Baltagul Mihail Sadoveanu

Eseu comentariu
Opera literara Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu apartine genului epic, fiind un
roman social, de tip traditional. In opinia lui George Calinescu, fiind si un roman mitic, al
transhumantei apartinand curentului literar traditionalism.
Baltagul este un roman al transhumantei deoarece se bazeaza pe urcatul si coboratul
oilor. Oamenii isi sincronizeaza viata dupa mersul barbatului cu cu oile intre munti, in
timp ce femeia ramane acasa, avand grija de gospodarie si de copii, dar si de produsele
rezultate de la animale.Baltagul este un roman social deoarece se realizeaza o fresca
sociala prin ilustrarea categoriilor sociale in evolutie. Oamenii (satenii) isi organizeaza
viata la sat.De asemenea, opera este un roman mitic deoarece apar elemente legendare
cum ar fi vrajitoria, magia sau farmecele, dar care nu se adeveresc, ele stand la baza
genezei operei sau la subiectul acesteia.
Publicata in anul 1930, opera a necesitat un numar de doar sapte pana la zece zile de
scriere deoarece se afla in mintea scriitorului de foarte mult timp. La baza inspiratiei
scriitorului au stat trei tipuri de surse: autobiografice, folclorile si mitice.
Sursele biografice arata ca intr-un interviu oferit de scriitor, acesta povesteste cum in
calatoriile sale pe jos prin Moldova a facut popas la un han. Acolo a avut prilejul sa
asculte doi jandarmi care vorbeau despre uciderea unui cioban caruia i s-au furat oile.
Sursele folclorice sustin ca opera se inspira din teme, motive sau tipuri de personaje
care apar in trei balade populare. Din balada populara Miorita se preia motto-ul operei
Stapane, stapane / Mai cheama s-un cine., se preia motivul complotului si motivul
transhumantei. Din balada populara Salga se preia tipul femeii justitiare. Din balada
populara Dolca se preia imaginea cainelui credincios.
Sursele mitologice asociaza o parte a povestii familiei Lipan cu legenda lui Osiris, fost
rege al Egiptului zeificat ca zeu al fertilitatii. Dupa ce a fost ucis de fratele sau Seth
pentru a-i urma la tron, sotia lui Osiris, Isis, mare preoteasa da nastere unui fiu pe nume
Horus. Dupa ce copilul ei creste, impreuna cu mama sa si insotit de un caine, pleaca in
cautarea ucigasului. In toate picturile rupestre, baiatul poarta in mana o arma cu doua
taisuri.
Titul operei, din punct de vedere morfologic, este format dintr-un substantiv articulat cu
articolul hotarat -ul care, in sens denotativ, semnifica un topor cu doua taisuri. In sens
conotativ, se concretizeaza motivul labirintului la nivelul actiunii. Baltagul devine obiect
simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator.

Tema
Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoviene se regasesc aici: viata
pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. Tema textului este
monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in primplan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.

Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul moniprezent si omniscient

reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei, lumea satului de
munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscrient este unic, la parastasul sotului,
Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si calculata ca un Hamlet feminin, ea
reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea
ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.
Din punct de vedere compozitional, textul este structurat in saisprezece capitolate,
urmarind doua coordonate fundamentale, aspectul realist (reconstituirea monografica a
lumii pastorale si cautarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor
personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre
personaje, traditiile pastorale, dar si comunicarea om-natura si mitul marii treceri.

Prima parte (capitolele I al VI-lea)

Framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum include expozitiunea si
intriga.
In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei, care
este surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna
sa cumpere oi.Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de
plecarea ei in cautarea sotului: tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana
Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele
lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatesc, iar
lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit.

Partea a doua (capitolele al VII-lea al XIII-lea)

Contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in
cautarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseul lui Nechifor, facand o serie de
popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la crasma domnului David de la
Calugareni, la mos Pricop si bab Dochia din Farcasa, la Vatra Dornei (la han si
lacantelarie,unde afla de actul de vanzare a oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de
unde drumul paraseste apa Bistritei, intro tara cu totul necunoscuta. De asemene,
intalnesc o cumetrie, la Borca si la o nunta, la Cruci. Succesiunea acestor mari momente
din viata omului, da de gandit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final.
Intrebat din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disprut intre Suha si Sabasa. Cu
ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan, in
dreptul Crucii Talienilor.

Partea a treia (capitolele al XIV-lea al XVI-lea)

Prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan
si pedepsirea ucigasului. Coborarea in rapa si veghea noctura a mortului marcheaza
maturizarea lui Gheorghita, dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas.
Punctul culminant este moment in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei,
surprinzadu-i chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina,
insa al doilea devine agresit. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasit de
cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul il surprinde pe Bogza, care-i
cere iertare femeii mortului si-si recunoaste fapta.
Avand in vedere aceste caracteristici, opera Baltagul de Mihail Sadoveanu este un
roman mitic al transhumantei apartinand curentului literar realism.