Bp F kagaraplt, Bernard Serebror, Hagel ae Deca nisl etal! (Pepe's clasice J ome, ESS pleccd wlngahwt intense compare pay lo Hee Findacere cle Krona Ota yan Eel . Commamesane 7 114 j Mecenismal votulsi Evolutia alegatorilor mobili Totiacestia au luzt o decizie: Prima inf engtasupze electoratului mobil fn axsamblu a survenit in luna iu 6 dati cu capitularea F:antei, Repercusiunile acestor evenimente di rizboiul european a. fost extrem de favorabile democratilor. Dint cei care si-au decis votal ‘n luna iunie, doud treinhi au facut-o pentn4 democrati, i primul rind datorita faptuiui cd o cried europeané ne ert, Leer) 19 67 J Pr Heelys precedent a diferentiat categori le cate si-au schimbat inteatia de vo: in timpul campaniei. Ce putem spure insa despre name deciziei pe care au luat-o Ini nostra. Cac, tn imp c2 oameniiezita, me- printr-un discurs final elocveat, in timp ce democratii au tinut vgineaza ea vor hott! in mod congres considerat de tnatd lumea o adunare piost organi 4 iccast care s-a iati de evenimentele smericane preces 1 si omologe doar prin acees cd a desemnat un candidat pen pare, adesea, posibil sa prezicem de la ince ce Vor hotati ei sé facd in cele din urmel. Cu- nd cateva dintre trasaturi 0s fice, putem spune cu des-ult certitudine cum lieura grupalui céruia 2 eltceva decat sa republicanilor si de candidatul lor, in detsimer In fina, dintre ti oamer dear au parésit ua enumit pactid, nici macar unul nu « invocat fi platforma partidului in ceuzi, fie cardidacul pentru postul ¢ vicepresedinte ca moviv al schimbari, Al treilea mandat gi ca ja presedingie au fost ,,temeie care au const ‘vor vota fn fin apartin. Can le activeze predis Sa explorim mei int m numit ,crist adicd subiectii care, Ia primul inter’ din luna mai, inca nu se hotiréserd cu cine vor vora, dar au ficut-o mai tarziu, Efectu, Predisy de ectivare _cunoscute prin analiza IPP ~indesul si capri VALCampanile electorale sunt importante in primul rand pentr ca sctiveasd predispozitiile Ieteate. De aceea, ne vom indrepta catre 0 analiza mai detaliavda ceea ce se petreve in acest proces de actioure in Capitclu. LIL Studiul subiectilor cu traditi de vot bine inradad nate a ardeat eé cei trei facte denta,s-cu dovedie serans legat ci 0 persoana de celigis catolic’, locuind in oragul Sandusky # apartirard jumetatii .nferioare a scalei SES manifest uternicd de ax vota pe demozrari, Opusul acescui individ in fun Procesul de activare i cre factori Fa consticuit alegatoralcu cele mai putes Citeva analog. vor contiibui la clerificares semnificatiei ecncep- se: tuluide activarc. O fotog-afie se afli deja pe un negativ expus, dar “ea nu apare pana cand cel cere © developeazii nu o scoate Ia lumina imagine palida, apoi in coatd ascufimea contrastelor sale, Insa cel care 0 developeazd nu a exercitat nici o influenta * supra continutu ‘aginii, Sau sd ne gindim la copiii care se jozea, uneori, cu 0 buea:a de hirtie si o monedi, imprimindu-i acesteie fn hartie capul sau pejura, Nici o imagine nu ar fi iesic la lumina daca suprafata monedei au ar fi avut o structurd, Der sunt necesare tuse peste tuse ca <4 scoatem [a suprafaté conturul de adinzime. Propaganda din timpal campaniilor are ceva f1 comun cuactiunea forografului sau a cirbunelui dedesen. Ea acuce predis- Fe. povigile alegacorilorla nivelal vizibiliceii ial expresiei. Transforma tend nfele politice latente intr-un vot marifest. Fortele ce activare pe care leare le dispozitie comuniearea poli ica sunt de dowd tipari Mal fatdi, materialele din mass media formale: ziarele, revistele si radioul. in al doilea rind, in‘luentele -personale directe care, asa cum vom vedea mai tirziu, pot fi mai importante decat publictarea (publicity) pe scara larga. In cele: ce | urmeazi ne vom ocupa in princ pal de modul in care propeganca formala dezvokd sau activesz’ inclinatile latente ale alegatorului republicane: fermier protestant prosper. : Sa presupunem acum ca aplicam acest index cristalizaterlig: cere fn luna mai erau nehotstati asupra voru ui, dar nei tari s-a decis, Cam doud treimi dirtre cei cu predispozitii republicanes-a hotarat pana in sctombrie sii voteze pe republicani si cam wef sferturi dintre cei cu predispor democrate sau aoctirit pentn democrati (Figura 25). Astfel, dintr-un simp u incex de trei factor puter p-ezice au 0 cercitudine considerabild rezultatul de! lor, pe care nici chiar alegacorii tnsisi nul por prevedea. Expl fapteste clard, De fapt, rzultatt! campaniei electoral ‘nu a constat in formarea de noi opirii, ci in scoaterea la suprafacd acelor vechi, trecandu-le peste pragul constientizar:i si al deciziciys Figura 25: Predispositile, masurate pe scora IPP, ne permit sd presicem deiaile de vot ve decurg din de, in cazul oamenitor care sunt la Fncepus nehorénéth Cristalizatori eu predispoztti democrate 11/01 | wo hau Yotat pa cemoe'at L 16% Cei patru pasi ai activari Existd patru pasi succesivi Intr-un proces normal de activare. fi vom enurfa pe scurt si apoi vom expune mai detaliat probele vet fiecare dintre ei “ss hau Votat pe republican ~ 196) Totalul do eazuri118 | Mecanisnulos Eietal de cctieare | 119 dar, pe ansamblu, in d fost dublati de cresterea interesuh ficare carpaniei a mai si octombrie, i ntee huni acentie. [n acest stadiu, volurrul eres care initiaza schimbarea, 2. Interesul erescut conduct la 0 receptivitate mai mare: eresul ‘ Aceasti crestere generald ainteresului cr putea fi atribuita doar ce oamenilor le este stirn Sndesproape re atia dintre expunerea la propaganda si n-vel ce tesului, Metoda va fiexplicatd aici mai amanuntit, cdc va fi folosita mai demai m scest studis. Numi oe baza lor repe- tao expunere mai inters si 2, cu aceiasi indivizi, este posi a dintre 3. Aeentia ese seletioa: Pe y le exercitate asupra com! si schimbatile de joc predispori el incepe sas incres fas de campanis fa Jom august, Stim cté propagandl p Riot au citit sau au ascultat intce lun dupe cicatorul interesului genera. descr Acum, 82 pamtim acesti cetieni medi: interesati an dow geupuri — aceie ‘ate sau ardtat mai receptivi decat media i cei care s-au expus ma rin, S-ar putea incerca si ‘eve. Ve prefera uncle programe altora; va merge: la unelentrunici mai degraba decét la altele; va intelege un anumit. lucru dintr-un disctrs in detrimentul altuia, dint-un alt dscurss Astfel, atentia lui selectivi consolideaza predispozi are mai ruzngati, dar aceasta jgura 26: Dnteresu! pentru alegeri crese invariabil, pe mesura cecanpania avanceara ¢ ‘Nivel irtorosului Mai August Oetombsle nale au fost preluate din campanie pentru ase ajunge lao deci! Mee == ie. Latentele au devenit manifeste; nesiguranta dispare; al 31% 9% torul este gata si-si dee votul. a Propaganda sporeste atentia 80% 5% Pe masura ce tot mai multa propagenda s-a revarsat peste district’ wr 7 Numa toil de cazurn (2798) ie | uiil Mer guna uu a. aved avulilajul SIMpUaTH St al pastrérn numdrului de cazuri intre niste limite rezonabile. Cum sa mod ficat nivelul de interes al celor dous grupuri inte Junie sugust si cotombrie? Tori subiectii marturseau un interes ‘mediu in august; totusi, pind octombrie, unii si sporisers, iar alti isi picrdusert din interes, Pe de alta parte. si cantitatea de propae ganda la care au fost expusi ¢ determinat o diferenriere semnit cativa 2 interesului pentru aiegeri (Figura 271. Dintee cei ca 0 expunere mai mare decit media, 21% au depisi: nivelul mediu vatre un grad maze de interes, in vreme ce dintre cei 2u o expr tere mai mica decit media numai 8% au evoluat de la un interes mediu la unul mare Nu numai trecesea timpului a justificat cres terea inceresului, cael timptl » fest acelasi peatru ambele grupati nici nu putem explica dife-engele din cetombrie prin diferen- le din-re nivelurile initiale de interes, caci, atuaci cand adebutat comparatia noastri, toti subiectii se situau la aczlasi nivel (tingne Figura 27: Aceasta diagrama se reer doar la oamenti cx um interes smedine in luna august, Cei care din august peénd in octom- brie citsc si ascultd informatit despre campanie, mai mult akc! media cetiteniler sfarsex priv a-si sport interesul, comparates cu ei care se expan sub aveosta mede Expunere Expunere Nivelul interesuluy doasupra medic’ sub medio Mare eons 21%| oe Meigen nine aw : 77% bee No a 2% 4% ‘Humac total de sazur (127) (182) mere mai substan; seama de :reptele destul de largi ale searii noestre) in privints prea- cupacii medii fay’ de politica. In perioada august-octombrie a evut loc 0 eapunere rai mare la p:opaganda, care a d ivel de imeres substanrial mai tidica: in funa octombrie. (O comparatie similar? pe un interval de timp -nei mace si anterior acestuia, mai exact din mai pana tn august, a dat acelasj rezuleat,) Cresterea interesului conduce la o expunere mai mare O data ce i-a foxt stémmit inter: cetkeenul Incepe si caute Capitolul V, ci pamenii cu tn interes nei mare peateu alegeri se expun into mai are masiuré fluxului sropagancei Dar putem oare demonstra ca nitial ma’ ridicacal interesulvi atrege dupa sine si oexpu- informetii din proprie initiativa. Am vazut deja nivel Stummirim, ‘Vom incepe cu perechi de gruputi care fn perioada au tombrie se situau pe aceeasi pozi:ie ca grad de expunere la materi diu-scizut si, tn sfarsit, dou la un nivel scazut. fn una august, ete tun i un grup din fieca’e pereche a mart de campani eres substan al fara ebire de celdlalt grup, care aaritar lipsi de interes, Problems este umiltoarea: ce s-a tntamplat cu expunerea la materialele campaniei in cazul acestor doud grupuri pereche, are din punctul de vecere al expunen anterioae, dar diferite in purctul de vedere al gradului de interes? In perivada august-ocombrie, cel mai interesat grup din fiecare pereche a citit sie ascultat mai multe informa p:ivind campenia ura 28}. Tend nra general cate ne-am asteptat, aceea ce pere- chile cu o mare expunere in ma‘—august si-si meatind nivelul de interes si in august-octombrie, este viz’bila tn curba tntregii dia- grame. Dar pe noi ae precoupa aici diferentele dintre nivelurileJ Mecanismu: cotulsi Bectul de actioare 28: Cole posru perechi de niveluri stabilese diferenta inire oamenti eu grade diferie de expunere la propaganda in prima parte a campaniei. Fi sau imparpit ta funie de gradul lor de interes dia luna august. Cei mab interesafi au Gititsi au ascuitat mai multe materiale privitoare la cambanie in decursul clei dea doua parpi a acesteia, spre deosebire de nivelul anerior de expunere materia Expunerea din mai sitn tot cursulluril august ¢ politice in concordant cu proprille lor gusturi si predispoviti Tnal Meciuinata Medusa Scazutl fice (TPP) fn doua grapur inclina spre democrat. si 145 as 69 35 cz) (9961 (93) 33) (188) ( Interss mare in august = nleres sczut in august ( ) Toialtt de cazur in ziate pe care aiirma ca le-au le-au ascultst au fost casificate fiecarei perechi. Un mai mare interes mare expunere le materialele campai eane permite sf demonstrain cel de-al doi de activare, si anume c, o data stéenit intere De fape cei august a fnsemnat si o mal le care au ucmat.” can, predominant democrat sau neutra subiectl nu asculease sau nu citise nimic satt acor- lor partide. vedea in cele ce urmeazi, in cursul acestui proves nu tofi oxen ia sunt expusi aceluiasi tip de propaganda Mrare mdsura dectt pe cea pro-republicana “ Exista cel putin doi factori care deter Unul este extesior alegatorului. Acesta ocuieste la tard, astfel cd Seed ' CEA| AA Mi MT Higura 29: Oamenit care ne s-au decis inca asepra votulad for Vourile se cristalizeaza se expus mai mult propagandei partiduiti catre cave Fi predispane mediul Fiinga umand este, din punct de vedere biclogic, pregtitd pen:ny 7 amensexe Pretipostl democrat’ aactione, Uneor, gindirea si emoriile pot fi cultivate ca scap in T=] _ Ava mod eg propaganda Sine, dar cel mai adesea sunt fo osite ca sd ghideze aciunea. Reaul- repubicand $ pe cea democrata i 7 tatul normal al procesul de activare po cd este actul de a voa. Aga 206 a ‘cam am vaeur, la acesta se ajange de odicei in trei etape: (I) infor: propaganda demos matiile despre campanie si propaganda stirnesc resul, la rand stimuleaza disponil ‘Av urmatit n principal mentele, dar (3) atenviaalegi propaganda republican "~~ -Iui, adic el va descoperi mai sles ceea c= va considera acceptabil (233) Totalulde cezut (172) pentru el. Cei care elaboreaza materialele ce campanie au sercina (Gubieoti fara o deczie de vet in fura august) citeste ziare pentru fermeeri, care sunt mai degraba republicane, ste laoras, aga cf ade ma mute discuriiintre colegi si munciteri, care sunt pro-sincicale gi prodemocrate. Antura selecteazt propaganda la cate este expus. Dar mai exists si un efect care se datoreaza predispoz.illor ‘ting un isficttor; individul este conv ns, elegerea este ef nitivaté in mod constient. in ce-meni psihol , actul deciziei incheie competitia inter si de loialitari—sa zicera, cele demecrate psiho.ogice inci subconstiente ale alegitoralui. Din aumercasele "Ta conduse, dack eate pus tn furctiune, la o anumit line de lui experiente anterioare, pe care leau si ali oameni cin grapul omic, religios $i comunitar, este pregitit sd accepte anu: luccusi mai mule decat pe altele. Situar.a Ini, atft interna, et § ae eran boutese cumve inucanduese de la vn cadru de refe Dar oamenit sunt indernati insistent sa vot dou’ tabere, de a nu se identifca cu nict una, le crzeazé un ser ment de disconfor.. A c2 hotirl presupune a lisa deoparte ceea ce pind ia momentul decizie a constituic un cadma posibil de gandire lc perceptie si a actions in conformitate cu celalalt. Am vazut cum argumentele citite si auzite de subiecti sunt tot mai conforme profilclui grupwilor lor soci tn fava de stimuli p> aceia ce care sunt mi i se lase convinsi. Astfel se intimpla cd, citind si asculrand ¢ devin din ce tn ce maiconvinsi de juserea Si avest fapt re conduce sore momental final Dr pot Argumentele sunt, ali a decizie, mai cegraba niste indvatori decit niste ‘Gnfluente, E-e araté, asemenca indicatoarelcr rutiere, amu) care£26 | Mecarisnul vovule Efctel a astcvre {127 # {ui economic, fiindcd incearva si nu se amestece fn aiaceri Phe impovereze cu taxe. Am citi discurcurile politice ale led Willkie in = Glaeland Plain Dealer." trebuie urmet pentra ¢ ajunge la destinaria prestab ce este citit si auzit devine util sief.cient atita tim> cat il ghideazt “4 pe alegitor citre destizasia pe care deja ,a ales-o". De azeca, un 388 argument eficient nu are functia de al convinge pe alegator st actioneze. Acesta isi giscste sngur motilul. Argumentul are doar functia de a deuifico penceu ei mocul de a gandi . de a action pe care este deja pe jumitate constient cd sH dores:e. Campania ele 5g a le aritd oamenilor cf are a ajuns departe. Urmatozrele trei citate ilustreaz’ modul Willkie reprezenca principii diferite, in funetie toralé nu inseamné a serie pe 0 tabula rac vowutile lor sunt 0 expresie rorma putir inevitehild a tendintelorin care fiecare s-a inseris deja, ‘Maistra feroviar instarit, pensionar: ,Bste om de ajaceri,ceen ce va ne dia nou nafiunea pe ficioare. Roosevelt este doa: politician geshoricum, nu aj vota pe nimeni peat unal treilea nendat...“ ye Muczicant sdrac somer: , Wille tine oamenii amaréii (...). Som cum « fost sel un biet copil la o forma si a muncit ou 75 de ‘ pezica vitearsi cum ~asustinut pe siraci. A ajuns presedintele Cateva ilustrari ale activarii Ainei mari companii doar muncind din gen 5 Femeie instarita, propridaca de ferma. ,Suntimpotriva celui de-al lea mandat si, de cad ar citit despre viata ca unele ilustrari concrete vor fi utile pentru clatifizarea celor patra Sg stadi: ale procesului de activare, Intregul proces de activare este destul de complex, si subiec marca predisp. propeietar de putut hotér! asupre nici unui candidat. Se gandea cl Roosevel fusese un bun presedinte, facuse multe reforme importante veg ta mai mule feta. Din aceasta 4 poate fi '¢ ummatoarele trei clemente: oamenii predispozitia sa repulicand La impins in mod aacural catre pro ganda favorabila Partdului Republican. Si, pand in lune septer biie, lectura conseeventa a uau. ziar care-| sustinea pe Vi "Brij ntereselor lor iat alegatoti di loc pot fi atasi aliniat cu ceil membai ai grupului siu social: ,Acum, cd [Wi implica: mencii asidue si ale chibzuingei, care sunt atic de <2 jest la rampa sia spes pentru ce luptd —apirares este hucral ve] E hportante siin propria lor ideologie, Se poate vorbi de stereoripuri important ~, ma gandescst-l votez pe el ...). Imi place 3i programill ai Structurate si de stereotipuri nestructucate. Primele sunt prea bine , cei bogeti pot ficonvinsi ed va purta ‘AANAHVAT LOMA TET detinite pentru ¢ tr uule. Gelelalte, ins, sunt ca niste depezate cate fiecare alegitor citeste sensurile dorite. Un ultima exemplu de setivare ponte filuat chiar di procedura noastré de intervievare « esar:tionului. Intervievatorii au reverit'a membrii esantionului de gase oti, cea ce a dus la sporirea intere sului acestora, Nivelul lor de interes « devenit oarecum mai rica decét cel al grupului de control si chiar membrii esantionului marturisi: acest efect. in cadrul egantionului, procentajul celor care au votat a fost ceva mai mare decat acela de la nivelul iatre- gului distiet. Dar a nua fost afeccard, Interv vatorii at activat predispovitiile unora diate subject’ nostsi mai ezitanfi, ceea ce nu a afectat, insa, distributia voturilor. Ceeace inseamna ca sire.atiile personale au fost determinante activarea predispozi latente ale alegatorilor. Insi, tna.nte ce 4 ne ocupa “n mod direct de ele, si ne iadrepedm atentia caste alte efecte ale campenis tribufia CAPITOLUL x, Efectul de intarire In mod paradoxa,, propagunda electorsla a svt un efec: major, fara s8 decanseze nici un efecr evident asapra compo-tamentului clectoracului — dacd fngelegern in med naiv prin ,.efec:" o sehimbare a votului. Jumitate dintre oameni stiau din luna mai, dinainte de campan‘e, cum ar vora in noiembrie si chiar ctat astfel. Si insemne oare cd propa: un efect asupra 1 Tn nici un caz. Pentru ei, comunicirile politice au servit unui scop importan:, acela de a-si mentine ceci iritiale §: de a nu noi. Propaganda a ajatet la men- tinerea fideli -izanilor unui partid prin fapeul ci le-a cenfirmat decisis. A avut, deci, efectul de intarire a deciziei initiale de vor Importanta ‘ntaririi deciziei poate 5 apre= ciata la adevirata sa valoare ‘dact ne imiagi- nam ce s-er fi Intfmplet in cond) le in care continutul politic al principalelor medi de coraunicar> ar fi fost monopolizat dz unul dintre partide, Experienta europeand a con- ‘tolului totalitarasipra comunicari 4, in anumite conditi, opozitia poate firedusa130 | Mecanismul votui fecal de intorive j. la tdcere, pind nu mai ramfn decat cei = ‘semnul intrebarii justerea deciziei sale, argumentele de intirit F stun} astfel de tendings deviationisce, Alegatorul este asigun tre drepate ise reamineste sa oameni sun de seo mente ostile, Majoritatea oamenilor vor ~ si au nevoie ~ sf li se spund cd au dreptete si sd fie sigur ca si alti oameni sunt de acord i tind ermite alegdtorului 4 interoreteze irte-un mod diferit evenimentele nefavorabile si contraargumente’e, astfel incit acestea si nu-i provoace o stzre inconfortab la de indecizie 4 sau de inconsecventa. De pilda. republicanii caro ar i putut fi deraniat: de potitia lui Willkie in domeniul serviciilor pudlice au avut la dispeuitie ideea ca experiensa lui in aftceri Lar face un trator mai bun decat Roosevelt masura distribute] eomuniciitor 20itice disponibile © arfic orantior, mai ales in ceea ee pr iar efectul su arf fst ‘ila Desigu: insa ca expunerea read nu es:e groport onalé cu can admit ‘ot astfel, democmatii care ar fi trebuic sd fie ne‘inist'si de cel de-al zreilea mandat, reprezen- pre selectareacomunicailercu care au afi i cute le sus ci ceeeteees Mat mente ennnhlineast dante danmnneatt Ialegerilor fie republicani, fie democrati ~ au urmarit propaganda caberei pe care o aleseserd mai mult decat pe ceaa opozi ocincime dintre ej s-a intimplat s4 urmareased mai frecvent ceae’s] Jaled tabard, ier tescul au fost neutri ca exptnere (vez, Figure 30) ‘Totusi ~si acesta este un lucru impertent—, cu cét c persoand avea’ © optiune mai puternica, cu ett se dovedea mai predispus’ fara de punctele de vedere opuse. Alepitori’ capt spoxit gi foarte preocupati de alegerea candidatuiui lor partizani fn expanere decit captivii cu ua mai mic interes si cu preocupare mai redusa, Oastfel de expunere partizani poate se ‘numai intatir atitucinilor anterioare. Pe scurt, cei mai cont adepfi ai unui partid se protejeazi de experienfa nepkicaci rep zencata de argumentele opozitiei, acordandu-le putin atearie. in: schimd, ei se indreaptd spre acea propaganda care reafirma val tatea si intelepcunea deciziei lor inigiale, care este, ascfel, inetd na dintre premisele unui sistem democratic bipartit este scena ed are loc o interactitune comunicationald considerabild intre sustinde torii taberelor opuse. P-obele indict fapeul ca o astfel de interace, tune se poate produce in public ~in mediile de comunicare — fa a pitrunde, insd foarte adéncin riadarile alegatorlor fearte partizan.. ii ani sa Vorbit mult despre decirabilitatea si necesitatea liber de idei tn agora | publice. Astfel ceaul in care sau horarde asupra dezbaterii, consumarorii de idei rid.ca ei insist zi enti a se epéra de notiunile strdine iol ri inate Bfectul de intirire asa cum este descris de subiecfi partizani au nevoie de motive ca sd fie astfel, ia: mass le ofera, intdrindu-le astfel pactizanatul, Intr-un anumit timpul interviurilor, subiectii care si-au menginuc > enu- mit preferines de vot au fost intrebati de ce au favorizat, prin ale- gerea lor, un anumit candidat. Raspuasurie lorav ilustrat, uneori, efectul de intiire. Primele semne de indoiala asuizra infelepciunii deciziei lor au fost contracarate de propagarde pottivitd si, astfel, a fost stopata OA 1 | | In discursul de miercuri seara, Roosevel: a expus situatia arelatar Figure 39: Cu cét camenti cant mat ineresati de aleger, as atte tindh sd urméreasct mai mult propaganda propriului parti Acasa diagrama ti represinta nunai pe aceia u intent constente de oot tre iunile mai gi noiembrie ui i tesc pi altele acura, dar my stiam e@ Roosevelt a avutatites realizari Fraza finald exprima in mod clar usurarea si satisfactia acestei ustind:oere in fata validarii hotéra-ii ei. Interes ridicat Ineres ecazut Auurmast inrodegal 133 ia pubictaoa anbaorparids 3 in 6% O intarire similera — de cealalta parte ~ este evidenté in cazu! is voiajo, nivel socio-economic scézur, care 2 ie in 1940, in conditiile in cere fusese un suporter al lu, Landon” in 1936, Pozitia lui economict reala se afla tn conflict cu imagines lui de sine ~ el se considera un mic intrepriazater. Au ura fn publickatea prop * Alfed Mosstian Landon (1887-1987), om poltic ametian, guvemator ep 1102) Total de cazuri (19)34 | Mecarisneul wots Ffetal de ntérie | 125 Afirma cd gmetodele lui Roosevelt au fost Sune, dar acum nut avem nevoie de ele“, continuand; ,,Am citi: articoles despre Roosevelt tn ultima vreme si nu facut chiar atic de mille i inca o data -acitat pe pe cat credeam [, 's Business despite “ i ne NIRB* Ideea de bara era bund, darn a dus-o pana la capa. Pd enttorul sau preferst, ~owell Thomas, stunci cind a tebuit 8 afsui malt, dar defapt na pr f era de cord cu el | Stpus tuturor acesto- presitit’ conilictuale, poate si nes-gur pe acest om 5-2 indzeptat citre pub t nistea, Si se autoconvingd cd avea dreptate. Fard o astel d Inti soest alegaeo: s-ac fi pueut indeparta de tepublicani, Dar unii subiecti au manifestar cev mai mule decteniste vag trie de indcisl; ax avut, de fapt,sufciente dubii incte sagt Partessel dlegeses inital in favoarea indecitiei sau in feveareh celuilale partic, dupa care s-au intors Prima decizie. Astfel dew ‘ameni sunt oscianti despre care am discutst in capitolele anceri ave, Influenga exercitata asuore le alianra* Si, astfel, subiectul nostra sa fncors Ia iacentia hu de tant ne-a oferit-o vicepresed:ntele une’ banei, cu predispozitii repu- fF blicane petemice. {a luna nai eta republican, darn iunie ~ dupt Decizia mea va depinde de acela care ne va tine in aara ‘fizboiului Acest lucru este cel mai important pentra mine.* Dar Be, Toate atitudinile si vale lor de mediile dz comunicare, ini a teetia intoarceri la vechea hovitére, este tot un sfect de tneaire ta felcaacele exercitat asupra cuiva care s-a indoit, dar nu si- pacasit aiciodata partidul. Doar of acest.a au avit nevoie de o tnuirire mail substantial. Si Iam cazal unui taaas lucriter agrcol, somes cu nivel soe economie seize ~ un democrat ,netural*. Ela sustinut i Roosevelt, pentru e& sne-a dat de lucru" si peniru cd claci ste“ cine va avea de cistigat de pe wima alegeri Si, zotusi in hana august s-a hotdeét sti voteze pe republican, din cauza dezbaterii asupra celui de-al teller mandat: De dou ori e Suficient. Rest’ presedinticrr-au mai facut asa ceva." Apoi aavizit le democrate: Am ascultat G cmibhune a lui Lowell Thornes ieri, tm care spunea e& Hitler 5 Massolini vor a fie ales Wiki, Nu vreau st votex pentna vieo wstel io. 7 ingelecatre un conflict intern de opinii, sprjinind uncle optizni {n detrimental altora si cont:acarind erodarea, posibila sau real, a stat Labor Relations Board ~ Cons iin. ed) National penta Relatiite de M