BACSISUL - O PROBLEMA DELICATA

Am stabilit de la inceput ca un om bine crescut este

in primul rind un om cinstit , caruia nu-i place sa ramina
niciodata dator. El este obligat , prin statutul sau , sa dea
mici sume de bani celor ce au salarii modeste sau chiar nu
sunt platiti deloc , in schimbul unor servicii marunte.
In nici un caz nu se vor da sume de bani pentru
a obtine niste avantaje , pentru ca drumul care duce de la
mita la coruptie si de aici la dereglarea bunului mers al
societatii , este deschis. Un om educat va sti cui trebuie
si cui nu trebuie sa dea bacsisuri. Tot el va sti ca nu
are voie sa primeasca nimic de le cei din preajma , atunci
cind are un salariu onorabil pentru munca pe care o
presteaza.
Fiecare tara isi are obiceiurile sale proprii pe care
e bine sa le cunoastem cind facem o calatorie.
In Europa se aud voci tot mai numeroase care se
ridica impotriva bacsisului. Se recomanda solutia serviciilor
incluse. La hoteluri , la restaurante , in turism , se precizeaza
de cele mai multe ori faptul ca in nota de plata sunt
trecute toate obligatiile clientului. Se intelege ca e vorba
de un acord intre patron si salariatii sai. Singura noastra
obligatie , in toate tarile in care stim ca exista acest
obicei , este de a intreba daca serviciul este inclus sau nu.
Dar si in aceste cazuri se recomanda sa lasam chelnerului

de exemplu , maruntisul ramas dupa achitarea consumatiei.

Totusi personalul din domeniile pe care le aminteam
prefera sa primeasca acesti bani care i se cuvin direct de
la client. Sunt bani cinstiti , obtinuti prin efectuarea unor
munci nu intotdeauna usoare si nu constituie o pomana din
partea noastra. A nu-i da inseamna sa-l lipsesti pe cel care
te serveste de salariul care i se cuvine. La noi , in
modestele faze de privatizare prin care trecem , au aparut
cei pe care ii numim particulari. Patronul insa are niste
salriati. Este bine sa intrebam daca serviciile chelnerului sunt
incluse in nota de plata , iesind onorabil din incurcatura.
Un mic local se poate numi " Ca la mama acasa ! " dar sa nu
intelegem ca suntem " la mama acasa " !
Este important sa stim cit trebuie sa dam. Aceste
sume nu vor fi nici prea mici nici prea mari. A da
bacsisuri exorbitante nu constituie o dovada de generozitate ,
cum am crede , ci de proasta crestere. Este un gest care da
nastere unor comentarii ironice , chiar din partea celor care
il primesc si ne face se recunostem parvenitul de la
distanta.
A nu da deloc atunci cind e strict necesar ,
consolindu-te ca cel care primeste are bani mai multi ca
tine sau ca nu o sa-l mai vezi niciodata , te califica drept
prost crescut , in primul rind fata de tine. Despre cei din
jur nici nu mai e cazul sa vorbim.
- Cui dam ? Cit dam ?

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1. Au dreptul la 10% , 14% , 20% din valoarea notei :
chelnerii , soferii de taxi , coafezele , frizerii.
Aprecierea sumei se face si in functie de categoria
restaurantului. La cele modeste va fi de minimum 10% iar
la cele de lux de maximum 20%. Celui care il ajuta pe
chelner ii vom da separat un sfert din cit lasam primului.
2. Sumele de bani lasate la aprecierea clientului se
dau : garderobierilor , plasatoarelor , baietilor care ne fac
diverse comisioane , soferilor de autocar , ghizilor precum si
personalului de serviciu dintr-o casa in care suntem invitati.
3. Chiar daca serviciul este inclus in nota de plata
este recomandabil sa lasam ceva , in special celor care au
servicii mai grele : portarilor , in special celor de noapte ,
hamalilor , cameristelor , liftierilor , bucatarilor , mecanicilor
auto sau chiar receptionerilor de hotel. Nu vom da insa nimic
in plus patronului sau directorului unui hotel sau
restaurant. Demnitatea unui om este un lucru extrem de
pretios la care tinem cu totii foarte mult. Sa nu jignim pe
nimeni printr-un gest negindit.
In tarile comuniste bacsisul este interzis de lege.
Este aproape inutil sa spunem ca aceasta lege nu se
respecta , cica exista o lege nescrisa ce cuprinde regulile si
categoriile celor indreptatiti sa primeasca anumite sume de
bani din partea clientilor. Aceasta situatie se datoreaza
faptului ca legile comuniste au in vedere un singur mod

de retributie - salariul primit de la stat.

In toate tarile din lume este strict interzis sa
oferi bani functionarilor publici pentru ca aceste sume
sunt considerate mita si , dupa cum am mai spus , mita
stimuleaza coruptia. Cel care da si cel care ia intra sub
incidenta legii.
Dar a-ti arata recunostinta fata de medicul care ti-a
salvat viata oferindu-i un dar sau un buchet de flori este
un gest de politete elementara. Il vei face chiar daca
medicul are cabinetul sau patricular si pretul pe care l-ai
platit pentru tratament a fost substantial.
In Germania , de pilda , bolnavii care s-au insanatosit
obisnuiesc sa aduca flori sau dulciuri surorilor sau
infirmierelor care i-au ingrijit cu devotament. Dar daca
salariatelor respective le-ar trece minte sa ia acasa
darurile primite , ar ramine in mod sigur fara serviciu.
Despre bani nici nu poate fi vorba , pentru ca fiecare
cetatean dintr-o tara civilizata este asigurat pentru cazurile
de boala. Gestul de gratitudine care se face este doar semn
de buna crestere.
Cum lumea in care am trait - traim ? - nu era - nu este
o lume normala , mai ramine de discutat situatia delicata in
care suntem siliti sa dam sume de bani sau " atentii "
pentru servicii ce ni se cuvin de drept. Aceasta anomalie
nu va putea fi niciodata eradicata prin legi deoarece este
vorba de sanatatea morala a unei societati. Tot buna crestere

si principiile de viata ale fiecaruia dintre noi vor fi

capabila sa ne faca sa traim intr-o lume mai buna. De ce
nu ne-am gindi putin cind ne " ajutam " copilul premiant - fara
ca el sa o merite - la gravele consecinte pe care gestul
nostru le va avea in viitor in primul rind asupra lui si
apoi asupra colegilor sai. Aceasta dovada de iubire prost
inteleasa ii va invata de mici ca orice pe aceasta lume
se poate cumpara cu bani. Ce deziluzie le pregatim acestor
copii , nevinovati in fond , cind vor intelege ca nu chiar ...
totul se poate cumpara cu bani.
Marea majoritate a educatorilor isi fac meseria din
vocatie si refuza cu indignare astfel de " stimulente ". Dar ...
se intimpla si invers. Faptul ca profesorii sunt prost platiti
nu este o scuza pentru un om de buna calitate.
Mai dam un singur exemplu , cu toate ca din nefericire
se pot da nenumarate. Un domn ce se pretinde bine crescut
" uita " sa dea o mica suma de bani portarului de la
restaurant cu toate ca acesta i-a deschis usa si i-a chemat
un taxi. Dar , acelasi domn ofera un bacsis portarului de la
spital pentru a putea intra la orice ora doreste sau chiar
atunci cind spitalul e in carantina si accesul persoanelor
din afara este strict interzis. Cu portarul care primeste adeseori chiar si pretinde - sume de bani pentru a comite o
ilegalitate se rezolva simplu : va trebui sa-si caute alt loc
de munca. Dar ce facem cu domnul ce este evident un om
prost crescut ? Este oare incurabil ? Viitorul societatii in

care traim va decide.

Mai ramine problema acelora care s-au obisnuit ca
trebuie sa dai un bacsis , oricind li se face un serviciu.
Ei risca sa jigneasca oameni cinstiti care nici nu concep
sa-l primeasca. Sa retinem ca a da bacsis cuiva este un
lucru delicat , ca in toate situatiile cind e vorba de bani.
Dar sa dai mereu este un obicei prost pentru care dam vine
pe altii ( balcanici , fanarioti , turci ) si ar trebui cit mai
repede eliminat din viata noastra. Cum ? Vom vedea !