AUTORUL SI PARTICIPANTII

1. Participatia penala (pluralitatea de faptuitori / infractori) reprezinta o institutie juridico-penala corespunzatoare infractiunii
institutie fundamentala de drept penal care desemneaza un mod de savirsire a unei fapte relevante penal.
2.Sub aspectul naturii juridice, participatia penala reprezinta unitate faptica, deopotriva o cauza de agravare a raspunderii
penale (in conditiile legii).
3. Drept cauza de agravare a raspunderii penale, participatia se poate manifesta ca o circumstanta legala, generala sau speciala.
4.Pluralitatea naturala (necesara) si pluralitatea constituita (constitutive) reprezinta forme alepluralitatiide infractori,
infractiuni autonome; in conditiile imputabilitatii faptelor comise, in principiu, raspunderea penala urmeaza a se angaja in
calitate de autor.
5. Pluralitatea intermediara si pluralitatea nenumita reprezinta forme ale pluralitatii de infractori (majori).
6. Intre persoanele care lucreaza in participatie penala (pluralitate ocazionala) se regaseste - de pe pozitia persoanei fizice - (si)
minorul, dupa caz, neraspunzator sau raspunzator penal.
7. Din ansamblul reglementarilor in materie, reiese conditionarea participatiei penale de savirsirea unei fapte care trebuie safie
calificata drept infractiune in raport cu autorul acesteia.
8. Autorul este persoana care savirseste in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala; sub aspect subiectiv lucreaza cu
intentie, din culpa sau cu praeterintentie, dupa cum poate lucra si fara vinovatie penala.
9. Participatia penala este conditionata de savirsirea nemijlocita a unei fapte prevazute de legea penala, in raport de care o
contributie intentionata prestata de o alta persoana, dupa caz, de determinare / de inlesnire sau acordare a unuiajutor in
vederea comiterii acesteia, se califica drept act de participatie penala, instigare sau complicitate.
10. Savirsirea unei fapte prevazute de legea penala sub imperiul cauzelor generale justificative sau de neimputabilitate,
exclude infractiunea, pe cale de consecinta fiind exclusa si raspunderea penala.
11. Efectele cauzelor generale de excludere a infractiunii se extind si asupra participantilor.
12. Participatia penala proprie se refera la savirsirea de un numar superior de persoane a unei infractiuni cu subiect activ
special (infractiune proprie).
13. Participatia penala perfecta se refera la savirsirea de un numar superior de persoane a unei infractiuni care, atunci cind
ramine la stadiul de tentativa pedepsibila, imbraca forma perfecta (terminata).
14. In cazul participatiei penale complexe (eterogene) - forma proprie (perfecta sau propriu-zisa) fapta ce constituie
infractiune se poate prezenta pe continut de baza / calificat (forma agravata) / atenuat.
15. Savirsirea de catre autor a unei infractiuni mai grave decit cea la care a fost instigat sau ajutat, va angaja - automat raspunderea penala a participantilor pentru aceasta.
16. Daca infractiunea comisa de autor este mai usoara decit cea la care a fost instigat sau ajutat, spre exemplu in cazul in care
instigatorul sau complicele a determinat / ajutat la la savirsirea unei infractiuni in forma calificata (agravata), iar autorul a
savirsit infractiunea in forma de baza, ceea ce practic s-a comis in mod nemijlocit, va profita tuturor.
17. Daca autorul comite o alta infractiune decit cea la care a fost instigat ori sprijinit de complice, nu se retine participatia
penala.
18. Participatia penala improprie (imperfecta) poate imbraca forma coautoratului, instigarii sau a complicitatii; dupa caz, fapta
relevanta penal poate constitui fata de toate persoanele implicate in savirsirea acesteia o fapta ce constituie infractiune (sau
nu).
19. Potrivit dispozitiilor legale, participatia improprie cunoaste doua modalitati normative, respectiv modalitatea intentie si
culpa; intentie si lipsa de vinovatie.
20. Nu exista instigare sau complicitate din culpa, dupa cum nu exista instigare sau complicitate acte de participatie penala
in raport de savirsirea unei fapte care nu este prevazuta de legea penala.
21.Fara a beneficia de o reglementare expresa, participatia improprie se poate manifesta si in modalitatea intentie intentie
depasita. Este discutabila posibilitatea retinerii unei instigari / complicitati la o infractiune savirsita cu intentie depasita.
22. Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane angajeaza raspunderea penala in calitate de instigator sau
complice.
1

23. Reprezinta forme principale ale participatiei penale: coautoratul fata de instigare si complicitate; instigarea fata de
complicitate.
24. Participarea la savirsirea aceleiasi infractiuni atit prin acte de instigare cit si prin acte de complicitate, exclude angajarea
raspunderii penale pentru un concurs de infractiuni; participarea la savirsirea de catre autori diferiti a unor fapte relevante
penal (spre exemplu, instigare/ complicitate la furt savirsit nemijlocit de A si instigare / complicitate la un alt furt savirsit
nemijlocit de B), angajeaza raspunderea penala pentru un concurs de infractiuni.
25. Dupa caz, participatia penala poate fi anterioara, concomitenta sau posterioara; spre exemplu, ilustreaza o participatie
posterioara, reglementarea complicitatii in conditiile art.48 alin 2 C.pen., atunci cind promisiunea este indeplinita.
26. In cazul infractiunilor de durata, contributia prestata in cadrul participatiei penale se poate manifesta pina la momentul
epuizarii ansamblului faptic.
27. Infractiunile susceptibile de savirsire in mod continuat se pot comite in participatie, dupa caz, totala sau partiala.
28. Din punct de vedere subiectiv, coautoratul propriu se poate manifesta in baza intentiei, culpei sau a intentiei depasite.
29. Nu este posibil un coautorat impropriu in modalitatea culpa lipsa de vinovatie.
30. In principiu, o infractiune cu subiect activ special este susceptibila de savirsire in participatie penala sub toate formele de
manifestare.
31. Infractiunile incompatibile de savirsire in coautorat forma principala a participatiei penale exclud manifestarea
participatiei penale in formele secundare, respectiv instigarea si/sau complicitatea.
32. Teme de reflectie coautorat: a) Particularitati de manifestare in cazul unor infractiuni (infractiune complexa; infractiune
continuata); b) delimitare fata de complicitatea concomitenta; c) infractiuni incompatibile de savirsire in coautorat problema
incadrarii juridice, respectiv a angajarii raspunderii penale in cazul savirsirii faptei de ucidere din art.200 alin.1 Cod penal
apreciata ca forma atenuataa omorului, fapta la care contribuieun numar superior de persoane. Ipoteze:
- o persoana (care este / nu este membru de familie in raport cu nou-nascutul) instiga sau ajuta mama (care probeaza conditiile
din 200 alin.1 C.pen.) sa comita fapta; precizare art.199 alin.1 C.pen., in aprecierea dispozitiilor ca semnificind forme
agravate cu incriminare autonoma ale unor infractiuni contra vietii sau integritatii corporale a persoanei.
- mama (care probeaza conditiile din 200 alin.1 C.pen.) este cea care determina sau ajuta o alta persoana sa realizeze actul
uciderii asupra copilului sau nou-nascut.
33. Spre deosebire de autor / coautor, instigatorul si complicele savirsesc fapta prevazuta de legea penala in mod mijlocit,
sesizind deosebiri de ordin calitativ in ipoteza comiterii faptei in participatie penala.
34. Daca instigator poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale cerute subiectului activ al infractiunii, in
privinta instigatului, acestuia nu i se cere indeplinirea conditiilor generale pentru a fi subiect activ al infractiunii la care a fost
instigat; spre exemplu, instigarea unui iresponsabil care savirseste o fapta prevazuta de legea penala, lasa loc participatiei
penale.
35. Instigarea poate fi savirsita de mai multe persoane, caz in care se impun delimitari intre coinstigare si concurs de instigari.
36.Determinarea la savirsirea faptei prevazute de legea penala - ca activitate specifica instigarii se poate realiza prin
mijloace foarte diverse, dupa caz, licite sau ilicite, deosebind intre instigarea simpla si instigarea calificata. Tema de
reflectie: Este posibila retinerea in concurs a infractiunii de amenintare si a celei de instigare la fapta prevazuta de legea
penala comisa prin amenintare?
37. Activitatea de determinare exercitata fata de o persoana care a luat deja hotarirea de a savirsi o fapta prevazuta de legea
penala este lipsita de orice relevanta penala, nereusindu-se insuflarea ideii de comitere a faptei.
38. Instigarea urmata de trecerea la executarea faptei relevante penal, fapta ramasa la stadiul de tentativa, in cazul in care
persoana instigata s-a desistat ori a impiedicat producerea rezultatului, va atrage inlaturarea raspunderiipenale a instigatorului,
iar pe cale de consecinta, nepedepsirea acestuia.
39. Instigarea publica este incriminata in mod distinct, ca infractiune de sine statatoare (art. 368 C.pen.); daca a avut ca urmare
savirsirea infractiunii la care s-a instigat, se converteste ininstigare forma de participatie la acea infractiune.
40. Cind instigatorul izbuteste sa-l determine pe cel instigat sa comita o fapta prevazuta de legea penala,insa autorul, dupa ce
si-a insusit hotarirea de a savirsi fapta, s-a razgindit si nu a mai trecut la executare, sintem in prezenta unei instigari neurmate
2

de executare, neexistind participatie penala; in principiu, fapta nu va fi pedepsita. Tema de reflectie: Raportul acestei situatii
cu cea reglementata potrivit dispozitiilor art. 370 C.pen.
41. Instigarea ridica probleme de delimitare fata de complicitatea morala act de participatie penala, dincolo de unele
asemanari, distingind diferente notabile.
42. Ceea ce caracterizeaza complicitatea in comparatie cu instigarea si coautoratul, rezida in caracterul sau de contributie
indirecta la savirsirea faptei relevante penal; complicitatea este o forma secundara a participatiei penale, atit fata de coautorat
cit si fata de instigare.
42. Complicitatea prin inlesnire este o complicitate anterioara, spre deosebire de complicitatea prin acordare de ajutor care
este o complicitate concomitenta; ambele se pot manifesta, dupa caz, ca acte de complicitate morala sau materiala.
43. Complicitatea prin promisiune (realizata in conditiile legii art.48 alin.2 C.pen.) este o complicitate exclusiv morala, dupa
caz, anterioara sau concomitenta.
44. Complicitatea la complicitate, complicitatea la instigare si instigarea la complicitate reprezinta forme sub care se poate
manifesta complicitatea.
45. Teme de reflectie situatii speciale: a) Daca o persoana presteazaajutor material in raport cu o singura actiunedin
structura unei infractiuni continuate, raspunderea sa penala se va angaja in conditiile art. 35 alin.1 si art.36 alin.1 Cod penal?;
b) In cazul infractiunilor de obicei, se cere si pentru activitatea complicelui conditia repetabilitatii actelor de ajutor sau este
suficient un singur act?
46. In cazul complicitatii prin asistenta, daca persoana care avea sarcina de a asigura paza, paraseste postul fara stirea
persoanei care savirseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala (spre exemplu, un furt), raspunderea penala este
exclusa.
47. Legea penala opereaza distinctii intre tainuire si favorizarea faptuitorului infractiuni autonome si promisiunea de
tainuire sau favorizare, ca act de participatie penala. In conditiile in care promisiunea este respectata si pusa in practica dupa
savirsirea faptei prevazute de legea penala, aceasta nu are semnificatia unei activitati infractionale autonome, neangajind
raspunderea penala pentru un concurs de infractiuni.
48. In situatia existentei unui prim act de tainuire (in lipsa unei intelegeri prealabile),act urmat de o alta actiune a a aceluiasi
tainiutor care promite ca va asigura valorificarea in continuare si a altor bunuri sustrase, sint intrunite elementele constitutive
ale complicitatii la infractiunea de furt in forma simpla sau continuata, dupa caz, in concurs real cu infractiunea de tainuire,
chiar daca promisiunea anticipata de tainuire a bunurilor nu a fost indeplinita.
49. Activitatea constind in procurarea de instrumente, cu intentia ca acestea sa fie folosite la savirsirea nemijlocita a unei fapte
relevante penal, in cazul in care autorul nu le foloseste in executarea faptei, reprezinta o complicitate neurmata de executare.
50. Din punct de vedere obiectiv, complicitatea se poate manifesta prin actiune sau inactiune, iar sub aspect subiectiv, in baza
unei intentii directe / indirecte; asa-numita complicitate negativa nu este act de participatie, complicitate prin inactiune,
dupa cum nu exista nici complicitate din culpa.
51. Legea penala romana inscrie diferente in sanctionarea (pedepsirea) participatiei penale, dupa cum se realizeaza in forma
proprie sau improprie.
52. Potrivit dispozitiilor din art.49 C.pen., legiuitorul penal consacra parificarea legala de pedeapsa care se combina cu
diversificarea judiciara (sistem mixt).
53. In cazul coautoratului propriu, nu va opera diversificarea judiciara deoarece nu sint diferente sub aspectul contributiilor
constind in acte de savirsire nemijlocita a faptei relevante penal, contributia coautorilor fiind egala.
54. In cazul participatiei proprii intentionate, la stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecarei persoane care s-a
implicat in savirsirea infractiunii; gravitatea pedepselor concrete va descreste in urmatoarea ordine: coautor, instigator,
complice.
55. In cazul in care pentru infractiunea intentionata savirsita in participatie, legea prevede pedepse alternative, iar pentru autor
s-a stabilit o pedeapsa de o anumita natura, pentru coautor, instigator sau complice nu se poate stabili o pedeapsa de alta
natura (spre ex., legea prevede ca pedeapsa abstracta inchisoarea sau amenda, daca autorului i s-a stabilit inchisoarea, pentru
ceilalti nu se poate stabili amenda).

55. In cazul participatiei improprii in modalitatea intentie culpa, sanctionarea (pedepsirea) se realizeaza in baza diversificarii
legale; in modalitatea intentie lipsa de vinovatie penala, autorul / coautorul nu va fi pedepsit, fapta prevazuta de legea penala
savirsita nemijlocit, neconstituind infractiune.
56. Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie, la savirsirea din culpa sau fara vinovatie de catre o alta
persoana a unei fapte prevazute de legea penala, va atrage parificarea de pedeapsa in cazul participantilor cu rol de instigatori
sau complici (altfel spus, participantii care au lucrat cu intentie sint sanctionati potrivit sistemului parificarii).
57. In conditiile legii, fata de autorul / coautorul care a savirsit o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata, fapta ce nu
constituie infractiune (lipsind vinovatia ca element subiectiv sau existind o cauza de neimputabilitate) se va putea lua o
masura de siguranta, deci va putea fi sanctionat, fiind insa excluse sanctiunile penale.
58. In participatie penala, un minor raspunzator penal poate actiona de pe pozitia autorului / coautorului, instigatorului sau
complicelui; minorul neraspunzator penal va putea ocupa doar pozitia autorului / coautorului. Masurile educative reprezinta
sanctiunile penale drept consecinte ale raspunderii penale a acestei categorii de persoane; fata de minorii neraspunzatori penal
care savirsesc fapte prevazute de legea penala, nejustificate, se pot lua masuri de siguranta.
59. In materia participatiei penale, seimpune distinctia intre circumstantele personale si cele reale, data fiind inscrierea
regimului acestora de catre legiuitorul penal.Unele circumstante personale se pot converti, in anumite situatii, in circumstante
reale.
60. Legea penala romana consacra caracterul participatiei penale de cauza generala de agravare a raspunderii penale, (si)
potrivit art. 77 lit.a) Cod penal circumstanta agravanta legala, ce se identifica cu participatia penala proprie sau improprie;
aceasta circumstanta generala legala cunoaste interpretari diferite in doctrina penala (interpretare extensiva sau restrictiva).
61. Corespunzator dispozitiilor cuprinse in art.77 lit.d) Cod penal, se inscrie cu valoare de circumstanta generala agravanta
obligatorie, de asemenea, participatia penala, putindu-se aplica concomitent cu cea prevazuta la lit.a). Nu intereseaza daca
minorul este neraspunzator sau raspunzator penal, efectul agravarii vizind raspunderea penala a infractorului major.
62.In cazul anumitor infractiuni, legiuitorul a inscris participatia penala drept agravanta speciala; retinerea formei agravate a
infractiunii, nu exclude aplicarea agravantei generale din art.77 lit.d) C.pen.
63.Potrivit art.51 Cod penal se instituie o cauza generala, legala, personala de nepedepsire a participantului pentru tentativa
comisa, cauza ce prezinta (unele) elemente de diferentiere fata de impunitatea acordata potrivit dispozitiilor din art.34 Cod
penal.
64. Cauza generala de impunitate a participantului (art.51 C.pen.) opereaza pentru tentativa imperfecta sau perfecta savirsita;
daca actele indeplinite pina in momentul denuntarii sau impiedicarii constituie o alta infractiune, se va aplica pedeapsa pentru
tentativa comisa.
65. Potrivit legii penale romane, actele de instigare / complicitate reprezinta infractiuni autonome, ambele realizindu-se, dupa
caz, prin actiune sau inactiune.
66. Determinarea cu intentie a unei persoane sa savirseasca o fapta prevazuta de legea penala, fapta incriminata exclusivin
baza intentiei, daca savirsirea in mod nemijlocit se realizeaza din culpa, exclude existenta participatieipenale.
66. Complicitatea prin promisiune este o complicitate materiala atunci cind complicele isi indeplineste promisiunea (spre ex.,
dupa savirsirea faptei, este indeplinita promisiunea privind tainuirea bunurilor provenite din aceasta); dupa caz, se poate
manifesta ca o complicitate proprie sau improprie.
67. Participatia proprie si participatia improprie nu pot coexista.
68. In cazul unei participatii proprii intentionate, daca infractiunea savirsita cade sub incidenta unui act de amnistie, se va
inlatura raspunderea penala a tuturor participantilor, in conditiile in care savirsirea nemijlocita a faptei s-a realizat anterior
actului de clementa.
69. Instigarea / complicitatea in forma improprie nu este posibila in cazul unei infractiuni proprii.
70. Instigarea / complicitatea in forma improprie este relevanta penal si in cazul culpei participantilor (secundari).