Glezna [i piciorul

particularit`]i anatomofunc]ionale [i biomecanice

Piciorul reprezint` a treia p#rghie principal` a membrului inferior,

perfect adaptat` func]iilor complexe; func]ional, piciorul este o
forma]iune
anatomic`
complex`
alc`tuit`
din
forma]iuni
interdependente ce realizeaz` 32 de articula]ii.
Tarsienele:
-

tarsul posterior este alc`tuit din talus (astragal) [i calcaneu;

tarsul anterior este alc`tuit din trei oase cuneiforme, navicular
[i cuboid;
astragalul este cuprins \n scoaba tibioperonier`;
calcaneul este cel mai voluminos os la tarsului; fa]a sa intern`
prezint` o apofiz`: sustentaculum tali, iar pe fa]a posterioar`
se inser` tendonul lui Ahile;

Metatarsienele sunt cinci, oase lungi, alc`tuite din baz`, corp [i

cap.
Falangele alc`tuiesc scheletul degetelor; fiecare deget are trei
falange, policele are doar dou`; sunt oase lungi, prezent#nd baz`,
corp, cap.
Piciorul este adaptat sta]iunii bipede at#t \n ceea ce prive[te
func]ia de sus]inere a corpului, c#t [i \n ceea ce prive[te func]ia de
locomo]ie. |n acest sens el prezint` o bolt` plantar` ce are trei st#lpi
de sprijin, reprezenta]i de:
-

tuberozitatea calcaneului
capul metatarsienelor I, II, III antero-medial
capul metatarsienelor IV, V antero-lateral

Ace[ti st#lpi sunt uni]i prin dou` arcuri longitudinale:

-

arcul lateral (format de calcaneu, cuboid, metatarsiene IV, V)

arcul medial (format de calcaneu, talus, cuneiforme,
metatarsiene I, II, III).

Punctul comun pentru cele dou` arcuri este reprezentat de

calcaneu; anterior, cele dou` arcuri diverg.
Arcul longitudinal medial este mai \nalt [i nu intr` \n contact
cu suprafa]a de sprijin; el este arcul de mi[care.
Arcul longitudinal lateral atinge suprafa]a de sprijin fiind arcul
de sprijin.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale.
Trabeculele osoase din componen]a tarsului sunt paralele cu
arcurile bol]ii plantare. Trohleea talusului are trabecule verticale

care vor transmite liniile de for]` de la gamb` spre restul piciorului.

Sunt dou` grupe principale trabeculare care se sprijin` pe doi din cei
trei st#lpi ai bol]ii plantare (pe st#lpii antero-medial [i posterior). Un
grup are direc]ie postero-inferioar` ajung#nd la calcaneu, iar al
doilea grup are direc]ie antero-inferioar` spre metatarsul I. Exist`,
de asemenea, un grup trabecular secundar cu punct de plecare
calcaneul [i ajunge \n al treilea st#lp al bol]ii (st#lpul antero-lateral).

Articula]ia gleznei
Este o articula]ie trohlean`, realizat` \ntre scoaba tibioperonier` [i talus. Suprafa]a articular` a tibiei este concav`
dinainte \napoi, descriind un arc de 70, a c`rui raz` este de 2 cm.
Ea este \mp`r]it` \n dou` de o creast` antero-posterioar`. Cele dou`
por]iuni laterale ale scoabei intr` \n contact cu versantele talusului,
iar creasta antero-posterioar` intr` \n [an]ul acestuia. Limitarea
\nainte [i \napoi este realizat` de c#te o margine (cea posterioar`
este mai cobor#t`). Aceast` inegalitate, \ntre cele dou` margini,
face ca suprafa]a s` priveasc` u[or \nainte sub un unghi de
aproximativ 11.
Articula]ia are o capsul` de forma unui man[on \nt`rit` de un
ligament intern [i un ligament extern. Ligamentul intern are un strat
superficial, triunghiular, numit ligament deltoidian (\ntre v#rful
maleolei interne [i calcaneu, astragal [i scafoid) [i un strat profund
(\ntre v#rful maleolei interne [i astragal).
Ligamentul extern
prezint` trei fascicule: anterior (ligamentul peroneo-astragalian
anterior), mijlociu (ligamentul peroneo-calcanean) [i posterior
(ligamentul peroneo-astragalian posterior).
|n pozi]ie intermediar`, numai fasciculele mijlocii sunt \ntinse.
|n flexie dorsal` se \ntind fasciculele posterioare, iar \n flexie
plantar` se \ntind fasciculele anterioare.
Alte articula]ii sunt: astragalo-calcaneean`, mediotarsian`,
intertarsiene,
tarsometatarsiene,
intermetatarsiene,
metatarsofalangiene [i interfalangiene.
Musculatura:
Ac]ioneaz` mu[chii gambei (excep]ie m.popliteu) [i mu[chii
piciorului. Mu[chii piciorului sunt dispu[i \ntr-o regiune dorsal` [i trei
regiuni plantare; ac]iunea lor, prin sumare, este egal` cu for]a de
ac]iune a tricepsului sural. Ei au un rol important \n men]inerea
bol]ilor plantare.

Biomecanica gleznei

form#nd un unghi de
Datorit`
flexie/extensie,
dorsal`,
v#rful
adduc]ie,
iar
\n
a[eaz` \n abduc]ie.
mi[c`rilor este 20
[i 35 = flexie

La nivelul gleznei se produc mi[c`ri de

flexie/extensie a piciorului; dac` se ]ine
seama de sensul mi[c`rii raportat la picior,
flexia este denumit` flexie dorsal` a
piciorului, iar extensia este numit` flexie
plantar` a piciorului.
Flexia dorsal` este mi[carea prin care
fa]a dorsal` a piciorului se apropie de fa]a
anterioar` a gambei.
Flexia plantar` este mi[carea prin care
fa]a plantar` a piciorului se apropie de fa]a
posterioar` a gambei.
Axul
mi[c`rii
este
transversal,
8, deschis spre intern, cu linia bimaleolar`.
orient`rii axului de
c#nd se execut` flexia
piciorului se a[eaz` \n
flexia plantar` el se
Amplitudinea
= flexie dorsal` (activ)
plantar` (activ).

|n articula]ia
gleznei \nt#lnim [i
mi[c`ri
de
lateralitate
[i
de
deplasare
\nainte
(anterior) [i \napoi
(posterior)
ale
astragalului fa]` de
scoaba
tibioperonier`, mi[c`ri
ce au o amplitudine
redus`. Mi[c`rile de
lateralitate
se
efectueaz` \n plan
frontal [i sunt limitate de cele dou` maleole; mi[c`rile de
deplasare \nainte/\napoi se efectueaz` \n plan sagital [i sunt limitate
de contactul osos dintre astragal [i marginea anterioar` [i
posterioar` a epifizei distale a tibiei, precum [i de capsula articular`
a gleznei [i de ligamentele extraarticulare ale acesteia.
Mu[chii flexori (flexie dorsal`): tibial anterior, extensor comun
al degetelor, extensor lung al halucelui;
Mu[chi extensori (flexie plantar`): triceps sural, tibial posterior,
flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui, plantar lung,
peronierii.