Sunteți pe pagina 1din 28

CARDIOMIOPATIA DILATATIVA IN

PATOLOGIA COPILULUI

Prim autor: Ionescu Alexandra AN.V MG.


Autor: Teches Simona AN. V MG
Autor: Comsulea Maria AN. V MG
DEFINITIE

Cardiomiopatiile reprezinta un grup
heterogen de afectiuni ale miocardului, asociate cu
disfunctie mecanica si/sau electrica, ce duc de
obicei la hipertrofie sau dilatatie ventriculara si
sunt determinate de o varietate de cauze,frecvent
genetice.Cardiomiopatiile pot fi limitate la inima
sau fac parte din boli sistemice,conducand adesea
la insuficienta cardiaca progresiva si deces.

 Maron BJ, Towbin JA, Thiene G et al:Contemporary definitions and Clasification of the Cardiomiopathy-An AHA
scientific Statement.Circulation 2006; 113:1807-1816


Clasificare cardiomiopatii
 IDIOPATICE  SPECIFICE
 Dilatative • Ischemica
 Hipertrofica • Valvulara
 Restrictiva • Hipertensiva
 Displazia aritmogena a VD • Metabolica (endocrina, glicogenoze)
 Neclasificate • Boli sistemice (sarcoidoza, leucoze, boli
infiltrative)
• Boli neuromusculare (ataxia Fridereich,
distrofia musculara Duchenne)
• Peripartum
• Toxice (alcool,iradiere, citostatice)

Richardson P, McKenna W, Bristow M, et al: 1995 WHO/Society and Federation of Cardiology Task Force on the Definition
and Classification of Cardiomyopathies. Circulation 93:841, 1996.
DEFINITIE

Cardiomiopatia dilatativa (CMD) este o afectiune
a miocardului de cauza necunoscuta insotita de
dilatarea ventriculului stang/drept sau a ambilor
ventriculi si reducerea functiei sistolice ce duce la
insuficienta cardiaca congestiva.

 Maron BJ, Towbin JA, Thiene G et al:Contemporary definitions and Clasification of the Cardiomiopathy-An AHA scientific
Statement.Circulation 2006; 113:1807-1816
INCIDENTA
 Reprezinta forma clinica de cardiomiopatie cea mai
frecvent intalnita la varsta copilariei.
 Incidenta anuala: 0,57 cazuri la 100000
 La copiii < 1 an: 4,4 cazuri la 100000
 La copiii > 1 an: 0,34 cazuri la 100000


Towbin JA, Lowe AM, Colan SD, et al: Incidence causes and outcomes of dilated cardiomiopathy in children.
JAMA, 2006; 296: 1867-1876


ETIOPATOGENIA
 Cele mai multe cazuri sunt idiopatice.
 Exista 4 ipoteze:
 Factori familiali/genetici
 Miocardite virale
 Factori imunologici
 Anomalii metabolice
 CMD cu etiologie cunoscuta:
 Bolide colagen
 Anomalii coronariene
 Sindroame malformative
 Deficite nutritionale
 Factori toxici (chimioterapice, droguri, alcool)
Manifestari clinice
 Afectarea debitului
 Congestie venoasa
pulmonara cardiac
 Tahipnee  Puls periferic slab perceput
 Hipotensiune-colaps
 Wheezing
 Raluri de staza  Supraincarcare de volum
 Dificultati de alimentatie si presiune
 Iritabilitate  Modificari ale zgomotelor
 Congestie venoasa cardiace
 Suflu sistolic de regurgitare
sistemica mitrala functionala
 Hepatomegalie
 Edeme periferice-faciale
 Alte modificari:
 Transpiratii
 Modificari adaptative:  Curba ponderala deficitara
 Tahicardie 
 Paloare

CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE

NYHA  ROSS
 Clasa I:
 Clasa I:
 fara limitarea activitatii fizice
 fara limitarea activitatii fizice
 Clasa II:
 Clasa II:  tahipnee usoara sau diaforeza
 limitare usoara a activitatii in timpul alimentatiei la
fizice sugar
 fara simptome in repaus  dispnee de efort la copilul mare
 Clasa III:  Clasa III:
 limitare importanta a
 tahipnee marcata sau diaforeza
in timpul alimentatiei
activitatii fizice
 retard ponderal important la
 aparitia simptomelor la sugar
eforturi usoare  dispnee marcata la efort
 Clasa IV:  Clasa IV:
 limitare severa a activitatii  tahipnee, tiraj intercostal,
fizice diaforeza
 simptomele persista si in  prezente in repaus la sugar si
repaus. copilul mare
 retard ponderal.


Adult si copil mare 
Sugar si copil mic

EXPLORARI PARACLINICE


Radiografia
toracica:

Cardiomegalia

Staza venoasa
pulmonara

Indicele cardio-
toracic > 0,6

Revarsate pleurale
Electrocardiografia
 Evidentiaza: tahicardia sinusala, hipertrofii
ventriculare si atriale, modificari ST-T, aritmii.

Ecocardiografia

Demonstreaza:

Dilatarea cavitatilor

Scaderea contractilitatii
 Regurgitarea valvulara

Calculeaza fractia de
ejectie

Exclude alte afectiuni
cardiace

Cateterismul cardiac si angiografia

Ofera date hemodinamice


Permite efectuarea biopsiei
endocardiace
 Diagnostic etiologic (miocardite)
 Prognostic in vederea transplantului cardiac
tratament

Obiective:

Ameliorarea fenomenelor de insuficienta
cardiaca

Prevenirea

complicatiilor(trombembolii,aritmii)

 1. TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

 Repaus in functie de severitatea insuficientei


cardiace.
 Regim alimentar:
 Hiposodat
 Aport caloric corespunzator
 Restrictie lichidiana-in forme severe



2. TRATAMENT MEDICAMENTOS

1.Inotropice:
 Simpatomimetice: Dopamina, Dobutamina
 Tonicardiace: Digoxin, Lanoxin
 Levosimendan (modulator al canalelor ionice)
2.Diuretice:
 Furosemid
 Spironolactona
 Hidroclorotiazida
3.Vasodilatatoare:
 Inhibitorii ECA: Captopril, Perindopril
4.Beta-blocante:
 Carvedilol,Metoprolol
5.Altele: Terapia imunosupresiva, hormon de crestere, calciu
blocante, peptid natriuretic.
 3.TRANSPLANT CARDIAC


Reprezinta metoda terapeutica eficienta la pacientii
cu CMD la care celelalte modalitati terapeutice au
esuat.

Indicatiile de transplant cardiac in CMD la copil:

Simptomatologie grava cu insuficienta cardiaca NIHA IV
 Speranta de viata sub 6 luni

Varsta peste 12 ani
REZULTATELE SI DISCUTIILE
STUDIULUI

 Studiul clinic si paraclinic:


 Un lot de 16 copii;
 Cu varsta medie de 4 ani;
 Internati in perioada 2009-2010.

incidenta
etiologie
 Infectie
virala in
antecedente
18,75%:
 V.varicelo-zosterian
 V.rujeolic
 CMV
 Nu s-a demonstrat
implicarea virala
in producerea
bolii.
EXAMINARI PARACLINICE

 Electrocardiografie, Holter EKG


 Radiografietoracica
 Ecocardiografia:
 Investigatia
electiva pentru stabilirea diagnosticului
 Urmarirea parametrilor sistolici la pacientii aflati sub
tratament.


Tratament
Complicatii si comorbiditati
Durata de evolutie a CMD
 Durata medie de evolutie a bolii este de 2 ani.
 La 11 pacienti boala evolueaza de 1 an.
 La 3 pacienti evolueaza de 5 ani.
CONCLUZII
 CMD este o problema grava de morbiditate si
mortalitate infantila, a reprezentat 2,96 % din totalul
internarilor in perioada 2009-2010.
 Infectiile respiratorii superioare intalnite in proportie
de 56,25% au constituit factori de decompensare a
insuficientei cardiace.
 Prognosticul este mediocru in ciuda eforturilor
terapeutice si se coreleaza strans cu gradul de
disfunctie al ventriculului stang.


Va multumesc !