabil
realizarea sarcinilor economice, care s contribuie la creterea eficienei tuturor activitilor agenilor
economici.
Aceste funcii se realizeaz prin procedee i tehnici specifice controlului financiar cu ajutorul crora se
constat nereguli, deficiene i abateri i se valorific constatrile prin corectarea i aducerea la parametri de
normalitate i legalitate a situailor constatate. Ele au un profund caracter coercitiv pentru acei ageni economici
neloiali i ineficieni;
- funcia de cunoatere i funcia de evaluare a situaiei existente la un moment dat, a rezultatelor obinute la
sfritul unei perioade de gestiune, asupra modului de desfurare a activitii n condiii de normalitate,
legalitate i eficien, i totodat, de asigurare a tuturor categoriilor de colaboratori de solvabilitatea
respectivului agent economic.
Funcia de cunoatere presupune o analiz riguroas n vederea sesizrii operative a tuturor neregulilor
i a eventualelor tendine negative n activitatea agenilor economici. Ea se completeaz cu funcia de evaluare
a controlului financiar, care, n condiii de realitate i legalitate, stabilete, i n limita posibilitilor
individualizeaz consecinele gestionare, patrimoniale, financiare, bugetare, fiscale i sociale;
- funcia educativ i funcia stimulativ a tuturor participanilor la realizarea procesului de management.

In acelasi timp controlul financiar mai indeplineste o serie de functii particulare:


- funcia de msurare a posteriorii a ecarturilor (abaterilor planificate anticipat);
- funcia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care afecteaz sau amenin
activitatea agentului economic;
- funcia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare pe baza diagnosticului financiar constatat;
- funcia de a interveni n cadrul competenelor date pentru redresarea sau soluionarea problemelor firmei;
- funcia de reglementare a activitii firmei, prin asigurarea coerenei aciunii de control n raport cu
obiectivele firmei, focalizndu-se asupra activitilor n curs de desfurare;
- funcia de pregtire a agentului economic pentru luarea deciziilor, pe baza rezultatelor controlului a priorii;
- funcia de nvare i autonvare a realitilor pe care controlul le ridic n permanen, prin aciunea sa
coercitiv, asupra pertinenei cadrului i normelor legale folosite.
=O4=Formele controlului financiar. Clasificarea formelor de control economic financiar
Formele controlului economic, financiar i gestionar pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum
sunt: momentul exercitrii, aria de cuprindere, scopul urmrit, modalitile de executare, poziia organelor de
control fa de unitile controlate. Toate aceste criterii au n vedere raportul de interdependen care se stabilete
ntre activitatea economic i financiar, pe de o parte, i coninutul aciunilor de control, pe de alt parte.
a. n funcie de momentul exercitrii lui, controlul economic, financiar i gestionar poate fi anterior,
concomitent sau posterior.
Controlul anterior se exercit nainte de efectuarea operaiunilor economice i are drept scop prevenirea
unor nclcri ale disciplinei financiare sau angajrii unor cheltuieli supradimensionate, urmrind concomitent
necesitatea, legalitatea, oportunitatea i economicitatea respectivelor operaiuni. Controlul anterior sau preventiv
se realizeaz n practic ndeosebi prin analiza documentelor de dispoziie prin care se contracteaz drepturi i
obligaii de natur patrimonial.
Controlul concomitent se caracterizeaz prin aceea c se exercit n timpul efecturii sau desfurrii
operaiunilor economice i financiare, n cadrul unitilor patrimoniale asemenea controale exercit consiliile de
administraie i toate persoanele cu funcii de conducere (controlul ierarhizat sau operaional), precum i organele
tehnice i de recepie, reprezentanii salariailor etc. O form specific a controlului concomitent o reprezint
autocontrolul pe care l exercit fiecare salariat asupra propriei activiti n scopul perfecionrii stilului de
munc i mbuntirii rezultatelor individuale. Tot un control concomitent este i controlul mutual sau reciproc, care se exercit n mod obiectiv ntre membrii unui colectiv sau unei formaii de lucru ce ndeplinesc
sarcini comune ori complementare.
Controlul posterior este acela care se exercit dup consumarea sau efectuarea operaiunilor economice,
avnd ca suport datele nregistrate n documentele de execuie, n evidenele tehnico-operative i n contabilitate.
El cade n sarcina unor organe specializate de control i are drept scop analiza rezultatelor obinute sau a
situaiilor de fapt, depistarea eventualelor deficiene, a cauzelor i a vinovailor de producerea lor, precum i
stabilirea msurilor pentru lichidarea acestora i prentmpinarea repetrii lor n viitor.
Indiferent de momentul exercitrii lui (anterior, concomitent sau posterior), controlul economic, financiar i
gestionar, efectuat cu competen i sim de rspundere, contribuie n egal msur la evitarea unor nereguli
financiare si la consolidarea integritii patrimoniului. De altfel, ntre aceste forme de control nu exist limite rigide;
dac sunt efectuate n bune condiii. Imbinarea raional a celor trei forme, sporind prin aceasta operativitatea i
eficiena aciunilor de control.
b. n funcie de aria de cuprindere, controlul economic, financiar i gestionar poate mbrca mai multe forme,
cum sunt: control general si control parial; control total i control prin sondaj; control combinat sau mixt.
Controlul general sau de fond se caracterizeaz prin aceea c el cuprinde totalitatea actelor i faptelor
referitoare la activitatea economic i financiar a ntreprinderii, instituiei sau organizaiei supuse verificrii. Asta
nseamn c niciun sector de activitate i niciun grup de operaiuni nu rmn n afara controlului.
Controlul parial se exercit numai asupra unor sectoare, activiti sau grupuri de operaii, care formeaz o
subdiviziune sau o funcie a unitii verificate (de exemplu, o sectie, un atelier, un depozit, o magazie, sau activitatea de
desfacere, de aprovizionare, de investiii, de remunerare a muncii etc.).
Controlului total se supun verificrii, fr excepie, toate actele i faptele ce caracterizeaz activitatea dintr-un
sector sau chiar din toate sectoarele ntreprinderii.
Controlul prin sondaj se exercit numai asupra unor documente, operaiuni sau bunuri, considerate ca fiind
reprezentative pentru fenomenul verificat, alese dup anumite criterii sau luate la ntmplare. Pe baza acestui control
se poate formula o prere de ordin general privind modul de desfurare a ntregului fenomen, , dar te meinicia
concluziilor rezultate din controlul prin sondaj este influenat n mare msur de modul n care au fost stabilite

obiectivele i alese ean-tioanele. Din aceast cauz, controlul prin sondaj se folosete numai n anumite cazuri i
situaii, din cauza posibilitilor de omitere tocmai a actelor i faptelor generatoare de deficiene.
Controlul total i controlul prin sondaj delimiteaz pe vertical sarcinile organului de control, indicnd
profunzimea cercetrilor ntreprinse i caracterul mai mult sau mai puin analitic al operaiunilor de verificare.
Controlul combinat sau mixt se caracterizeaz prin folosirea concomitent a formelor de mai sus, precum i
prin combinarea acestora cu forme ale controlului tehnic, administrativ, juridic sau social. Cu titlu de exemplu,
asemenea verificri combinate pot fi reprezentate printr-un control general i total, control parial efectuat prin sondaj,
folosirea probelor de laborator sau a expertizelor tehnice ntr-un control prin sondaj etc.
c. n funcie de scopul urmrit, controlul economic, financiar i gestionar poate fi: tematic, complex, repetat i
sub form de anchet.
Controlul tematic urmrete anumite aspecte concrete din viaa unitilor controlate, putndu-se exercita
asupra unei singure ntreprinderi sau asupra mai multor uniti de acelai fel. Controlul tematic poate avea ca obiect
modul de aplicare a unor hotrri ale consiliilor de administraie, a normelor legale noi sau rezultatele introducerii
unor sisteme perfecionate de conducere i organizare a muncii.
Controlul complex urmrete o arie mai larg de probleme, depind, de regul, cadrul activitilor economice i
financiare ale unitilor supuse verificrii. Exercitarea controlului complex presupune participarea unor specialiti din
diverse domenii, nu numai din cel economic-financiar, organizndu-se aa-zisele brigzi mixte de control", formate
din economiti, ingineri, tehnicieni, medici, psihologi, sociologi, cadre din aparatul puterii sau administraiei de stat.
Controalele repetate au ca obiect urmrirea evoluiei unui fenomen sau proces, a schimbrilor cantitative i
calitative ce se produc n starea acestuia, ntr-o perioad determinat de timp. n cadrul unitilor economice, i sociale,
controlul repetat se efectueaz, de regul, atunci cnd rezultatele unei activiti sunt constant nesatisfctoare sau cnd
se experimenteaz noi sisteme de organizare, administrare, gestiune i conducere. Controalele repetate se exercit la
anumite intervale de timp, urmrindu-se aceleai obiective i progresele nregistrate de la verificarea precedent,
indiferent dac se efectueaz de aceeai persoan sau de ctre alte organe de control.
Controlul sub form de anchet intervine n mprejurri speciale, au ca punct de plecare strile de lucruri
sesizate, presupuse sau constatate, avnd drept obiectiv confirmarea sau infirmarea acestora i stabilirea exact a
ntinderii lor. La anchet pot participa i alte categorii de organe (de jurisdicie, de urmrire sau de cercetare penal).
d. n funcie de modalitile de exercitare controlul economic, financiar i gestionar poate fi faptic i
documentar.
Controlul faptic se realizeaz prin verificarea la faa locului a operaiunilor economice i financiare, a
existenelor de active i a strii calitative a acestora, a stadiului n care se gsesc anumite procese (de prelucrare,
montaj, construcie etc.). Principala form de executare a controlului faptic este inventarierea, care se realizeaz prin
msurare, numrare, cntrire, urmrindu-se, n principal, determinarea strilor cantitative, n unele cazuri,
inventarierea face necesar determinarea unor stri calitative, operaiune care se realizeaz prin observare direct,
degustare, analize de laborator i expertize tehnice asupra bunurilor supuse inventarierii. Controlul faptic este cea mai
eficient form de control, care permite cunoaterea temeinic a realitii, descoperirea eventualelor lipsuri i a
rezervelor nemobilizate, contribuind astfel, ntr-o msur sporit, la aprarea i consolidarea patrimoniului public sau
privat.
Controlul documentar se realizeaz prin verificarea indirect a operaiunilor i proceselor economice consemnate
n acte, care pot fi: documente justificative i centralizatoare, evidene tehnico-operative, conturi (fie de cont), jurnale
contabile, calcule periodice de sintez (balane de verificare sintetice i analitice, bilanul contabil i anexele sale,
situaii comparative.
Controlul documentar poate fi preventiv, concomitent sau postoperativ, n funcie de timpul n care se execut,
urmrind n fiecare caz obiective specifice.
=O5= Sistemul de doc si evidenta tehnica operativa si contabilul obiect ca sursa de informatie pt CF
Activitatea de conducere presupune un sistem de comunicaii care s asigure transmiterea clar, precis,
complet i rapid a informaiilor, instruciunilor i ordinelor necesare bunului mers al activitii.
Evidena i controlul sunt eseniale n conducerea activitii economico-sociale bazat pe criterii de profit.
Evidena i controlul implic ordine i disciplinar economic i financiar. Organizarea raional i clar a
evidenei i controlului asigur disciplina economic, contractual, gestionar i financiar.
Sistemul de eviden, reprezint, deci sursa esenial de informaii pentru controlul financiar.
In sfera controlului se cuprind, mai nti, obiective privind att ntocmirea documentelor primare cu
respectarea condiiilor de form i coninut ct i organizarea i conducerea evidenei tehnic-operativ i
contabile cu respectarea normelor metodologice.

n consecin, sistemul de documente i eviden este att obiect al controlului ct i surs de informaii
pentru controlul activitii economico-financiare.
Documentele primare sau actele justificative, ca dovezi scrise ale faptelor economice i financiare,
constituie de regul surse de informaii pentru toate formele evidenei.
n acest sens, este necesar ca fiecare document folosit ca act justificativ de ctre contabilitate i control s
conin unele elemente obligatorii, dintre care menionm:
- denumirea documentului;
- denumirea i sediul unitii care l ntocmete;
- numrul i data ntocmirii;
- menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei (cnd este cazul);
- datele cantitative i valorice ale operaiei efectuate;
- semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiei, ale celor care au sarcina exercitrii controlului
financiar preventiv sau dreptul s aprobe operaiile respective;
- etc.
n condiiile automatizrii culegerii i prelucrrii datelor, documentele se grupeaz n dou categorii:
- documente de intrare, adic documentele primare din care se preiau date pentru a fi prelucrate cu ajutorul
mijloacelor de calcul;
- documente de ieire, respectiv documentele care se ntocmesc i se obin cu aceste mijloace.
O importan deosebit se acord controlului documentelor, nainte de nregistrarea n conturi dar i dup
aceast operaie, att sub aspectul formei ct i sub aspectul fondului (coninutului) documentelor.
Din punct de vedere al formei, controlul documentelor are ca obiective: autenticitatea, exactitatea
ntocmirii i valabilitatea documentelor i efectuarea corect a calculelor.
Controlul autenticitatii documentelor presupune ntocmirea lor cu respectarea condiiilor legale.
Controlul exactitii ntocmirii i valabilitii documentelor se realizeaz n raport de momentul i
condiiile producerii operaiilor economice i financiare pe care le consemneaz.
Controlul efecturii corecte a calculelor, respectiv controlul aritmetic al documentelor care conin calcule,
are menirea s obin sigurana aplicrii juste a preurilor i tarifelor i a stabilirii totalurilor n documente, s
nlture erorile de calcul care pot denatura coninutul operaiilor economice i financiare.
Din punct de vedere al fondului (coninutului), controlul documentelor are ca obiective:
a) legalitatea este principiul conform cruia este necesar s se respecte prevederile tuturor actelor normative. n
acest sens coninutul documentelor justificative se confrunt cu prevederile legale n vigoare i stabilirea
concordanei dintre ele.
b) controlul realitii operaiilor economico-financiare stabilete dac acestea s-au produs n limitele, condiiile
i locul indicat n documente. n cazul n care exist incertitudinea asupra realitii operaiilor economice se
recurge la controlul faptic solicitndu-se celor care au semnat documentul s confirme realitatea operaiilor i
autenticitatea semnturilor de pe documente.
c) controlul eficienei, operaiilor economice i financiare are n vedere elemente mai complexe i anume:
necesitatea, economicitatea i oportunitatea acestora

1.

2.

3.

4.

Tema: 2. Structura controlului economico-financiar


=O1= Principii ale organizarii controlului
Cele mai importante principii ale organziatii si functionarii controlului economic financiar sunt:
principiul prevederii si organizarii activitatilor economice-sociale: conform acestui principiu activitatii
economice pot face obiectul unor actiuni de control numai in masura in care sunt bine organizate avind stabilite
anticipat atit cantitativ si valoric cit si calitativ modalitatile sau parametrii desfasurarilor. In cazul unor activitati
pt care nu sau stabilit dinainte sarcini precise controlul ramine fara obiect facinduse o informare deasupra
realitatilor.
Principiul autonomiei competentei si autoritatii controlului: pt a desfasura o munca cu adevarat efectiva
organele de control trebuie sa fie relativ independente fata de unitatea sau activitatea controlata, astfel incit sa
poata actiona nestingherit in virtutea sarcinilor si atributiilor pe care le au. Excluzind raporturile de subordonare
directa autonomia implica intr-o masura mai mare responsabilitatea organelor de control pt calitatea
verificarilor efectuate.
Calitatea muncii de control este influentata direct de competenta profesionala si juridica acelor insarcinati cu
aceasta activitate. Competenta profesionala este asigurata prin nivelul de pregatire, volumul de cunostinte sau
priceperea organului de control la care se adauga unele calitati personale sau dobindite prin experienta de ex:
reprezentare prin capacitatea de analiza, puterea de selectie, spirit de orientare etc. In schimb competenta
juridica sau legala consemneaza sfera de atributii recunoscute de lege si dreptul organelor de control de a
actiona in cadrul acestora. Competenta juridica este strins legata de autoritatea controlului reprezentind dreptul
legitim, puterea organului de control de a dispune masuri obligatorii in sarcina unitatilor sau persoanelor
controlate si de a aplica sanctiuni celor vinovati.
Principiul adaptabilitatii controlului la structurile organizaatorice si functionale al unitatilor sau activitatilor
controlate controlul eco-fin are in toate cazurile un obiect bine precizat exercitinduse asupra unor unitati,
sectoare sau compartimente si avind sarcini complete. Este necesar ca formele si metodele de control sa fie
suficient de simple sau elastice pt a se adapta cu usurinta la specificul activitatilor controlate, la formele lor de
organizare sau desfasurare.
Principiul apropierii controlului de locurile unde se iau decizii si unde se concretizeaza raspudnerile pt
administrarea patrimoniului aici se are in vedere faptul ca activitatea de control eco-fin este o latura
inseperabila a conducerii economiei, iar raspunderile revin in primul rind unitatilor economice si organelor
ierarhic superioare. Controlul trebuie efectuat mai intii din interiorul unitatii de catre organele de conducere si
de organele specializate proprii sau de la nivelurile imediat superioare. Controlul direct exercitat de persoanele
cu atributie de conducere asupra locurilor de munca de care raspund nemijlocit este in masura sa contribuie
efectiv la instaurarea unui climat de ordine si disciplina, la prevenirea pagubirii avutului statului. Practica
demonstreaza ca este mult mai avantajos de efectuat controlul propriu decit sa astepti interventia unor organe de
control din afara.
=O2= Structura organizatorica a controlului eco-fin
Sistemul de control eco-fin in RM este organizat si functioneaza in mod unitar cuprizind urmatoarea structura:
Controlul de stat, controlul propriu, controlul independent, controlul obstesc, controlul cetatenesc.
Controlul de stat asupra activitatilor economice sociale la toate nivelurile in RM se exercita de: Parlamentul
RM; Guvernul RM; Curtea de Conturi, CNA, Ministerul Finantelor prin organele subordonate lui si anume
Inspectoratele Fiscale, Inspectia Financiara, Depaartamentul Vamal; Banca Nationala; Inspectii si inspectorate
speciale.
=O3= Controlul Parlamentar
Controlul parlamentar ca organ suprme legislativ exercita cotnrolul concomitent cu atributiile legislative cu
ocazia dezbaterii legilor corespunzatoare despre bugetul de stat si legile co continut economic. O seama de
atributii de control sunt atribuite princomisiile parlamentare sau prin activitate periodica alcatuita si aprobata de
Parlament. O forma de control exercitata de Parlament sunt si interpretarile deputatilor facute la sesiunea
parlamentului, guvernului sau ministerelor si departamentelor respective si prezentarea de acestea raspunsurile
oral sau in scris in modul stabilit de parlament, deasemenea si raportul de activitate a guvernului republicii
prezentat cel putin odata pe an Parlamentului RM.
Controlul Parlamentar cuprinde activitatea organelor de stat, acte normative. El se exercita fie direct de intreg
Parlamentul, fie prin una din camerele si forma de control cum ar fi: controlul exercitat prin dari de seama,
rapoarte, programe prezentate Parlamentului; controlul exercitat prin comisiile parlamentare; controlul exercitat
prin intrebari.

=O4= Controlul Guvernamental


Guvernul RM promoveaza in viata legile republicii si exercita controlul asupra hotaririlor, stabileste functia
Ministerului Departamental si altor organe, coordoneaza activitatea lor si exercita controlul asupra ei,
coordoneaza si exercita cotnrolul activitatii organelor consultative de autoadministrare locala, realizeaza
programele privind dezvoltarea economica a republicii, elaboreaza si adopta hotariri in vederea transpunerii in
viata. Unui control riguros din partea Guvernului sunt supuse proiectele de legi privind transpunerea in viata a
politicii republicii in domeniul finantelor, creditelor si circulatiei banilor, proiectele de legi cu privire la bugetul
de stat al republicii si exercitarea lui.
Guvernul RM promovind politica republicii in domeniul preturilor si sistemului de preturi; politica vamala si
financiar vamala concomitent efectueaza si controlul respectiv in aceste domenii. Guvernul RM exercita
controlul asupra activitatii ministerelor, departamentelor si altor organe subordonate lor. Prim ministru poate
cere dari de seama fiecarui minister sau departament de control. Guvernul RM are dreptul sa anuleze actele
ministerelro si departamentelor daca acestea contravin legilor republicii, hotaririlor, dipozitiilor guvernului RM,
guvernul sau ministerelesunt obligati sa prezinte rapoarte solicitate de catre Parlament. Guvernul prezinta in an
un raport in scris fata de Parlament depsre activitatea sa.
=O5= Controlul Centrul National Anticoruptie
CNA este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat n contracararea infraciunilor economicofinanciare i fiscale, precum i a corupiei, i activeaz n conformitate cu Legea cu privire la CNA nr.1104-XV
din 06.06.2002. Centrul i desfoar activitatea pe principiile: legalitii, respectrii drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului, oportunitii, mbinrii metodelor i mijloacelor publice i secrete de activitate,
mbinrii conducerii unipersonale i colegiale, colaborrii cu alte autoriti publice, cu organizaii obteti i cu
ceteni. n atribuiile Centrului intr: prentmpinarea, depistarea, cercetarea i curmarea contraveniilor i
infraciunilor economico-financiare i fiscale; impiedicarea corupiei i protecionismului; impiedicarea
legalizrii bunurilor i splrii banilor obinui ilicit; asigurarea desfurrii evalurii riscurilor de corupie n
cadrul autoritilor i instituiilor publice prin instruire i consultare, monitorizare i analiz a datelor referitoare
la evaluarea riscurilor de corupie, precum i coordonarea elaborrii i executrii planurilor de integritate.
Atribuiile Centrului snt exhaustive i nu pot fi modificate sau completate dect prin lege.
Efectuarea reviziilor economico-financiare snt dispuse printr-o autorizaie n scris a conductorului CAN sau
a conductorilor subdiviziunilor teritoriale, precum i a adjuncilor acestora.
n dependen de volumul de lucru i perioada supus reviziei, conducerea Centrului sau a subdiviziunilor
teritoriale va stabili termenul pentru desfurarea reviziilor, ca regul - 15 zile, iar pentru ntreprinderile mari o lun. Termenul maxim de efectuare a reviziei nu poate fi mai mare de dou luni. Prelungirea termenului
reviziilor, dar nu mai mult dect cu dou luni, i sistarea reviziei se va dispune de conducerea Centrului sau
de efii subdiviziunilor teritoriale, n fiecare caz la prezentarea de ctre efii echipelor de revizie (revizori) a
unor rapoarte argumentate cu indicarea volumului de lucru efectuat, a volumului de lucru care urmeaz a fi
efectuat, a cauzelor neexecutrii n termen i a timpului solicitat pentru finalizarea reviziei. Perioada
sistrii reviziei nu se include n durata efecturii reviziei.
=O6= Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este instituia suprem de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de
administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. CC a avut i unele
atribuii jurisdicionale n domeniul financiar. Ea funcioneaz pe lng Parlament, dar i exercit funciile n
mod independent, n conformitate cu Constituia i celelalte legi. Curtea decide n mod autonom asupra
programului su de control. Nici o alt autoritate public nu o mai poate obliga Curtea de Conturi la aceasta.
In exercitarea atribuiilor sale, Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele domenii: a) formarea i utilizarea
resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de stat, ale bugetelor unitilor administrativteritoriale, ale fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, inclusiv: - formarea, utilizarea i
gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur public; - formarea i gestionarea datoriei
publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru creditele interne i externe; - utilizarea de ctre
instituiile publice a granturilor i finanelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care
particip Republica Moldova; - utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i altor forme de
asisten financiar din partea statului; f) utilizarea resurselor creditare i valutare ale statului; g) inerea
evidenei contabile i raportarea financiar; h) activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum
i a sistemelor de control intern etc.

Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele entiti: a) autoritile administraiei publice centrale i locale, alte
autoriti publice; b) instituiile i organizaiile finanate din bugetul public naional; c) agenii economici al
cror capital social este de stat n ntregime sau n al cror capital social cota statului este mai mare de 50% etc.
=O7= Centrul organelor financiare. Ministerul Finantelor al RM
Min Fin al RM in conformitatea cu regulamentul depsre acest minister aprobat prin hotarirea Guvenrului RM
din 19 feb 1991 este un organ eco-fin central al RM care efectueaza dirijarea generala a finantelor republicii
aplica in practica politica unica in domeniul finantelor a bugetului a impozitelor. Sarcina principala a Min Fin
este asigurarea controlului privind indeplinirea angajamentelor financiare fata de stat, respectarea regimului de
economie, asigurarea integritatii patrimoniului statului din partea asociAtilor, intreprinderilor si organizatiilor;
efectuarea controlului executarii bugetului de stat republican sin partea ministerelor si departamentelor RM.
In domeniul contabilitatii informaticii de gestiune si al activitatii de control economic- financiar- revizie Min
Fin efectueaza controlul asupra modului stabilit de a tine evidenta contabila si intoccmirii darilor de seama
privind exercitarea bugetului asupra controlului, asupra organizarii juste a evidentei si gestiunii contabile cu
rpivire la exercitarea bugetelor locale la toate nivelurile, efectueaza controlul privind respectarea legislatiei
financiar bugetare a utilizarii efective a alocatiilor bugetare, deasemenea a devizilor institutiilor finantate din
buget, efectueaza controlul privind sporirea calitatii si eficacitatii a actiunii de control si revizie a institutiilor
financiare.
Min Fin are dereptul de a inainta conducatorilor de ministere, departamente si altor organe de stat, de
intreprinderi, organizatii si institutii indicatii obligatorii pt inlaturarea lacunelor si abaterilor privind disciplina
financiara in contabilitate in darile de seama si sa ceara informatii privind executarea acestor indicatii.
Min Fin a RM efectueaza controlul eco-fin prin intermediul organelor respective subordonate lui sau a
subdiviziunilor care intra in componenta sa cum ar fi: serviciul fiscal de stat, Garda Financiara pin ain 2002,
Inspectia Financiara, Departamentul Vamal.
7.1 Control fiscal si evaziune si fiscala
7.1.1 Importanta si necesitatea controlului fiscal
7.1.2 Evaziunea fiscala si formele ei
7.2 Inspectia financiara
Principalele sarcini i obiective Serviciul control financiar i revizie este autoritate administrativ de
specialitate din subordinea Ministerului Finanelor i efectueaz inspectri (controale) financiare.
Misiunea Serviciului control financiar i revizie const n protecia intereselor financiare publice ale statului
prin exercitarea, conform principiilor transparenei i legalitii, a controlului financiar centralizat al
Ministerului Finanelor privind conformitatea cu legislaia a operaiunilor i tranzaciilor ce in de gestionarea
resurselor bugetului public naional i bunurilor publice.
Viziunea Serviciului const n crearea unui sistem de inspectare (control) financiar performant, orientat spre
examinarea semnalelor privind eventuale iregulariti n gestiunea conform a finanelor i bunurilor publice, i
verificarea oportun a domeniilor cu riscuri sporite de fraude n scopul identificrii acestora.
Principalele obiective de dezvoltare: planificarea activitii de inspectare care s permit verificarea
domeniilor cu grad nalt de eventuale fraude i iregulariti; modernizarea procedurilor, practicilor i metodelor
de inspectare financiar bine concentrate asupra domeniilor cu grad sporit de risc; monitorizarea i
supravegherea continu a activitii de inspectare (control) financiar n scopul asigurrii calitii; dezvoltarea
i implementarea controlului intern, inclusiv a managementului riscului, cu scopul sporirii transparenei i
prevenirii corupiei; mbuntirea comunicrii externe n scopul asigurrii finalitii rezultatelor inspectrii
financiare (tragerea la rspundere i recuperarea prejudiciului cauzat statului) i, de asemenea, n scopul
educrii disciplinei financiare i prevenirii fraudelor i iregularitilor.

7.3 Supravegherea si controlul vamal


Controlul vamal serviciul vamal al RM infaptuieste in numele Min Fin, politica vamala si financiar vamala a
Guvernului concomitent efectueaza si controlul respectiv in acest domeniu, totodata asigura securitatea
economica a statului si conduce nemijlocit activitatea vamala in RM. Serviciul vamal raspunde in fata Min Fin
pentru intreaga activitate a sistemului vamal, emite decizii, ordine. Misiunea Serviciului Vamal const n
promovarea politicii vamale, n vederea asigurrii securitii economice a statului, prin facilitarea comerului,
securizarea traficului internaional de mrfuri i mijloace de transport, asigurarea respectrii reglementrilor
vamale, perceperii drepturilor de import i export, lupta mpotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei
administraii profesioniste i transparente, care implementeaz standarde internaionale n vederea simplificrii
procedurilor de vmuire i protejeaz societatea aplicnd uniform i imparial legislaia vamal. Serviciul vamal
are urmatoarele atributii principale: organizeaza, indruma si controleaza activitarea vamala; exercita controlul
si supravegheaza pe intreg teritoriul national al respectarii operatiunilor de import export si tranzit; ia masuri
de prevenire si combatere a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal; participa impreuna cu alte
organe ale administratiei publice centrale la elaborarea proiectelor de proceduri, regimuri vamale si aplica
prevederile legate de tariful vamal de import al RM; asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din
conventiile si tratatele internationale la care Moldova este parte; verifica modul de declarare de catre titularul
operatiunilor vamale sau de ctre comisionarul vamal al drepturilor cuvenite bugetului de stat; stabileste
formele si instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor vamale in conformitate cu
normele generale de decontare a veniturilor statului; coordoneaza, indruma si indeplineste sarcinile ce revin
unitatilor vamale pentru prevenirea si combaterea traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte de
patrimonial cultural national; urmareste in cooperare cu celelalte organe ale statului cazurile de spalare a
banilor prin operatiunile vamale; incheie pe baza de mandate acorduri de cooperare cu alte administratii
vamale privind schimbul in domeniul combaterii fraudei vamale; controleaza mijloacele de transport incarcate
cu marfuri de export, import sau aflate in tranzit si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora;
controleaza pet imp de zi si de noapte cladirile, depozitele, terenurile, sediile si alte obiecte si poate preleva
probe pe care le analizeaza in laboratorele proprii in vederea identificarii si expertizarii marfurilor care fac
obiectul operatiunilor de export import si de transit; efectueaza investigatii, supravegheri si verificari in
cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane fizice si juridice;
exercita control ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior efectuate pe o
perioada de 5 ani de la data desfasurarii acestora, urmarind respectarea reglementarilor in domeniul vamal.
regim vamal totalitatea reglementrilor vamale care determin statutul mrfurilor i al mijloacelor de
transport n funcie de scopul operaiunii i de destinaia mrfurilor;
control vamal ndeplinirea de ctre organul vamal a operaiunilor de verificare a mrfurilor, a existenei i
autenticitii documentelor; controlul ulterior al declaraiei vamale; controlul mijloacelor de transport; controlul
bagajelor i al altor mrfuri transportate; efectuarea de anchete i alte aciuni similare pentru a se asigura
respectarea reglementrilor vamale i altor norme aplicabile mrfurilor aflate sub supraveghere vamal;
tarif vamal catalogul care cuprinde nomenclatorul de mrfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal,
precum i cuantumul taxei vamale la aceste mrfuri;
Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal i const n: a) verificarea documentelor i informaiilor
prezentate n scopuri vamale. b) controlul vamal. c) evidena mrfurilor i mijloacelor de transport. d)
interogarea verbal a persoanelor fizice i a persoanelor cu funcii de rspundere. e) verificarea sistemului de
eviden i a drilor de seam. f) Controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere,
magazinelor duty-free, altor teritorii i spaii unde se pot afla mrfuri i mijloace de transport supuse controlului
vamal sau unde se pot desfura activiti supuse supravegherii vamale. g) efectuarea altor operaiuni prevzute
de Codul Vamal i de alte acte normative.
La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezint nici un pericol
pentru sntatea i viaa oamenilor, animalelor i plantelor i care nu cauzeaz prejudicii mrfurilor i
mijloacelor de transport.

Regulile de efectuare a controlului vamal sunt stabilite de Serviciul Vamal.


Documentele i informaiile necesare efecturii controlului vamal Persoanele care trec mrfuri i mijloace de
transport peste frontiera vamal sau care desfoar activiti aflate sub supraveghere vamal sunt obligate s
prezinte organului vamal documentele i informaiile necesare efecturii controlului vamal.
Lista documentelor i informaiilor, procedura lor de prezentare sunt stabilite de Serviciul Vamal n
conformitate cu legislaia. Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este n drept, n conformitate cu
legislaia, s primeasc de la bnci i de la alte instituii financiare informaii i certificate referitor la
operaiunile i conturile persoanelor care trec mrfuri i mijloace de transport peste frontiera vamal, ale
brokerilor vamali i ale altor persoane care desfoar activiti aflate sub supraveghere vamal.
Organele de drept i de control, inspectoratele fiscale furnizeaz organelor vamale, din oficiu sau la solicitarea
acestora, datele necesare efecturii controlului vamal.
Documentele necesare efecturii controlului vamal trebuie s fie pstrate de ctre persoane nu mai puin de 3
ani.
=O8= Controlul bancar
Controlul bancar se exercita de BNM si de bancile comerciale. BNM in limitele competentei sale stabilite de
legislatia RM emite acte normative obligatorii pt toate bancile si institutiile bancare. Sarcinele principale ale
BNM sunt:
1. Controlul asupra lichiditatii adica capacitatea de a se transforma in bani si credit ;
2. Stabileste reguli unice privind bilantul bancilor comerciale, tinerea evidentei si efectuarea controlului in
acest domeniu;
3. Exercita controlul in procesul efectuarii operatiilor bancare privind justetea doc prezentate si altele.
4. Respectarea de catre intreprinderi a regulilor de decontare sub diferite forme;
5. Controleaza starea creantelor, creditelor, lichidarea creantelor cu debitorii si creditorii rpecum si luarea
masurilor respective fata de lucratorii intreprinderii.
Analizind darile de seama a agentilor economici, organele bancare exercita controlul privind lichidarea
creantelro cu debitorii si creditorii in termenii stabiliti precum si luarea de masuri respective fata de lucratorii
agentilor economici de stat vinovati de nelichidarea la timp a creantelor.
=O9= Inspectiile specializate de control
Un loc important in sistemul controlului de stat il ocupa Ispectiile sppeciale de control de stat care au menirea
de a activa ca organe intermediare intr-o arie speciala. Din inspectiile speciale de control fac parte:
1. Inspectia de stat pt controlul calitatii produselor;
2. Inspectoratul comercial de Stat;
3. Inspectiile pt protectia muncii;
4. Inspectoratul pt contructie;
5. Inspectoratul sanitar de stat;
6. Inspectia geologica si minera.
Inspectiile de stat au dreptul de a cere datele necesare, documente, dari de seama statistice pt efectuarea anlizei
a activitatii agentilor economici si intreprinderilor industriale in domeniul repsectiv. Cea mai raspindita forma
de control utilizata de inspectiile de stat este controlul la fata locului care permite de a studia in complexitatea
ei, de a reactiona operativ la abeteriel cosntatate si de a lua la timp masurile necesare.
Scopul principal al inspectiilor de stat consta in acordarea aportului calificativ, organizatoric si tehnic la
obiectele controlului, de a inlatura si a exclude in viitor abaterile care au fost constatate. Inspectiile de stat au
dreptul de a da indicatii obligatorii la ivela ain temrenii stabiliti de ele.
Un rol important in activitatea Inspectiilro de Stat il ocupa dreptul de a elibera agentilor permise prealabile
respective pt a efectua unele operatiuni cu sunt: permise ale inspectilor de stat tehnice, sanitare, antiincendiare,
pt punerea in functiuni a mijloacelor fixe, permis privind controlul produselor agricole. Eliberarea permiselor
prealabile elaborate de Inspectii de Stat este o forma de control anterior. Inspectiile si inspectoratele efectueaza
controlul sistematic si competent asupra diferitor laturi a activitatii intreprinderilor si organizatiilor.
Cele mai raspindite sanctiuni care se utilizeaza in practica Inspectiile de Stat fata de agentii economici ce
incalca actele normative si regulamentele in vigoare sunt prevenirile in scris si amenzile. Unele incalcari comise
de agentii economici a regulamentelor pune in drept Inspectiile de Stat respective de a lua decizii privind
inchiderea temporara a unor sectii, intreprinderi, intreruperea activitatii serviciilor etc.
=O10= Controlul propriu
La intreprinderile mixte si pe actiuni, la bancile comerciale, burse, organizatii cooperatiste, obstesti, odata cu
alegerea organului de conducere se aleg si organele de revizie. Organele de revizie proprii efectueaza controlul
disponibilitatii valorilor materiale si banesti, inregistrarile veniturilor, respectarea normelor de cheltuieli.

Comisiile de revizie se aleg la adunarile generale, conferinte, congrese sin membrii intreprinderilor mixte,
asociatilor pe actiuni pt o perioada de 2,5 ani si cuprinde un numar variabil si obligatoriu impar de membri.
Comisiile de revizie controleaza activitatea gospodareasca si financiara a organelor de conducere, inregistrarea
veniturilor realizare, respectarea normelor de efectuare a cheltuielilor si respectarea modului de pastrare si
gestionare a bunurilor intrperinderii, organizatiilor cooperatiste si obstesti. Comisia de revizie isi alege un
presedinte ce participa la sedintele consiliului de conducere, este obligat sa prezinte adunarii generale a
congresului rapoarte privind activitatea organizatiilor, iar cind se descopera infractiuni este obligat sa ceara
convocarea adunarii generale pt discutarea faptelor scoase la iveala, stabilirea masurilor respective.
Obiectivele Controlului Propriu:1. Asigurarea unei activiti ct mai profitabile. 2. Evitarea oricror forme de
risip i pagube, care ar putea diminua profitul. 3. Dezvoltarea i diversificarea activitii n perioadele
urmtoare. 4. Respectarea riguroas a legislaiei economico financiare i fiscale, evitnd astfel, plata de
amenzi, majorri i penaliti. 5. Cointeresarea maxim a salariailor la rezultatele activitii. 6. Asigurarea, n
ntreaga activitate, a unui climat de ordine i disciplin n munca salariailor.
=O11= Controlul independent
Controlul Independent este exercitat de organizatii sau persoane experti care au fost atestati de Camere de
Auditing din RM in urma sustinerii examenelor si eliberarii certificatului de calificare.(Legea cu privire la
activitatea de audit). In procesul efectuarii controlului, auditorii sunt obligati sa analizeze starea si autenticitatea
evidentei contabile, sa stabileasca corespunderea operatiilor eco- fin cu legislatia in vigoare. Expertii sunt
obligati sa prezinte opinii cu privire la autenticitatea documentelor conttabile si a raportului financiar. Expertii
folosesc diferite metode, procedee si forme de control.
Organele financiare si alte organe de conducere au dreptul sa antreneze expertii la revizii si verificari; in urma
controlului ei intocmesc un aviz cu privire la legalitatea evidentei contabile, autenticitatea operatiunilor
controlate si alte obiective prevazute in contract. In baza acestor avize se intocmesc procese verbale in care se
arata starea evidentei contabile, autenticitatea problemelor controlat, aprobarea sau repsingerea darilor de seama
privind activitatea anuala. Daca se respinge darea de seama anuala intreprinderea timp de o luna repara
neajunsurile si prezinta rapoartele financiare spre confirmare.
Expertii sunt obligati sa ellaboreze recomandari privind imbunatatirea activitatii intreprinderilor si compensarea
pagubelor.
=O12= Control obstesc al sindicatelor
Activitatea de control a organizatiilro sindicate este indreptata in citeva directii: respectarea de catre agentii
economici a normelor privitoare la tehnica securitatii si protectiei muncii; verificarea modului de functionare a
cantinelor si transportarea lucratorilor la locul de munca; construirea si repartizarea de locuinte lucratorilor;
incheierea si respectarea contractului colectiv; inccheierea si respectarea contractului de munca de catre
conducerea intreprinderii; controleaza modul de folosire a fonsului asigurarilor sociale. De organele sindicale
iau parte la elaborarea normelor de salarizare a muncitorilor si respectarea acestora. La rezolvarea problemelor
in legatura cu folosirea de catre muncitori a asigurarilor medicale, a dreptului la odihna la folosirea
asezamintelor sociale a intreprinderii.
=O13= Controlul cetatenesc
Conform Constitutiei RM fiecare cetatean este dator sa contribuie la conducerea societatii la prosperarea
economiei republicii. Cetatenii nu pot fi pasivi fata de incalcarea legislatiei, de sustragerea de unele persoane a
avutului statului, cit si la locul de munca atit si de alte imprejurari. Cetatenii au dreptul sa prezinte oral sau in
scris orgenele respective despre incalcari, fraude. Persoanele cu functie de raspundere a org adm si de
conducere sunt obligate sa reactioneze la toate obiectiile cetatenilor, iar in cazurile prevazute de lege sa
raspunda ins cris cetatenilor despre masurile ce sau luat pt inlaturarea lacunelor, nelegiuirilor etc.

TEMA 3: Metodologia controlului economico-financiar


=O1= Planificarea i organizarea controlului
Pentru ca activitatea de control s fie desfaurat in mod organizat, avind ca finalitate rezultate cit mai bune,
se impune ca fiecare unitate de control s-i planifice procesul de control. In acest scop, se va intocmi un plan
anual al reviziilor i verificrilor, divizat pe semestre, ce, trebuie s cuprind ansamblul sarcinilor de control ce
revin organului respectiv.
n eventualitatea apariiei unor controale neplanificate, pentru a nu se recurge la modificarea planului anual
al reviziilor i verificrilor, se impune ca In acest plan s nu fie epuizat tot timpul disponibil dintr-un an, ci s
fie alocate unele rezerve pentru controalele neprevzute.
Planul anual al reviziilor i verificrilor trebuie s cuprind date privind denumirea -7 entitii ce se supune
controlului, obiectele controlului i problemele ce necesit o atenie deosebit, tipul de control (parial, total
etc.), ultima perioad ce a fost supus controlului, perioada de gestiune ce este supus controlului, timpul in
care se va desfura controlul, numrul de zile lucrtoare/om destinate fiecrei revizii, calculul timpului de
lucru al organului de control in zile/om pe an dependen de numrul zilelor lucrtoare utilizabile i de numrul
de revizori Incadrai), denumirea organului de control ce efectueaz controlul, componena comisiei de revizie,
precum i conductorul acesteia.
Calculul timpului de lucru al organului de control se efectueaz in modul urmtor:
1. zilele anului 365;
2. srbtori legale;
3. concediu de odihn;
4. concediu de boal;
5. zile neprevzute;
6. total (2+3+4+5);
7. total zile utilizate pentru control (1-6);
8. numrul revizorilor;
9. total zile/om (7+8).
In corespundere cu prevederile planului de revizie i verificri, conductorul organului de control
intocmete ordine de control pentru fiecare revizie sau verificare in parte, care, de regul, cuprinde urmtoarele
date:
- unitatea ce este supus controlului;
- localitatea unde ii are sediul;
- administratorul unitii supuse controlului;
- perioada de gestiune ce este supus controlului;
- obiectivele reviziei;
- sarcinile controlului;
- tipul controlului (parial, total etc.);
- timpul in care se va desfura controlul;
- componena echipei de revizori,
- numele preedintelui echipei de revizori,
- semntura conductorului organului de control.
Iniial, organul de control analizeaz situaia economico-financiar a entitii respective pe perioada de
gestiune ce este supus controlului, studiind minuios procesele verbale privind controalele anterioare,
rezultatele realizrii recomamdrilor propuse spre exercitare, darea de seam pentru ultimul an sau semestru,
raportul organului superior referitor la analiza drii de seam, sesizrile din partea Ministerului Finanelor,
Bancilor Comerciale.
O documentaie temeinic direcioneaz eforturile organelor de control spre problemele eseniale, pe cind o
documentaie superficial sau formal duce la verificarea unor probleme mrunte, evifind pe cele eseniale,
drept urmare controlul are ca finalitate prezentarea unor concluzii slabe.

Iniial este necesar studierea dispoziiilor legale ce vizeaz specificul unitii ce este supus controlului i
selectarea celor mai eficiente i oportune metode ce vor fi utilizate in procesul de control. Pregtirea reviziei se
incheie prin seminarizarea organelor de control, pentru a vedea in ce msur i-au insuit problemele ce vor fi
analizate n cadrul controlului, metodele ce trebuie aplicate i sarcinile ce revin fiecruia in cadrul activitii de
control.
Organul de control, sosit la sediul intreprinderii, se prezint conductorului ei i il familiarizeaz cu ordinul
de control. Membrii comisiei de control urmeaz a fi prezentai angajailor unitii, acetia din urm avind
obligaia de a contribui la efectuarea controlului. Se impune ca organele de control s ia msuri de prevenire a
oricror posibiliti de acoperire temporar a eventualelor lipsuri, verificind imediat numerarul i valorile
materiale ce necesit un control inopinat. Apoi sunt vizitate seciile de producie ale unitii, se analizeaz
procesul tehnologic, se cerceteaz modul de defalcare a planului de producie pe fiecare secie, se analizeaz
modul de intocmire i de circulare a documentelor primare, modul de organizare i de inere a evidenei
tehnico-opeative i celei contabile. Organele de control analizeaz recomandrile propuse in ultima dare de
seama, precum msunle intreprinse de unitatea - respectiv pentru lichidarea lipsurilor. Deasemenea este
necesar s se analizeze diferite materiale aprute in presa local, in legtur cu activitatea intreprinderii,
reclamaiile furnizorilor, clienilor, salariaiilor viznd activitatea unitii supuse controlului.
Dup ce s-au documentat i cunosc starea lucrurilor de fapt, organele de control intocmesc unrplan de
verificare, bazat pe realiti, ce cuprinde obiectivele ce trebuie verificate, metodele de control, denumirea
organului de control ce efectueaz controlul, timpul alocat controlului fiecrui oblectiv in parte, documentele,
operaiile i perioada ce urmeaz a fi verificat.
=O2= Controlul efectiv procedeu de exercitare a controlului
Controlul efectiv reprezint procedeul de stabilire a realitii, existenei i micrii mijioacelor materiale i
bneti i a desfurrit activitilor economico-financiare, care se execut la locul de existen a acestora,
avind ca obiectiv determinarea exact a cantitilor i valorilor existente, a strii n care se gsesc, a stadiului i
modului de prelucrare, a respectrii legalittii in utilizarea lor. De regul. acest tip de control este utilizat in
stabilirtea unor realiti ce nu pot fi obinute din documentele de eviden.
Distingem urmtoarele metode i tehnici a controlului efectiv:
- inventarierea;
- expertiza tehnic si analiza de laborator;
- observarea direct:
- inspecia fizic:
- verificarea posibilitii reale de indeplinire a operaiiilor respective;
- controlul de lansare n procesul de producie a materiei prime si a materialelor.
Inventarierea reprezint metoda principal de control efectiv, a crui obiectiv rezid, in constatarea, la un
moment dat, a existenei cantitative i calitative a elementelor de activ i pasiv ale unel entiti, precum i a
modului de executare a sarcinilor de ctre personal. Pe ling aceasta, inventarierea const in compararea
stocurilor i soldurilor faptice cu cele scriptice din eviden i in stabilirea eventualelor diferene. Prin
intermediul inventarierii pot fi descoperite majoritatea fraudelor, delapidrilor i a lipsurilor elementelor de
activ i pasiv. Se impune ca inventarierea s fie exercitat inopinat, in scopul evitrii posibilitii de acoperire
temporar i fictiv a lipsurilor i deficientelor. Distingem inventariere total i prin sondaj. De regul,
inventarierea total se utilizeaz in cazul cind evidena se ine numai valoric, iar inventarierea prin sondaj se
utilizeaz numai in cazurile cind evidena se ine cantitativ.
Expertiza tehnic i analiza de laborator sunt utilizate in condiiile 1n care nivelul de pregtire, competena
sau aparatura de care dispune organul de control nu poate face fa complexitii problemei analizate. n
asemenea cazuri se recurge la serviciile unor specialiti din domeniul tehnic, chimic, sanitar etc. Expertiza
tehnic se utilizeaz pentru determinarea integritii valorilor materiale, stabilirea realitii unei operaii,
cunoaterea parametrilor de funcionare a,utilajelor, cunoaterea rezistenei unor materiale sau construcii,
determinarea randamentelor energetice i termice, cunoaterea normei de consum pentru o lucrare sau produs.
Analiza de laborator este necesar pentru stabilirea calitii compoziiei sau coninuttilui unor materii prime,
materiale, lucrri, produse etc. Expertiza tehnic i analiza de laborator depesc cadrul problemelor
economico-financiare, ins n unele cazuri ele sunt indispensabile unei analize temeinice a fenomenului
controlat, cunoaterii realitilor efective i formulrii unor concluzii obiective. De exemplu, cu ajutorul
expertizei tehnice se stabilete dac volumul unor lucrri efectuate corespunde manoperei platite, iar prin
intermediul analizei de laborator se stabilete dac 1n componena unui produs exisf toate materialele eliberate
din depozit.

Observarea direct se utilizeaz in scopul urmrii la fata locului a modului de organizare i desffaurare a
muncii din diferite sectoare sau compartimente. Aceast metod de control faptic rezid n constatarea modului
in care personalul ii exercit obligatiile de serviciu, utiliz1nd astfel de procedee tehnice, precum sunt
cronometrarea, fotografierea, normarea, testarea etc. Deasemenea, aceast metod permite cunoaterea unor
realiti ce nu pot fi inregistrate in documente sau n evidene, cum ar fi: asigurarea pazei la magazii i depozite,
respectarea normelor de protecie a muncii, realizarea msurilor de securitate privind pstrarea i manipularea
numerarului etc.
Inspecia fizica rezid in examinarea activelor i a altor resurse in scopul constatrii existenei unui anumit
post de activ, a imobilizrilor sau a actelor justificative iregistrate in evident (de exemplu, controlul banilor in
casierie, a listelor de inventariere etc.).
Verificarea posibilitatii reale de indeplinire a operaiiilor respective este un procedeu de constatare a unor
evenimente sau operaiuni ce nu au putut a avea loc. De exemplu, in 10 saci pentru ambalarea finei cu o
greutate standard de 50 kg. nu pot fi ambalate 2 tone de fin sau cu un camion cu o capacitate de 5 tone nu se
poate transporta 10 tone de marf intr-o singur curs.
Controlul de lansare n procesul de productie a materiei prime i a materialelor rezid in determinarea
exactitii normelor de consum i a cantitii reale de produse finite ce sunt obinute dintr-o unitate dat de
materie prim. Datele obinute cu ajutorul acestei metode se compar cu datele fixate in documentele de la
intreprindere, i in caz c se constat abateri se determin motivele i consecinele.
=O3= Controlul documentar - procedeu de exercitare a controlului
Controlul documentar, n practica economico-financiar, este cel mai des utilizat, deoarece anume acest
procedeu rezid "in aprecierea i analiza unor operaiuni, procese sau fenomene pe baza documentelor
justificative care le reflect. in cadrul controlului ducumentar se urmrete concomitent dac documentele
justificative respect condiiile de form i cele de fond, efectuindu-se atit inaintea inregistrrilor documentelor,
cit i dup inregistrarea n conturi.
In scopul respectrii condiiilor de form, controlul documentar are ca obiective:
- autenticitatea
- exactitatea intoctmirii i valabilitatea documentelor
- efectuarea corect a calculelor.
Controlul autenticittii documentelor rezid in verificarea faptului dac la intocmirea acestora au fost
respectate condiiile legale privind modul de utilizare al formularelor tipizate, justeea intocmirti si completrii
cu toate elementele necesare, completarea corect a datelor, existena semnturilor originale ale persoanelor tn
drept s dispun, s execute sau s controleze operatiile respective, concordana semnturilor respective cu
semnturile acelorai persoane de pe alte documente sau cu specimenele de semnturi etc.
Controlul exactitii i valabilitii documentelor const n analiza intocmirii acestora n raport cu
momentul i condiiile producerii operaiilor economice i financiare pe care le consemneaz.
Controlul efecturii corecte a calculelor rezid n verificarea aplicrii juste a preturilor i tarifelor, avind
drept scop inlturarea erorilor de calcul ce pot denatura coninutul operaiior economice si financiare.
In scopul respectrii condiiilor de fond, controlul documentar are ca obiective:
- legafitatea
- realitatea-exactitatea
- eficiena
- necesitatca
- economicitatea
- oportimitatea.
Controlul legalitii documentelor rezid n verificarea respectrii prevederilor tuturor actelor normative.
Astfel, coninutul documentelor justificative se confrunt cu prevederile legislaiei in vigoare i se stabilete
concordana dintre ele. in scopul aprecierii gravitii nerespectrii Iegalitii se precizeaz i dispoziiile legale
inclcate.
Controlul realitii-exactitii operaiilor economice i financiare consemnate in documente const in
stabilirea faptului dac acestea s-au produs in limitele, condiiile i la locul indicat in documentele respective.
Controlul eficienei operaiilor economice i financiare consemnate n documente const n verificarea
eficienei acestora.
Controlul necesitii operaiilor economice i financiare consemnate in documente rezid in stabilirea
gradului de utilitate a operaiilor respective, in scopul inlturrii risipei, cheltuielilor inutile.

Controlul economicitii operaiilor economice i financiare consemnate in documente const in verificarea


corespunderii din punct de vedere economic a momentului ales i a locului stabilit pentru executarea acestor
operaii.
Controlul oportunittii operaiilor economice si financiare consemnate in documente rezid in verificarea
respectrii anumitor condiii privind necesitatea operatiei econornice respective pentru interesele statului,
alegerea corect a locului i timpului realizrii acestei operatii economice, crearea unor condiii necesare pentru
finanarea obiectului controlat, elaborarea tehnologiei de productie si corespunderea calificrii muncitorilor in
vederea realizrii cu succes a acestei operatii etc.
Controlul documentar se exercit prin mai multe modaliti sau tehnici. care se utilizeaz selectiv sau
combinat, in dependen de situaia concret controlat.
Controlul cronologic presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii, inregistrrii i indosarierii
acestora, fr nici o grupare sau sistematizare prealabil. Aceast modalitate este relativ simpl, exercitindu-se
cu uurin, ins nu ofer posibilitatea de a se urmri o anumit problem de la inceput pin la sfirit.
Controlul invers cronologic este similar controlului cronologic ca proces, ins se execut de la sfiritul spre
inceputul perioadei de control. In acest caz se incepe cu controlul celor mai recente operaii i documente i se
continu de la prezent spre trecut. De regul, se utilizeaz n dou situatii specifice: atunci cnd se constat
anumite omisiuni sau erori de inregistrare, pentru identificarea crora este necesar cercetarea minuioas a
documentelor intocmite anterior, sau in cazul constatrii unor deficiene, abateri sau falsuri pentru stabilirea
momentului de producere a acestuia.
Controlul sisternatic presupune gruparea documentelor pe probleme i apoi controlul lor in ordine
cronologic. Aceast modalitate de control este cea mai eficient, deoarece are loc urmrirea cu o atenie sporit
a unei singure probleme i se poate stabili concluzii complexe pentru fiecare problem. cercetat.
Controlul reciproc rezid n cercetarea i confruntarea la aceeai unitate a unor documente cu continut
identic, ins diferite ca form. Acest tip de control constituie o confirmare intern a datelor consemnate in
documentele sau evidenele unitii controlate.
Controlul ncrucisat rezid in cercetarea i confruntarea tuturor exemplarelor unui document, existente la
unitatea controlat i la alte uniti cu care s-au efectuat decontri, de la care s-au primit sau crora li s-au livrat
materiale, produse, mrfuri etc (de exemplu, originalul facturii existent la elient se confrunt cu copia rmas la
furnizor; extrasul de cont primit de la banc cu copia existent la banc). Acest tip de control constituie o
confirmare extern a datelor consemnate in documentele sau evidenele unitii controlate.
Controlul combinat sau mixt reprezint o imbinare a procedeelor menionate mai sus, ce presupune gruparea
documentelor pe feluri, probleme sau operaiuni i examinarea fiecrui set de documente n ordinea cronologic
sau invers cronologic a ntocmirii, inregistrrii sau indosarierii lor.
Investigatia de control rezid n obinerea informatiilor din partea personalului unitii supuse controlului.
Dei nu este o surs demn de control, totui este o surs suplimentar de informare.
Comparatia de control presupune analiza comparativ a diferitor solduri din evidenele analitice cu cele din
conturile sintetice.
Analizei contabile este supus fiecare operaie economico-financiar, inainte de a fi inregistrat n conturi.
Cu ajutorul acesteia se determin conturile n care urmeaz a f inregistrat operaia.
Balanta analitica de control se intocmete pentru fiecare cont sintetic desurat pe conturi analitice, n baza
datelor preluate din conturile analitice. Ea cuprinde urmtoarele corelaii de control:
- soldul iniial al contului sintetic s fie egal cu totalul soldurilor iniiale ale conturilor sale analitice;
- rulajul debitor al contului sintetic s fie egal cu totalul rulajelor debitoare ale conturilor sale analitice:
- rulajul creditor al contului sintetic s fie egal cu totalul rulajelor creditoare ale conturilor sale analitice;
- soldul final al contului sintetic s fie egal totalul soldurilor finale ale conturilor sale analitice.
Balamta sintetica de control asigur respectarea principiului dublei inregistrri. Controlul inregistrrilor se
face prin confruntarea fiecrei balane analitice de control cu sumele respective ale contului sintetic din balana
sintetic de control contabil.
=O4= Perfectarea rezultatelor controlului
Orice activitate desfurat de ctre organele de control "in scopul verificrii documentare, precum i a
rezultatelor obinute are ca finalitate prezentarea intr-un mod clar i complet a actelor de control. Principalele
documente care se intocmesc n legtur cu activitatea de control sunt:
- actul reviziei de baz;
- actele intermediare, actele de verificare a gestiunilor, actele pentru constatri de infraciuni toate
acestea fiind n componena actului de revizie de baz;
- note de prezentare a actului de revizie de baz.

Actul reviziei de baza se distinge ca principalul document al activitil de control. In partea introductiv a
acestuia se includ:
- denumirea organului de control;
- numrul ordinului in baza cruia este efectuat controlul;
- obiectivele controlului;
- denumirea entitii verificate;
- numele persoanelor cu funcii de rspundere in unitatea supus controlului:
- perioada ce este supus controlului;
- durata controlului.
Partea introductiv este urmat de relevarea constatrilor privind realizarea recomandrilor propuse ca
urmare a controlului anterior. In caz dac nu s-au luat msuri corespunztoare vizavi de recomandrile propuse,
se stabilete pentru fiecare in parte consecinele i persoanele vinovate.
Pe parcursul desfurrii controlului, n actul de revizie de baz se consemneaz deficienele, abaterile i
neajunsurile constatate, care trebuie confirmate documentar. Organele de control isi asum toat
responsabilitatea pentru constatrile consemnate, dar neconfirmate documentar. Pentru fiecare deficien sau
abatere constatat se impune a se preciza legile, hotririle, instruciunile i dispoziiile inclcate, precum i
consecinele acestor abateri asupra situaiei economico-financiare a unitii, precum i persoanele vinovate. n
actul reviziei de baz sau intr-o anex a acestuia se consemneaz msurile luate in timpul controlului pentru
remedierea sau lichidarea deficienelor constate i pentru tragerea la rspundere a persoanelor vinovate.
Actul reviziel de baz nu trebuie s includ:
- fapte neconfirmate documentar;
- concluzii privind activitatea intreprinderii;
- date statistice, cu excepia celor necesare pentru documentarea precizrilor din actul de revizie;
- calificarea gradului de gravitate a abaterilor prin expresii necorespunztoare;
- afirmaii generale, fr nici o legtur cu abaterile consemnate.
Conductorii intreprinderii sunt obligai s semneze actul de revizie, iar in caz c nu sunt de acord cu cele
consemnate de organul de control, ei pot formula obiecii consemnindu-le printr-o not separat despre care se
va face meniune la semnarea actului de revizie. La actul reviziei de baz se anexeaz planul de control, un
exemplar al fiecrui act de revizie intermediar Incheiat, notele explicative, copiile sau originalele documentelor
ridicate, planul de msuri intocmit de unitatea in vederea remedierii deficienelor care nu au fost lichidate n
timpul controlului, angajamentele scrise pentru acoperirea lipsurilor constatate.
Actul intermediar de verificare a gestiunilor se incheie pentru fiecare gestiune in parte, in care sunt
consemnate rezultatele verificrii casei, a depozitelor etc., fiind semnate de organul de control, administratorul
unitii controlate i contabilul ef, fiind intocmit in trei exemplare.
Inainte de inceperea verificrii gestionarul trebuie s prezinte o declaraie scris in care s consemneze
situaia evidentci, lipsurile sau plusurile, proveniena acestora i alte obiecte ce le are in pstrare. Actul
intermediar de verificare trebuie s includ deficienele constatate i persoanele vinovate, iar in caz c nu sunt
constatate deficiene, atunci acest act nu se mai intocmete iar inventarul de control se ataeaz la actul reviziei
de baz.
Actul intermediar de verificare pentru constatri de infractiuni se intocmete in cazul n care fapta ilicit
constatat este de natur penal. Acest act trebuie s conin fapta ilicit constatat, paguba produs, persoana
vinovat, prevederile legislaiei penale ce sunt inclcate. Se intocmete in trei exemplare, fiind semnat de
organul de control, administratorul unitii controlate i contabilul ef.
Nota de prezentare a actului de revizie reprezint principalul document al activitii de control, prin care
organul de control prezint unitii care a organizat controlul materialele reviziei, in care sunt expuse
concluziile i recomandrile propuse. Recomandrile cuprinse in acest not trebuie s fie sistematizate astfel:
- imputaii, fcindu-se trimiteri la actele intermediare ce au fost incheiate;
- aplicarea unor sanciuni disciplinare;
- recomandrile propuse, ce nu sunt incluse on planul de msuri;
- comunicri ce urmeaz a fi fcute altor uniti.
Nota de prezentare trebuie s conin aprecieri asupra persoanelor vinovate care sunt supuse rspunderii
materiale. De asemenea, in aceast not organul de control este obligat s analizeze obieciile inaintate de ctre
persoanele ce au fost supuse controlului, in privina actului de revizie, i s formuleze concluziile referitor
acestor obiecii.
Dac organul de control nu mai are nimic de prezentat n afara celor mentionate n actul de revizie, atunci
nota de prezentare nu se mai intocmete.

=O5= Valorificarea constatrilor controlului


Controlul economico-financiar nu trebuie s se limiteze doar la constatarea lipsurilor i sancionarea
persoanelor vinovate, ci trebuie s aib ca finalitate remedierea definitiv a neajunsurilor i deficienelor
constatate. O aciune de control nu poate fi considerat ineheiat pin nu se lichideaz toate deficienele
constatate i se stabilesc msuri care duc la imbunttirea practic a activith economico-financiare. In scopul
finalizrii aciunilor de control, se utilizeaz un set de msuri, n dependen de aspectele concrete ale
activittilor sau obiectivelor supuse controlului. ce urmresc remedierea i prevenirea repetrii deficienelor i
abaterilor constatate .i tragerea la rspundere a persoanelor vinovate.
In timpul desturrii controlului pot fi luate urmtoarele msuri operative:
- depozitarea i pstrarea bunurilor n condiii corespunztoare;
- intocmirea corect i oportun a documentelor la locurile de producie;
- corectarea erorilor din evidenta tehnico-operativ i contabil;
- inregistrarea plusurilor n gestiune, recuperarea pagubelor etc.
In baza constatrilor i propunerilor se stabilesc msuri ce se iau n continuare:
- inlturarea i prevenirea abaterilor;
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- aplicarea sanciunhor contravenionale;
- stabilirea rspunderii materiale;
- inaintarea in orfanele de drept a actelor incheiate in cazul constatarii de fapte penale.
In scopul finalizrii controlului financiar distingem urmtoarele rspunderi: disciplinar, contravenional,
material i penal.
Rspunderea disciplinar
Persoanele angajate in procesul de munc au obligaia de a exercita contiincios sareinile ce le revin la
loeurile de munc ce decurg din prevederile contractelor de munc, regulamentelor de organizare i funcionare
a unitilor,dispoziiilor, primite din partea efilor ierarhici, iar administraia unith are obligaia de a stabili
msuri privind desfurarea normal a activitii, protecia patrimoniului, asigurarea achitrii salariilor la timp,
imbuntirea condi iilor de mune., prevenirea producerii pierderilor de producie i a perturbrii activitii,
prevenirea abaterilor de la ordinea i disciplina muncii, a neglijenei i a risipei. Nerespectarea obligaiilor de.
ctre persoana angajat se consider abatere diseiplinar, care atrage rspunderea cu caracter disciplinar,
sancionindu-se cu:
- mustrare;
- avertisment;
- diminuarea temporar a salariului;
- retrogradarea n funcie;
- rezilierea contractului de munc.
Exist situaii in care prin svirirea unei singure fapte ilicite se produc mai multe abari disciplinare. in acest
caz se aplic o singur sanctiune aferent celei mai grave abateri svirite. deoarece pluralitatea de inclcri a
indatoririlor de serviciu nu atrage o pluralitate de sanctiuni disciplinare. Ins in cazul in care prin svirirea unei
singure fapte ilicite se incalc concomitent mai multe norme de drept, fapta respectiv poate atrage mai multe
tipuri de rspundere. Rspunderea disciplinar poate fi imputat doar persoanelor care au incheiat contractul de
munc cu entitatea respectiv. Sanciunea disciplinar se stabilete in rezultatul analizei prealabile a faptei
ilicite. interogrii persoanei in cauz i controlului susinerilor facute n aprare. i se comunic in scris.
Persoana sancionat poate recurge la contestarea sanctiumi, i in caz de stabilire a nevinoviei sale, are dreptul
la o despgubire.
Rspunderea contravenional
Contavenia reprezint o fapt ilicit svirit cu vinovie, care prezint un pericol mai redus decit
infraciunea, ins asupra creia sunt pevzute contavenii. Contravenia poate fi sancionat cu avertisment sau
cu o amend. Avertismentul presupune atragerea ateniei persoanei contravenionate asupra pericolului faptei
svirite si recomandarea ca pe viitor s se respecte dispoziiile legale. Acest tip de contavenie se aplic n
cazurile n care fapta este de mic importan i se consider c persoana contravenionat nu va repeta fapta
ilicit chiar far aplicarea unei amenzi. Amenda are un caracter administrativ, i se vars la bugetul statului. In
cazul sviririi mai multor contravenii sancionate cu amend, atunci amenda se aplic pentru fiecare
contravenie in parte. Se impune a meniona c rspunderii contravenionale nu este supus fapta svirit n
stare de legitim aprare, din cauza unor intimplri ce nu puteau fi prevzute sau inlturate. Distingem
urmtoarele fapte ce constituie contravenie:

deinerea de valori materiale i bneti sub orice form i cu orice titlu fr a fi inregistrate in
contabilitate,
primirea i eliberarea din depozite a bunurilor fr documente justificative de intrare i ieire;
neintocmirea balanei de verificare;
nerespectarea prevederilor legale.

Rspunderea material
Rspunderea material este atras de faptele ilicite ale persoanelor incadrate n procesul de munc pentru
pagubele aduse patrimoniului agentului economic din vina i n legtur cu munca lor. Pierderile inerente
procesului de producie care se incadreaz n limitele legale, pagubele provocate datorit unor cauze
neprevzute i care nu puteau fi inlturate sau n situaii de for major nu atrag dup sine rspunderea
material.
Rspunderea material presupune indeplinirea simultan a urmtoarelor condiii:
- exisena intre autorul pagubei i unitatea pgubit a unui raport juridic de munc la data sviririi
pagubei;
- existena caracterului ilicit, personal i n legtur cu munca a faptei cauzatoare a pagubei;
- existena relaiei de cauzalitate a faptei ilicite i a pagubei materiale;
- existena vinovtiei faptei svirite, ce trebuie s fie demonstrat de administraie.
Distingem rspundere material individual, care impune persoanei vinovate obligaia de a repara singur i
in intregime paguba cauzat unitii, si rspundere material individual, ce se stabilete atunci cind exist o
singur pagub si mai muli vinovai, iar paguba fiind divizat iintre coautori in dependen de contribuia
fiecruia la producerea ei.
Rspunderea penal
Rspunderca penal are ca temei fapta ce prezint pericol social, svirit cu vinovie i prevzut de
legislaia penal. Infractiunea poate fi pedepsit cu privare de libertate, amend sau privare de libertate i
amend. n cazul in care infraciunea a cauzat pagube materiale, instana de judecat poate stabili i rspunderea
material.
Controlul economico-financiar poate constata urmtoarele fapte ce constituie infraciuni:
- infraciuni n legtur cu activitatea economico- financiar a unitii (crearea de plusuri prin m.etode
frauduloase);
- infraciuni contra patrimoniului (delapidare; abuz de neredere, gestiune frauduloas, inelciune,
distrugere svirite in paguba patrimoniului);
- infractiuni de serviciu sau in legtur cu serviciul (neindeplinirea sau indeplinirea n mod defectuos a
unui act sau a unei sarcini de serviciu ce cauzeaz perturbri activitii unitii);
- infraiuni de fals (falsificarea de cecuri sau alte acte pentru efectuarea plilor);
- intractiuni privind societile comerciale (plasarea la preuri diferite de cele stabilite de AGA a aciunilor
din noua emisiune, emiterea de obligaiuni fr respectarea dispoziiilor legale, rspindirea de tiri false
ce au ca efect mrirea sau scderea valorii aciunilor sau obligaiunilor in scopuri personale);
- infraciuni in domeniul protejrii populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite (acumularea de
mrfuri de pe piaa intern n scopul crerii unui deficit pe pia i revinzrii lor ulterioare sau al
suprimrii concurenei loiale, falsificarea sau substituirea de mrfuri, precum i expunerea spre vinzare a
unor asemenea bunuri, cunoscind c sunt falsificate sau substituite).

Tema 4: Control fiscal si evaziune fiscala


1. Concept de control fiscal contribuabil si inspector fiscal;
2. Procedee tehnici si instrumente de control fiscal; (codul fiscal)
3. Modalitati de efectuare si finalizare a controlului fiscal;
4. Conceptul de evaziune fiscala, clasificare si particularitati ep categorii de obligatii fiscale; (3
tipuri)
5. Contraventii sau infractiuni privind faptele de evaziune fiscala.

Tema 4: Revizia operatiunilor banesti de decontare si de credit.


=O1= Verificarea (inventarierea numerarului din casa)
Inainte de incepere operatiie de verificare este necesar sa se stabileasca numarul casierilor si
persoanelor care ua primit avansuri pt plati de la casieria centrala. Inventarierea casieriilor se
efectueaza in acelasi timp. Daca nu se poate realiza acest lucru casele se sigileaza dupa ce preveniv
numeraru, scriptele si toate documentele se introduce in casa. Dupa sigilare cheile ramin in posesia
casierului iar sigiliu se pastreaza de revizor si se purcede la operatia de verificare luinduse pe rind
fiecare casierie in parte.
La cererea revizorului casierul este obligat sa inscrie in registru de casa toate documentele
privind operatiile de incasari si plati, sa stabileasca soldul casei si sa intocmeasca o declaratie
asupra numerarului si a valorilor ce apartin altor intreprinderi, orrganizatii existente in casa. Se are
in vedere ca conform regulamentului Operatiunilor de Casa pastrarea in casa a numerarului si a
altor valori ce nu apartin intreprinerii respective este interzisa.
Dupa acesta se procedeaza la numerarea banilor. Banii se numara de 2 ori. Prima numarare o
face casierul iar a doua organul de control. In caz de necoincidenta se purcede la a 3 numarare pe
care o efectueaza contabilul sef si care asista la intreaga operatie. Dolsul faptic de numerar obtinut
prin numerare se confrunta cu cel scriptic dupa evidentele de casa, stabilinduse eventualele
nepotriviri. Odata cu verificarea numerarului se verifica si integritatea altor valori aflate in casa
cum ar fi: carnetele de cecuri, delegatiile, timbrele etc si confruntarea lor cu documentele in baza
carora au fost date in pastrare casierului.
Revizorul trebuie sa verifice si soldul casei conform registrului de casa cu soldul contabil a
aceiasi data, stabilit in baza jurnalului ordin nr 1 (contul 241) privind creditul si debitul contului
casa (241). Rezultatele verificarii numerarului aflate in casa intreprinderii se inscriu intr-un act
intermediar care trebuie sa cuprinda: soldul faptic, soldul scriptic, rezultatele registrului de casa,
plusurile si minusurile de casa precum si descrierea amanuntita a celorlalte valori aflate in casa.
Actul se intocmeste imediat dupa finisarea inventarierii se semenaza de revizor, contabil- sef si
casier. In continutul lui nu se permite stersaturi sau corectari. Pt lipsurile de numerar revizorul cere
explicatie in scris de la casier si se imputa. Plusurile de numerar se inregistreaza imediat la venit si
timp de 3 zile se trensfera in buget.
=O2= Verificarea disciplinei de casa
Revizorul controleza ca la intreprindere se respecta utilizarea numerarului conform destinatiei pt
care sa ridicat de la banca precum si masura in care soldul zilnic este respectat. In acest scop
revizorul confrunta datele din condica de inregistrare a documentelor privind intrarea si iesirea
numerarului din casa; soldul casei din registrul de casa cu soldul aprobat de banca, tinind seama de
faptul ca pot fi pastrate in casa peste limita soldului de casa numai sumele necesare pt plata
salariilor , pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc.
Operatiile de casa se supun unei verificari totale si fiecare document in parte este cercetat atit
din punct de vedere aritmetic a exactitatii calculelor cit si sub aspectul autenticitatii si valabilitatii
semnaturilor prin care se dispune operatia respectiva.
Controlind incasarile revizorul verifica daca acestea se fac pe baza de chitanta legala si daca in
evidenta si circultia chitantelor sint respectate dispozitiile regulamentului operatiilor dee casa. Pt

sumele ridicate de la banca trebuie confruntate inregistrrile din registru de casa cu extrasele de cont
si cu cotoarele de cecuri din carnetu de cecuri.
Revizorul este obligat sa verifice daca la intreprindere nu se practica sistemul semnarii cecurilor
de numerar in alb (necompletate). Verificarea paltii in numerar se efectueaza examinind si
documentele corespunzatoare pe baza carora sau facut aceste plati. Pt a putea stabili legalitatea,
necesitatea, oportunitatea si realitatea unor plati revizorul e dator sa recurga ala verificarea faptica
pe teren a lucrarilor executate si materialelor achizitionate. Pt achizitionarile de materiale cu plata
in numerar, revizorul trebuie sa cerceteze realitatea intrarii in depozit a materialelor si inregistrarea
lor. In procesul verificarii operaiunilor banesti trebuie sa se acorde o deosebita attentie urmatoarele
probleme:
plati in numerar facute creditorilor intreprinderii in astfel de cazuri se ascund sustrageri de
mijloace banesti;
platile prin procura sau delegatie ;
confruntarea depunerilor in numerar la banca cu extrasul din contu, platii salariilor neridicate si
a colaboratorilor externi etc;
cheltuiri numerarului unei unitati pt necesitatile unitatii titulare.
Deasemenea se verifica modul cum se respecta dispozitia din regulamentul operatiilor de casa
privind verificarea inopinata a casei cel putin o data pe luna, de catre contabilul-sef sau de o
comisie desemnata printr-un ordin scris al conducatorului, precum si daca rezultatele acestor
verificare au fost consemnate intr-un act.
Revizorul controleaza cum se verifica actele de incasari si plati la contabilitate; masura in care
conducerea intreprinderii se preocupa de securitatea caselor de bani si a transportului banilor de la
banca si catre banca; daca intreprinderea a incheiat angajamente- tip privind raspunderea materiala
a casierilor pt sumele de bani si valorile incredintate lor.
=O3= Verificarea decontarilor titularilor de avans
Verificarea decontarilor cu titularii de avans incepe cu cercetarea soldului conturilor analitice si
stabilire concordantei lui cu suma soldului din contul sintetic 227 decontarile cu titularii de avans
(gestionarii).
Se verifica modul de respectare la intreprindere a regulamentului, unde este stabilit de avansuri
spre decontare pot fi acordate persoanelor care au prezentat in termenii stabiliti decontarile de
avans si au varsat la casierie soldul de bani. Deasemenea se stabileste daca avansuri spre decontare
nu se acorda persoanelor nescriptice.
Actele de cheltuieli prezentate pt justificarea avansului spre decontare primit se supun unei
verificari de fond si formal pt a stabili respectarea utilizarii avansului ins copul pt care a fost
acordat existenta, legalitatea si realitatea documentelor primare (factori, bonuri, bilete de calatorie,
chitanta, ordine de deplasare legitimatie vizate la plecarea in deplasare si sosire); necesitatea si
realitatea efectuarii deplasarilor prin examinarea rapoartelor de activitate si a vizelor de delegatie,
corecta calculare a cheltuielilor.
In caz cind avansurile spre decontare au fost acordate pt procurarea unor valori materiale se
verifica daca cantitatea acestor valori materiale indicate in documentele primare anexate la
decontarile de avans au fost date la depozit. Aceasta verificare se utilizeaza prin confruntarea
documentelor respective.
In caz cind la unitate supusa controlului se stabilesc sume a unor titulari de avans care timp
indelungat nu au fost achitate se determina motivele si persoanele vinovate, masurile luate de
intreprinedre. De la titularii de avans se cer note explicative si urgentarea achitarii sumelor de
avans. In cazuri exceptioanle actele respective se ianinteaza organelor de ancheta.
=O4=Verificarea operatiunilor de decontari prin conturile la banci
Operatiunile de incasari si plati fara numerar in conturile deschise la banca trebuie supuse unei
verificari totale si de fond si analizate. In strinsa legatura cu operatiile economice si financiare a
intreprinderii.

Inainte de a proceda la cercetarea documentelor si a operatiilor respective se controleaza


existeanta, integritatea si exacticitatea extraselor pt toate conturile intreprinderii la banca. Acestea
se pot stabili examinind la fiecare extras in parte: data, stampila bancii, semnaturile legale,
succesiunea datelor si rapoartelor totalurilor si a soldurilor de la un extras la altul. Cind exista
corectura, stersatura sau indoieli de orice fel asupra autenticitatii extraselor de cont, se impune
contraverificarea lor cu dublicatele de la banca.
Verificarea exactitatii sumelor inscrise in extrasu de cont trebuie sa aiba la baza exitenta
documentelor justificativ, legalitatea si autenticitatea lor precum si reflectarea lor corecta in
evidenta contabila a tuturor operatiilor.
Cu toata atentia trebuie analizate operatiile de plan prin virament in contul unor creditori.
Fiecare casa se controleaza prin verificarea incrucisata pt materiale achizitionate prin virament.
Inafara de existenta si exactitatea documentelor respective trebuie sa se verifice realitatea intrarii
lor in depozitul intreprinderii prin confruntarea facturilor cu evidenta depozitului. Deasemenea pt
plata lucrarilor si a serviciilor se verifica executarea si receptionarea lor.
Extrasul de cont poate a concorde cu evidenta contabila pe total si totusi sa existe nepotriviri
partiale care sa ascunda nereguli.
De aceia pt fiecare extras in parte trebuie sa se verifice gruparea operatiilor si a rulajelor pe
conturi corespunzatoare, precum si inscrierea cu exactitatea paltilor In Jurnalul Order nr.2 si a
incasarilor in situatia pentru DEBITUL contului de decontare la banca.
O atentie deosebita revizorul acorda operatiunilor de stognare. Ina stfel de cazuri se cerceteaza
fiecare operatie la banca.
=O5=Verificarea decontarilor cu debitorii si creditorii
Prin verificarea decontarilor cu debitorii si creditorii se urmareste special sa se stabileasca
temeinicia soldurilor debitorilor si creditorilor; masurile luate de intreprindere pt lichidarea
posturilor debitoare si creditoare si legalitatea lor; modul de reflectare in evidenta contabila a
diverselor categorii de debitori si creditori; modul de solutionare a reclamatiilor.
Verificarea debitorilor se analizeaza atunci cind se considera necesar prin intocmirea unei
situatii nominale a tuturor debitorilor intreprinderii. Aceasta situatie se completeaza in baza datelor
din balantele de verificare lunare si din fisele analitice ale debitorilor, cuprinzind atit debitorii
existenti la inceputul perioadei supuse verificarii cit si pe cei care au aparut pe parcursul perioadei
respective. Cu ajutorul acestei situatii debitorii sint divizati pe categorii si anume: de reclamatii, din
avansuri spre decontare, pt lipsuri, delapidari si furturi, litigiosi etc. Este urmarita dinamica lor atit
pe perioade mai indelungate cit si in decursul perioadei supuse verificarii, precum si ce masuri sunt
intreprinse de entitatea verificata in scopul lichidarii sumelor datorate de debitorii respectivi.
In ceea ce priveste debitorii litigiosi se poate realiza o grupare dupa natura pagubelor si a
organelor sub jurisdictia carora cad datoriile urmarite.
Debitorii litigiosi sunt debitorii ale caror dosare au fost inaintate instantelor judecatoresti.
Revizorul supune unei verificari detaliate modul in care intreprinderea actioneaza in scopul
recuperarii la timp a debitelor daca sau formulat reclamatii si sau luat masuri oportune pt incasarea
datoriilor. Pentru toate litighiile respinse de instante este necesar sa fie verificate temeinicia
problemelor prezentate de intreprindere instantei in cauza. Sau inregistrat cazuri cind au fost
inaintate dosare in instantele de judecata fra anici o argumentare corespunzatoare numai pt a se
obtine o hotarire judecatoreasca in baza careia datoriile sa poata fi trecute la pierderi. In astfel de
situatii se analizeaza motivele care au dus la respingerea litigiilor fie din decizia organului
respectiv sau dupa datele receptionate de la arbitraj sau din instantele judecatoresti. Se impune
necesitatea de a verifica atent si debitele lichidate prin intermediului contului profit si pierdere.
Verificarea creditelor se realizeaza prin examinare individuala a fiecarui credit sub aspectul
registrarii corecte in conturi a masurilor de lichidare, a soldurilor si a lichiditatiii operatiilor.
Fiecare creditor in parte este analizat, se verifica legalitatea si exactitatea documentelor in baza
carora au fost stabilite creditele precum si masurile luate de intreprindere pt rambursarea creditelor

la timp. Toate operatiunile aferente achitarii angajamentelor creditoare se controleaza amanuntit iar
documentele asupra carora exista dubii sau indoieli se confrunta cu originalele sau dublicatele
existente la creditori. Totodata se identifica toate cazurile de intirziere nejustificata a rambursarii
creditelor.
Revizorul mai verifica si cum se solutioneaza reclamatiile receptionate de la furnizori si clientii
intreprinderii verificate.
=O6=Verificarea decontarilor cu bugetul
Agentii economici in activitatea sa au relatii constante cu bugetul in ceea ce priveste varsarea
impozitelor si utilizarea lor in unele cazuri a alocatiilor banesti din buget.
In conformitate cu Codul Fiscal al RM care este documentul de baza de reglementare fiscala in
tara noastra, perosanele fizice si juridice sunt impuse la plata impozitelor si taxelor gnerale de stat
precum si a impozitelor si taxelor locale.
Sistemul impozitelor republicane include: Impozitul pe venit, Taxa pe valoare adaugat,
Accizele, Impozitul privat, Taxa vamal, Taxele percepute n fondul rutier.
Sistemul impozitelor locale include: impozitul pe bunuri imobiliare, Taxe pt utilizarea
resurselor naturale, Taxa pt amenajarea teritoriului, Taxa de organizare a licita iilor locale i
loteriilor pe teritoriul unitii administrativ-teritoriale, Taxa hotelier, Taxa pt amplasarea
publicitii (reclamei), Taxa de aplicare a simbolicii locale, Taxa pt amplasarea unit ilor
comerciale, Taxa de pia, Taxa pt parcarea, Taxa balnear, Taxa de la posesorii de cini, Taxa de la
posesorii unitilor de transport; Taxa pt unitile stradale de comer i de prestare a serviciilor;
Taxe pt evacuarea deeurilor; Taxe pt dispozitivile publicitare.
Impozitele republicane i majoritatea impozitelor locale, cotele lor i nlesnirile ficale se
stabilesc i se anuleaz numai de parlament concomitent cu aprobarea bugetului de stat pe anul
urmtor. Unele impozite locale se stabilesc i se anuleaz de organele de autoadministrare local n
limetele competenei lor.
=O7=Verificarea operatiunilor de credit (de imprumut)
Creditul sau imprumutul poate fi acordat de catre stat, de bancile comerciale si de alte institutii
financiare si intreprinderi, statul mai poate acorda credite cu destinatie speciala. Un exemplu poate
fi legifirarea creditului de stat special pentru completarea mijloacelor circulante a intreprinderilor si
organizatiilor prin decretul presedintelui RM. Bancile acorda credite in baza contractelro incheiate
intre intreprindere si banca. In contractul de creditare sunt prevazute: obiectul si suma creditului;
conditiile si modul de acordare a lui; obligatiunile de cautiune a debitorului; marimea ratei dobinzii
pentru credit si modul de rambursare a datoriei de baza si a dobinzii; functiile debitorului si ale
bancii creditoare inclusiv verificarea folosirii dupa destinatie a mijloacelor imprumutate; lista
actelro de evidenta si termenele de prezentare a acestora.
Conform legislatiei in vigoare debitorul semneaza un angajament conform careia daca debitorul
nusi onoreaza angajamentul de rambursare a creditului bancii i se rezzerva posibilitatea sa
beneficieze de valaorea bunurilor gajate.
Bancile acordind credite solicita urmatoarele tipuri de garantii: gajul averii, garantii mobiliare,
imobiliare, cambiile, cautiuni, obligatiuni, bunuri procurate sau constituite din credite, depozite la
banci in moneda nationala sau alta valuta; cesiunea in favoarea bancilor a drepturilor banesti pe
care debitorul le are de primit de la terti in cadrul contractelor de lucrari sau prestari de servicii;
scrisori de garantie, creante si alte forme aprobate si folosite in practica bancara. La rezolvarea
disputelor cu debitorii insolvabilise aplica urmatoarele masuri: transmiterea conducerii operative
unui consiliu de administratie provizoriu numit cu participarea bancii; reorganizarea; lichidarea
averii prin vinzare si dreptul asupra gajului in conformitate cu legea.
La intreprinderile de stat se verifica necesitatea de a recurge la contractarea imprumutului de la
banca, justificarea documentelor pt obtinerea imprumutului conform regulamentului in vigoare,
daca inmprumutul este utilizat in scopul pt care a fost contractat, daca rambursarea imprumutului
se efectueaza in termenii stabiliti sau inainte de termen. Deasemenea este determinata eficacitatea

utilizarii imprumutului bancar. In caz de rambursare cu intirziere a imprumutului se determina


motivele si persoanele vinovate, suma pagubei provocate intreprinderii si masurile luate de
intreprindere pt accelerarea rambursarii imprumuturilor care au depasit termenii stabiliti in
contract.
Tema 5: Revizia mijloacelor fixe
=O1= Verificarea disponibilitatii si integritatii mijloacelor fixe
Verificarea disponibilitatii mijloacelor fixe incepe cu examinarea urmatoareleor aspecte: daca
obiectele au ost transmise in pastrarea gestionarilor corespunzatori; care este calitatea si oportunitatea
ultimii inventarieri efectuate de intreprindere; daca au fost depistate lipsuri sau excedente de mijloace
fixe; analiza legalitatii si exactitatii reflectarii acestora in evidenta contabila, revizorul urmareste daca
nu se fac incalcari precum repartizarea catre gestionari a unui numar prea mare de obiecte care ar
depasi posibilitatea lor de supraveghere; daca nu se fac permutari ale mijlaocelor fixe fara intocmirea
documentelor necesare fapt care conduce de obicei la lipsa de raspundere.
In scopul realizarii acestor verificari se utilizeaza diverse documente, acte, situatii, pe baza carora
mijloacele fixe au fost transmise in pastrarea gestionarilor respectivi.
Pentru a putea aprecia inventarierea si calitatea ei efectuate de intreprindere revizorul organizeaza o
inventariere partiala a unor mijloace fixe. Astfel inventarierea se efectueaza la nivelul mijloacelor fixe
care nu au fost in gestiune la momentul ultimii inventarieiri sau pt obiectele la care in urma
inventarierei efectuate de intreprindere au fost depistate excedente sau lispuri. In practica au existat
multe cazuri cind in fisele de inventariere datele au fost transmise din registrele contabile nefixinduse
careva plusuri sau minusuri.
In astfel de circumstante revizorul este obligat sa initieze inventarierea completa a mijloacelor fixe
intr-o sectie de productie. Daca aceasta inventariere va demaca surplusuri sau minusuri atunci se trece
la realizarea unei inventarieri generale a mijloacelor fixe a intreprinderii. Inventarierea se realizeaza de
catre o comisie competenta special desemnata in acest scop. Pe parcursul inventarierii se impune ca
odata cu inscrierea obiectelor mijloacelor fixe sa fie determinata si starea lor tehnica. Acest lucru este
necesar pt a determina momentul cind mijloacele fixe uzate vor trebui inlocuite cu altele noi, in acest
scop se folosesc diverse documente care contin date despre satrea mijloacelor fixe spre exemplu
pasapoarte sau conditii tehnice. Daca intreprinderea nu dispune de astfel de documente starea tehnica a
mijlaocelor fixe respective se determina cu ajutorul unei comisii de experti care intocmesc un proces
verbal. Obiecteel care nnu au fost luate la evidenta sunt evaluate de catre comisia ed inventariere la
costul lor de restabilire. Lipsurile de mijloace fixe depistate in urma inventarierii sunt trecute la contul
gestionarului fiind evaluate la pretul cu amanuntul, cu aplicarea coeficientului stabilit. O atentie
speciala pe parcursul procesului de inventariere trebuie acordata mijloacelor fixe de uz casnic precum
frigiderele, TV, calculatoare care deseori se afla in posesia conducatorilor intreprinderii sau a
conducatorilor departamentelor acesteia. In astfel de cazuri se elaboreaza acte intermediare si la
depozit sunt aduse mijloacele respective cu includerea lor in fisa de inventariere. Revizorul solicita d
ela contabilul sef calcularea sumei care urmeaza a fi achitata implicit la casa intreprinderii de catre
persoana in cauza. Revizorul examineaza atent si disponibilitatea obiectelor care in momentul
inventarierii se afla inafara entitatii (locomotivele,vagoanele, avioanele, mijloacele de transport, navele
marime etc.) ele se supun inventarierii conform documentelor primare si a altor documente care atesta
lisa acestora la entitatea verificata.
=O2= Verificarea intrarii, detasarii si iesirii mijloacelor fixe
Sarcina principala a verificarii intrarii mijoacelor fixe consta in stabilirea justificarii operatiunilor
de intrare exactitatii si oportunitatii intrarii mijloaceor fixe, a reflectarii in fisele pasapoarte, a
plenitudinii fiecarui obiect intrat, a oportunitatii intocmirii documentelor primare, a concluziilor facute
de comisiile de receptie referitor la exploatarea cladirilor construite (sectii, linii tehnologice), a
corespunderii obiectelor construite sau cumparate cu foile de titluri, desenele tehnice, proiectele si
devizele. Daca exista careva dubii privitor la unele operatiuni revizorul poate efectua confruntarea
datelor din documentele intreprinderii verificate cu datele cuprinse in documentele aflate la furnizori.

Mijloacele fixe luate in chirie se supun verificarii pt a se stabili necesitatea arendarii lor, legalitatea
contractului de chirie inclusiv a tarifelor de inchiriere, eficacitatea utilizarii mijloacelor fixe
respective. Detasarea mijloacelor fixe in interiorul intreprinderii efectuata intre sectii sau intre servicii
precum si trecerea mijloacelor din conservare in rezerva sau in exploatare este verificata cu ajutorul
bonurilor de miscare a mijloacelor fixe, a registrului de inventariere si a fiselor de inventariere.
Revizorul cotroleaza necesitatea si oportunitatea mutarilor efectuate.
Intrarea mijloacelor fixe la intreprindere se paote realiza prin procurare, create cu forte proprii,
reintrate dupa iesirea fortata, reintrarea mijloacelor fixe de la conservare. Intrarea se verifica in baza
datelor de bilant, a datelor cuprinse in darile de seama cu privire la punerea in functiune a obiectelor
intrate cu ajutorul actelor de receptie/ predare, a inregistrarilor in conturi si a documentelor primare
care au constituit aceste inregistrari.
Iesirea mijloacelor fixe din exploatare are loc prin comercializare, donatie, iesire fortata,
conservare, lihcidarea mijlaocelor fixe inainte de expirarea duratei de fnctionare. Iesirea mijloacelor
fixe prin lichidare se supune unei verificari detaliate. Initial se controleaza justificarea in continutul lor
a pieselor si materialele obtinute din lichidarea fiecarui obiect a mijloacelor fixe si predarea ultimilor la
depozitul intreprinderii prin intermediul bonurilor de primire.
Se mai controleaza si daca lichidarea mijloacelor fixe nu a survenit in rezultatul intretinerilor
necorespunzatoare. In astfel de cazuri este imperativ sa fie stabilite cauzele si persoanele vinovate.
Examinind documentele corespunzatoare revizorul trebuie sa se asigure ca obiectele incluse in
actele de lichidare au fost intradevar lichidate. In practica se cunosc cazuri cind unele obiecte vechi
care au fost oficial lichidate continuau sa functioneze iar mijloacele fixe noi erau sustrase.
Revizorul trebuie sa acorde o atentie deosebita si verificarii legalitatii lichidarilor de mijlaoce fixe
ca urmare a calamitatilor naturale, a incendiilor, accidentelor rutiere. In astfel de cazuri este necesar sa
fie satbilita existenta actelor, proceselor verbale, concluziile organelor specialeale inspectiei de stat
auto, inspectiilor contra incendiilor, a medicilor veterinari si a altor experti. Daca se constata ca
accidentul rutier sau incendiul care a servit drept cauza pentru lichidarea mijlaocelor fixe este rezultatul
neglijentei unor persone revizorul controleaza ce masuri au intreprinse pt recuperarea pagubei in
conformitate cu legislatia in vigoare.
In detaliu se verifica si fiecare caz de iesire a mijloacelor fixe prin transfer fara plata. Conform
regulamentelor contabile obiectele transferate fara plata se scot de la evidenta intreprinderii care lea
transferat numai dupa primirea scrisorii prin care se confirma intrarea acestor obiecte la intreprinderea
sau organizatia catre care a fost efectuat transferul. In practica exista cazuri cind organele superioare
imprumuta de la intreprinderi mijlaoce fixe de ordinul automobilelor de serviciu, mobilei si a altor
obicte de inventar sau cind astfel de mijloace fixe sunt vindute lor pt un pret simbolic. Astfel de situatii
se petrec de obicei cu sefii intreprinderii supuse controlului. Deaceea este imperativ ca fiecare operatie
de acest gen sa fie verificata in profunzime, iar daca este necesar revizorul trebuie sa identifice
persoanele vinovate, suma pagubei provocate intreprinderii si sa ia masuri privitor la restituirea sumei.
Detaliat se verifica si circumstantele darii mijloacelor fixe in arenda si anume:
1. daca ele nu au fost necesare intrprinderii supuse controlului;
2. cit de justificat este tariful de arenda;
3. cine este responsabil de reparatia acestor mijloace fixe;
4. din ce surse se va efectua reparatia;
5. daca plata chiriei se vireaza la timp la contul intreprinderii.
=O3= Verificarea uzurii (amortizarii) mijloacelor fixe
Pt evidenta uzurii mijloacelor fixe in planul de conturi contabile este prevazut contul 124 care
cuprinde 7 subconturi dintre care remarcam:
124.1 uzura cladirilor
124.3 uzura masinilor, utilajelor
Suma uzurii care este inclusa in contul de productie se incaseaza la contul de decontare prin suma
de vinzare a produselor lucrarilor efectuate si serviciilor prestate si se utilizeaza direct din contul pt
investitile necesare. Suma uzurii acumulate la contul 124 reprezinta sursa pt achitarea valorii
mijloacelor fixe scoase din functie.

Verificarea corectitudinii calculrii uzurii MF se face n conformitate cu prevederile regulamentului


privind evidena i calcularea uzurii MF n scopuri fiscale.
Conform punctului 43 din S.N.C. 16 contabilitatea activelor materiale pe termen lung, suma
uzurii unei uniti a MF este determinat dup scderea din valoarea de intrare a obiectului a valorii
previzibile rmase care, de regul, este nensemnat. Valoarea rmas se determin la data
achiziionrii obiectului i ulterior nu se majoreaz ca urmare a modificrii pre urilor. Suma uzurii
unitii MF este repartizat sistematic pe toat durata de funcionare util. Metoda de calculare utilizat
trebuie s reflecte modelul, schema, conform creia # obine un avantaj economic din utilizarea
activului.
La calcularea uzurii activului pot fi aplicate diverse metode: metoda casrii liniare, propor ional
volumui produselor, metoda soldului degresiv, metoda degresiva cu rat descrescsctoare.
- Metoda casrii liniare conduce la defalcri uniforme pe toat perioada de fuunc ionare util a
activului. Casarea valorii amortizabile a activului proporional volumului produselor prevede trecerea
la consumuri i cheltuieli a sumei uzurii n funcie de volumul produselor fabricate.
- La utilizarea metodei soldului degresiv mrimea uzurii calculate pe toat durata de func ionare
util a activului se micoreaz permanent.
- Metoda degresiv cu rat descresctoare prevede includerea n consumuri i cheltuieli a sumei
calculate n baza utilizrii presupuse a productivitii activelor. Suma uzurii calculate a MF n perioada
de gestiune se consider, de obicei, drept cheltuial.
Sarcina principal a verificrii uzurii MF const n stabilirea exactit ii i oportunit ii calculrii
acesteia.
Exactitatea includerii tuturor MF i excluderea lor din situa ia calcului uzurii se verific dup
datele din fiele de inventar prealabil, confruntate cu datele din documentele primare de intrare i de
ieire a MF.
Exactitatea calculrii uzurii se verific prin sondaj, de obicei pentru o perioad de o lun. n
acest scop conform datelor evidenei contabile se selecteaz luna n care suma uzurii difer de suma
calculat pe alte luni. Suma calculat n procesul verificrii se compar cu Cuma calculat de #. n caz
de identificare a unor deviri semnificative, exactitatea calculului uzurii se verific pentru o anumit
perioad, care ns nu trebuie s fie mai mic dect perioada de revizie a activit ii # supuse
controlului.
Particularitile includerii i excluderii MF n situaia calculrii uzurii se verific prin
confruntarea documentelor primare cu datele situaiei calculrii uzurii.
Un alt aspect important const n verificarea axactit ii i oportnit ii includerii sumei uzurii n
costul de producie. n acest scop se pot utiliza datele din situa iile i jurnal-orderele corespunztoare.
Este imperativ s fie veificat i corectitudinea formulelor contabile privind includerea uzurii n
costurile de producie : suma i persoanele vinovate, n ce mod aceste sume au influen at rezultatul
financiar i decontrile cu bugetul privind TVA i impozitarea profitului.
Legalitatea trecerii MF n conservare se verific prin intermediul confruntrii documentelor
primare n cauz cu datele evidenei contabile.
=O4= Verificarea operatiunile privind reparatia mijloacelor fixe
Conform SNC 16 care inseamna contabilitatea AMTL punctul 25 cheltuielile pt reparatia curenta
sau exploatarea MF se efectueaza pt a pastra sau a restabili posibilitatea obtinerii de la acestea a
avantajelor economice viitoare in proportiiile determinate la achizitionare. Cheltuielile privind
deservirea tehnica, reparatia curenta si capitala a MF se includ in costul de productie in perioada
efectuarii lor. La intreprinderile care desfasoara o activitate sezoniera si la care fie sunt necesare
cheltuieli enorme pt reparatia MF, fie exista si alte motive argumentate poate fi creat un fond special
destinat reparatiilor.
Fondul pt reparatii se creeaza prin alocarile lunare conform devizei de cheltuieli prevazute pt
reparatie. In planul de conturi contabile in acest sens este prevazut in general contul 538 Provizioane
aferente cheltuielilor si platilor preliminare, iar in particular se utilizeaza subcontul 538.1
Provizioane pt reparatia MF. Alocarile din fondul de reparatii se efectueaza de regula in
corespundere cu Dt conturilor pt evidenta consumurilor si cheltuielilor.

Reparatia capitala a MF se realizeaza pt mentinerea acestora in stare de lucru normala sau cu scopul
maririi duratei de functionare utila in comparatie cu durata stabilita la constatarea initiala. Reparatiile
capitale se executa in baza planului tehnic si a planului financiar in care sunt prevazute aceste reparatii.
La rindul lor planurile respective se elaboreaza cu ajutorul datelor din formulare de defecte intocmite
de mecanicul sef si cuprind starea fizica a mijloacelor fixe care necesita reparatii capitale precum si
proiectele tehnice, devizele sau calculele estimate privind MF care sunt necesar de a fi reparate.
Verificarea reparatiilor capitale are obiectivul de a constata in ce masura intreprinderea a efectuat
reparatiile capitale si la termenul cuvenit si daca au fost asigurate conditii normale pt functionare
corespunzatoare a MF. Deasemenea are ca scop sa identifice daca lucrarile de intretinere, reparatiile
curente a MF sau efectuat la timp cu scopul majorarii distantei dintre reparatiile capitale si a reducerii
costului lor.
Verificarea modului cum sa realizat planificarea reparatiilor necesita examinarea si analiza planului
tehnic si a planului financiar a reparatiilor. In devizele sectiilor de productie de baza si auxiliare dar si
in devizele cheltuielilro generale a intreprinderii sunt prevazute cheltuieli pt intretinere si cheltuieli pt
reparatii curente ambele calculate intr-un mod corespunzator. In ceea ce priveste reparatiile capitale se
va elabora o deviza de calculari separata similar exemplului anterior in baza datelor din formularele de
defecte.
O verificare formala si de fond se va realiza in scopul cuantificarii obiectivitatii si exactitatii
calculelor efectuate de specialistii intreprinderii in ceea ce priveste intretinere, reparatiile curente si
capitale ale MF. La verificarea cheltuielilor stabilite in devizele de reparatie respective se va tine cont
ca cheltuielile trebuie reduse la valoarea materialelor si a pieselor de schimb recuperabile la
demontarea MF supuse reparatiilor capitale. Prin intermediul registrelor evidentei analitice a MF este
necesar sa fie identificate acele mijlaoce la care timp indelungat nu au fost facute reparatii capitale,
fapt care a generat un necesar mai mare de cheltuieli pt reparatia lor.
Pt petrecerea reparatiei curente la intreprindere se elaboreaza programe si grafice corespunzatoare.
Revizorul are sarcina de a preciza existenta si disponibilitatea acestor documente precum si exactitatea
intocmirii lor. Deasemenea se verifica respectarea executarii reparatiei curente in conformitatea cu
termenul specificat in aceste programe sau grafice. Reparatia capitala poate fi realizata prin 2
modalitati: 1. In regie adica de sectiile proprii ale intreprinderii. 2. De antrepriza in baza de contracte
cu alti agenti economici.
In concordata cu aceste modalitati se efectueaza si verificarea reparatiilor capitale a MF. In rpimul
caz se cconcretizeaza daca sub ansamblele, piesele de schimb si materialele obtinute in urma
detasariiobiectului mijloacelor fixe au fost documentate, estimate corespunzator calitatii lor si luate la
evidenta conform regulamentelor evidentei contabile a valorilor materiale. Daca reparatia capitala a
MF se efectueaza de antreprenor, iar sub ansamblele, piesele de schimb, materialele recuperate de la
demontarea mijloacelor respective se folosesc in procesul reparatiei, costurile se scad din suma
prevazuta in contractul de reparatie.
O atentie deosebita se acorda verificarii eventualelor devieri de al disciplina finaciara in procesul
reparatiilor privitor la folosirea pieselor de schimb, materialelor si manoperei. In practica pot fi intilnite
cazuri in care cheltuielile materiale si suma salariilor muncitorilor se trec in documentele primare cu
normele de consum potrivit prevederilor din deviz indiferent de normele in vigoare. In scopul depistarii
acestor cazuri se recomanda ca revizorul sa efectueze confruntarea cheltuielilor fixate in documentele
primare cu normele de consum a materialelor sau cu normele de produc ie stabilite pentru lucrrile
respective. n situaii aparte se recomand realizarea controlului pe teren prin: confruntarea numrului
subansamblului instalat la MF n cauz; efectuarea controlului faptic a volumului de lucru ndeplinit
pentru reparaia capital a cldirilor, etc.
La entitile economice la care drept recompens pentru executarea repara iilor capitale n
termenele stabilite nainte de termen se practic sistemul de premiere a muncitorilor, este necesar de a
se verifica dac actele de recepie a obiectelor reparate nu se ntocmesc nainte de finisarea lucrrilor.
Astfel de cazuri pot fi identificate prin intermediul confruntrii documentelor primare ntocmite la
eliberarea pieselor de schimb i a materialelor, a tabelelor de pontaj, a muncitorilor. n practic au
existat situai cnd n cheltuielile pentru reparaii curente sau capitale au fost incluse i cheltuieli

privind reparaiile apartamentelor, automobilelor aflate n posesia personal a conductorilor # . astfel


de cazuri se scot la iveal cu ajutorul documentelor primare (fi ele de transport), prin intermediul
obinerii explicaiilor de la muncitori etc. Costul lucrrilor pentru astfel de repara ii se estimeaz
conform normelor n vigoare i se rein persoanelor responsabile. n eventualitatea cnd cheltuielile
pentru reparaiile obiectelor particulare sunt deosebit de mari, actele justificative se nainteaz
organelor juridice.
Tema 6: Verificarea materialelor
=O1= Verficarea modului de organizare a depozitului si pastrarea materialelor
Verificarea modului de organizare a depozitelor are sarcina sa stabileasca daca locurile de pastrare a
materialelor asigura integrarea acestora din punct de vedere cantitativ si calitativ. In legatura cu aceasta
revizorul trebuie sa viziteze toate depozitele intreprinderii atit cele inchise cit si cele descoperite pt a se
convinge la fata locului cum se aplica la intreprinderea verificata dispozitiile prevazute in regulament
si acelea cu privire la repartizarea si buna intretinere a magazielor si a depozitelor.
Principalele probleme care se urmaresc in mod deosebit sunt urmatoarele: utilizarea depozitelor cu
lazi, dulapuri, rafturi, aparate de masurat si cintarit; modul in care sunt pazite si amenajate unde se
pastreaza materialele in vrag (carbune, nisip, piatra pt constructie); masurile luate de intreprindere pt
paza depozitelor si prevenirea incendiilor; daca starea depozitelor si a locurilor descoperite nu pune
gestionarii in situatia de a fi feriti de raspundere pt eventualele lipsuri si degradari.
Conform legilor in vigoare nu se poate stabili gradul de raspundere a gestionarului cind materialele
sau pastrat intr-un depozit cu acoperisul defectat sau se gasesc depozite pe un teren deschis si fara paza
necesara unde au acces persoane straine. Deasemenea nu poate fi tras la raspundere gestionarul unui
depozit neutilat cu cintare sau dispunind de cintare defecte.
Pt evitarea unor situatii de acest gen atit la luarea in primire cit si in cursul gestionarii bunurilor
gestionarul este obligat sa ceara in scris conducatorului intreprinderii de stat sa ia masurile de siguranta
si de toate necesarept pastrarea corespunzatoare a bunurilor.
Conform regulamentului in vigoare in functie de gestionari nu pot fi numiti oameni nepregatiti din
punct de vedere profesional si persoane cu condamnari penale. Nu se permite ca functia de gestionar sa
fie executata de un contabil.
Cazuri de primul gen se poate scoate la iveala prin intermediul testarii gestionarilor respectivi.
Cazuri de al doilea gen- prin administrarea documentelor de la sectia de cadre, documentarea la
organele de ancheta, cazurile de genul 3- prin verificarea functiilor care le indeplineste persoana
respectiva.
La sectia de cadre revizorul controleaza disponibilitatea contractelor incheiate cu gestionarii privind
responsabilitatea materiala completa a acestuia.
In timpul reviziei se stabileste in ce mod lucratorii contabilitatii intreprinderii isi executa functiile
privind executarea controlului activitatii gestionarilor: sa verifice sistematic la depozit in prezenta
gestionarului oportunitatea si exactitatea documentarii operatiilor de primire, eliberarea valorilor
materiale, a trecerii in fisele de depozita acestor operatiuni.
Contabilul este dator sa efectueze periodic verificarea soldurilor a unor valori materiale si rezultatul
acestui control se fixeaza intr-un registru special.
Verificarea stocurilor de materiale are c aprincipal obiectiv scoaterea la iveala asupra normativelor
existente la intreprindere si stabilirea masurilor ce trebuie luate pt lichidarea lor.
Verificarea concordantei volumului stocurilor cu normativele stabilite incepe cu prezentarea daca la
intreprindere sunt stabilite normativele pt fiecare fel de material si daca normativele sunt just stabilite.
Abaterile de la normative se stabilesc cu ajutorul fiselor de depozit prin confruntarea stocurilor
efective cu normativele trecute in aceste fise.
Revizorul are sarcina sa stabileasca nu numai abaterile stocurilor de normative ci si cauzele
provocatoare.
=O2= Verificarea autenticitatii inventarierilor efectuate de intreprindere
Una din pricipalele forme ale controlului faptic este inventarierea valorilor materiale. Ea se
organizeaza si se efectueaza la intreprinederea supusa controlului in perioada verificarii. Concomitent
cu efectuarea inventarierii de organul de control revizorul are sarcina de a verifica autenticitatea

inventarierilor efectuate de intreprindere. Aceasta din urma in unele cazuri poate fi efectuata inainte de
organizarea inventarierii faptice.
Verificarea autenticitatii inventarierii executate de personalul intreprinderii se efeectueaza pe baza
documentelor respective:
- ordinul de creare a comisiilor de inventariere, inventarului propriu zis in care sunt inregistrate
valorile supuse inventarierii situatiei comparative;
- procesele verbale a comisiei centrale de inventariere privind reglarea lipsurilor si plusurilor
constatate la inventarierii.
Verificarea autenticitatii inventarierilor se face intr- o anumita succesiune:
- mai intii se constata daca comisiile de inventariere au fost compuse din specialisti respectivi care
sunt in stare de a aprecia apartenenta fiecarui fel de materie prima, materiale, combustibil si altele la
denumirea respectiva, deasemenea de a determina calitatea lui si alti parametri.
In practica intreprinderilor acest principiu nu in toate cazurile se respecta.
- totodata se determina daca cu adevarat a avut loc inventarierea sau in listele de inventariere au fost
pur si simplu trecute soldurile scriptice a valorilor materiale din registrele contabile pt scoaterea la
iveala a acestor cazuri se utilizeaza un sir de modalitati a controlului faptic si documentar.
Se stabileste daca valorile materiale au fost masurate, cintarite, numarate, modurile cum sau stabilit
lipsurile si plusurile si daca sau respectat conditiile privind reglarea diferentelor constatate la
inventariere.
O deosebita atentie se acorda operatiilor inregistrate inainte si dupa data inventarierii, intru cit in
cadrul acesteia se pot strecura nereguli importante.
Verificarii se supune si exactitatea intocmirii inventarului care conform regulamentelor in vigoare
trebuie sa includa urmatoarele date:
1. numarul criteriului;
2. denumirea materialelor aflate in depozit;
3. unitatea de masura;
4. stocul faptic;
5. soldul scriptic (dupa verificarea si punerea de acord a scriptelro la magazie si contabilitate);
6. diferenta intre stocul faptic si cel scriptic;
7. plusuri;
8. minusuri;
9. cantitatea la care se calculeaza perisabilitatea;
10. procentul legal de perisabilitatea;
11. cantitatea ce trebuie scazuta drept perisabila;
12. lipsuri;
13. cantitatea; pret unitar; valoarea; plusuri de inregistrat; obsevatii.
Potrivit instructiunilor in vigoare lipsurile constatate la inventariere trebuie date la scadere sau
trecute pe seama persoanelor vinovate, iar plusurile trebuie integistrate la intrare.
Compensarea lipsurilor cu plusurile rezultate din nepotrivirea cantitativa a sorturilor este admisa
numai pt materialele cu aceeasi denumire, pentru aceeasi perioada de gestiune si aflate in pastrarea
aceluasi gestionar.
Revizorul are indatorirea sa urmareasca daca nu cumva plusurile de materiale constatate la inventar
ramin la intreprindere neinregistarte la intrare, in scopul crearii de rezerve pt acoperirea eventualelor
lipsuri de materiale sau a sustragerii lor.
Lipsurile de materiale in limita normelor stabilite se inregistreaza pe baza dispozitiei conducatorului
intreprinderii in Ct conturilor respective de materiale prin Dt conturilor consumatorilor si cheltuielilor
dupa locurile identificarii lor.
Avind in vedere ca in prezent normele pt pierderile materiale se stabilesc la intreprindere, revizorul e
dator sa verifice daca aceste norme au fost corect stabilite in functei de natura materialelor de anotimp,
de durata medie in care materialele se pastreaza in depozitele intreprinderii. norme au fost corect
stabilite, in funcie de natura materialelor, de anotimp, de durata medie in care materialele se pstreaz
in depozitele intreprinderii etc. De asemenea revizorul este obligat s urmreac dac, nu cumva

diferite materiale se dau automat la scdere, n limita normelor stabilite i inainte de constatarea
lipsurilor efective.
Revizorul are sarcina sa verifice corecta repartizare a lipsurilor asupra persoanelor vinovate sau pe
seama consumurilor n producie i mai ales atunci cind lipsurile sint trecute la cheltuieli, dei sint
provenite din negligena gestionarilor.
In cazul cind lipsurile constatate au fost trecute in costul persoanelor vinovate,este necesar s se
verifice msurile luate de intreprindere pentru recuperarea la timp a pagubelor pricinuite de lucrtorii ei
(luarea de angajamente scrise de gestionai pentru acoperirea pagubelor, urmresc respectarea n timp a
angajamentelor luate etc.).
In afar de sarcinile artate, darea la scdere a lipsurilor i regularea diferenelor de inventar mai
pun n faa revizorului urmtoarele probleme:
Justeea hotririlor luate de comisia de inventariere central, cu privire la regularizarea
diferenelor de inventar, folosind in acest scop procesul-verbal de inventariere i anexele lui
(explicaii, calcule, situaii, extreme etc.), din care trebuie s rezulte cauzele i vinovaii pentru
lipsuri, precum i msurile luate pentru recuperarea pagubelor de la vinovai;
Necesitatea de a include in consumurile de producie ale perioadei raportate datoriile provenite
din lipsuri, risip i sustrageri de materiale, a cror urmrire a fost respins de justiie.
In practic se intilnesc cazuri in care intreprinderile intocmesc dosare pentru abateri cu caracter
penal, incomplete, fr documentarea necesar. Astfel de dosare sint respinse de organele de anchetare
i la intreprindere lipsurile in cauz se trec la consumurile de producie.
=O3= Verificarea intrarii materialelor
Verificarea intrrii materialelor in depozitele intreprinderii cuprinde toate modalitile de intrare a
acestora i anume: cumprri din afar, producie proprie, resturi, transferuri de la depozite, primite
spre prelucrare de la teri, etc.
Oportunitatea i integritatea intrrii materialelor in depozitele intreprinderii se verific prin
confruntarea facturilor primite de la furnizori cu documentele de intrare a materialelor. Datorit acestei
modaliti de control se pot descoperi nereguli la intocmirea documentelor de intrare, lipsuri i
degradri de materiale, intervenite in timpul transportului.
In cursul verificrii se urmresc eventualele deficiente existente in legtur cu intrarea materialelor
la depozit, i anume: ridicarea materialelor de la furnizori de ctre persoanele ce nu sunt imputernicite
in acest scop, sosirea cu infirziere a materialelor de la furnizori, inregistrarea incomplet sau cu
intirziere a materialelor intrate in depozit etc.
Revizorul stabilete ce pagub au contribuit intreprinderii cauzele enumerate mai susi msurile
luate de aceasta pentru recuperarea lor de la vinovai.
Trebuie s se cerceteze dac intreprinderea formuleaz la timp pretenii impotriva furnizorilor,
pentru lipsurile de materiale i pentru materialele constatate la recepie ca necorespunztoare.
Totodat revizorul are sarcina s verifice i temeinicia preurilor formulate in facturile furnizorului.
Se verific executarea contractelor incheiate cu furnizorii i modul cum se respect disciplina
contractual de ctre pri (respectarea termenilor de livrare a cantitilor i a calitilor valorilor
materiale contractate i respectarea ritmicitii livrrilor).
Datele cu privire la respectarea disciplinii contractuale s'int furnizate de evidena operativ a
executrii contractelor. in acelai scop se mai folosesc inregistrrile din evidena analitic a
materialelor i documentelor primare (facturi, avize de expediere, bonuri de recepie etc.).
Cu ajutorul acestor evidene revizorul stabilete: materialele deficitare care sau aprovizionat sub
prevederile planului i au determinat neindeplinirea programului de producie; materialele care au fost
aprovizionate in intregime, dar nu in mod ritmic: msurile luate de intreprindere ctre furnizorii care nau respectat termenele contractuale (inaintarea dosarelor organelor judiciare sau de arbitraj i
sanciunile aplicate inpotriva lor- amenzi, penalizri etc.).
Disciplina contractual poate fi nerespectat i de cumprtor de intreprinderea verificat.
Cumprtorul se face vinovat de neincheierea la timp a contractelor, nerespectarea termenelor de plat,
neridicarea la timp a materialelor din depozitul furnizorilor (cind au aceast obligaie).
In sarcina verificrii trebuie cuprinse i urmtoarele probleme:

In ce msur materialele au fost necesare intreprinderii


Nu sunt cazuri cind intrrile de materiale s poat servi ca mijloc pentru intocmirea de facturi
fictive, iar decontarea acestora, ca mijloc pentru acordarea de avansuri ilegale furnizorilor.
Dac materialele au intrat efectiv in intreprindere, folosindu-se in acest scop facturile furnizorilor
i documentele de intrare intocmite cu ocazia recepionrii lor. In cazul cind au fost trecute direct
in producie, trebuie s se constate pe baza bonurilor de materiale, dac au fost date n consum i
s confrunte consumurile efective cu normele de consum.
Dac materialele au fost corect inregistrate n conturile respective la debit i credit.
Cheltuielile de transport- aprovizionare necesit o verificare pe elemente de cheltuieli care intr in
componena preului de aprovizionare al materialelor: cheltuielile din factura fumizorului cheltuielile
de transport, cheltuielile de deplasare, ambalajele etc.
Cheltuielile din factura furnizorului se verific din punct de vedere al justeei lor calculri, innd
seama de preurile contractuale, de adausurile curente organizaiilor de aprovizionare.
Verificarea cheltuielilor de transport se face prin confruntarea cantitii din facturile furnizorilor i
din documentele privind intrarea materialelor in depozit cu documentele de transport i cu documentele
la incrcarea i descrcarea materialelor.
Revizorul este dator s verifice dac cheltuielile de transport aprovizionare se trec in contabilitate
pe fiecare grup de materiale i repartizarea lor se face la fel pe aceste grupe.
=O4= Verificarea operatiunilor privind eliberarea materialelor
Verificarea eliberrii materialelor din depozitele intreprinderii se refer la cele trei destinaii
principale pentru care se pot elibera materialele din depozit i anume: pentru seciile de producie, spre
prelucrarea la teri i pentru a fi vindute, ca atare, in afara intreprinderii.
In acest scop, se folosesc urmtoarele izvoare documentare: bonurile de materiale, fiele limit,
normele de consum, fiele tehnologice, ordinile speciale pentru eliberarea materialelor spre prelucrare
la teri, pentru vinzarea materialelor in afar etc.
Verificarea eliberrii materialelor pentru seciile de producie i abaterile intreprinderii are sarcina
s stabileasc, in primul rind, dac eliberrile de materiale se fac numai pe baz de documente
intocmite in momentul eliberrii lor.
Deasemenea se verific prin sondaj concordana dintre cantitile de materiale eliberate pe baza
documentelor i normelor de consum stabilite pentru acele materiale n procesul tehnologic de
producie. Revizorul este dator direct pe teren la depozite s constate dac materialele sint supuse
msurrii, n momentul eliberrii lor.
Inlocuirile de materiale i eliberarea de materiale peste normele stabilite se permit numai cu
aprobarea inginerului ef (tehnologul ef) sau a inlocuitorului acestuia. Revizorul controleaz dac la
intreprindere se respect aceste reguli.
O atenie deosebit trebuie acordat verificrii materialelor eliberate pentru intreprinderea seciilor
de producie i pentra nevoile generale ale intreprinderii, intrucit n cazul acestora nefiintstabilite
norme de consum se poate face risip de materiale. Verificarea materialelor date spre prelucrare la teri
are scopul de a stabili disponibilitatea contractelor de prelucrare, ordinile speciale date de conducerea
intreprinderii pentru eliberarea acestor materiale, dac intreprinderea nu dispune de utilajul necesar
pentru prelucrarea respectiv cu mijloace proprii. Revizorul verific justeea normelor de consum
privind materialele date spre prelucrare la teri, pentru a nu se scoate din intreprindere materiale n
cantiti mai mari decit cele necesare. Pentru a se convinge de justeea normelor revizorul trebuie s se
deplaseze la intreprinderea care face prelucrarea, verificind cantitile pentru executarea fiecrui
contract in parte. Totodat se verific in ce msur intreprinderea care face prelucrarea respect
termenele prevzute in contract i dac intreprinderea pentra care se face prelucrarea urmrete intrarea
la timp a produselor, semifabricatelor executate de teri. Verificarea eliberarilor de materiale spre a fi
vindute are ca scop de a stabili legalitile i oportunitile lor.
O atenie deosebit se acord verificrii operaiilor oglindite in contul "realizarea activelor diverse".
Din analiza acestor inregistrri i din confruntarea operaiilor respective cu documentele primare care
au stat la baza lor pot fi scoase la iveal unele nereguli. Astfel printre operaiile inregistrate in acest

cont se pot intilni lipsuri i sustrageri de materiale, date la scdere prin debitarea ace3tui cont, precum
i diferene nefavorabile intre preurile de inregistrare i cele efective ale materialelor consumate in
procesul de producie i trecute in debitul acestui cont, pentru micorarea artificial a costului de
producie etc.

Tema 7: Verificarea fondului de salariu si decontarile cu munciitorii si salariatii


=O1= Verificarea intocmirii planului de munca si salariu
Controlul intocmirii planului de munca si salarii are ca scop sa stabileasca sau sa constate in ce
masura nr de muncitori calculati pe diferite categorii corespunde necesitatii indeplinirii volumului
de productie si daca acest numar a fost stabilit prin raportarea normelor de productie cu sarcina
cantitativa planificata.
Deasemenea este necesar sa se verifice daca nr muncitorilor de baza corespunde corelatiei dintre
categoria de incadrare si categoria lucrului, iar in ceea ce priveste lucratorii auxiliari- daca sa luat
in vedere nr strict de muncitori pe fiecare loc de munca.
Pt a controla stabilirea corecta a necesarului de muncitori de baza revizorul foloseste ca izvor
anumite formulare cum ar fi: calculul necesarului de muncitori care lucreaza pe norme si
cerceteaza prin sondaj efectivul prevazut in acest formular pt un nr de produse inscrise in planul de
productie.
La contorlul fondului de salarii se tine cont ca fondul de salarii sa fie stabilit in functie de nr de
muncitori, pe categorii si grupe de salarizare, avind in vedere salariul tarifar si normele fixate pe
fiecare in parte, conform conditiilor si formelor de salarizare utilizate de entitate (in acord sau in
regie).
O atentie deosebita se acorda la stabilirea normelor de productie care pot fi folosite ca procedee
pt studierea timpului de lucru, cronometrarea si fotografierea zilei de munca.
=O2= Controlul utilizarii fondului de salarii
Cheltuirea unui fond de salarii mai mare decit cel planificat constituie o incalcare a disciplinei
financiare pt care este responsabil conducatorul intreprinderii.
Cheltuirea nerationala a fondului de salarii se poate explica si prin utilizarea in plus a fortei de
munca ca urmare a neideplinirii productivitatii muncii, fie prealizarea unui salariu mediu superior
celui prevazut in plan.
In procesul de revizie este necesar sa se cerceteze in ce masura intreprinderea a fost asigurata cu
cadrele de muncitori necesare comparind in acest scop fabricarea si realizarea produselor.
Controlul asigurarii intreprinderii cu forta de munca nu se limiteaza doar la compararea cifrelor
totale din bussiness plan cu cele efective, dar se verifica si modul cum a fost indeplinit planul pe
fiecare categorie de personal in parte, precum si cauzele care au determinat abaterile.
Nr de muncitori se verifica mai detaliat pt a se stabili sectiile in care exista surplus a fortei de
munca, in care masura cadrele de muncitori au fost bine utilizate si daca sa indeplinit
productivitatea muncii. Problema nr de muncitori trebuie cercetata in strinsa legatura si cu volumul
productiei globale cu nr mediu scriptic de muncitori din perioada respectiva.
Este necesar, totodata, sa se verifice cum intreprinderea a fost indestulata cu forta de munca pt
toate profesiile si mai ales in productia de baza. Ca sursa de baza servesc fisele decontaj, date
operative etc.
Se verifica totodata si utilizarea fortelor de munca adica cum sau folosit muncitorii potrivit
calificarii lor. In acest scop se stabileste un raport intre categoria lucrarilor executate si gradul de
calificare a muncitorilor utilizati, controlindu-se in ce masura pt fiecare lucru indeplinit sau folosit
lucratorii cu calificarea corespunzatoare, aici se analizeaza daca nu sa efectuat o risipa in utilizarea
fortei de munca. In ceea ce priveste personalul de conducere si administrativ revizorul controleaza
respectarea statelor de functii si a salariilor tarifare. Revizorul verifica respectarea disciplinei de
state. Se analizeaza si controleaza dispozitiile in vigoare cu privire la angajarea personalului
temporar pt posturile vacante (in locul celor bolnavi sau aflati in concediu). Daca sau stabilit

pagube sau prejudicii cauzate intreprinderii revizorul stabileste cifra si daca ele sunt mari atunci
actele sunt inaintate Instantelor de Ancheta.
=O3= Controlul calculelor salariilor muncitorilor si functionarilor
Revizorul trebuie sa controleze realitatea si exacitatea documentelor in baza carora au fost
calculate salariile muncitorilor si functionarilor.
La calcularea salariului dupa timp sunt suficiente datele evidentei din fisa de pontaj, iar pt
calcualrea salariului in acord se analizeaza documentele primare ale productiei de baza. Se verifica
nr comenzilor, sectia de productie, nr lucratorilor, denumirea lucrarilor, cantitatea de produse
fabricate, produsele rebutate, timpul dupa norma si timpul efectiv, tariful pe unitate de produs si
plata cuvenita pt lucrarea executata.
Verificarea calcularii salariatilor se efectueaza cu ajutorul fisei in vigoare de salariu, intocmite
in baza documentelor de evidenta a muncii prestate care sa coincida cu sistemul de salarizare
(acord simplu, acord progresiv, acord premial pe unitate de timp).
Documentele care servesc ca izvoare de control sunt: bonul de lucru individual, bonul de lucru
colectiv, fisa de pontaj, rapoartele de fabricatie, document intern de predare a produselor.
Pt stabilirea cistigurilor muncitorilor inscrise in statutul de salariu, revizorul efectueaza o dubla
verificare: mai intii in baza documentelor care cuprind volumul muncii prestate si cantitatea
produselor obtinute pe fiecare muncitor sau brigada luinduse in vedere sistemul de salarizare
utilizat si cistigul inscris in fisa individuala. Dupa aceea se confrunta fisa individuala cu statutul de
salariu. Acesta operatiune se efectueaza prin sondaj. in acest scop revizorul alege citiva muncitori
din fiecare sectie de diferite profesii controlinduse amanuntit fiecare in parte: conditiile de
remunerare, sistemul de remunerare aplicat, cistigul determinat. Totodata revizorul controleaza si
exactitatea calcularii salariului pe orele suplimentare pt lucrul efectuat noaptea. Se cerceteaza daca
a fost necesitatea ca aceste lucrari sa fie executate in ore suplimentare, daca orele au fost prestate
efectiv, daca este organizata evidenta lor si daca efectuarea lor a fost aprobata in prealabil de
conducatorul intreprinderii.
La controlul salariilor personalului de conducere si tehnic administrativ, revizorul precizeaza in
ce masura salariile corespund celor fixate in statutul de functie. Se controleaza ordinele emise cu
privire la salariati- daca salariul tarifar inscris corespunde cu cel din statutul de functie si statutul de
salarii.
O atentie deosebita se acorda controlului celor care lucreaza prin cumul de functii,
indemnizatiilor de concediu precum si salariul persoanelor ce urmeaza cursuri serale sau fara
frecventa, cursuri de calificare, si plata lucratorilor- ucenici, etc. Totodata revizorul verifica
necesitatea cumulului, salariul primit pe functii cumulata, daca se duce evidenta speciala pt
functiile detinute prin cumul.
=O4= Revizia decontarilor cu muncitorii si salariatii
Revizia decontarilor cu muncitorii si salariile are scop de a stabili exactitatea calcularii
salariilor, retinerilro din salarii, si plata salariilor in termenii stabiliti. Mai intii de toate revizorul
verifica concordanta dintre evidenta analitica si cea sintetica a contului 531. In acest scop soldul
contului 531 se confrunta cu datele din tabelul de discifrare iar datele din acestea cu borderourile
decontarilor cu muncitorii si salariatii.
Daca sau stabilit abateri dintre evidenta analitica si cea sintetica se afla motivele si persoanele
vinovate. Se interzice de a nu analiza devierile constatate dintre contabilitatea sintetica si cea
analitica a contului 531. Cauzele principale care aduc la aceste dificultati sunt: evidenta incorecta,
retinerea incompleta a sumelor de avans, dubla inscriere la contul 531 a unei si aceeasi sume din
documentele primare
Revizorul studiaza legalitatea documentelor primare si oportunitatea intocmirii lor. Verificarea
documentelor primare are scop de a aprecia daca nu exista lucratori fictivi. Bonurile de munca se
confrunta cu data intocmirii lor, familiile se compara cu datele din fisele de pontaj si datele
evidentei din sectia cadre.

Deasemenea se stabileste daca nu se practica calcularea salariilor in baza documentelor primare care deja au
fost folosite in perioada precedenta. Daca familia unor muncitori nu se repeta in bonuri de plata diferite.
Detaliat se controleaza calcularea salariilor si retinerilor din salarii, aici se confrunta volumul lucrului fixat
in documentele primare cu volumul lucrului efectiv.
=O5= Revizia decontarilor cu fondul de asigurare sociala
=O6= Revizia decontarilor cu fondurile de asistenta medicala
Tema 8: Verificarea indeplinirii planului de productie si realizarea produselor finite
=O1= Verificarea indeplinirii planului de productie
Verificarea indeplinirii planului de productie se efectueaza de la general la particular de la inregistratile
contabile la documentele primare. Se verifica nu numai concordanta inregistrarilor in conturile contabile cu
datele cuprinse in documentele primare, ci si calitatea acestor documente in ceea ce priveste corecta lor
intocmire, realitatea datelor cuprinse in documentele primare, legalitatea, oportunitatea operatiilor economice
fixate cu ajutorul lor.
Datele indeplinirii planului de productie se verifica cu ajutorul conturilor: productia de baza, productia
auxiliara, produse finite. Inregistrarile in aceste conturi trebuie confruntate cu datele cuprinse in situatia
productiei obtinute pe caruia se stabileste numai cantitatea si valoarea produselor fabricate.
La verificarea contului 216.1 Produse finite este necesar sa se stabileasca daca produsele restituite de
clienti (cumparatori) ca necorespunzatoare si care trebuie scazute din acest cont printr-o inregistrare in rosunu au ramas cumva incluse mai departe in volumul productiei obisnuite.
Cantitatea de produse considerate ca finite se stabileste atit pe baza documentelor primare de receptie la
depozit, cit si pe baza bonurilor de lucru pentru produsele fabricate. Revizorul are sarcina sa controleze, in
primul rind conditiile in care sa inventariat productia neterminata si sa determinat cantitatea si valoarea ei; daca
nu se includ in productia neterminata rebuturilor, comenzile anulate si materialele nesupuse prelucrarii.
Printre cauzele care duc, de obicei la neindeplinirea planului de productie pot fi:
Nelivrarea la timp a materialelor, de catre furnizori sau livrarea de catre acestia a unor materiale
necorespunzatoare din punct de vedere calitativ;
Insuficienta capacitatii de productie a utilajului cauzata de neimpunerea in functiune la termenul
planificat a utilajului nou sau a celui aflat in reparatie, precum si calitatea necorespunzatoare a
mijloacelor fixe executate prin investitii;
Intrerupirile de functionare a utilajului din cauza intretinerii lui necorespunzatoare sau a lupsei de
muncitori;
Dupa determinarea factorilor principali care influenteaza la indeplinirea sau neindeplinirea planului de
productie, revizorul este obligat sa treaca la analiza lor.
Astfel, in cazul in cind planul de productie nu a fost indeplinit din cauza nelivrarii la timp a materialelor
prime de catre furnizori, este necesar sa se determine concret (cantitativ si calitativ) materialele de care a fost
lipsita productia, sa se cerceteze, pe baza evidentei contabile si a evidentei tehnico-operative:
Existenta sau lipsa acelor materiale de la depozit la data intreruperii procesului de fabricatie;
In ce masura serviciul aprovizionarii a fost informat de sectiile interesate cu privire la necesitatea
acestor materiale;
Inscrierea materialelor respective in planul de aprovizionare;
Data incheierii contractelor economice pentru aprovizionarea integrala si al timp a materialelor
respective etc.
In cazul cind planul de productie nu a fost indeplinit din cauza insuficientei capacitatii de productie a
utilajului, trebuie sa se verifice pe baza de documente, nu numai utilajul existent pe teren, comparativ cu utilajul
prevazut in plan, ci si intreruperile intervenite in functionarea utilajului, independente de intreprindere (din vina
tertilor care nu au furnizat energia electrica, apa sau aburul necesar). De asemenea este necesar sa se examineze
modul cum s-au stabilit pierderile suferite de inreprindere din aceasta cauza si formularea de pretentii fata de
unitatile vinovate.
Cind neindeplinirea planului de productie este provocata de fabricarea unei productii de calitate
necorespunzatoare, revizorul este obligat sa verifice reclamatiile clientilor (cumparatorilor) privitoare la
calitatea produselor, frecventa reclamatiilor facute de clienti si natura lor, modul de organizare si functionare a
controlului tehnic la intreprindere, organizarea evidentei tehnic-operative si contabile a rebuturilor si dinamica
acestora de la o perioada de gestiune la alta. Revizorul trebuie sa ceara organelor de conducere ale
intreprinderii; explicatii cu privire la masurile luate pentru lichidarea rebuturilor si impotriva persoanelor care
le-au provocat etc.

In practica se intilnesc cazuri cind unele sectii predau produse in primele zile ale lunii curente in contul lunii
trecute, pentr ridicarea artificiala a procentului de indeplinire a planului de productie. Astfel de cazuri pot fi
scoase la iveala cu ajutorul confruntarii datelor din bonurile de predare a produselor in primele zile ale lunii cu
datele din registrele sectiilor privind evidenta tehnico-operativa a produselor fabricate, cu datele din
documentele primare in case se fixeaza consumul materialelor pentur fabricatia produselor respective etc.
Revizorul verifica deasemenea indeplinirea planului de productie pe sortimente, planului cu privire la
calitatea produselor.
O deosebita atentie revizorul acorda verificarii calitatii evidentei rebuturilor inclusiv, fixarea rebuturilor in
documentele respective si recuperarii si recuperarea pierderilor din rebuturi de la persoanele vinovate pentru
producerea lor.
=O2= Verificarea produselor finite si realizarea lor
Revizia produselor finite se incepe cu verificarea documentelor primare de receptie si a notelor de predare a
produselor finite la depozit de catre sectiile de productie, cu aceasta ocazie: se verifica daca notele de predare se
intocmesc la timp, se completeaza cu toate datele necesare si se semenaza de persoanele respective.
Apoi se verifica concordanta datelor de la depozit cu datele din sectii, privitoare la primirea si predarea
produselor finite, ritmul predarii lor in cursul lunii sau cel al predarii ei de catre sfirsitul lunii.
Verificarea stocurilor de produse finite are ca scop sa stabileasca, in primul rind, concordanta stocurilor
faptice cu stocurile din fisele de evidenta de magazie ale depozitelor si acestora din urma cu soldurile de la
contabilitate. Verificarea stocurilor se face la un numar limitat de produse, de obicei, la cele mai importante si
se extinde si asupra altora, in masura in care se invesc eventualele neconcordante si lipsuri nejustificate.
In afara de aspectul cantitativ al stocurilor, revizorul are sarcina sa verifice stocurile de produse finite si din
punctul de vedere calitativ. In acest scop se tine seama de stocurile acelor categorii de produse care ar fi de
volum mai mare, fie viteza de circulatie cea mai redusa. In urma acestor categorii de produse se descopera, de
obicei, produse nevandabile sau greu vandabile, produse incomplete, necorespunzatoare standartelor, care au
fost refuzate de clienti, sortimente ne cerute de consumatori etc.
Verificarea indeplinirii planului de desfacere (realizare) a produselor finite urmareste sa se stabileasca, in
primul rind, daca intreprinderea a expediat produse finite catre clientii sai, potrivit repartitiilor primite,
contractele economice incheiate.
Verificarea executarii planului de desfacere mai cuprinde:
Urmarirea expedierii produselor finite stabilite sau contractuale;
Respectarea disciplinei contractuale, cercetarea reclamatiilor primite de la clienti;
Cercetarea factorilor care au influentat la indeplinirea planului d edesfacere etc.
Comparind soldul debitor al contului 217 Marfuri expediate, lucrari executate si servicii prestate cu soldul
din bilant al produselor si lucrarilor respective cu facturile emise si cu cererile de plata depuse spre incasare la
banca, se pot descoperi cazuri in care furnizorul nu a intocmit sau a intirziat sa intocmeasca facturile, precum si
cazuri in care in care nu a prezentat la timp bancii facturile spre incasare.
Revizorul trebuie sa tina seama si de modul cum au fost repartizate diferentele dintre preturile de
inregistrare si cele efective ale produselor expediate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.
Verificarea executarii planului de desfacere este strins legata de cercetarea factorilor care influenteaza
indeplinirea sau neideplinirea lui.
Cele mai importante cazuri care pot duce la abateri in executarea planului de desfacere sunt: neideplinirea
planului de productie-marfa; modificarea sortimentelor produselor vindute; neritmicitatea productiei si a
realizarii produselor finite; determinarea gresita a stocurilor planificate. Revizorul trebuie sa examineze
conditiile in care este organizata desfacerea produselor, munca la depozit si la serviciul de expediere in legatura
cu ambalarea si expedierea produselor, pentru constatarea eventualelor cazuri de lipsuri la colete si expedieri
incomplete de produse. In acest scop, revizorul trebuie sa faca sondaje asupra marfurilor ambalate si pregatite
pentru expediere, pentru a constata daca datele din etichete sau specificatiile de ambalaj corespund cu
documentele de insotire a coletelor (facturi, avize de expediere, bonuri de poarta), daca intreprinderea
controleaza prin sondaj aceste probleme.
Pentru produsele finite, care sa iau in primire de catre cumparatori direct din depozitele intreprinderii
furnizoare, trebuie sa se stabileasca existenta si corecta intocmire a procuselor acordate persoanelelor care se
prezinta sa ridice produsele finite. Unei verificari minutioase trebuie supuse lucrarile executate de intreprindere
pentru salariatii sai pentru a preintimpina facturarea acestor lucrari sub costul de productie real.
Revizorul este obligat sa verifice modul cum este organizata si se tine evidenta operatiilor de desfacere:
calitatea documentelor primare si exactitatea inregistrarii lor in executarea contractelor si mersul executarii
contractelor incheiate cu clientii; modul de folosire a bonurilor de poarta si eficacitatea lor etc.

Verificarea bonului de poarta impune: confruntarea lor cu facturile intocmite pentru produsele vindute,
verificarea prin sondaj a bonurilor de poarta cu cantitatile de produse ce ies din incinta intreprinderii,
verificarea predarii zilnic a bonurilor de poarta de catre paza intreprinderii la contabilitate etc.
In legatura cu respectarea disciplinei contractuale, revizorul verifica modul de executare a contractelor
privind termenul, cantitatea, calitatea si pretul produselor expediate.
In unele situatii revizorul trebuie sa utilizeze la clienti metoda verificarilor incrucisate, in vederea stabilirii
destinatiei care s-a dat produselor expediate de furnizori.
In practica se intilneste abateri in privinta livrarii de catre furnizori a unor produse deficitare. Acestia, pentru
a-si crea avantaje, expediaza inainte de termen intreaga cantitate de produse contractata si chiar mai mult,
numai unora din clientii lor, in timp ce altora nu le expediaza produsele comandate, creind in felul acesta
dificultati si urmari negative cu acesti clienti.
=O3= Verificarea cheltuielilor de desfacere
Verificarea cheltuielilor de desfacere se face in 2 etape succesive. Mai intii se compara volumul cheltuielilor
efective cu volumul cheltuielilor planificate, pentru determinarea in linii mari a situatiei cheltuielilor planificate
in functie de produsele planificate a se realiza, comparativ cu nivelul cheltuielilor efective ocazionate de
productie efectiv vinduta, pentru a stabili concret situatia cheltuielilor de desfacere.
Daca procentul de indeplinire a planului de desfacere este inferior procentului de indeplinire a planului de
cheltuieli, situatia se considera anormala, iar revizorul este obligat sa cerceteze cauzele care au adus la
depasirea planului de cheltuieli.
Volumul cheltuielilor (sau executarea devizului de cheltuieli) desfacerea se determina cu ajutorul operatiilor
inregistrate in Dt contului 712 Cheltuieli comerciale, iar natura operatiilor inregistrate in conturile
corespondente cu contul 712. O atentie speciala trebuie atribuita verificarii cheltuielilor de transport si anume:
aplicarea corecta a tarifelor stabilite sau contractuale, concordanta datelor din documentul de transport (frahte)
aflate la intreprindere, cu acelea ale statiilot de cale ferata, prin deplasarea revizorului la statii; plata de locatii
pentru incarcarea si descarcarea cu intirziere a vagoanelor; interesul pe care il depune indeplinirea verificata in
urmarirea recuperarii de la clienti a cheltuielilor de transport efectuate in contul acestora etc.
Practica arata ca printre cheltuielile de desfacere se pot strecura unele cheltuieli nelegale sau nerationale,
cum sunt: deplasarile prea frecvente ale reprezentantilor intreprinderii pentru solutionarea problemelor
curente: ascunderea unor lipsuri de materiale si alte consumuri prin trecerea lor in cheltuielile de desfacere;
trecerea in masa cheltuielilor a unor lipsuri din scurgere, uscare etc., care depasesc limita normelor de
perisabilitate; aplicarea unor tarife mai mari decit cele stabilite pentru decontarea serviciilor de transport etc.
Volumul cheltuielilor de desfacere influenteaza direct la rezultatele financiare ale intreprinderii. De aceea
trebuie sa se ia cele mai severe masuri pentru identificarea si stocarea cheltuielilor nelegale sau nerationale din
masa cheltuielilor de desfacere si trecerea lor pe seama vinovatilor.