Sunteți pe pagina 1din 97

CANCERUL DE COLON

1. DEFINITIE
Cancerul este o grupare de celule anormale. Este cunoscut sub numele de
tumora (maligna), care creste fara a putea fi controlata. Tumorile canceroase
invadeaza si distrug tesuturile care le inconjoara. Nu toate tumorile sunt
canceroase (exista si tumori benigne). Tumorile benigne, care nu sunt
canceroase, nu invadeaza si nu distrug tesuturi. O tumoare benigna poate
creste, insa, foarte mult. Tumorile canceroase pot raspandi celule canceroase
in alte parti ale corpului, fenomen numit metastaza, spre deosebire de
tumorile benigne, care nu se raspandesc in acest fel.
Cancerul de colon ocupa locul al treilea intre cancerele tubului digestiv, dupa
cel gastric, si rectal reprezentand 8-10 % din cadrul tumorilor maligne
dezvoltate pe organismul uman, Frecventa mare a localizarii cancerului la
nivelul colonului se datoreste specificitatii fiecarui teritoriu sau segment,
colic, dispozitiei vasculo-limfatice, aparitiei bolii la oamenii varstnici.
Cancerul de colon are o viata latenta destul de lunga, asimptomatic la
inceput, fapt care ingreuneaza punerea diagnosticului in fazele primare.
Depistarile precoce beneficiaza de posibilitati terapeutice care pot duce la
vindecare.
Se intalneste in mod egal la ambele sexe, mai frecvent peste50 de ani
dar nu rare sunt cazurile, mai ales in ultimul timp de aparitie a cancerului de
colon la tineri. Cancerul colic se poate focaliza pe orice segment, colonul
cuprinde 55% din localizari, iar dintre 75 % sunt localizari la nivelul colonului
sigmoid.

2. DIAGNOSTICUL CLINIC SI PARACLINIC


Diagnosticul cancerului colic se face pe baza datelor clinice si a examinarilor complementare.

2.1. Simptomatologie
Foarte mult timp tumorile colonului sunt simptomatice si cand se manifesta clinic nu prezinta
nimic caracteristic. Bolnavii cu aceasta suferinta acuza uneori anemie, alteori dureri abdominale,
diaree, febra, pierdere in greutate, tulburari de tranzit intestinal, scurgeri anale muco-purulente. Cand
un bolnav cu o astfel de suferinta este trecut de 40 de ani si mai ales cand se apropie sau este situat in
decada a 7-a de viata, trebuie suspectat de un cancer colonie si investigat suplimentar. De asemenea
intra in discutie cu aceeasi atentie bolnavii cu suferinte de tipul celor anterior mentionate, care au
in antecedentele familiale bolnavi cu cancer de colon.
Durerea imbraca doua forme si anume: acuta sau colica intestinala, cronica sub forma unei
dureri suportabile situata intr-o zona fixa a abdomenului, intermitenta, in sensul accentuarii ei inainte
de defecatie si calmarii ei, cel putin partiale, dupa evacuarea partiala a intestinului.
Sediul durerii poate sa corespunda sediului tumorii sau poate fi situat in amonte de acesta.
Iradierea este epigastrica pentru localizarile pe colon drept si pelvina pentru localizarile pe colon stang.
Tulburarile de tranzit constau in diaree sau in constipatie, sau in alternanta acestora.
Perioadele de constipatie corespund uneori unor formatiuni abdominale palpabile, care dispar dupa
evacuarea intestinala. Acestea sunt tumorile fantoma, determinate de acumularea si solidificarea
fecalelor in amonte de defileul tumoral. De obicei perioadele de constipatie sunt urmate de un sindrom
Konig si de o evacuare fecala masiva, sub forma de diaree -asa zisul debaclu intestinal.
Acumularea fecalelor in amonte de un obstacol colonie tumoral duce la distensia colonului si
la densificarea continutului, in special prin absorbtia apei. Bacteriile intestinale de fermentatie si de
putrefactie lichefiaza acest continut intestinal si il fac capabil sa traverseze orificiul menajat de
tumora. Fenomenul este precedat de borborisme si zgomote intestinale declansate de deplasarea
gazelor (sindromul Konig) si conduce la debaclul intestinal anterior mentionat. Intreaga suferinta
anterioara a bolnavului este inlocuita de o falsa senzatie de bine, de un confort abdominal aparent.
Alteori bolnavii se prezinta la medic pentru scaune cu sange negru, daca sursa este
proximala in colon, sau cu sange rosu, daca sursa este distila. Aceste sangerari nesemnificative din
punct de vedere cantitativ alarmeaza pe bolnav si-l determina sa se adreseze medicului.
Exista manifestari clinice intalnite numai in cancerele de colon drept si altele numai in
cancerele de colon stang.
Palparea unei formatiuni tumorale in abdomen este semnificativa daca formatiunea este
asezata pe cadrul colic, daca este fixa sau mobila - in cazul segmentelor cu mezenter. In afara
topografiei tumorii palpabile pentru cancerul de colon drept sunt mai frecvente starile de anemie si de
febra fara cauze aparente.

Tumorile de colon drept fiind de obicei ulcero-vegetante explica sangerarea oculta care
conduce la anemie si infectarea leziunii ulcerate care conduce la febra. Febra mai poate avea si
semnificatia unor determinari metastatice.
Alteori, un cancer de colon drept, in special de cec se manifesta prin tabloul clinic de
apendicita acuta cu plastron apendicular, daca in fosa iliaca dreapta se percepe o formatiune tumorala
sau o zona de impastare. La un bolnav varstnic trebuie sa fim atenti ca aceasta manifestare clinica sa
nu fie o capcana.
Inapetenta, pierderea ponderala sunt semne clinice semnificative pentru faze inaintate de
evolutie.
Tumorile de colon drept sunt exceptional de rar ocluzive pentru ca diametrul colonului este
larg si continutul lichidian. In localizarile din vecinatatea valvulei ileocecale sau la nivelul flexurii
colonice drepte, cu lumenul redus prin angulare, se pot instala si fenomene de ocluzie, mai ales atunci
cand valva ileocecala e incompetenta, si stopul intestinal intereseaza mai ales intestinul din amonte de
jonctiune.
Tumorile de colon stang, de obicei infiltrative, in virola sau cu aspect de linita colonica se
dezvolta pe portiunea colonului cu lumenul cel mai ingust si cu continut de consistenta crescuta. Din
aceasta cauza, manifestarea clinica dominanta in cancerul cu aceasta localizare este obstructia
cronica sau acuta a intestinului. Acolo unde este posibil, populatia suspecta este investigata
endoscopic, precoce, daca subiectii provin din familii cu polipi adenomatosi, sau mai tardiva - dupa 40
de ani - la restul populatiei suspecte.
Recomandarile desprinse din literatura pledeaza pentru importanta tuseului rectal, manevra
obligatorie in cadrul unui examen clinic complet.

Investigatii paraclinice
Explorarile capabile sa descopere si sa stabileasca diagnosticul de cancer de colon
sunt irigografia si colonoscopia.
Irigografia sau clisma baritata se executa dupa o evacuare atenta a colonului si poate fi
completata prin insuflatie cu aer, care permite examenul cu dublu contrast. Cliseele obtinute prin
irigografie evidentiaza indirect prezenta, numarul si forma tumorilor colonului. Prin efectul negativ pe
care-l au acestea asupra umplerii cu substanta de contrast a intestinului, tumorile ulcero-vegetante
exofltice vor determina imagini lacunare cu alte cuvinte defecte de umplere. Tumorile stenozante vor
surprinde modificari de lumen, stenoze intestinale mai semnificative atunci cand segmentul din
amonte este dilatat. Alteori, coloana baritata introdusa prin clisma se opreste brusc la un anumit nivel.
Clisma baritata ofera informatii despre sediul tumorii sau tumorilor, numarul lor, repercusiuni
asupra tranzitului colonului.
Colonoscopia este de obicei o explorare complementara a irigografiei, superioara acesteia
prin vizualizarea directa a tumorii si prin permisiunea recoltarii unor fragmente pentru examenul
histopatologic, singura metoda capabila sa semneze diagnosticul de cancer.
Daca pentru stabilirea diagnosticului sunt suficiente explorarile amintite, pentru determinarea
stadiului evolutiv sunt necesare explorari suplimentare. Astfel, echografia abdominala poate pune in
evidenta tumora, mai putin exact gradul ei de extensie si ne ofera informatii utile despre existenta
unor metastaze hepatice atunci cand depasesc diametrul de 1 cm.
Tomografia computerizata obtine informatii mai exacte despre metastazele hepatice, chiar
cele dimensionate sub 1 cm si asociata cu folosirea substantei de contrast permite deosebirea
angioamelor hepatice de eventuale metastaze hepatice. Tomografia computerizata poate fi completata
prin biopsia ghidata (de altfel realizabila si ecografic) care permite punctia biopsie a formatiunilor
nodulare situate concomitent sau succesiv in ficat.
RMN poate de asemenea identifica tumori si metastaze, dar este de putine ori adaugata
investigatiei tumorilor de colon.
Radiografia pulmonara este obligatorie pentru depistarea eventualelor metastaze pulmonare,
dupa cum radiografiile scheletice tintite la nivelul suferintelor acuzate de bolnav, ca si scintigrafia
osoasa, permit depistarea unor eventuale metastaze osoase.

2.2. Diagnosticul clinic


Simptomatologia cancerului colic depinde de localizarea anatomica a leziunii si de gradul
extensiei tumorale. Tabloul clinic al cancerului de colon intruneste manifestari generale similare altor
neoplasme digestive, tulburari functionale comune tuturor localizarilor pe colon si semne particulare
pentru principalele forme anatomo-topografice.
Semne functionale.

Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de diaree cu cele de constipatie,
constituind un semn precoce dar, nu constant. Aceste tulburari caracteristice cancerului de colon,
evolueaza in general in doua etape. Initial apare tendinta la constipatie, la un individ al carui tranzit
intestinal era normal, constipatie ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative.
Astfel pot aparea debacluri diareice, ce usureaza senzatia de balonare abdominala.
Aceasta alternanta a constipatiei cu diareea, este foarte sugestiva pentru cancerul de colon,
fiind consecinta evacuarii intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra obstacolului tumoral.
In anumite localizari, se modifica tranzitul de la inceput, in sensul unei diarei persistente, iar
interpretarea tulburarilor de tranzit, mai ales la inceputul suferintei, este ingreunata de existenta
anterioara a unei constipatii habituale.
Semne locale
Aparitia durerii, constituie expresia invadarii seroasei intestinale sau a peritoneului adiacent
de catre procesul tumoral. Durerea se poate localiza in zona tumorala sau in oricare parte a
abdomenului in functie de efectele dezvoltarii leziunii asupra peretelui colic.
Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de receptivitatea
fiecarui individ in parte. Crizele dureroase se asociaza cu borborisme si cu balonare abdominala.
Semne generale
Alterarea progresiva a starii generale, se manifesta prin astenie si scadere ponderala, ce
poate ajunge pana la casexie. Anemia este consecinta hemoragiilor persistente, manifeste sau oculte.
Bolnavii cu anemie marcata, sunt astenici, letargici, dispneici, avand atentia si interesul scazut.
Febra isi gaseste explicatia in necroza tumorii, ce induce si o reactie inflamatorie
peritumorala. Uneori febra poate constitui singurul simptom al cancerului colic.
Infectia si inflamatia segmentului colic din vecinatatea tumorii sau a tesuturilor peritumorale
sunt responsabile de durere, impastare locala, febra, hiperleucocitoza si in cele din urma de o
casectitate a bolnavului.
Manifestarile clinice in raport cu topografia tumorala
Cancerul colonului drept ( cec ascendent, unghi colic drept).
Acest segment are un calibru mare, continut fluid si o flora microbiana predominant de
fermentatie. Tumorile localizate la acest nivel, sunt voluminoase, vegetante, friabile uneori, de
consistenta moale, conopidi forme si cu zone necrotice ulcerante. Durerile nu sunt caracteristice
pentru cancerul de colon drept; uneori tumorile voluminoase pot determina dureri surde, profunde in
flancul si fosa iliaca dreapta.

Tulburarile de tranzit pot lipsi sau pot sa apara sub forma constipatiei, dar, mai frecvent apare
diareea, care este refractara la orice tratament, chiar daca apar scurte perioade de remisie in urma
regimului alimentar si al medicatiei administrate.
Sindromul dispeptic are un colorit variabil predominand meteorismul abdominal, flatulenta si
borborismele.
Desi pierderea de sange poate fi importanta, cantitatea evacuata cu ocazia unei singure
defecatii, in majoritatea cazurilor, nu este suficient de mare astfel incat sa modifice aspectul fecalelor.
Durerea, in fazele initiale ale bolii, este inconstanta, apare de obicei sub forma unei jene
neplacute, a unei dureri estompate localizata in fosa iliaca dreapta, hipocondrul drept sau in intregul
hemiabdomen drept.
Acuzele se accentueaza in timpul mersului sau la schimbarea pozitiei, mai ales la flectarea
trunchiului, asociindu-se cu senzatia de plenitudine postprandiala sau cu eructatii. Odata cu invazia
parietala sau cu dezvoltarea procesului inflamator supraadaugat, durerea devine intensa si localizata
precis.
Tumora palpabila in jumatatea dreapta a abdomenului constituie uneori prima manifestare a
cancerului de colon drept, sesizata de bolnav sau de medic.
De cele mai multe ori, semnele generale sunt cele care atrag atentia bolnavului asupra bolii
sale. Alterarea starii generale, este insorita in majoritatea cazurilor de anemie, avand ca expresie
clinica paloare, palpitatii, fatigabilitate, astenie, ameteli, dispnee de efort.
Pierderea ponderala este progresiva; tabloul clinic fiind de febra ca urmare a suprainfectarii
tumorii si/sau de inflamatia peritoneului din jurul sau.
Cancerul colonului transvers si stang
Colonul stang are un calibru mai redus decat cel drept, continutul fiind semisolid, la acest
nivel existand o flora microbiana predominant de putrefactie, se localizeaza mai multe tipuri de tumori
cum ar fi: stenozante, circumferentiare, schi roase.
Cancerul de colon transvers se prezinta de obicei, ca o tumoare voluminoasa,
ulcerovegetativa, accesibila palparii relativ usor. Tulburarile dispeptice pot fi considerate in mod
frecvent ca expresie a unei gastroduodenite, dischinezii biliare sau colite, pana in momentul in care
apar complicatii evolutive ale tumorii, acestea putand fi de tip oclusiv cat si de tip hemoragie.
In cazul cancerului de colon transvers sau stang, tulburarile de tranzit constituie de multe ori
primul semn de imbolnavire. Acestea sunt de obicei sub forma constipatiei progresive, ceea ce face ca
bolnavul sa recurga la utilizarea purgativelor in doze crescande; alteori predomina diareea
apoasa, ea fiind expresie a colitei de acompaniament.
In unele cazuri, perioadele de constipatie alterneaza cu perioadele de diaree. Materiile fecale
pot fi amestecate cu striuri sanguinolente si cu mucus datorita iritatiei supratumorale. Cantitatea de

mucus eliminata este in raport cu localizarea mai distala a tumorii. Mucusul secretat de intestinul distal
poate fi observat la suprafata fecalelor; sangele eliminat, rosu sau de culoare inchisa este in cantitate
moderata si amestecat cu materii fecale.
Durerea abdominala are caracter si intensitate variabila, fiind prezenta in majoritatea
cazurilor. Initial, se manifesta ca o senzatie de plenitudine jenanta sau cu caracter colicativ.
Daca extensia tumorala si/sau reactia inflamatorie supraadaugata, intereseaza peretele
intestinal, seroasa sau caile limfatice aferente, durerea devine intensa, localizandu-se in fosa iliaca, in
intreg hemiabdomenul stang, in epigastru si/sau in regiunea dorsolombara.
Tumorile cu localizare foarte joasa determina modificarea formei bolului fecal, dand aspectul
de scaune creionate.
In primele faze ale bolii, starea generala nu este interesata, mai tarziu aparand insa scaderea
ponderala progresiva. Astenia se observa mai rar, deoarece majoritatea bolnavilor consulta medicul
pentru tulburari de tranzit, inainte ca anemia - care apare tardiv si este mai putin intensa decat
cancerul de colon drept - sa devina clinic manifesta.

2.3. Diagnosticul paraclinic


Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si al stadiului de evolutie, examenul clinic trebuie
intregit cu datele oferite de examinarile complementare.
Examenul radiologic
Examenul radiologic, isi pastreaza si astazi o deosebita valoare, el putand fi completat cu
explorari endoscopice sau bioptice. Administrarea orala a substantei de contrast, in speta sulfatul de
bariu, poate evidentia cancerele avansate, ce produc oprirea tranzitului baritat cu dilatarea
segmentului colic.

Irigografia: constituie metoda cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon, fiind
usor de efectuat in orice serviciu de radiologie, avand rezultate corecte in circa 90% din cazuri. Se
practica, in afara starilor de urgenta, dupa o pregatire prealabila.
Semnele obisnuite ale cancerului colic sunt: stenozele, lacunele si stopul complet al
substantei de contrast.
Imaginea lacunara, marginala sau de fata (in functie de incidenta in care a fost surprinsa
tumoarea) corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonului.
Lacuna, situata pe un perete rigid, are contur neregulat, neomogen si uneori poate prezenta o
ulceratie centrala.

Imaginea de stenoza, corespunde unui proces tumoral care intereseaza tot conturul colonului
ca o lacuna circumferentiara, lumenul poate aparea pe cliseu ca un defileu excentric, neregulat
avand aspectul asemanator unui cotor de mar.
Trecerea brusca, de la colonul de calibru normal la zona lacunei circumferentiare, realizeaza
imaginea unei calote sferice, ce poate fi asemanata cu pantalonul de golf.
Cand tumoarea obstrueaza total lumenul colic, apare imaginea unui stop complet al
substantei de contrast, fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaza o tumoare vegetanta
voluminoasa, fie sub forma unui defileu ce se ingusteaza rapid si nu mai permite progresia bariului.
Astfel de aspecte, se intalnesc de regula la bolnavii cu subocluzie sau ocluzie, dar pot aparea
si in absenta unor tulburari majore de tranzit, daca, leziunii i se adauga un factor spastic.
Irigografia, cu bariu administrat pe cale orala, este contraindicata la bolnavii cunoscuti sau
numai banuiti ca avand cancer de colon, deoarece bariul se solidifica deasupra obstacolului tumoral si
chiar daca nu determina instalarea ocluziei, ingreuneaza foarte mult pregatirea intestinului pentru
operatie, crescand astfel riscul unor complicatii postoperatorii.
Rectoscopia: permite uneori explorarea portiunii distale a colonului. Are avantajul ca ofera
posibilitatea prelevarii de tesut in vederea efectuarii biopsiei.
Daca rectoscopul nu poate fi introdus pana la nivelul tumorii, el poate evidentia, uneori,
sangerari la nivelul lumenului colic, ceea ce duce la efectuarea de alte investigatii diagnostice.
Colonofibroscopia: se executa cu aparate de diverse lungimi, instrumentele actuale,
permitand explorarea colonului pe toata intinderea lui (pancolonoscop).
Colonofibroscopia este o examinare de finete, oferind date asupra aspectului tumorii,
extinderii, gradului de fixare si permite recoltarea de fragmente bioptice din mai multe zone ale
regiunii interesate. La bolnavii cu cancere stenozante ce nu pot fi depasite de aparat, se practica o
periere a tumorii, in vederea examenului citologic.
Colonoscopia: este recomandata, atunci cand, prin examenul radiologie nu s-a reusit
stabilirea diagnosticului si exista suspiciunea de neoplazie.
Laparoscopia: este utila pentru stabilirea extensiei tumorale, a gradului de invazie a
organelor din vecinatate si determinarile peritoneale.
Determinarea sangerarilor oculte, in materiile fecale, care este pozitiva in majoritatea
tumorilor, nu poate fi considerata ca mijloc de diagnostic; reactia negativa nu exclude cancerul de
colon, iar cea pozitiva poate fi influentata de numerosi factori de eroare.

Examenul citologic se poate face prin descoperirea celulelor exfoliate din pasta baritata. O
alta varianta a citologiei exfoliative, este aceea prin care se practica o periere directa a tumorii sub
control endoscopic sau prin lavaj cu solutie Ringer.
Scintigrafia hepatica: confirma prezenta metastazelor hepatice, mai ales la bolnavii ce
prezinta hepatomegalie.
Urografia: este necesara pentru vizualizarea extensii 1 or la nivelul aparatului renal.
Radiografia pulmonara: este necesara pentru a depista eventualele metastaze pulmonare.
Cistoscopia: este necesara in cancerele sigmoidiene cu evolutie pelvina in care se banuieste
invazia vezicii urinare.
Ecografia: poate fi adaugata celorlalte investigatii, atunci cand bolnavul se prezinta cu o
tumoare abdominala fara alte elemente clinice sugestive, pentru o anumita apartenenta de organ si
tinde tot mai mult sa inlocuiasca examenul scintigrafic.
Dozarea antigenului carcinoembrionar: se efectueaza atunci cand exista suspiciune de
neoplazie. Acest antigen poate fi prezent in serul bolnavilor cu cancer colorectal, dar cercetarile
ulterioare au demonstrat ca testul nu are specificitate, avand titru crescut si in alte localizari
proliferative, precum si in ciroza hepatica.
Examinarile sanguine indica o anemie hipocroma si leucocitoza.
Cresterea serumalbuminei in absenta hiperbilirubinemiei, asociata cu retente de
bromsulfonftaleina, pledeaza in favoarea metastazelor hepatice. Crestarea GOT si a altor enzime are
aceeasi semnificatie.

3. TRATAMENTUL
3.1. Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical al cancerului de colon depinde de stadiul evolutiv al tumorii, de
complicatiile existente si de starea generala a bolnavului.
Se considera ca localizarea bolii canceroase pe colon, are o oarecare benignitate, caracter
imprimat de mai multi factori, cum ar fi:
- evolutia lenta locala si regionala, ceea ce face ca rezultatele postoperatorii si supravietuirea
sa fie relativ bune;
- posibilitatea efectuarii unor exereze logice si satisfacerea din punct de vedere oncologic;
- beneficiaza de operatii bine reglate, in conditiile unui colon golit si dezinfectat, sub protectie
de antibiotice cu spectru larg;
Interventiile
postoperatorii.

unor

masuri

complexe

de

reanimare,

preoperatorii,

intraoperatorii

si

Mortalitatea a scazut sub 4-5%, iar supravietuirea peste 5 ani atinge 60% pentru tumorile
colonului drept si 55% pentru tumorile colonului stang.
Aceasta situatie apare relativ satisfacatoare in raport cu celelalte localizari ale bolii
canceroase.
Cu toate acestea chirurgia neoplasmului de colon este grevata de riscuri si dificultati
particulare ce tin de organ si de boala.
Desi este beneficiarul a doua surse vasculare importante, colonul are o vascularizatie
precara, o irigatie tisulara mult mai subreda decat celelalte segmente ale tubului digestiv, ce pare
limitata parca la strictul necesar.
Acesta este si motivul pentru reusita anastomozei sau suturii colice cu care se soldeaza
operatia.
Colonul este singurul organ intraperitoneal al carui continut este foarte septic, motiv pentru
care, daca nu se iau masuri speciale de protectie si prevenire, apar infectii cu germeni endogeni sau
tulpini virulente selectate prin tratamentul cu antibiotice,
Structura peretelui colic, datorita mai ales prezentei stratului muscular longitudinal numai la
nivelul celor trei tenii, fixitatea unor segmente si lipsa peritoneului la nivelul zonelor acolate, aduc un
surplus de fragilitate acestui perete si un factor chirurgical defavorabil, cu repercusiuni majore asupra
securitatii colice.

Chirurgia colica se practica frecvent la bolnavii in varsta, ceea ce aduce in plus riscurile
varstei inaintate.

3.2. Interventia chirurgicala


Neoplasmul de colon beneficiaza de un tratament complex: chirurgical, chimioterapie si
radioterapie. Din punctul de vedere al obiectivului propus, se disting doua tipuri de interventii si
anume:
- operatii radicale in sens oncologic
- operatii paliative indicate in stadiile avansate ale bolii, in faza complicatiilor si la persoanele
la care terenul si starea generala nu permit o interventie radicala.
Ca si moment operator, interventiile chirurgicale se impart in:
- interventii de urgenta
- interventii la rece (bolnavii cronici).

3.2.1. Pregatirea preoperatorie


Pregatirea unui bolnav cu cancer de colon este necesara si complexa, fiind posibila in
conditiile unei chirurgii elective implicand si elementele specifice pregatirii colonului pentru operatie.
Pregatirea preoperatorie este de doua feluri si anume:
-

locala - presupune pregatirea mecanica si chimica

generala.

Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului
gros pe de o parte, iar pe de alta parte scaderea septicitaii colice.
Se impune astfel o restrictie alimentara de cateva zile de la tot ce lasa reziduuri celulozice,
pastrand lactatele, ouale si o dieta exclusiv hidrica in ultimele 48 ore ceea ce rezolva problema
aportului.
Uleiul de ricin se poate administra cu 3-4 zile inainte de operatie, ceea ce poate ajuta
substantial evacuarea, la fel si clismele mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi in ultimele 24 de
ore. Metodele clasice, care presupun ingestia de laxative/purgative si clisme repetate, sunt relativ
incomplete.
De aceea se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutii hiperosmolare
introduse pe sonda gastrica, metoda se numeste wash- out sau prin metoda mai comoda pentru
bolnav, de a i se administra solutie de Manitol 10%, in cantitate de 1500 ml cu 48 de ore inaintea
interventiei. Ambele variante permit controlul clinic si de laborator al pierderilor hidrice si electrolitice.
Nu poate fi folosita aceasta metoda in ocluzii si nici la cei care nu ar suporta o depletie
hidrica brutala ( cardiaci).
Antibioterapia parenterala profilactica isi gaseste in chirurgia colonului o intrebuintare mai
larga decat in alte operatii digestive, astfel, in preziua interventiei se administreaza 2g de Neomicina si
2g de Metronidazol per oral.
Riscul mare al interventiilor de acest gen, adica al operatiilor pe colon, este si datorita
deficientelor imunologice, inerente oricarui neoplazic.
De aceea se recomanda administrare parenterala de Penicilina (8.000.000 / zi, incepand cu
24 ore preoperativ) asociata cu Kanamicina sau Gentamicina, tratament ce se aplica si in ziua operatiei
si postoperator.
Pregatirea generala urmareste corectarea dezechilibrelor hidroelecfrolitiee, compensarea
anemiei, hipoproteinemiei, a tarelor legate de teren, care se obtin mai greu la varste inaintate si in
formele cronice, intalnite deseori in cancerul de colon.

3.2.2. Operatii radicale


Sunt executate in raport cu topografia vaselor sanguine si limfatice si constau in exereza
larga a colonului, incluzand tumoarea si teritoriile limfatice de drenaj.
Aceste operatii presupun indepartarea intregului tesut neoplazic, evident macroscopic.
Operatiile radicale, curative, se efectueaza in conditiile respectarii normelor de securitate
oncologica in anumite conditii locale si generale.
Conditiile locale sunt: sa nu existe metastaze, invazie neoplazica la elementele vasculare ce
nu pot fi extirpate sau complicatii care sa nu compromita suturile.
Conditiile generale sunt: varsta si sa nu existe tare importante precum insuficienta
respiratorie, renala si coronariana.
Principiile interventiei radicale sunt urmatoarele:
- exereza tumorii cu limita de securitate de o parte si de alta;
- exeraza teritoriului vascular al segmentului respectiv;
- exereza teritoriului limfatic.
In functie de sediul tumorii se practica:
a) pentru localizarea la nivelul colonului drept:
- hemicolectomia dreapta.
b) pentru localizarea la nivelul colonului transvers:
- colectomia dreapta foarte largita catre descendent;
- rezectia segmentara cu sau fara restabilirea imediata a continuitatii.
c) pentru localizarea la nivelul colonului stang:
- splenopancreatectomia stanga, in situatia cancerului unghiului splenic ce metastaza in
ganglionii hilului splenic;
- colectomie segmentara, in cancerele sigmoidiene de forma schiroasa, in special la
bolnavii in varsta si tarati.

3.2.3. Operatii paliative

Se adreseaza mai ales in stadiile avansate ale bolii ( metastaze ganglionare juxtaregionale,
viscerale), in faza complicatiilor si la persoane la care terenul si starea generala nu permit o interventie
chirurgicala radicala. Astfel pot fi:
rezectii paleative
deviatii colice :
- interne
- externe.

3.2.4. Atitudinea chirurgicala in neoplasmele colice complicate


Neoplasmul colic complicat (ocluzie, perforatie, hemoragie, etc.) necesita o atitudine
terapeutica mai complexa, avand drept pivot tratamentul chirurgical.
Timpul si amploarea interventiei, depind de particularitatile legate de chirurgia colonului pe
de o parte, iar pe de alta parte de terenul bolnavului la care se adauga terenul neoplazic si stadiul
uneori avansat al leziunii.
Interventiile pentru neoplasmul de colon complicat au fost efectuate fie in urgenta imediata,
fie ca urgenta intarziata; la 2-3 zile dupa o scurta pregatire generala si locala ( in special in cazul
ocluziilor). Se recurge astfel la urmatoarele tipuri de interventii:
- cecostomia;
- anusul supralezional;
- ileotransversoanastomoza L-L (latero - laterala);
- ileosigmoidoanastomoza si transversosigmoidoanastomoza;
- rezectiile colice de urgenta.

3.2.5. Ingrijirea postoperatorie


Ingrijirea postoperatorie ridica probleme delicate, atat datorita terenului deseori fragil, tarat
cat si datorita particularitatilor chirurgiei colice amintite. ingrijirile de ordin general sunt comune
oricarei interventii abdominale majore la bolnavi de varsta medie sau avansata.
Antibioticele sunt necesare o perioada de 5-7 zile postoperator, sub forma unei asocieri care
sa acopere gama larga de germeni, fiind utila mai ales avand in vedere componenta anaeroba a florei
intestinale. Se va administra metronidazol sub forma de supozitoare (4-6 g/zi), iar odata cu
normalizarea tolerantei digestive se poate administra pe cale orala.

3.2.6. Complicatiile postoperatorii

In chirurgia cancerului de colon, complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente si mai severe
decat in alte
operatii
abdominale,
datorita
terenului
neoplazic,
vascularizatiei
relativ
deficitare si specificitatii continutului colic. Exista, deci un risc mare de dehiscenta a suturilor, ce poate
fi urmata de peritonita sau fistula colica externa.
Varsta avansata a bolnavilor cu cancer de colon duce la asocierea unor tare pulmonare si
cardiovasculare ce au drept consecinta aparitia unor complicatii respiratorii, coronariene, renale, etc.

3.2.7. Prognosticul
Prognosticul bolnavilor operati de cancer la colon depinde de precocitatea stabilirii
diagnosticului. La 20-30% din bolnavi nu poate fi executata operatia cu intentie de radicalitate, ci se
executa doar operatii paliative.
La cei operati cu intentie de radicalitate, supravietuirea depinde de extensia tumorii
(penetratia ei la seroasa si eventual la tesuturile invecinate, invazia elementelor vasculo - nervoase si
diseminarea limfatica) si de gradul de diferentiere histologica.
Raportata numai la clasificarea Dukes, supravietuirea dupa 5ani de la interventie este de 80%
in stadiul A, 65% in stadiul B, 30% in stadiul C cu metastaze in ganglionii limfatici, iar in stadiul D este
de maximum 5%.
In plus, prognosticul este negativ, fiind influentat de complicatiile existente in momentul
operatiei, cum ar fi ocluzia sau perforatia.

3.2.8. Tratamentul oncologic


Numarul mare de recidive locoregionale, aproximativ 35%, in cancerul colic sunt determinate
in mare masura de marimea tumorii si de gradul de invazie a ganglionilor limfatici, dar si existenta
unor cazuri inoperabile ce presupun instituirea unui tratament complex pentru imbunatatirea
rezultatelor.

3.2.9. Radioterapia
Aceasta se poate indica preoperator, intraoperator, postoperator, in recidive si in cancerul
metastazal.

3.2.9.1. Radioterapia preoperatorie


Radioterapia preoperatorie se indica la bolnavi cu tumori stenozante si cu risc marit. Doza
medie folosita a fost de 150-200 pe parcursul a patru saptamani.
Campurile de iradiere sunt centrate, astfel incat, sa includa sediul tumorii si al ganglionilor
regionali.
Interventia operatorie se indica la un interval de 4-6 saptamani de la terminarea curei
radioterapeutice. Iradierea intraoperatorie de 1000-1500 , poate fi combinata cu cea externa de 4500

cu camp de iradiere mai larg sau radioterapia prin implantare interstitiala pentru tumori cu potential
rezecabil.

3.2.9.2. Radioterapia postoperatorie


Se aplica la circa patru saptamani dupa vindecarea anastomozei, avand indicatia in mod
prioritar la bolnavii cu metastaze ganglionare si la cei cu risc crescut de recidive.
Dozele administrate variaza intre 4000-4500 , esalonate pe parcursul a 4-5 saptamani.

3.2.9.3. Radioterapia in recidive


Recidiva este sugerata la majoritatea bolnavilor de prezenta unor simptome specifice si
anume: modificari ale habitusului colonului, diaree, scurgeri mucosanguinolente, tuse, tulburari
respiratorii, etc.
Tratamentul recidivelor este complex, incluzand astfel tratamentul chirurgical, chimioterapie
si de iradiere. Dozele de iradiere sunt de 3500-5000 , aplicate in 4-5 saptamani.

3.2.9.4. Radioterapia in cancerele inoperabile


Inoperabilitatea tumorii este conditionata de invazia tesuturilor din vecinatate sau de
metastazari multiple. Radioterapia are un caracter simptomatic ce vizeaza: durerea, sangerarea,
eliminarea de secretii patologice si tulburarile de tranzit.
Efectele iradierii asupra durerii sunt multumitoare in marea majoritate a cazurilor. Sangerarea
si eliminarea de secretii mucoase sau purulente sunt ameliorate evident, iar 50% din bolnavi afirma
disparitia acestor simptome pentru perioade variabile de timp ce merg pana la 24 de luni.

3.2.9.5. Iradierea metastazelor


Intrucat releele ganglionare sunt zonele frecvent prinse in procesul de metastazare, se
iradiaza lanturile ganglionare paraaortice pana la nivelul L2.
In metastazele pulmonare, beneficiile sunt evidente si ele se obtin cu doze mari de iradiere.
Metastazele hepatice sunt mai refractare.
Radioterapia poate fi grevata si de unele complicatii cum ar fi enteritele necrozate ce pot fi
fatale: dehiscenta de sutura la nivelul anastomozei; tulburari dispeptice (inapetena, varsaturi); fibroza
secundara.
Aceasta impune o buna selectare a cazurilor si o judicioasa aplicare pentru ca un tratament
iradiant sa nu devina teratogen.

3.2.10. Chimioterapia cancerului de colon


Chimioterapia folosita ca tratament adjuvant sau paliativ are un rol insemnat in distrugerea
bolii minime reziduale sau prelungeste sansa de supravietuire in formele avansate.
in pofida faptului ca majoritatea cancerelor colice sunt adenocarcinoame, rezulta deci ca sunt
forme greu de influentat prin terapie citostatica.
In ultimele doua decenii s-au intreprins numeroase cercetari in vederea gasirii unui agent
chimioterapie sau a unei asocieri de chimioterapiecu eficienta reala.
A. Monoterapia
In cadrul monoterapiei, substanta cea mai des utilizata si cu cele mai bune rezultate este 5
fluoro-uracilul (5 FU). Pentru a fi eficace acesta trebuie activat prin metabolizare, adica trecut la
compusul activ fluoro 2 dezoxiuridilat.
In alegerea caii de administrare, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca administrarea pe cale
orala sau intravenoasa prelungita, este urmata de eliminarea pe cale respiratorie in proportie de 90%,
in timp ce o injectie intravenoasa rapida este urmata de o eliminare respiratorie de numai 63%, deci se
administreaza sistematic intravenos sau in administrari arteriale pentru efecte regionale.
Doza utilizata este: 15 mg/kg corp sau 600 mg/m2 pe zi administrat saptamanal.
Regresiunea leziunilor metastatice dupa 5 fluoro - uracil este de 32% la nivelul abdomenului;
24% la nivelul ganglionilor limfatici; 16% in teritoriu cutanat si subcutanat; 6-8 % la nivelul plamanilor.
Durata medie de supravietuire, dupa diagnosticul de cancer de colon avansat la subiectii care
raspund la chimioterapie cu 5 fluoro - uracil este de numai 20 de luni, fata de numai 10 luni la cei care
nu raspund la acest tratament.
Alte chimioterapice folosite:

- BCNU administrata in doza de 250-375 mg/m2 , raspuns favorabil in 13% din cazuri;
- CCNU rata raspunsului, in 9%;
- Me CCNU 175-250 mg/m2 , in 11-25%;
- Metotrexat ,in 17%;
- Mitomicina C ,in 18%.
B. Asocieri chimioterapice
Eficienta redusa a monoterapiei a dus la cautarea unor asocieri de chimioterapice, care sa fie
mai active. in cadrul acestor asocieri se aleg substante care pot fi folosite in doze integrale, nu au
efecte toxice aditive si au efecte terapeutice sinergice sau aditive.
S-au asociat doua, trei, sau patru substante. De un interes si o atentie mare s-a bucurat
schema propusa de Montei, constand in asocierea de:
- Me CCNU 175 mg/m2 per os la fiecare 10 saptamani;
- 5 fluoro-uracil 10 mg/kg corp intravenos sau per os, timp de 5 zile consecutiv;
- Vincristine 1 mg/m2, l/zi la fiecare 5 saptamani.
Rata raspunsului a fost de 43%, fata de numai 19% cu monoterapie cu 5 fluoro-uracil.
Progresele in chimioterapia cancerului colic apar in ansamblu inca modeste, daca sunt privite
prin prisma numarului de cazuri cu remisiune si a duratei acesteia, raportul se schimba.
Prin decantarea experientelor acumulate si prin rezultatele perioadei actuale se incearca
utilizarea chimioterapie! ca terapie standard.

PREGATIREA PREOPERATORIE
Interventia chirurgicala constituie o forma de agresiune, determinand din partea organismului
un raspuns caracterizat fie prin manifestari minore fie printr-un sindrom reactionai sistemic, denumit
sindrom postoperator sau boala postoperatorie.
Reactia organismului operat si traducerea ei clinica sunt variabile in intensitate in functie de
amploarea si durata interventiei, calitatea anesteziei, terenul individual, varsta, afectiunea de baza
pentru care s-a intervenit, calitatea ingrijirilor preoperatorii, preoperatorii si postoperatorii.
Ingrijirea bolnavilor inainte de interventiile chirurgicale, in scopul pregatirii lor, variaza in
raport cu motivul pentru care se face interventia, cu starea generala a bolnavului si cu timpul avut la
dispozitie pana in momentul operatiei.
O buna pregatire a bolnavului consta intr-o serie de masuri luate cu scopul de a intari
capacitatea de rezistenta a organismului si a preveni complicatiile postoperatorii.
Asistenta medicala va discuta foarte incurajator in zilele de dinaintea operatiei si mai ales in
ziua premergatoare operatiei. Ea nu va da insa nici un detaliu deosebit asupra tipului de operatie,
decat daca are o indicatie speciala din partea medicului. Va asigura bolnavul ca totul se va desfasura
in conditii perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul pentru ca
operatia sa se desfasoare bine.
I. Pregatirea generala preoperatorie
Pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatie consta din:
-

menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului cum decurge

operatia
- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si de rezistenta
fata de socul operator
- intarirea organismului prin reechilibrare hidro - electrolitica, normalizarea proteinemiei,
vitaminizarea si la nevoie alimentarea speciala;
-

stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului;

- golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului, stomacul, colonul, vezica
urinara si toaleta bolnavului.
Inima, plamanii, creierul, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult in timpul
unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor raspunde
interventiei operatorii se vor executa cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pentru depistarea unei eventuale boli pulmonare. Cu aceasta


ocazie se va controla si aspectul global al cordului;
-

se va executa o electrocardiograma, se va masura TA., se va numara frecventa pulsului;

- asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul, acestora;
-

se controleaza temperatura bolnavului pe tot timpul internarii;

se va efectua analiza simpla de urina;

examinarea sangelui da relatii multiple;

tuturor persoanelor carora li se va face interventie chirurgicala li se va determina grupul


sanguin si factorul Rh
De mare importanta este sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul are o alergie la unele
medicamente, pentru ca acestea sa nu fie intrebuintate.
A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg ajutat de asistenta si pune in evidenta starea
fiziologica a bolnavei, dand posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si a unor boli
insotitoare.
Examenul va fi completat de examinarile paraclinice.
B. Pregatirea psihica
Medicul va informa bolnava in ceea ce priveste interventia chirurgicala.
Pregatirea psihica a bolnavei se va face cu multa atentie si solicitudine. Se va suprima tot
ceea ce ar putea sa-i produca bolnavei o stare de neliniste.
Starea de anxietate se va reduce prin informatii sumare privind interventia chirurgicala.
Bolnava se va incuraja punand-o in contact cu convalescente care au evolutie postoperatorie
optima.
I se va crea un cadru de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.
Se va asigura legatura cu apartinatorii care au o mare influenta benefica asupra sa,
incurajand-o si sustinandu-i moralul.,
La indicatia medicului se vor administra calmante.

C. Ingrijiri igienice
Daca va fi cazul, se va efectua dusul sau baia.
Daca starea pacientei permite, va fi indrumata zilnic sa faca baie sau dus, urinate de:
ingrijirea parului, igiena cavitatii bucale, taierea unghiilor.
Se vor asana focarele de infectie, daca va fi cazul. La recomandarea medicului se va efectua
control stomatologic, iar daca va fi cazul se va face tratament stomatologic.
II. Ingrijirile din preziua operatiei
A. Pregatirea generala
Se va asigura repausul fizic, intelectual si psihic.
Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va
primi seara, inainte de culcare cate o tableta de Romergan si Fenobarbital.
Regimul alimentar: in preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber. Va avea grija sa bea o cantitate normala
de lichide.
In seara de dinaintea interventiei chirurgicale se va efectua clisma evacuatoare (daca nu sunt
contraindicatii); la indicatia medicului se va efectua o clisma si in dimineata zilei in care va fi operatia.
Se va asigura igiena corporala, efectuandu-se baie, dus sau baie pe regiuni.
B. Pregatirea locala
Se curata pielea, sapunind regiunea, insistandu-se la pliuri si ombilic, in cazul in care operatia
urmeaza a se efectua in apropierea sau intr-o zona cu par, acesta va fi ras pe o suprafata mai larga
(circa 5-10 cm) fata de limitele inciziei. Se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate in eter, se
dezinfecteaza cu un antiseptic (alcool), iar campul operator se va acoperi la indicatia medicului.
III. Ingrijirile din ziua operatiei
Este bine ca bolnavul sa nu fie trezit prea devreme, mai ales daca este sub influenta
somniferului administrat cu o seara inainte. Pregatirile preoperatorii imediate constau in:
efectuarea unei clisme, care este obligatorie la bolnavii operati pe tractul digestiv.
Purgative se administreaza, la indicatia medicului pentru bolnavii la care se fac interventii mari pe
tractul digestiv, pentru ca purgativele saracesc organismul de lichide si saruri minerale.
-

se vor taia unghiile, proteza dentara se va indeparta ( cand este cazul)

bolnavii vor fi invitati sa urineze, inainte de a fi dusi in sala de operatie

femeile vor fi imbracate cu camasa de noapte iar barbatii cu pijama; la femei se va


strange parul lung intr-o boneta sau basma.
se va administra, inainte de intrarea in sala de operatie, medicatia preanestezica indicata
de medicul preanestezist. Se administreaza in injectie intramusculara Mialgin, Romergan si Atropina.
IV. Ingrijiri postoperatorii
A. Ingrijiri acordate pana la instalarea la pat
Prima grija este ca bolnavii sa fie tinuti in blocul operator, in camera de urmarire
postoperatorie, pana cand sunt constienti si au functiile vitale stabilite. Chirurgul si anestezistul vor
vizita apoi frecvent pacientul operat in primele ore dupa operatie in sectia de terapie intensiva sau in
salon.
Dupa plecarea bolnavului la operatie, asistenta medicala de salon va da dispozitii pentru
schimbarea lenjeriei de pat si aleza de cauciuc acoperita cu o aleza de panza, pentru ca intors de la
operatie, bolnavul sa gaseasca patul curat si pregatit corect. Camera va fi aerisita si se va controla
temperatura camerei ce trebuie sa fie de 18-20 C.
Se vor asigura materialele in vederea reanimarii postoperatorii si pentru supravegherea
bolnavului.
Transportul va fi efectuat silentios, pacientul fiind asezat in decubit dorsal cu capul intr-o
parte, supraveghindu-se pulsul, eventuala varsatura, aparitia cianozei, perfuzia si drenurile.
B. Supravegherea si ingrijirile imediate
Bolnavul odata ajuns in salon, va fi luat in primire de asistenta medicala, care va ajuta ca
acesta sa fie pus in pat, se va ingriji sa fie bine acoperit, sa stea comod. Asistenta va controla in mod
frecvent starea pansamentelor, atat pe ale celor care au tuburi de dren, cat si pe cele ale celor care nu
au asfel de tuburi.
Dupa sosirea bolnavului in salon, asistenta ii va verifica T.A., pulsul, respiratia notand valorile
acestora. Ca regula generala, pentru toti bolnavii operati, se va face o urmarire sistematica
(monitorizare), in acest scop functiile vitale vor fi notate in prima ora la fiecare 15 min si apoi la 3 ore,
in prima zi postoperator, dupa care o data pe zi in zilele urmatoare.
Se va controla si nota debitul urinar, eventuala staza gastrica, precum si cantitatea si
calitatea de secretii care se evacueaza din tuburile de dren.
Asistenta nu va parasi nici un moment bolnavul atata vreme cat el este inca sub influenta
substantelor narcotice. Actiunea acestora poate sa revina chiar daca bolnavul a plecat din sala de
operatie trezit, cu reflexele revenite, acesta poate sa recada sub actiunea drogurilor administrate si
daca nu este supravegheat, limba poate sa-i cada astupand glota iar bolnavul sa moara asfixiat.

Odata ce prima perioada postoperatorie a trecut, asistenta va sfatui bolnavul sa faca miscari
in pat, pentru a preveni o staza venoasa ca si complicatiile pulmonare sau de decubit. In cazul in care
bolnavul a transpirat, i se va schimba camasa sau pijamaua, daca cearsaful s-a imbibat de transpiratie
sau cu secretie va fi schimbat.
Se va crea bolnavului cea mai buna pozitie in pat, asezandu-i perna, ridicandu-i spatarul
patului, ajutandu-1 sa se miste de pe o parte pe alta.
Cei care nu sunt complet constienti au tendinta sa-si smulga pansamentele, tuburile de dren,
sondele nazale sau uretrale, ei trebuind imobilizati la pat si supravegheati indeaproape.
Ingrijirea mucoasei bucale se va face cu tampoane imbibate in solutii diluate de bicarbonat
de sodiu, acid boric, o lingurita de glicerina la un pahar cu apa. Pentru asigurarea unui somn odihnitor
se va administra seara un hipnotic usor.
C. Ingrijiri speciale dupa rahianestezie
1.

Transportul se efectueaza in pozitia decubit dorsal.

2.

Bolnavul va fi instalat in pat in aceeasi pozitie, fara perna cel putin 24 de ore.

3. Se vor supraveghea functiile vitale si vegetative, pulsul putand fi usor bradicardic, T.A.
poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor moton.
4. Prima mictiune de dupa operatie are o deosebita insemnatate, ea trebuind sa apara
in decurs de cateva ore de la interventie.
5.
extremitati.

Revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre

6. Depistarea incidentelor: daca apare cefaleea, aceasta se combate prin aplicarea pungii cu
gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrare de antialgice. Aparitia greurilor, a redorii
cefei trebuie anuntate medicului.
Calmarea durerii
Trebuie sa fie una din preocuparile importante ale asistentei. Durerea postoperatorie este
inerenta si rar sunt pacienti care sa fie atat de bine pregatiti psihic, incat sa nu reactioneze cu
intensitate si care sa nu se manifeste foarte zgomotos din cauza durerii. Perceperea durerii are roluri
importante in luarea de masuri pentru evitarea cauzelor care o provoaca si in tratamentul multor boli.
Durerile postoperatorii, ofera semnale importante pentru stabilirea unor eventuale complicatii, dar
daca nu este vorba de complicatii, ele sunt o sursa inutila de suferinta si frica permanenta. Bolnavul
evita sa se miste, sa respire adanc sau sa tuseasca, ceea ce ar putea crea complicatii ulterioare
importante.
inainte de a folosi medicamentele analgezice, asistenta medicala va trebui sa poarte o
discutie blanda si incurajatoare cu bolnavul, asigurandu-1 ca poate cu vointa sa invinga sau sa-si

atenueze durerea si ca aceasta durere nu se datoreaza unor eventuale complicatii putandu-se evita
administrarea frecventa de droguri.

PREZENTAREA CAZURILOR
4. DOSARUL 1 DE INGRIJIRE
Date de identificare:
Nume si prenume: Diaconu Elena
Varsta: 62 ani

Sexul: feminin
Domiciliul: Craiova; Judetul Dolj
Elemente fizice:
Grupa sanguina: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 60Kg; Inaltimea: l,62m
Pacienta prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.
Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internarii: 11.03. 2009;
Data externarii: 25.03 2009;
Zile de spitalizare: 15;
Diagnostic la internare: Suspect neo sigmoid;
Diagnostic la externare: Neoplasm de colon sigmoid stadiul III (T3, NI, Mx);
Tehnica operatorie: Anus iliac pe bagheta;
Motivele internarii: dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie ce alterneaza cu diaree,
balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica, scadere ponderala.
Istoricul bolii;
Pacienta afirma ca de 2-3 luni prezinta dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang, constipatie ce
alterneaza cu diaree,, balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica, scadere ponderala.

Bolnava se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova, pentru examen de
specialitate;
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta;
Antecedente personale: pacienta este la menopauza;
nasteri: 2;
avorturi: 3;
nu are alte antecedente patologice
Situatia familiala si sociala:
Stare civila: casatorita
Numar copii: 2
Situatia sociala: pensionara
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si unul dintre copii intr-o casa cu 3 camere.
Nationalitatea: romana
Religia: crestin ortodoxa;
Persoane cu care se ia legatura:
Nume: S.M.;
Gradul de rudenie: sot;
Adresa: aceeasi cu a pacientei;
Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea, nu fumeaza;
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generala: usor alterata;
Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospatial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.

Aparat

respirator:

sonoritate

pulmonara,

murmurul

vezicular

prezent,

torace

normal conformat.
Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere
periferice pulsatile, T.A.= 140/75 mm Hg, P = 80 p / min, R = 23 r / min.
Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili; pacienta la
menopauza,
Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile
respiratorii, dureros la palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.
S.N.C

reflexe

conditionate

si

neconditionate

prezente,

ROT

prezente. Observare initiala;


Situatia la internare: I = 1,62 m; G = 60 Kg.
T.A.= 140 / 75 mm Hg,
P = 80 p / min,
R - 23 r / min
Aspecte psihologice:
Starea de constienta: pacienta este constienta, si comunica verbal
Comportament: agitat, alternand cu momente de liniste si nepasare; anxios din cauza incertitudinii
diagnosticului si a durerii ce persista.
Aspecte sociologice: pacienta este pensionara, se ocupa cu treburile gospodariei legate de casa si
gradina impreuna cu sotul. impreuna cu ei locuieste fiul care este casatorit si are un copil de care au
grija cei doi bunici.
Se teme de un diagnostic grav, precum si de reactia celor din jur, mai ales ca are grija de nepotel, fiind
nevoita sa stea departe de el din cauza spitalizarii.

ANAMNEZA ASISTENTEI:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: nealterata;
aparat respirator integru morfo - functional;
respiratie ritmica ampla, profunda, de tip abdominal

puls 80 p/m;
T.A. max. = 140 mmHg ; T.A. min = 75 mmHg;
nu prezinta zgomote respiratorii;
ambele hemitorace prezinta, aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei
mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente, dense;
tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;
pacienta prezinta proteza dentara, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz
reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara
alimentatie inadecvata prin deficit din cauza afectiunii organice intestinale manifestata
prin scadere ponderala, consum redus de alimente, slabiciune si lichide, tegumente uscate
modificarea programului meselor care era in numar de trei mese si doua gustari, din cauza
scaderii apetitului, ajungand la doua mese pe zi si o gustare
scaderea poftei de mancare din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere
ponderala, pacienta pierzand in greutate. Initial avea ogreutate de 70 de kg, iar in decurs de trei luni, a
scazut circa l0 kg, in prima luna scazand trei kg, apoi in cea de-a doua trei, iar in ultima patru kg.;
daca inainte de manifestarile

enuntate

mai sus, pacienta

nu avea preferinte culinare,

acum nu mai poate consuma alimente care sunt greu digerabile si produc balonare cum ar fi:
condimente, fasole, mazare, varza, mere, banane;
consuma in jur de 1500 ml de lichide pe zi
3. Nevoia de a elimina: alterata

pacienta prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi;


urina are culoare galben deschis pana la galben inchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urina proaspata (de bulion);
reactia este acida> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;
diureza 1200 ml;
modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice manifestata prin constipatie
alternand cu scaune diareice cu mucus si sange,dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;
diaree si constipatie din cauza tulburarilor de tranzit manifestate prin scaune in numar de
3-6 scaune pe zi sau, dimpotriva, scaune la 2-4zile, cu mucozitati si sange;
mirosul este fetid;
tulburarile

de tranzit

stau sub forma alternantei perioadelor

de

diaree

cu

cele de

constipatie
aceasta alternanta a constipatiei cu diareea, ne duce la o suspiciune de cancer de colon;
balonare postprandiaia din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
dificultate

in deplasare din cauza durerilor abdominale manifestata prin mers

usor aplecat;
diminuarea

interesului

pentru miscare din

cauza

afectiunii manifestata prin mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate


5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata
insomnie din cauza durerilor abdominale manifestata prin oboseala;
neliniste din cauza tulburarilor de gandire manifestata prin aparitia unor sentimente si idei
pe care se straduieste sa le indeparteze
dificultate de adormire din cauza anxietatii manifestata prin somn agitat, superficial;

somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin
ore putine de somn si treziri sau perioade de veghe intimpul noptii, fata palida, ochi incercanati

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata


pacienta
Hainele

se poate imbraca si dezbraca singura;

sunt alese cu gust si decenta, adecvate climatului si locatiei (

camasa de noapte si capot);


vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientei;
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata;
temperatura corpului este in limite normale: 36 C;
tegumentele sunt palide, caldute;
temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25 C;
transpiratie minima;
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata;
pacienta isi poate efectua singura toaleta corporala;
pielea este curata, neteda, catifelata;
urechile sunt de conformatie normala, curate;
mucoasa bucala este umeda;
are unghii curate, taiate scurt;
isi efectueaza singura toaleta bucala si a protezei;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterata
salonul in care se afla pacienta este bine aerisit, temperatura ambianta este de ] 8- 25 C,
umiditatea intre 30% - 60%;
anxietate

datorita amenintarii fizice prin investigaiile ce urmeaza a fi facute

manifestata prin neliniste;


tulburari de gandire din cauza incertitudinii diagnosticului manifestati prin comportament
agitat alternand cu perioade de liniste;

fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta


10. Nevoia de a comunica: nealterata
pacienta poate comunica verbal si nonverbal, este receptiva la intrebarile echipei
medicale;
functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate,
tactila, sensibilitate gustativa si a mirosului;
este interesata de boala sa, vrea sa stie cat mai multe;
isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile.
11. Nevoia de practica religia: nealterata
pacienta este de religie crestin-ortodoxa, participa la slujbele bisericesti si are incredere in
Dumnezeu;
pacienta este constienta de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor
convingeri;
12. Nevoia de fi util: nealterata
pacienta isi accepta starea noua in care se gaseste;
pacienta poate depasi anumite momente critice;
vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatoasa, sa fie impreuna cu sotul si copiii, pe care-i
iubeste si sa aiba grija de nepotelul pe care 1-a crescut de cand era mic.
13. Nevoia de a invata: nealterata
pacienta este constienta de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in
vederea obtinerii unei stari de bine;
prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa
14. Nevoia de a se recrea: nealterata
pacienta este interesata de ceea ce se petrece m jurul sau, este activa si participa la
activitati
prezinta interes fata de activitatile curente ale vietii.

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME


DE INGRIJIRE
Nevoia de a bea si a manca: usor alterata
alimentatie inadecvata prin deficit din cauza afectiunii organice intestinale manifestata
prin inapetenta, scadere ponderala, consum redus de alimente si lichide, tegumente uscate;
modificarea programului meselor care era in numar de trei mese si doua gustari, din cauza
scaderii apetitului, ajungand la doua mese pe zi si o gustare;
scaderea poftei de mancare din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere
ponderala, pacienta pierzand in greutate. Initial avea o greutate de 70 de kg iar in decurs de trei luni, a
scazut circa l0 kg, in prima luna scazand trei kg, apoi in cea de-a doua trei kg, iar in ultima luna patru
kg .

Nevoia de a elimina: alterata


modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice manifestata prin constipatie
alternand cu scaune diareice multiple cu mucus si sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;
diaree si constipatie din cauza tulburarilor de tranzit manifestata prin scaune in numar de
3-6 scaune pe zi sau, dimpotriva, scaune la 2-4 zile, cu mucozitati si sange;
balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor insuficiente
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata
dificultate in deplasare din cauza durerilor abdominale manifestata prin mers usor aplecat;
diminuarea

interesului

pentru

miscare

din

cauza

afectiunii

organice manifestata

prin mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate


Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata
insomnie din cauza durerilor abdominale manifestata prin oboseala;
dificultate de adormire din cauza anxietatii manifestata prin somn agitat, superficial;
somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore putine
de somn si treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, prin fata palida si ochi incercanati
Nevoia de a evita pericolele: alterata

anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute manifestata


prin neliniste;
tulburari de gandire din cauza incertitudinii diagnosticului manifestata prin comportament
agitat alternand cu perioade de liniste;
fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical.
Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.
Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de instalarea
unei peritonite localizate sau difuze; fistula; inflamatie peritumorala si infectii pleuropulmonare,
tromboflebite.
Deces: da.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii;
sa revina la nivelul optim de sanatate;
sa aiba Stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea
independentei functionale
Obiective intermediare:
sa inteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabila sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate;
sa aiba incredere in personalul medical;
sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte
Obiective specifice:
sa revina la un tranzit intestinal normal
sa nu mai aiba dureri abdominale

sa nu mai prezinte diaree si constipatie


sa revina la programul normal al meselor, sa-i revina pofta de mancare
sa fie echilibrata nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate
sa revina la un mers normal
sa-si recapete interesul pentru miscare
sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire
sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor
sa-si diminueze anxietatea
COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?
la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacienta nu mai prezinta scaune cu mucozitati si sange
nu mai prezinta dureri abdominale
va reveni la un tranzit normal
va fi echilibrata nutritional
nu mai este nelinistita si are incredere in echipa medicala.

Stare generala alterata cu suspiciune de Bolnava sa fie diagnosticata cu certitudine in Am pregatit


neoplasm de colon sigmoidian.
urmatoarele 2 zile.
paraclinice: anal

laborator, Rx pul

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

11.03

Modificarea tranzitului
intestinal din cauza
necunoscuta manifestata
prin constipatie alternand
cu scaune diareice
multiple cu mucus si

Pacienta sa fie
diagnosticata cat
mai repede, in
vederea instituirii
unui tratament
adecvat bolii sale.

Am pregatit bolnava pentru:


-

recoltarea analizelor de sange pentru examene


(HLG, hematocrit, ureea sanguina si glicemie, VS
Howell, timp Quick, examen de urina, examen ra
EKG), examenul materiilor fecale.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

sange, dureri in fosa


iliaca stanga si flancul
stang,balonare
postprandiala.

Pacienta sa revina la
un tranzit intestinal
normal in
urmatoarele doua
zile.

- examenul colonoscopic;

Pacienta sa-si
diminueze durerile
abdominale in douatrei ore.

Am calculat zilnic bilantul hidric:

Am invatat pacienta sa nu mai consume alimente


digerabile cum ar fi: fasole, varza, condimente, b
precum si lichide acidulate. Sa consume compot
Alimentatie inadecvata
plata. I-am spus pacientei sa faca mici plimbari s
prin deficit din cauza
Bolnava sa fie
usoare de flexie si extensie a mainilor si picioare
tumorii sigmoidiene
echilibrata nutritional avea un tranzit cat mai bun si pentru evitarea me
manifestata prin
si hidro-electrolitic in abdominal. Pentru diminuarea balonarilor, am inv
inapetenta, scadere
urmatoarele doua
sa mearga la toaleta pentru a elimina gazele din
ponderala, consum redus zile.
dat preventiv un comprimat de carbune animal, l
de alimente si lichide,
medicului.
tegumente uscate.
Bolnava sa creasca
in greutate 0,5 Kg pe Am calculat zilnic ratia alimentara tinand cont de
Dificultate in a se odihni, saptamana.
repaus a pacientei si la necesarul de baza de 13
din cauza durerilor
indicatia medicului, am suplimentat necesarul de
abdominale manifestata
Pacienta sa doarma, cal/zi. Mesele au fost repartizate, astfel incat, sa
prin oboseala si somn
linistit, timp de 8 ore deficitul de alimente, care au dus la o scadere im
intrerupt.
greutate, mesele fiind repartizate in numar de 5 p
pe noapte, fara
de trei ore, cum ar fi: ora 8, 11, 14, 17, 20. Alimen
intrerupere, in
compusa in special din: supe, lactate, oua, fainoa
urmatoarele 48 de
legume.
ore.

- intrari -1500 ml /zi


- iesiri - 1200 ml / zi

Se suplimenteaza necesarul de lichide cu 1000 m


repartizate astfel: la fiecare 3 ore cate 200 ml de
neacidulate, compot. Am lasat pacienta sa aleag
dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile

Am cantarit zilnic bolnava, plecand de la 60 de k


luand in greutate 0,1500 Kg.

Am intocmit cu pacienta un program corespunza


doua ore dupa masa de pranz, intre orele 14-16
noapte intre orele 23-7. Am administrat: la indica
fiola de Diazepam i.m. inainte de culcare cu 2 or
administrat pacientei o fiola de Algocalmin i.m. se

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

medicului, pentru diminuarea durerilor abdomina

12.03

Anxietate datorita
amenintarii fizice prin
investigatiile ce urmeaza
a fi facute manifestata
prin neliniste.
Dificultate in deplasare
din cauza durerilor
abdominale prin mers
usor aplecat.

13.03

Pacienta sa nu mai
prezinte anxietate si
sa fie informata cu
privire la
investigatiile ce
urmeaza a-i fi facute
in urmatoarele 12
ore.
Pacienta sa nu mai
prezinte dureri
abdominale, si sa
revina la un mers
normal in 24 de ore

Diminuarea interesului
pentru miscare din
cauza afectiunii organice
manifestata prin
mentinerea timp
indelungat a unei stari de
imobilitate.

Pacienta sa se
mobilizeze
executand; miscari
usoare si sa faca
plimbari mici prin
salon sau pe hol in
urmatoarele 12 ore.

Anxietate din cauza


necunoasterii
diagnosticului
manifestata prin
neliniste.

Sa-si. diminueze
anxietatea. Pacienta
sa aiba informatii
despre posibila sa
boala si masurile de
prevenire a
complicatiilor in
decurs de trei ore.

Am explicat pacientei ca toate actele medicale ca


efectuate sunt in vederea punerii unui diagnostic
si cat mai concret. Am asigurat pacientei repausu
pregatit pacienta in vederea examenului colonos
explicandu-i in ceea ce consta si anume: ca treb
pana a doua zi 4 litri de apa in care se adauga o
numita Fortrans.

Am invatat pacienta cum sa consume acest ame


spus ca nu are voie sa consume altceva pana in
care i se va face colonoscopia.

Am sfatuit pacienta ca ori de cate ori are dureri a


stea in repaus la pat, in pozitie antalgica, de dec
picioarele flectate pe abdomen si mainile incrucis
iar daca sta pe spate, in decubit dorsal, sa stea c
indoite si cu o perna sub genunchi. I-am adminis
Piafen la indicatia medicului.

Am explicat pacientei ca imobilitatea tiu face altc


amplifice starea de anxietate si ca poate sa aiba
pulmonare, cardiovasculare. Am ajutat pacienta
prin salon, am determinat-o sa practice exercitii a
in limita tolerantei timp de zece minute de trei-pa
discutat cu pacienta despre semnele bolii sale., d
investigatiilor, despre eficienta echipei medicale.
pana la aflarea diagnosticului cu certitudine, nu t
panicata si nelinistita, deoarece echipa medicala
pregatita, are multa experienta, iar investigatia ca
fi facuta, respectiv . colonoscopia, ne va da delat
boala. Pentru ca a aflat de suspiciunea de cance
sa-i intaresc convingerea ca aceasta boala nu es
moartea sau cu izolarea sociala.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

14.03

Alimentatie
inadecvata
prin deficit din cauza
restrictiei
alimentare
impusa de interventia
chirurgicala intestinala.

Anxietate din cauza


interventiei chirurgicale si
a complicatilor
manifestate prin stari de
neliniste, agitatie, facies
crispat, voce
tremuratoare, insomnie.

Pacienta sa
inteleaga si sa
respecte indicatiile
pre operatorii..
Pacienta sa fie
pregatita din punct
de vedere fizic
pentru operatie, in
24 de ore.

A fost impusa o restrictie alimentara pacientei si


dieta hidrica in urmatoarele 48 de ore, premerga
interventiei chirurgicale. Am administrat ulei de ri
ceea cea ajutat substantial evacuarea intestinulu
obligatorie in operatia pe colon ce urmeaza a fi e

Pacienta sa fie
pregatita fizic si
psihic pentru
interventia pe colon.

Am incercat sa diminuez pacientei nelinistea in c


operatia si despre posibilele complicatiile ulterioa
despre interventia chirurgicala cu tot ceea ce inc
Am informat pacienta despre diferitele proceduri
(asepsia, pregatirea locala, medicatia, sonda vez
proceduri postoperatorii (sala de trezire, ingrijirile
controlul durerii, repausul la pat).

Am administrat pacientei solutie de Manitol 10%,


1500 ml. La indicatia medicului pentru profilaxia
administrat parenteral Penicilina, asociata cu Ka
tratament care se aplica si in ziua operatiei si po

14.032009
Pregatirea preoperatorie:
1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree,
glicemic, timp Quick, timp Howell, grup sanguin, facrorul Rh, examen sumar de urina.
2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului
gros pe de o parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.
3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore,
alcatuita din solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5 %.
4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice
care presupun ingestia de laxative/purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.

5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in


cantitate de 1500 ml cu 24 de ore inaintea interventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al
pierderilor hidrice si electrolitice. Se impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 / zi,
incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata cu Kanamicina, tratament ce se aplica si in ziua operatiei
si postoperator.
6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se
face baie generala si se imbraca bolnava cu lenjerie surata.
7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa
care se acopera cu o compresa sterila.
8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de
foliculita, intertrigo, eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.
14.03.2009 ora 0800
1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.
2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.
3. Se indeparteaza lacul de pe unghii, este atentionata sa nu-si dea cu ruj, explicandu-i ca
astfel pot fi mai bine urmarite functiile respiratorii si circulatorii a caror tulburare intraoperatorie se
evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor.
4. Inainte de intrarea in sala de operatie, pacienta isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda
vezicala permanenta.
Ora 1100
1. pacientei i se efectueaza preanestezie cu Atropina 0,5 si Diazepam intramuscular.
Anestezia generala are trei faze: inductie, relaxare si trezire.
2. La - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie:
Fentanil 1 fiola, Pavulon 1 fiola, apoi panchetamina 1 fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si
Dormicum 1 fiola.
3. Tehnica operatorie se numeste anus iliac pe bagheta, a decurs in conditii bune, fara
complicatii in timpul procedeului operator, pacienta a fost transportata in sectia A.T.I., unde s-a trezit la
3 ore de la efectuarea interventiei chirurgicale.
4. A fost supravegheata de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au
urmarit T.A., pulsul, respiratia, faciesul,paloarea tegumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa,
Miostin, Algocalmin.
5. pacienta a fost transportata peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda
ingrijirile postoperatorii.

15.03.2009
1. pacienta stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in
vederea urmaririi functiilor vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.
2. instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea
pierderilor hidro-electrolitlce, datorate aspiratiei, perspiratiei.
3. Se asigura drenajul plagii operatorii, se administreza antibiotice pentru prevenirea
complicatiilor.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

Dificultate in a respira,
datorita interventiei
chirurgicale, manifestata
prin modificarea
amplitudinii respiratiei,
tahipnee si a durerilor
postoperatorii

Pacienta sa respire fara


dificultate, sa aiba un
ritm respiratoriu regulat,,
de 23 respiratii / min, sasi diminueze tahipneea
in decurs de trei ore

17.03

Am ajutat pacienta sa efectueze exercitii resp


pozitii adecvate si sa isi schimbe pozitia din d
ore.

Am observat culoarea unghiilor, a buzelor si a


si le-am notat in foaia de observatie. Am ume
incapere cu apa alcoolizata. Am monitorizat s
pulsul, respiratia, temperatura

Sa aiba pozitii adecvate, cu picioarele flectate


(Fowler).

Administrare la indicatiile medicului 1 fiola Pia


algocalmin.

Durere din cauza plagii


operatorii abdominale,
manifestata prin. Plans si
facies crispat

Pacienta sa benefi-cieze
de siguranta psihologica
pentru inlaturarea starii
de anxietate in urmatoarele 2 zile. Pacienta sasi diminueze durerile
in 24 h.

Alimentatie insuficienta Pacienta sa fie


din
cauza
restrictiei echilibrata
alimentare impusa de hidroelectrolitic

Am sfatuit pacienta sa comunice cu echipa m


familia si am incurajat familia sa comunice cu
pentru a mentine un climat de optimism.

Am administrat la indicatia medicului antialgic


Algocalmin i.m.

In prima saptamana se instituie o dieta hidrica


prescrie o dieta restransa cu minimum de des
inhiba motricitatea intestinala administrand to

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

interventia
pe colon.

18.03

chirurgicala asigurandu-se regimul


alimentar postoperator.

doua linguri de ulei de parafina de 2-3 ori pe


parenterala se administreaza solutii cu electro
glucoza 5 %, 10 %, ser fiziologie, clorura de p
a treia se vor administra inghitituri rare de ce
kg in 24 de ore, iar in zilele urmatoare se vor
oua, bulion de carne (in functie de reluarea tr
intestinal). Pe cale orala se administreaza ap
lichide ca supa strecurata.

Eliminare urinara
insuficienta, din cauza
interventiei chirurgicale,
manifestata prin absenta
mictiunilor spontane

Asigurarea unei
eliminari, normale in
raport cu cantitatea de
lichide ingerate si
administrate
parenteral;
prevenirea
infectiei urinare, in 12
ore

La indicatia medicului asistenta scoate sonda


verificat permeabilitatea sondei urinare introd
efectuarii operatiei si am urmarit evitarea cud
Am incercat stimularea mictiunilor, astfel: am
calde pe regiunea pubiana, am introdus bazin
bolnava, am dat drumul apei la chiuveta. Pen
infectiei urinare am efectuat manevre sterile.
indepartarea sondei urinare se verifica golirea
din 4 in 4 ore, in conditiile unui aport de lichid
observa daca apar semne de infectie

Alimentatie insuficienta
cantitativ si calitativ
datorita interventiei
chirurgicale, manifestata
prin hidratare si ingestie
de alimente in cantitate
insuficienta din cauza
regimului postoperator

Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic si
nutritional la un nivel
optim si sa prezinte
mucoase umede in
termen de 24 ore

In prima zi dupa operatie am administrat paci


parenterala, instituind perfuzii cu glucoza 10%
fiziologic 1000 ml. Am efectuat bilantul hidro-e
urmarit diureza.

Dificultate de a se
mobiliza din cauza
interventiei , chirurgicale,
manifestata prin
imobilitate si durere la
nivelul plagii abdominale.

Pacienta sa aiba o
postura adecvata si
nedureroasa, tonusul
muscular prezent si sa-si
mentina celelalte nevoi
fundamentale satisfacute
in 2 zile

Mobilizarea pacientei se face cat mai precoce


a preveni complicatiile pulmonare, renale. Am
pozitia bolnavei din doua in doua ore, am ma
predispuse la escare cat si pentru prevenirea
intraabdominale.

Alimentatia per os consta in administrare de c


zeama de compot, supe strecurate, apa plata
200 ml din 2 in 2 ore, administrate in cantitati
lingurita.

Am ajutat pacienta sa efectueze exercitii fizic


ore.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

Am ajutat pacienta la satisfacerea nevoilor fiz


organismului. La indicatia medicului, am aplic
pentru diminuarea durerilor. Determina pacien
cat posibil la nevoile sale pentru a-i da sentim
al situatiei. Exploreaza cu pacientul mecanism
adaptare pe care acesta le poate folosi pentru
situatiei noi create.

Stare de informare, reflectare, confiante, repa


energiei.

Comunicare ineficace la
nivel afectiv din cauza
neadaptarii la noua
situatie, manifestata prin
facies plans si inchidere
in sine

Pacienta sa se adapteze
la noua situatie si cu
trauma determinata de
operatie, sa prezinte
incredere in sine si in cei
din jur pentru a face fata
situatiei existente in 12
ore.

Am ajutat pacienta sa inteleaga ca depresia,


sentimentul de neputinta, sunt normale si de

Am comunicat cu familia pacientei pentru a in


pacienta are nevoie de un suport emotional s
suplimentar, din partea apartinatorilor. Am pu
legatura cu alti pacienti operati de neo plasm
au avut o evolutie buna integrandu-se rapid in
profesional.
Am explicat pacientului ca dependenta fizica
valoarea morala.

20.03

Dificultate in a dormi si a
se odihni din cauza
durerilor provocate de
actul chirurgical, manifestate prin ore de somn
insuficiente, somn agitat

Pacienta sa aiba un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ, de 8
h pe noapte fara
intrerupere, in timp de o
zi

Ani instruit pacienta sa practice tehnici de rela


respiratorii cu 30 min. inainte de culcare. Am
am schimbat lenjeria de pat si de corp, i-am o
cana cu lapte cald. Am aplicat tratamentul me
indicatia medicului antialgic Piafen + Algocalm
Diazepan i.m.

Diaforeza din cauza


anxietatii legata de
evolutia plagii operatorii,
manifestata prin transpiratii si tegumente umede

Pacienta sa nu mai
prezinte transpiratii
abundente in
urmatoarele 24 de ore

Am sters tegumentele bolnavei si am schimb


corp ori de cate ori a fost nevoie. Am mentinu
optima in salon de 20 C.
Am frictionat cu alcool tegumentele bolnavei
cu pudra de talc.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

Alterarea tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala

Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase
curate, in urmatoarele
doua ore, sa se vindece
cu minim de disconfort
intr-un interval total de
patru zile

Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a p


schimbandu-i totodata lenjeria de corp si de p
supraveghea-za pansamentul imediat dupa in
daca intervin modificari la nivelul plagii se com
medicului. Am efectuat schimbarea pansame
ingrijit plaga abdominala si am efectuat un pa
Pentru prevenirea infectiei plagii, am adminis
dupa prescriptia medicului.

Durere la nivelul plagii


operatorii, manifestata
prin gemete si facies
crispat

Bolnava sa nu mai
prezinte durere in
termen de 2-3 ore si
semnificativ in 24 h

Am ajutat pacienta sa stea in pozitie antalgica


tehnici de autocontrol al durerii. Am aplicat tra
medicamentos.

Alterarea tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala

Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase
curate, in urmatoarele
doua ore. Sa prezinte o
cicatrizare cat mai rapida
a plagii

Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a p


schimbandu-i totodata lenjeria de corp si de p
supravegheaza pansamentul, iar daca intervi
nivelul plagii se comunica medicului.

Pacienta sa nu mai
prezinte transpiratii
abundente in 24 h.

Am efectuat toaleta generala si pe regiuni a p


supraveghind pansamentul, examinand stare
abdominale, pe care am constatat-o intr-un in
considerabil de timp ca stabila, curata si cicat
medicul sa scoata firele chirurgicale si am ap
pansament nou.

22.03

23.03

Imbunatatirea starii
tegumentelor in urma
interventiilor externe la
nivelul plagii efectuate in
zilele precedente,
manifestata prin
inchiderea plagii

Pacienta sa poata fi
prezentata medicului cu
tegumente si mucoase
curate, in urmatoarele 3
ore, in vederea scoaterii
firelor chirurgicale

Am efectuat schimbarea pansamentului, am i


abdominala si am efectuat un pansament nou
prevenirea infectiei plagii, am administrat anti
prescriptia medicului.

Data

Diagnostic de Nursing

Obiective

Interventii

Stabilizarea starii tegumentelor la nivelul plagii


in 24 h, dupa scoaterea
firelor de sutura,
manifes-tata prin plaga
inchisa, curata si fara
inflamatie

Pacienta sa poata fi Am prezentat medicului pacienta in starea de


externata, in cursul zilei. aplicat un pansament nou. In urma acestui de
am primitdin partea medicului indicatia de ext

Cunostinte insuficiente
despre satisfacerea
nevoilor sale in perioada
de convalescenta si a
tratamentului in perioada
de recuperare

Pacienta sa fie capabila


sa se reintegreze in
activitatile sociale si
profesionale, pe care le
efectua anterior operatiei

Am explicat pacientei si familiei in ce a consta


interventia chirurgicala si la ce schimbari sa s
astepte, sa accepte ca slabiciunea, oboseala
iritabilitatea si plansul sunt obisnuite in timpul
convalescentei. Sa inteleaga ca in perioada d
convalescenta igiena corporala se face pe re
vor administra laxative in caz de nevoie si cal
Pacienta nu trebuie sa faca eforturi fizice, sa
frigul si sa respecte administrarea tratamentu
conform prescriptiei medicale. Sa se prezinte
o luna de zile. Odihna si dieta prelungita conf
impus de catre medic, evitandu-se alimentele
ca: mazarea, varza, fasolea, bauturile
acidulate. Se indica lactate, supe slabe, carne
prajita, consumarea a 2000-2500 ml lichide p
ceaiuri neindulcite, compoturi, apa plata, sucu

Rolul delegat
Bolnava: Diaconu Elena
Diagnostic: Neoplasm de colon sigmoid std. III (T3NIMx)
Data

11.03.2009

12.03.2009

Analiza

Valori normale

Valori reale

Hemoglobina

12-14 g %

11,62g%

Leucocite

4200-8000 /mm3

7800 /mm3

Neutrofile segmentare

45-70 %

76%

Neutrofile nesegmentare

0-5 %

3%

Eozinofile

1-3 %

3%

Limfocite

20-40 %

15%

Monocite

4-8 %

6%

Limfoplasmocite

absente

Creatinina

0,15-1,2 mg / 100 ml

0, 90 mg/100 ml

Fibrinogen

200-400 mg/100 ml

325 mg / 100 ml

Hematocrit

45%

24%

VDRL

Negativ

Negativ

T.Q

12-14

12 (100%)

T.H

1'30-2'30

1'

Ttiyrnol

0-4 UML

3,6 UML

ZnS04

0-8 UML

14,6 UML

Uree

0,20-0,40 g %

0,30 g %

Glicemie

60-120 mg %

90 mg %

Proteine

6-8 mg %

5,88 mg %

V.S.H - 1h

2-13 mm

60 mm

V.S.H - 2h

12-17 mm

130 mm

Densitate

1015 1030

1016

pH

Acid

3,5

Albumina

absent

urme

Glucoza

absent

Absent

Sediment

absent

Depozit leucocite

Examen sumar de urina

13.03.2009

Urobilinogen

4-6 mg %

Normal

Pigmenti biliari

absenti

Absenti

Epitelii

rare

Epitelii plate, rotunde,

rare, mucus prezent,

frecvent oxalat de Ca

Urocultura

negativa

Negativa

V.S.H 1 h

2-13 mm

65 mm

V.S.H -2h

12-17 mm

120 mm

T.S

1 20- 3

2' 20

T.C

1 -8'

5'

Fibrinogen

200-400 mg l00 ml

325 mg/ 100 ml

Hemoglobina

12-14 g %

10,62 g %

14.03.2009

Grup sanguin

Factor Rh

OI

Pozitiv

Examene paraclinice:
- EKG interpretare = morfologic normala

pozitiv

Irigografie: imagine lacunara ce corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata
circumferinta colonului. Lacuna este situata pe un perete rigid, are contur neregulat, neomogen, se
prezinta ca o ulceratie.
Examen colonoscopic: formatiune infiltrativ vegetanta, proeminenta in lumen, ce nu permite
trecerea colonoscopului. Pacienta a fost sedata cu Dormicum, 1 fiola.

Data

Tratament

11.03 2009

Carbune animal;

T= 36,6C

Diazepam 1 f

P= 80 p/min

Algocalmin l f

T.A=140/75
R=23 r/min

Piafen 1 f

T= 36,5C

Fortrans 4 plicuri (1 cutie)

P= 75 p/min

12.03.2009

mm

Hg

T.A= 140/70 mmHg


R= 20 r/min

13.03.2009

Dormicum 1 F

T=36C

Manitol 10%, 1500 ml

P= 70 p/min
T.A= 130/60 mmHg R=
21 r/min

14.03.2009

Manitol 10%, 1500 ml Penicilina


8.000.000 u.i./zi

T= 36,5C
P=75 p/min

Kanamicina
TA=140 / 75 mmHg R=
24 r/min

NaCl 10%, 1500 ml


Glucoza 5% 1500 ml

15.03.2009

Atropina 1 f

Preanestezie

T= 36C

Diazepam 2 f

P=80 p/min
T.A=140/10mm Hg
23 r/min

Fentanil 1 f

R=

Operatie

Pavulon l f
Panchetamina l f
Voluven l f
Lysthenon 1 f
Dormicum l f

16.03.2009

Ser fiziologic 9 % 1500 ml

A.T.I

T= 37,5C

Glucoza 5% 1500 ml

P=78 p/min

Penicilina 8.000.000 u.i./zi

T.A= 130/75 mmHg R=


20 r/min

Ampicilina 3 g

17.03.2009

Glucoza 5%, 10%

T=37C

Ser fiziologic 9 %

P=80 p/min

Solutie Ringer

T.A= 140/75 mmHg


R= 23 r/min

18.03.2009

Ampicilina 3 g

T= 36,8C

Glucoza 5%, 10%

P=70 p/min

Ser fiziologic 9 %

T.A= 135/65 mmHg R=


21 r/min

19.03.2009

20.03.2009

Glucoza 10% 1500 ml

T= 35,8C

Ser fiziologic 1000 ml

P= 75 p/min

Piafen l f

T.A.=135/65 mmHg

Mialgin l f

R= 22 r/min

Diazepam lcp

T= 36,6C

Glucoza 1 0 % 1500 ml

P=78 p/min

Ser fiziologic 1000 ml

T.A=140/75
HgR = 2 1 r/min

mm

Algocalmin l f

21.03.3009

Glucoza 1 0 % 1500 ml

T= 3.7C

Ser fiziologic 1000 ml;

P= 70 p/min

Penicilina 800.000 u.i;

T.A=135/70m m H g R=
23 r/min

Kanamicina
Piafen l f
Algocalmin l f

22.03.2009

Glucoza 10 % 1500 ml

T= 36,7 C

Ser fiziologic 1000 ml

P= 80 p/min

Penicilina 800.000 u.i

T.A= 140/75 mm Hg

Piafen l f

R = 2 i r/min

Algocalmin l f

23.03.2009

Penicilina 800.000 u.i


Piafen l f

Algocalmin l f

25.03.2009 - Externarea
Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie acuzand dureri in fosa iliaca stanga si flancul
stang, constipatie ce alterneaza cu diaree, balonare, scaune cu mucozitati si sange, astenie fizica,
scadere ponderala. In urma examenelorde specialitate se pune diagnosticul de neoplasm de colon
sigmoid, cu indicatia de interventie chirurgicala.
Pacienta a fost operata, tehnica operatorie fiind anus iliac pe bagheta, operatia a decurs in
conditii bune. Pacienta se externeaza in stare ameliorata, cu indicatia de a reveni la control peste o
luna. In perioada de convalescenta igiena corporala se va face pe regiuni, se vor administra laxative in
caz de nevoie si calmante.
Pacientei i se recomanda repaus
tratamentului conform prescriptiei medicale.

fizic,

sa

evite

frigul si sa

respecte

administrarea

Sa se prezinte la control dupa o luna de zile.


Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele
bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand-continut suficient de proteine si
vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta
sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de
dovlecei, morcovi, sare suficienta si la nevoie adaos de clorura de potasiu.

5. DOSARUL 2 DE INGRIJIRE
Date de identificare:
Nume si prenume: Radu Vasile
Varsta: 60 ani
Sexul: barbatesc
Domiciliul: Caracal, Judetul Olt
Elemente fizice: Grupa sanguina: B III, Rh pozitiv.
Greutatea: 65kg; inaltimea: 1,75 m
Pacientul nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.
Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internarii: 2.03.2004
Data externarii: 12.03. 2004
Zile de spitalizare: 11
Diagnostic la internare: Tumora abdominala
Diagnostic la externare: Neoplasm de colon ascendent stadiul III (T3 NI Mx) Tehnica operatorie:
Hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L
Motivele internarii: dureri abdominale predominante in flancul drept, ameteli, greata, astenie fizica,
scadere ponderala, tulburari de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.
Istoricul bolii:
Pacientul afirma ca boala a debutat insidios in urma cu 4-5 luni, prin inapetenta, scadere
ponderala, dureri abdominale predominante in flancul drept. Episodul actual a debutat prin ameteli,
greata, astenie fizica, tulburari de tranzit manifestate prin scaune mucopurulente.
Bolnavul se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Craiova, pentru
examen de specialitate.
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: apendicita gangrenoasa cu peritonita la 35 de ani Situatia familiala si sociala:


Stare civila: casatorit Numar copii: 2 Situatia sociala: salariat
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia si cei doi copii intr-un apartament cu trei camere in orasul
Caracal, jud. Olt. In timpul liber isi ajuta sotia la treburile casnice, iar la sfarsit de saptamana merge
impreuna cu familia la tara pentru a-si ajuta parintii.
Nationalitatea: romana
Religia: crestin-ortodoxa
Persoane cu care se ia legatura:
Nume: PA. Gradul de rudenie: sotie. Adresa: aceeasi cu a pacientului.
Factori de risc privind modul de viata: nu fumeaza, consuma alcool si cafea ocazional.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generala: usor alterata
Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospatial. Nu prezinta fracturi. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.
Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere
periferice pulsatile, T.A.= 130/70 mm Hg, P = 70 p / min, R = 19 r / min.
Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili.
Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile respiratorii,
dureros la palpare in flanculdrept.
S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.
Examenul radiologie la indicatia medicului, se efectueaza EKG.
Observare initiala:
Situatia la internare: I =1,75 m, G = 65 Kg, TA=130 / 70mm HG, P=70p / min, R= 19 r / min

ANAMNEZA ASISTENTEI:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: nealterata
aparat respirator integru morfo- functional
respiratie ritmica, ampla, profunda, de tip abdominal
frecventa respiratiei este de 19 r/min
puls 70 p/min
TA. max = 130mmHg ; T.A. min = 70 mmHg
nu prezinta zgomote respiratorii
ambele liemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei
mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente, dense
tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata
pacientul prezinta dentitie buna, mucoasa bucala umeda,
reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara
inapetenta din cauza greturilor manifestata prin scadere ponderala de la 78 de kg la 65
de kg in decurs de 4 luni
consuma in iur de 1800 ml de lichide De zi
3. Nevoia de a elimina: usor alterata
pacientul prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi
urina are culoare galben deschis, de aspect normal= clar
mirosul este de urina proaspata
reactia este acida, cu pH-ul 6; densitatea =1020
diureza 1500 ml

mirosul este fetid


modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin
scaune mucopurulente, scadere ponderala
transpiratii minime
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: nealterata
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic
sistemul muscular integru, normoton, normokinetic
5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata
dificultate in a adormi din cauza durerilor abdominale manifestata prin somn agitat,
superficial
anxietate din cauza lipsei de informatii privind examinarile si investigatiile manifestata prin
stare de disconfort si ochi incercanati
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata
pacientul se poate imbraca si dezbraca singur
vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientului
hainele sunt adecvate climatului si locatiei - pantalon si bluza de pijama
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata
temperatura corpului este in limite normale: 36,7 C
tegumentele sunt palide, caldute
temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25 C
transpiratie minima
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata
pacientul isi poate efectua singur toaleta corporala
cavitatea bucala prezinta dentitie buna
pielea este curata, neteda, catifelata

are unghii curate, taiate scurt


9. Nevoia de a evita pericolele: alterata
anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute
fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, astenie, lipsa de forta
durere abdominala manifestata prin grimase, gemete, facies crispat
10. Nevoia de a comunica: nealterata
pacientul poate comunica verbal si nonverbal, este receptiv la intrebarile echipei medicale
functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate tactila,
sensibilitate gustativa si a mirosului
este interesat de boala sa, vrea sa stie cat mai multe
isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile
11. Nevoia de practica religia: nealterata
pacientul este de religie crestin-ortodoxa
pacientul este constient de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor convingeri
12. Nevoia de fi util: nealterata
pacientul isi accepta starea noua in care se gaseste
pacientul spera ca poate depasi anumite momente critice
vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatos, sa fie impreuna cu sotia si copiii, pe care-i
iubeste
13. Nevoia de a invata: nealterata
pacientul este constient de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in
vederea obtinerii unei stari de bine
prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa
14. Nevoia de a se recrea: nealterata
pacientul este interesat de ceea ce se petrece in jurul sau, este activ

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME


DE INGRIJIRE
Nevoia de a bea si a manca: usor alterata
inapetenta din cauza anxietatii manifestata prin scadere ponderala de la 78 de kg la 65 de
kg in decurs de 4 luni
Nevoia de a elimina: usor alterata
modificarea tranzitului intestinal din cauza afectiunii organice intestinale manifestata prin
scaune mucopurulente, scadere ponderala
Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata
dificultate in a adormi din cauza durerilor abdominale manifestata prin somn agitat,
superficial
stare de disconfort manifestata prin fata palida si ochi incercanati
anxietate din cauza lipsei de informatii privind examinarile si investigatiile
Nevoia de a evita pericolele: alterata
anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute
fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, astenie, lipsa de forta
durere abdominala manifestata prin grimase, gemete, facies crispat POSIBILITATI DE
EVOLUTIE:
Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical.
Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.
Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de instalarea
unei peritonite localizate sau difuze; fistula; inflamatie peritumorala si infectii pleuropulmonare,
tromboflebite. Deces: da.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacientul sa inteleaga importanta spitalizarii
sa revina la nivelul optim de sanatate

sa aiba stabilit diagnosticul si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea


independentei functionale
Obiective intermediare:
sa inteleaga importanta examanelor clinice si de laborator pentru stabilirea diagnosticului
la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabil sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate
sa aiba incredere in personalul medical
sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte
Obiective specifice:
sa revina la un tranzit intestinal normal
sa nu mai aiba dureri abdominale
sa fie echilibrat nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate
sa nu mai prezinte insomnii si sa nu mai aiba tulburari de gandire
sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor
sa-si diminueze anxietatea cu privire la:
amenintarea fizica privind investigatiile ce urmeaza a fi facute
incertitudinea unui diagnostic
scaderea in greutate
prezenta scaunelor mucopurulente
COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?
la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacientul nu mai prezinta scaune mucopurulente
nu mai prezinta dureri abdominale
va reveni la un tranzit normal
va fi echilibrat nutritional
nu mai este nelinistit si are incredere in echipa medicala

5.03 2009.
Pregatirea preoperatorie:
1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree,
glicemie, timp Quick, timp Howell, grupsanguin, factorul Rh, examen sumar de urina.
2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului
gros pe de o parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.
3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore,
alcatuita din solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5 %.
4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice
care presupun ingestia de laxative/purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.

5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in


cantitate de 1500 ml cu 24 de ore inainteainterventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al
pierderilor hidrice si electrolitice. Se impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 u.i./ zi,
incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata cu Gentamicina, tratament ce se plica si in ziua
operatiei si postoperator.
6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se
face baie generala si se imbraca bolnavul culenjerie curata.
7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa
care se acopera cu o compresa sterila.
8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de
foliculita, intertrigo, eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.
6.03.2009

ora 800

1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.


2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.
3. Inainte de intrarea in sala de operatie, pacientul isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda
vezicala permanenta.
ora 1100
Pacientului i se efectueaza preanestezie cu Atropina 0,5 si Diazepam intramuscular. Anestezia
generala are trei faze: inductie, relaxare si trezire.
La - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie:
Fentanil 1 fiola, Pavulon 1 fiola, apoi Panchetamina 1 fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si
Dormicum 1 fiola.
Tehnica operatorie se numeste hemicolectomie dreapta cu ileotransverso anastomoza T-L, a
decurs in conditii bune, fara complicatii in timpul procedeului operator.
Pacientul a fost transportat in sectia A.T.I., unde s-a trezit la 3 ore de la efectuarea
interventiei chirurgicale.
A fost supravegheat de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au
urmarit T.A., pulsul, respiratia, faciesul, culoarea tegumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa,
Miostin, Algocalmin.
Pacientul a fost transportat peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda primele
ingrijiri postoperatorii.
7.03.2009

Pacientul stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in
vederea urmaririi functiilor vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.
Se instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea
pierderilor hidro-electrolitice, datorate transpiratiei, perspiratiei. Se asigura drenajul plagii operatorii,
se administreaza antibiotice pentru prevenirea complicatiilor.

Rolul delegat
Bolnav: Radu Vasile
Diagnostic: Neoplasm de colon ascendent std. III (T3N1 Mx)
Data

2.03.2009

Analiza

Valori reale

Hemoglobina

12-14 g %

10,57 g %

Leucocite

4200-8000 /mm3

9500 /mm3

Neutrofile segmentare

45-70 %

62 %

0-5 %

4,5 %

Eozinofile

1-3 %

3%

Limfocite

20-40 %

30 %

Monocite

4-8 %

11 %

Limfoplasmocite

absente

Hematocrit

45 %

30 %

VDRL

negativ

negativ

T.Q

12-14

13 (100 %)

T.H

1*30-2'30

1*25

nesegmentate

3.03.2009

Valori normale

Thymol

0-4 UML

5 UML

ZnS04

0-8 UML

10 UML

Uree

0,20-0,40 g %

0,35 g %

Glicemie

60-120 mg %

80 mg %

Proteine

6-8 mg %

6 mg %

V.S.H l h

2-13 mm

70 mm

12-17 mm

130 mm

Examen sumar de urina

1015-1030

1020

Densitate

acid

pH

absent

urme

Glucoza

absent

Absent

Sediment

absent

Depozit leucocite

Urobilinogen

4-6 mg %

Normal

Pigmenti biliari

Absenti

Absenti

Epitelii

Rare

Epitelii plate, rotunde,


rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de Ca

- 2h

Albumina

5.03.2004

Urocultura

negativa

Negativa

V.S.H l h

2-13 mm

65 mm

12-17 mm

115 mm

T.S

1 20- 3

2 20

T.C

1 8

Hemoglobina

12-14 g %

11,62 g %

- 2h

Examene paraclinice:
EKG interpretare = morfologic normala
Rx pulmonar
Examen colonoscopic:
formatiune dura, proeminenta,
tesutul malign este asociat cu o reactie hiperplazica a tesutului conjunctiv, intereseaza un segment scurt fiind circumferential.
Bolnavul se sedeaza cu Dormicum l f.

Data

Tratament

Temperatura,
respiratie

2.03 2009

Diazepam 1 f

T= 36,7C

Algocalmin l f

P= 70 p/min

puls,

T.A,

T.A= 130/70 mm Hg R= 19
r/min

3.03.2009

Fortrans 4 plicuri

T= 36C

4.03.2009

Diazepam 1 f

P= 75 p/min

Algocalmin l f

T.A= 130/65 mmHg R= 20


r/min

Dormicum 1 f

T= 36,9C
P= 70 p/min
T.A= 135/70 mm Hg R= 18
r/min

5.03.2009

Manitol 10 %, 1500 ml

T= 37C

Penicilina 8.000.000/zi

P= 70 p/min

Kanamicina

T.A= 140/75 mm Hg R= 23
r/min

NaCl 10 %, 1500 ml
Glucoza 5% 1500 ml

6.03.2009

Atropina 1 f

Preanestezie

Diazepam 2 f

T= 36,5C
P= 68 p/ min
T.A= 140/70 mmHg R= 20
r/min

Fentanil l f

Operatie

Pavulon l f
Panchetamina lf
Voluven lf
Lysthenon lf
Dormicum l f

7.03.2009

Ser fiziologic 9 1500 ml

A.T.I

T= 37C

Glucoza 5% 1500 m

8.03.2009

Penicilina 8.000.000 u.i. /zi

P=70 p/min

Ampicilina 3 g

T.A=140/75mm Hg R=19 r/min

Aspegic lf

T= 37,3C

Algocalmin lf

P=75 p/min

Glucoza 5%, 10 %

T.A= 130/65 mm Hg R=20


r/min

Ser fiziologic 9

9.03.2009

Ampicilina 3 g

T=36/9C

Mialgin l f

P= 70 p/min

Glucoza 5%, 10 %

T.A=
r/min

130/65

mmHg R=19

Ser fiziologic 9

10.03.2009

Glucoza 10 % 1500 ml

T= 37C

Ser fiziologic 1000 ml Ampicilina


3g

P= 67 p/min

Piafen l f

T.A=
r/min

130/70

mmHg R=20

Algocalmin l f

11.03.2009

Diazepam l cp

T= 36,8C

Glucoza 10 % 1500 ml

P=70 p/min

Ser fiziologic 1000 ml

T.A=
r/min

140/75

Ampicilina 3 g Mialgin l f

12.03.2009

Glucoza 10 % 1500 ml

T= 36,6C

mmHg R=19

Ser fiziologic 1000 ml

P=60 p/min

Ampicilina 3 g

T.A= 135/60 mm Hg R=21


r/min

Piafen l f
Algocalmin l f

12.03.2009 Externarea

6. DOSARUL 3 DE INGRIJIRE
Date de identificare:
Nume si prenume: Nicolae Irina
Varsta: 41 ani
Sexul: feminin
Domiciliul: Craiova ; Judetul Dolj
Elemente fizice: Grupa sanguina: A II, Rh pozitiv.
Greutatea: 60 kg; Inaltimea: l,70 m
Pacienta nu prezinta proteza dentara si ochelari de vedere.
Nu prezinta alergii la conditiile obisnuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internarii: 12.03.2009
Data externarii: 25.03.2009
Zile de spitalizare: 14
Diagnostic la internare: Tumora sigmoidiana
Diagnostic la externare: Neoplasm de jonctiune rectosigmoidiana stadiul III (T3, NI, M0). Ocluzie
intestinala cronica.
Tehnica operatorie: Ileo-ileo anastomoza L-L. Anus iliac stang pe bagheta
Motivele internarii: dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang, tenesme rectale,
rectoragii, scadere ponderala.
Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 41 de ani se interneaza in clinica de chirurgie prin transfer din sectia Medicala II,
unde s-a diagnosticat un proces vegetant sigmoidian, cu recomandarea de interventie chirurgicala.
Boala a debutat de aproximativ 4 luni cu dureri abdominale difuze in fosa iliaca stanga si flancul stang,
balonari abdominale postprandiale, rectoragii, scadere ponderala importanta 25 de kg in 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: menarha la 14 ani; ciclu menstrual regulat


nasteri: 2
avorturi: 2
nu are alte antecedente patologice
Situatia familiala si sociala:
Stare civila: casatorita
Numar copii: 2
Situatia sociala: salariata
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotul si cu cei doi copii intr-un apartament cu 3 camere.
Nationalitatea: romana
Religia: crestin-ortodoxa
Persoane cu care se ia legatura: Nume: I.G. Gradul de rudenie: sot Adresa: aceeasi cu a pacientei.
Factori de risc privind modul de viata: nu consuma alcool, cafea; nu fumeaza.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea generala: usor alterata
Tegumente si mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospatial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contractie musculara prezenta.
Aparat respirator: sonoritate pulmonara, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat.
Aparat cardio-vascular: socul apexian prezent in spatiul V intercostal stang, artere
periferice pulsatile, T.A.= 110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r / min.
Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, loja renala libera, rinichi nepalpabili; pacienta
prezinta ciclu menstrual regulat.
Aparat digestiv: reflexul de deglutitie este prezent, abdomen mobil cu miscarile respiratorii,
dureros la palpare in fosa iliaca stanga si flancul stang, balonat.

S.N.C = reflexe conditionate si neconditionate prezente, ROT prezente.


Observare initiala:
Situatia la internare: I = 1,70 m; G =60 Kg
T.A=110 / 70 mm Hg, P = 65 p / min, R = 19 r /min
Aspecte psihologice:
Starea de constienta: pacienta este constienta si comunica verbal.
Comportament: bolnava are un comportament anxios din cauza diagnosticului si a durerii ce persista.
Aspecte sociologice:
Pacienta este salariata, se ocupa de cei doi copii si de treburile gospodaresti impreuna cu sotul.
Se adapteaza foarte greu la perioada de spitalizare, avand in vedere ca are 41 de ani, este o femeie
frumoasa, eleganta si are o viata sexuala activa.

ANAMNEZA ASISTENTEI:
1. Nevoia de a respira si a avea o bona circulatie: nealterata
aparat respirator integru morfo functional;
respiratie ritmica, ampla, profunda, de tip costal superior;
frecventa respiratiei este de 19 r/min;
puls 65 p/min;
T.A. max =110 mmHg ; T.A. min = 70 mmHg;
nu prezinta zgomote respiratorii;
ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei;
mucoasa respiratorie este umeda, cu secretii reduse, transparente;
tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile.
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata

pacienta prezinta dentitie buna, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz;
reflexul de deglutitie este prezent, masticatia este usoara;
alimentatie inadecvata prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin
scadere ponderala, consum redus de alimente si lichide;
inapetenta din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala,initial avand
o greutate de 80 de kg, iar in decurs de patru luni, a scazut circa 22 Kg, in prima luna scazand cinci
kg, apoi in cea de-a doua cinci, in cea de-a treia cinci, iar in ultima luna sapte Kg;
daca inainte de manifestarile enuntate mai sus, pacienta nu avea preferinte culinare, acum
nu mai poate consuma alimente care sunt greu digerabile si produc balonare cum ar fi: condimente,
fasole, mazare, varza, mere, banane;
consuma in jur de 2000 ml de lichide pe zi.
3. Nevoia de a elimina, alterata
pacienta prezinta mictiuni fiziologice, 4-5 pe zi;
urina are culoare galben deschis pana la galben inchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urina proaspata (de bulion);
reactia este acida, cu pH-ul 5; densitatea =1025;
diureza 1700 ml;
modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin
rectoragie si scaune cu sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;
mirosul este fetid;
balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor
insuficiente.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii organice manifestata prin
mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterata

dificultate in a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestata prin somn agitat,
intrerupt;
somnul este insuficient

cantitativ si calitativ din

cauza insomniei

manifestat

prin ore putine de somn si treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, fata palida, ochi incercanati.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca: nealterata
pacienta se poate imbraca si dezbraca singura;
hainele sunt alese cu gust si decenta, adecvate climatului si locatiei;
vesmintele sunt alese conform taliei si staturii pacientei
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale: nealterata
temperatura corpului este in limite normale: 37 C;
tegumentele sunt roz, caldute;
temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 - 25 C;
transpiratie minima;
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele: nealterata
pacienta isi poate efectua singura toaleta corporala;
pielea este curata, neteda, catifelata;
urechile sunt de conformatie normala, curate;
mucoasa bucala este umeda;
are unghii curate, taiate scurt;
isi efectueaza singura toaleta bucala;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterata
salonul in care se afla pacienta este bine aerisit, temperatura ambianta este de 18- 25 C,
umiditatea intre 30% - 60%;
anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute;
fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta;

frica din cauza anxietatii manifestata prin facies crispat, grimase, imobilitate.
10. Nevoia de a comunica: nealterata
pacienta poate comunica verbal si nonverbal, este receptiva la intrebarile echipei
medicale;
functionarea adecvata a organelor de simt: acuitate auditiva si vizuala, sensibilitate tactila,
sensibilitate gustativa si a mirosului;
este interesata de boala sa, vrea sa stie cat mai multe;
isi exprima clar ideile, dorintele, emotiile
11. Nevoia de practica religia: nealterata
pacienta este de religie crestin-ortodoxa, participa la slujbele bisericesti si are incredere in
Dumnezeu;
pacienta este constienta de ceea ce se intampla si actioneaza conform propriilor
convingeri.
12. Nevoia de fi util: nealterata
pacienta isi accepta starea noua in care se gaseste;
pacienta poate depasi anumite momente critice;
vrea sa revina in mijlocul familiei, sanatoasa, sa fie impreuna cu sotul si copiii, pe carei iubeste si sa aiba grija de nepotelul pe care 1-acrescut de cand era mic.
13. Nevoia de a invata: nealterata
pacienta este constienta de necesitatea formarii unei noi atitudini si deprinderi corecte in
vederea obtinerii unei stari de bine;
prezinta interes fata de toate informatiile si materialele care descriu boala sa
14. Nevoia de a se recrea: nealterata
pacienta este interesata de ceea ce se petrece in jurul sau, este activa si participa la
activitati;
prezinta interes fata de activitatile curente ale vietii.

INTERPRETAREA DATELOR. NEVOI AFECTATE. PROBLEME DE INGRIJIRE


1. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata
alimentatie inadecvata prin deficit din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin
scadere ponderala, consum redus de alimente si lichide;
inapetenta din cauza durerii si a anxietatii manifestata prin scadere ponderala,initial avand
o greutate de 80 de kg, iar in decurs de patru luni, a scazut circa 22 Kg, in prima luna scazand cinci kg,
apoi in cea de-a doua cinci, in cea de-a treia cinci, iar in ultima luna sapte Kg.
2. Nevoia de a elimina: alterata
modificarea tranzitului intestinal din cauza tumorii la nivel sigmoidian manifestata prin
rectoragie si scaune cu sange, dureri in fosa iliaca stanga si flancul stang;
balonare postprandiala din cauza acumularii de gaze in intestin si absorbtiei lor
insuficiente.
3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: usor alterata
diminuarea interesului pentru miscare din cauza afectiunii organice manifestata prin
mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni, alterata
dificultate in a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestata prin somn agitat,
intrerupt;
somnul este insuficient cantitativ si calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore putine
de somn si treziri sau perioade de veghe in timpul noptii, fata palida, ochi incercanati.
5. Nevoia de a evita pericolele: alterata
anxietate datorita amenintarii fizice prin investigatiile ce urmeaza a fi facute;
fatigabilitate manifestata prin slabire fizica, adinamie, lipsa de forta;
frica din cauza anxietatii manifestata prin facies crispat, grimase, imobilitate
POSIBILITATI DE EVOLUTIE:
Stabilizare, ameliorare: da, prin tratament medical. Vindecare: da, prin interventie chirurgicala.

Agravare: da, prin aparitia complicatiilor cum ar fi: hemoragia; ocluzia; perforatia urmata de
instalarea unei peritonite localizate sau difuze; fistula; infiamatie peritumorala si infectii
pleuropulmonare, tromboflebite.
Deces: da.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacienta sa inteleaga importanta spitalizarii;
sa. revina la nivelul optim de sanatate;
sa aiba stabilit diagnosticul cu certitudine si sa fie de acord cu tratamentul medical pentru
recapatarea independentei functionale
Obiective intermediare:
sa

inteleaga

importanta

examanelor

clinice

si

de

laborator

pentru

stabilirea

diagnosticului;la sfarsitul spitalizarii, sa fie capabila sa-si recapete independenta fata de nevoile
afectate;
sa aiba incredere in personalul medical;
sa inteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si sa-1 respecte.
Obiective specifice:
sa revina la un tranzit intestinal normal;
sa nu mai aiba dureri abdominale;
sa nu mai prezinte rectoragie;
sa fie echilibrata nutritional si hidro-electrolitic pentru a nu mai scadea in greutate;
sa-si recapete interesul pentru miscare;
sa nu mai prezinte insomnii, sa poata adormi mai usor si sa aiba un somn odihnitor;
sa-si diminueze anxietatea.
COMPORTAMENT ASTEPTAT. IN CE INTERVAL?
la sfarsitul perioadei de spitalizare, pacienta nu mai prezinta rectoragii, scaune cu sange;

nu mai prezinta dureri abdominale;


va reveni la un tranzit normal;
va fi echilibrata nutritional si hidro-electrolitic;
nu mai este nelinistita si are incredere in echipa medicala.

Stare generala alterata din


cauza tumoriisigmoidiene,

Bolnava sa fie pregatita in


urmatoarele 2zile, ,in vederea interventiei
chirurgicale.

Am pregatit bolnava pe
analize de sange in ved
colonoscopie.

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

Modificarea tranzituluiintestinal din cauza


tumorii sigmoidiene manifestata prin.
rectoragie, scaune cusange,
dureri in fosa. iliaca stanga si flancul
stang, balonare postprandiala.

Pacienta sa fie
pregatita in
vederea interventiei
chirurgicale.
Pacienta sa revina
la un trazit
intestinal normal in
urmatoarele doua
zile

Alimentatie inadecvata prin


deficit din cauzatumorii sigmoidiene
manifestata prin inapetenta, scadere
ponderala, consum redus de alimente
si. lichide.

Bolnava sa fie
echilibrata
nutritional si hidroelectrolitic

12.03

Am pregatit bolnava pentru: - recoltare


de sange pentru examene de laborator
hematocrit, ureea sanguina si glicemie
TC, timp Howell, timp Quick, examen d
examen radiologie toracic, EKG) Am in
pacienta sa nu mai consume alimente
digerabile cum ar fi: fasole, varza, cond
banane, mere, precum si lichide acidul
consume compoturi, ceaiuri, apa plata.
pacientei sa faca mici plimbari si exerc
de flexie si extensie a mainilor si picioa
pentru a avea un tranzit cat mai bun si
evitarea meteorismului abdominal. Pen
diminuarea balonarilor, am invatat paci
mearga la toaleta pentru a elimina gaz
intestin - am dat preventiv un comprim
carbune animal, la indicatia medicului.

Am calculat zilnic ratia alimentara tinan


starea in repaus a pacientei si la indica
medicului, am suplimentat necesarul d
1000 cal/zi. Mesele au fost repartizate,
incat, sa acopere deficitul de alimente,
dus la o scadere importanta in greutate
in
fiind repartizate in numar de 5 pe zi la
urmatoarele doua zile trei ore, cum ar fi:ora 8, 11, 14, 17, 20.
a fost compusa in special din: supe, lac
fainoase, piureuri de legume.

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

Am calculat zilnic bilantul hidric:


intrari -1600 ml / zi
iesiri - 1300 ml / zi

Se suplimenteaza necesarul de lichide


ml /

zi, repartizate astfel: la fiecare 3 ore ca


de
ceaiuri, sucuri neacidulate, compot.

Am lasat pacienta sa aleaga alimentele

gusturile sale, respectand contraindica


regimului.
Am cantarit zilnic bolnava, plecand de
kg, in prima zi luand in greutate 0,500

Diminuarea interesului pentru miscare


din cauza afectiunii organice manifestata
prin mentinerea, timp indelungat a. unei
stari de imobilitate

13.03

Dificultate in a se odihni, din. cauza


durerilor abdominale si anxietatii,
manifestata prin oboseala si somn
intrerupt

Pacienta sa
execute miscari
usoare prin salon
pentru prevenirea
trombozelor, a
complicatiilor
pulmonare, in
urmatoarele 12 ore

Am explicat pacientei ca imobilitatea n


altceva decat sa-i amplifice starea de a
ca poate sa aiba complicatii pulmonare
vasculare.

Pacienta sa
doarma, linistit,
timp de 8 ore pe
noapte, iara
intrerupere, in
urmatoarele 48 de

Am intocmit cu pacienta un program


corespunzator de odihna, 2 ore de odih
masa de pranz si 8 ore noaptea.

Am ajutat pacienta sa se deplaseze pr


am determinat-o sa practice exercitii de
extensie ale membrelor, in limita tolera
de zece minute de trei-patru ori pe zi.

Am administrat la indicatia medicului o


Diazepam i.m. inainte de culcare cu 2

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

ore.
Pacienta sa-si
diminueze durerile
abdominale si
anxietatea

Anxietate din cauzainterventiei


chirurgicale ceurineaza a fi facuta

Sa-si diminueze
anxietatea si sa
aiba informatii
despre boala sa si
masurile de
prevenire a
complicatiilor

Balonare
postprandial a din
cauza, acumularii de
gaze in intestin si

administrat pacientei o fiola de Algocal


indicatia medicului, pentru diminuarea
abdominale.

Am identificat impreuna cu pacienta ca


anxietatii si am incercat sa-i diminuez t
privire la boala sa.

Am explicat pacientei cum sa-si pastre


repausul fizic si psihic.

Am favorizat un climat de liniste si secu


aerisirea salonului, informand-o cu priv
interventia chirurgicala.

Pacienta sa nu mai Pacienta nu mai consuma alimente, de


prezinte balonari in trebuie sa respecte regimul impus preo
urmatoarele 2 zile respecte indicatiile medicale. I se admi
ulei de ricin ceea ce poate ajuta substa
evacuarea. Am educat pacienta sa exe
exercitii fizice pentru a avea un tranzit
si pentru evitarea meteorismului abdom

absorbtiei lor
insuficiente

Anxietate din cauzanecunoasterii


diagnosticului manifestata prin neliniste.

Sa-si diminueze
anxietatea.
Pacienta sa aiba
informatii despre
posibila sa boala si
masurile de
prevenire a
complicatiilor in
decurs de trei ore.

Am discutat cu pacienta despre semne


sale, despre rolul investigatiilor, despre
echipei medicale. I-am spus ca pana la
diagnosticului cu certitudine, nu trebuie
panicata si nelinistita, deoarece echipa
este foarte bine pregatita, are multa ex
iar investigatia care urmeaza a-i fi facu
respectiv colonoscopia, ne va da detal
despre boala. Pentru ca a aflat de susp

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

cancer, am incercat sa-i intaresc convi


aceasta boala nu este sinonima cu mo
cu izolarea sociala.

14.03

Posibila infectie din cauza tumorii


sigmoidiene manifestata prin
adinamie, ameteala

Pacienta sa nu
Am administrat pacientei antibiotice la
prezinte infectie din medicului, pentru prevenirea infectiei.
cauza tumorii
sigmoidiene

Anxietate din cauza interventiei


chirurgicale ce urmeaza a fi facuta

Sa-si diminueze
anxietatea.
Pacienta sa aiba
informatii despre
boala sa si
masurile de
prevenire a
complicatiilor

Am explicat pacientei cum sa-si pastre


repausul fizic si psihic.

Am favorizat un climat de liniste si secu


aerisirea salonului, informand-o cu priv
interventia chirurgicala.

15.03 .2009
1. Recoltarea sangelui pentru efectuarea analizelor de laborator - V.S.H, H.L.G, V.D.R.L, uree,
glicemie, timp Quick, timp Howell, grup sanguin, factorul Rh, examen sumar de urina.
2. Preoperator, toate eforturile vor fi canalizate spre obtinerea golirii complete a intestinului
gros pe de o parte, iar pe de alta parte scaderea septicitatii colice.
3. Se impune o restrictie alimentara, instituindu-se o dieta hidrica in urmatoarele 24 de ore,
alcatuita din solutie hipertona de NaCl 10 %, solutie izotonica de Glucoza 5%.
4. Se administreaza clisme mari evacuatoare, efectuate de doua ori pe zi, metodele clasice
care presupun ingestia de laxative / purgative si clisme evacuatoare fiind relativ incomplete.
5. Se considera eficienta pregatirea mecanica a colonului cu solutie de Manitol 10 %, in
cantitate de 1500 ml cu 24 de ore inaintea interventiei. Aceasta permite controlul clinic de laborator al
pierderilor hidrice si electrolitice. Se impune antibioterapia parenterala cu Penicilina (8.000.000 / zi,
incepand cu 24 de ore preoperativ), asociata cu Kanamicina, tratament ce se plica si in ziua operatiei
si postoperator.

6. Pregatirea locala: cu o seara inaintea interventiei se indeparteaza pilozitatea pubiana, se


face baie generala si se imbraca bolnava cu lenjerie curata.
7. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool 70 % sau alcool iodat, dupa
care se acopera cu o compresa sterila.
8. Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de
foliculita, intertrigo, eczeme, deoarece acestea sunt surse de infectie postoperatorie.
16.03.2009

ora 900

1. In dimineata interventiei se masoara temperatura, T.A., pulsul, respiratia.


2. Se efectueaza clisma evacuatoare si in dimineata operatiei.
3. Se indeparteaza lacul de pe unghii, este atentionata sa nu-si dea cu ruj, explicandu-i ca
astfel pot fi mai bine urmarite functiile respiratorii si circulatorii a caror tulburare intraoperatorie se
evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor.
Inainte de intrarea in sala de operatie, pacienta isi va goli vezica, montandu-i-se o sonda vezicala
permanenta.
Ora 1100
Pacientei
i se efectueaza
preanestezie
cu
Atropina
intramuscular. Anestezia generala are trei. faze: inductie, relaxare si trezire.

0,5

si

Diazepam

La - 1 h, dupa preanestezie se administreaza miorelaxante pentru faza de inductie:


Fentanil 1 fiola, Pavulon 1 fiola, apoi Panchetamina 1fiola, Voluven 1 fiola, Lysthenon 1 fiola si
Dormicum 1 fiola.
Tehnica operatorie se numeste anus iliac stang pe bagheta, a decurs in conditii bune, fara
complicatii in timpul procedeului operator. Pacienta a fost transportata in sectia A.T.I., unde s-a trezit la
3 ore de la efectuarea interventiei chirurgicale.
A fost supravegheata de medicul anestezist si de asistenta medicala din sectia A.T.I., i s-au
urmarit T.A., pulsul, respiratia, faciesul, culoareategumentelor si i s-a administrat medicatia prescrisa,
Miostin, Algocalmin.
Pacienta a fost transportata peste doua zile in sectia de chirurgie unde i se acorda ingrijirile
postoperatorii.

17.03.2009
Pacienta stationeaza in sectia A.T.I unde i s-au acordat primele ingrijiri postoperatorii, in vederea
urmaririi functiilor vitale si vegetative: temperatura, pulsul, T.A, respiratia, diureza, scaunul.

Se instaleaza perfuzii cu solutii macromoleculare si ser glucozat pentru compensarea pierderilor hidroelectrolitice, datorate transpiratiei, perspiratiei. Se asigura drenajul plagii operatorii, se administreaza
antibiotice pentru prevenirea complicatiilor.

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

Dificultate in
a respira,datorita interventieichirurgicale
, manifestata prin modificarea
amplitudinii respiratiei, tahipnee

Pacienta sa respire
fara dificultate, sa
aiba un ritm
respiratoriu regulat,,
de 20 respiratii / min,
sa-si diminueze
tahipneea in decurs
de trei ore

Am ajutat pacienta sa efectueze exerc


respiratorii, sa aiba pozitii adecvate si
schimbe pozitia din doua in doua ore.
observat culoarea unghiilor, a buzelor
tegumentelor si le-am notat in foaia de
observatie. Am umezit aerul din incap
alcoolizata. Am monitorizat si inregistr
pulsul, respiratia, temperatura.

Durere din cauza plagiiabdominale,


manifestata prin plans si facies crispat

Pacienta sa
beneficieze de
siguranta
psihologica pentru

Am sfatuit pacienta sa comunice cu ec


medicala si familia si am incurajat fam
comunice cu pacienta, pentru a menti
de optimism

18.03

inlaturarea starii de
anxietate in
urmatoarele doua
zile

Eliminare urinara insuficienta, din


cauza,interventiei chirurgicale,
manifestata prin absenta
mictiunilor spontane

Asigurarea unei
eliminari normale in
raport cu cantitatea
de lichide ingerate si
administrate
parenteral;
prevenirea infectiei
urinare, in 1.2 ore

Am verificat permeabilitatea sondei ur


introduse inaintea efectuarii operatiei
urmarit evitarea cudarii acesteia. Am i
stimularea mictiunilor, astfel:

am pus comprese calde pe


pubiana

am introdus bazinetul cald


bolnava

am dat drumul apei la chiu

Pentru prevenirea infectiei urinare am


manevre sterile. Dupa indepartarea so
urinare se verifica golirea vezicii urina

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

in patru ore, in conditiile unui aport de


ingerate. Se observa daca apar semn

19.03

Alimentatie insuficienta cantitativ si


calitativ datorita interventiei chirurgicale,
manifestata prin hidratare si ingestie de
alimente in cantitate insuficienta din.
cauza regimului postoperator

Pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic si
nutritional la un nivel
optim si sa prezinte
mucoase umede in
termen de 24 ore

In prima zi dupa operatie am administ


pacientei alimentatie parenterala, insti
perfuzii cu glucoza 10% 1500 ml si se
1000 ml. Am efectuat bilantul hidro-ele
am urmarit diureza.

Dificultate de a se mobiliza
din cauzainterventiei chirurgicale,
manifestata prinimobilitate si durere
lanivelul plagii abdominale.

Pacienta sa aiba o
postura adecvata si
nedureroasa,
tonusul muscular
prezent si sa-si
mentina celelalte
nevoi fundamentale
satisfacute in 2 zile

Am schimbat pozitia bolnavei din doua


ore, am masat regiunile predispuse la
pentru prevenirea maririi presiunii
intraabdominale. Am ajutat pacienta s
exercitii fizice din trei in trei ore. Am aj
pacienta la satisfacerea nevoilor fiziolo
organismului. La indicatia medicului, a
tratamentul pentru diminuarea durerilo

Comunicare ineficace la nivel afectiv


din cauzaneadaptarii
la nouasituatie, manifestata prin facies
plans si inchidere in sine.

Pacienta sa se
Am ajutat pacienta sa inteleaga ca de
adapteze la noua
ingrijorarea, sentimentul de neputinta,
situatie si cu trauma normale si de asteptat.

Alimentatia per os consta in administr


neindulcit, zeama de compot, supe str
apa plata, aproximativ 200 ml din 2 in
administrate in cantitati mici, cu lingur

determinata de
Am comunicat cu familia pacientei pen
operatie, sa prezinte intelege ca pacienta are nevoie de un
emotional si moral suplimentar, din pa
apartinatorilor.
incredere in sine si
in cei din jur pentru a
face fata situatiei
existente in 12 de
ore.

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

20.03

Dificultate in a dormi si a se odihni din


cauza durerilor provocate de actul
chirurgical, manifestate prin ore de
somn insuficiente, somn agitat

Pacienta sa
beneficieze de un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ,
de 8 ore pe noapte
fara intrerupere, in
timp de o zi

Am instruit pacienta sa practice tehnic


relaxare, exercitii respiratorii cu 30 min
culcare. Am aerisit salonul, am schimb
de pat si de corp, i-am oferit pacientei
lapte cald. Am aplicat tratamentul med
la indicatia medicului.

Diaforeza din cauza, anxietatii


legata deevolutia plagii operatorii,
manifestata prin transpiratii si
tegumente umede.

Pacienta sa nu mai
prezinte transpiratii
abundente in
urmatoarele 24 de
ore.

Am efectuat toaleta pe regiuni a bolna


schimbat lenjeria de corp si de pat.

Am asigurat o temperatura corespunz


salon.

Am administrat tratamentul medicame

21.03

Alterarea tegumentelor dm cauza


Pacienta sa prezinte
interventiei chirurgicale, manifestata prin tegumente si
plaga abdominala.
mucoase curate, in
urmatoarele doua
ore, sa se vindece
cu minim de
disconfort intr-un
interval total de
patru zile.

Am efectuat toaleta generala si pe reg


pacientei, schimbandu-i totodata lenje
si de pat. Se supravegheaza pansame
imediat dupa interventie, iar daca inte
modificari la nivelul plagii se comunica
Am efectuat schimbarea pansamentul
ingrijit plaga abdominala si am efectua
pansament nou. Pentru prevenirea inf
am administrat antibiotice dupa prescr
medicului.

Durere la nivelul plagiioperatorii,


Bolnava sa nu mai
manifestataprin gemete si faciescrispat. prezinte durere in
termen de 2-3 ore si
semnificativ in
termen de 24 de ore.

Am ajutat pacienta sa stea in pozitie a


bolnava fiind asezata in dedubit dorsa
genunchii flectati sustinuti de o perna
regiunea poplitee, pozitie ce asigura r
musculaturii abdominale in scopul ate
durerilor locale. Am administrat la indi
medicului o fiola de Algocalmin.

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

Alterarea, tegumentelor din cauza


interventiei chirurgicale, manifestata
prin plaga abdominala.
22.03

Diaforeza din cauzaanxietatii legata de


evolutia plagii operatorii,
manifestata printranspiratii si tegumente
umede.
23.03

Pacienta sa prezinte
tegumente si
mucoase curate, in
urmatoarele doua
ore. Sa prezinte o
cicatrizare cat mai
rapida a plagii.

Am efectuat toaleta generala si pe reg


pacientei, schimbandu-i totodata lenje
si de pat. Se supravegheaza pansame
daca intervin modificari la nivelul plagi
comunica medicului.

Pacienta sa nu mai
prezinte transpiratii
abundente in
urmatoarele 24 de
ore.

Am efectuat toaleta pe regiuni a bolna

Am efectuat schimbarea pansamentul


ingrijit plaga abdominala si am efectua
pansament nou. Pentru prevenirea inf
am administrat antibiotice dupa prescr
medicului.

schimbat lenjeria de corp si de pat.

Am asigurat o temperatura corespunz


salon.

Am administrat tratamentul medicame

Imbunatatirea starii tegumentelor in


urma interventiilor externe la nivelul
plagii efectuate inzilele precedente,
manifestata prininchiderea plagii.

24.03

Pacienta sa poata fi
prezentata medicului
cu tegumente si
mucoase curate, in
urmatoarele trei ore,
in vederea scoaterii
firelor chirurgicale.

Am efectuat toaleta generala si pe reg


pacientei, supraveghind pansamentul,
starea plagii abdominale, pe care am
intr-un interval considerabil de timp ca
curata si cicatrizata. Am ajutat medicu
firele chirurgicale si am aplicat un pan
nou.

Stabilizarea starii tegumentelor la nivelul Pacienta sa poata fi


plagii in ultimele 24 h, dupa
externata, in cursul
scoaterea firelor de sutura, manifestata zilei
prin plaga inchisa, curata sifara
semne de inflamatie

Am prezentat medicului pacienta in st


descrisa si am aplicat un pansament n
acestui demers, am primit din partea m
indicatia de externare.

Cunostinte

Am explicat pacientei si familiei in ce a

Pacienta sa fie

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

insuficientedespre satisfacerea
nevoilor sale in perioada
de convalescenta si atratamentului in
perioada de recuperare.

capabila sa se
reintegreze in
activitatile sociale si
profesionale, pe car
e le efectua anterior
operatiei.

interventia chirurgicala si la ce schimb


astepte, sa accepte ca slabiciunea, ob
iritabilitatea si plansul sunt obisnuite in
convalescentei.

Sa inteleaga ca in perioada de conval


igiena

corporala se face pe regiuni, se vor ad


laxative in caz de nevoie si calmante.

Pacienta nu trebuie sa faca eforturi fiz

frigul si sa respecte administrarea trat


conform prescriptiei medicale.

Sa se prezinte la control dupa o luna d

Odihna si dieta prelungita conform reg


impus

de catre medic, evitandu-se alimentele

digerabile ca: mazarea, varza, fasolea

acidulate. Se indica lactate, supe slab


slaba fiarta, nu prajita, consumarea a
ml de lichide pe zi, constand in ceaiur
neindulcite, compoturi, apa plata, sucu
neacidulate.

ROLUL DELEGAT
Bolnava: Nicolae Irina
Diagnostic: Neoplasm de jonctiune rectosigmoidiana stadiul III (T3N1M0)

Data

Analiza

Valori normale

Valori reale

12.03.2009

Hemoglobina

12-14 g %

11,62 g %

Leucocite

4200-8000 /mm3

9200 /mm3

Neutrofile segmentare

45-70 %

59%

0-5 %

4%

Eozinofile

1-3 %

3%

Limfocite

20-40 %

22%

Monocite

4-8 %

10%

Limfoplasmocite

absente

Hematocrit

45%

24%

VDRL

negativ

negativ

T.Q

12-14

12 (100%)

T.H

130-230

120

nesegmentare

13.03.2009

Thymol

0-4 UML

5,1 UML

ZnSO4

0-8 UML

10,9 UML

Uree

0,20-0,40 g

0,33 g

Glicemie

60-120 mg %

90 mg %

Proteine

6-8 mg %

5,88 mg %

V.S.H l h

2-13 mm

65 mm

12-17 mm

120 mm

Examen sumar de urina

1015-1030

1015

Densitate

Acid

5,5

PH

absent

urme

Glucoza

absent

Absent

Sediment

absent

Depozit leucocite

Urobilinogen

4-6 mg

Normal

Pigmenti biliari

absenti

Absenti

Epitelii

rare

Epitelii plate, rotunde,


rare, mucus
prezent,frecvent oxalat
de Ca

-2h

Albumina

14.03.2009

Urocultura

Negativa

Negativa

V.S.H l h

2-13 mm

65 mm

12-17 mm

120 mm

T.S

120-3

2 20

TC

1-8

Hemoglobina

12-14 g %

11,62 g %

-2h

Examene paraclinice:
EKG interpretare = morfologic normala
Examen colonoscopic: tumora papilara, ca fiind rezultatul malignizarii unei tumori viloase, se
prezinta ca o formatiune moale, cu franjuri friabili, are baza larga la implantare, cu invazie
circumferentiala.

Data

12.03 2009

Tratament

Temperatura, puls, TA,


respiratie

Carbune animal;

T= 36 C

Diazepam 1 f

P= 65 p/min

Algocalmin l f

T.A=110/70 mmHg
R= 19 r/min

13.03.2009

Piafen 1 f

T= 36,4C

Fortrans 4 plicuri (1 cutie)

P= 60 p/min
T.A= 110/65 mm Hg

R= 20 r/min

14.03.2009

Dormicum 1 f

T= 36 C
P=65 p/min
T.A= 110/70 mmHg R=
18 r/min

15.03.2009

Manitol 10%, 1500 ml

T= 36,8C

Penicilina 8.000.000 /zi

P=70 p/min

Kanamicina

T.A.=120/70 mm Hg

NaCl 10%, 1500 ml

R= 20 r/min

Glucoza 5% 1500 ml

16.03.2009

Atropina 1 f

Preanestezie

Diazepam 2 f

T= 37 C
P= 70 p/min
T. A= 125/70 mm Hg
R= 22 r/min

Fentanil 1 f

Operatie

Pavulon l 1 f
Panchetamina l f
Voluven 1 f
Lysthenon 1 f
Dormicum 1 f

16.03.2009

Ser fiziologic 9 1500 ml

A.T.I

T= 37 C

17.03.2009

Glucoza 5% 1500 ml

P=70 p/min

Penicilina 8.000 u.i/zi

T.A= 125/70 mm Hg

Ampicilina 3 g

R= 22 r/min

Glucoza 5%, 10%

T=36,6C

Ser fiziologic 9

P=65 p/min

Solutie Ringer

T.A=110/60 mm Hg
R= 21 r/min

18.03.2009

Penicilina 800.000 u.i

T= 36 C

Glucoza 5%, 10%

P= 75 p/min

Ser fiziologic 9

T.A= 120/70 mm Hg
R= 19 r/min

19.03.2009

20.03.2009

Glucoza 10 % 1500 ml

T= 36,7 C

Ser fiziologic 1000 ml

P= 70 p/min

Piafen l f

T.A= 120/70 mm Hg

Algocalmin l f

R= 20 r/min

Diazepam 1 cp

T= 37 C

Glucoza 10% 1500 ml

P=68 p/min

Ser fiziologic 1000 ml

T.A= 120/70 mm Hg

Ampicilina 3 g

R= 19 r/min

Mialgin l f

21.03.2009

Glucoza 10% 1500 ml

T= 36,4C

Ser fiziologic 1000 ml

22.03.2009

Ampicilina 3 g

P=60 p/min

Piafen l f

T.A= 115/65 mm Hg

Algocalmin l f

R= 20 r/min

Glucoza 10% 1500 ml

T= 36,7C

Ser fiziologic 1000 ml

P=80 p/min

Ampicilina 3 g

T.A= 120/70 mm Hg

Piafen l f

R= 19 r/min

Algocalmin l f

23.03.2009

Diazepam Icp Glucoza 10% 1500


ml Ser fiziologic 1000 ml
Ampicilina 3 g Mialgin lf

T=37C P= 70 p/min
T.A= 120/68 mmHg
R= 20 r/min

24.03.2009

Ampicilina 3 g

T= 36,6C

Piafen l f

P=78 p/min

Algocalmin l f

T.A=110/70 mm Hg
R= 22 r/min

25.03.2009 Externarea

7. CONCLUZII
Cancerul de colon reprezinta in prezent una din cele mai comune si severe boli din practica
chirurgicala, cu incidenta relativ mare, care implica interventii din cele mai elaborioase.
Etiopatogenia nu este cunoscuta, studiile epidemiologice, patogenice si microbiologice au
dus la evidentierea unor factori predispozanti si favorizand.
Factorul genetic este implicat in cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor afectiuni
agregate ereditar si cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasa, colita granulomatoasa,
polipii colici, sindromul Gardner, polipoza colica multipla, etc. Exista familii care tara a prezenta bolile
amintite au o predispozitie marcanta, transmisa la descendenti ca o trasatura dominanta, de a
dezvolta tumori maligne pe colon, rudele imediat apropiate ale bolnavilor cu cancer de colon au un risc
de aparitie a unei tumori colice de doua-trei ori mai mare decat restul populatiei.
Polipii adenomatosi si bolile inflamatorii ale colonului cu evolutie cronica sunt considerate
leziuni precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic aparand cu o frecventa mult mai mare decat
la restul populatiei. Riscul cancerului creste in raport cu numarul polipilor colici, iar in polipoza difuza
familiala malignizarea apare intotdeauna dupa 15-20 de ani de evolutie.
Un alt rol etiopatogenic il are dieta saraca in fibre, bogata in glucide rafinate si grasimi
animale, precum si dieta saraca in fructe si vegetale. Sunt incriminate sarurile biliare, amoniacul care o
mare concentratie in sigmoid, flora anaeroba, factorii imunitari, hormonali, infectiosi, factorii toxicochimici, radiatiile ionizante.
Frecventa aparitiei cancerului de colon creste odata cu varsta (max. in deceniul 6 si 7), fiind
de obicei intalnita la barbati.
In marea majoritate a cazurilor, cancerul de colon se descrie ca un epiteliom 95 %.
Localizarea, in ordinea frecventei, este urmatoarea: rect 58 %, sigmoid 17 %, cec si colonul drept 15 %,
colonul stang 10 %.
Macroscopic se descriu o forma proliferativa, vegetanta, conopidiforma, forma infiltrativa
dura, cu retractii si stenoze, forma infiltrativa coloidala, moale, forme mixte infiltrante si vegetante,
precum si forme ulcerative.
Cancerul intestinului gros se intinde in profunzimea peretelui intestinal si fixeaza tumoarea
de organele vecine. Invadeaza pe cale limfatica ganglionii regionali si da metastaze la distanta in
diferite organe : ficat, plaman, peritoneu, creier, oase.
Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de constipatie cu cele de diaree,
constituind un semn precoce, dar, nu constant.
Tulburarile caracteristice cancerului de colon evolueaza in general in doua etape. Initial apare
tendinta la constipatie, la un individ al carui tranzit intestinal era normal, constipatie ce se agraveaza
progresiv si nu cedeaza la purgative si laxative. Pot aparea deblacuri diareice, care usureaza senzatia
de balonare abdominala. Aceasta alternanta a diareei cu constipatia este foarte sugestiva pentru

cancerul de colon, fiind consecinta evacuarii intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra
obstacolului tumoral Aparitia durerii, constituie expresia invadarii seroasei intestinale sau aperitoneului
adiacent de catre procesul tumoral. Durerea se poate localiza in zona tumorala sau in oricare parte a
abdomenului in functie de efectele dezvoltarii leziunii asupra peretelui colic.
Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de receptivitatea
fiecarui individ in parte. Crizele se asociaza cu borborisme si cu balonare abdominala.
Diagnosticul pozitiv are ca elemente de sustinere: varsta bolnavului, simptomatologia clinica,
endoscopia si examenul radiologie.
Tratamentul este chirurgical, segmentul intestinal in care-si are sediul tumoarea trebuie
rezecat inainte de extinderea ei in profunzime sau de aparitia metastazelor.
Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales in cazurile inoperabile: opiacee, antispastice,
anestezice locale. Se va mentine o igiena riguroasa locala printr-o toaleta permanenta.
Regimul alimentar va inlatura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele si fructele
bogate in celuloza. Va fi bogat din punct de vedere caloric, avand continut suficient de proteine si
vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, oua moi, branza de vaci, unt proaspat, carne fiarta
sau la gratar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri putin concentrate, cartofi putini, piureuri de
dovlecei, morcovi, sare suficienta si la nevoie adaos de clorura de potasiu.
Lucrarea pe care am realizat-o este structurata pe zece capitole, in care am realizat
descrierea colonului si a afectiunii din punct de vedere (epidemiologic, etiologic) prezentand
diagnosticul clinic si paraclinic, evolutia si complicatiile bolii, precum si tratamentul cancerului de
colon.
Avand in vedere tema, ingrijirea bolnavilor cu cancer de colon, am luat in urmarire, observare
si ingrijire trei cazuri din Clinica de Chirurgie a Spitalului Universitar de Urgenta din Craiova,
prezentand afectiunile de neoplasm de colon sigmoid std. III, neoplasm de colon ascendent std. III si
neoplasm de jonctiune rectosigmoidian std. III, bolnavii avand varste diferite si provenind din medii
socio-profesionale diferite.
Am urmarit, pe tot parcursul internarii celor trei pacienti diagnosticarea, procesul de ingrijire,
pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie si momentul externarii.
Prin ceea ce am aplicat practic in vederea pregatirii lucrarii am constatat ca metodele de
nursing au o mai mare eficienta daca sunt corect aplicate in mod corect.
Metodele moderne de nursing pot conduce la ameliorarea in mod sensibil a starii de sanatate
a bolnavilor asistati si la reducerea perioadei de refacere a bolnavilor.

8. BIBLIOGRAFIE
1.

Proca E. - Patologia chirurgicala a abdomenului, vol. VI. Editura Medicala. 1986,371-394.

2. Juvara I. si colaboratorii Cancerele colice multiple, simultane si succesive, Chirurgia, 1978, 5; 10;
17; reeditata in 1990.
3.

Dunn C. David - Chirurgie, diagnostic si tratament, Editura medicala, 1976.

4. Carciumaru R., Niculescu C, Th., Torsan Lelia - Anatomia si fiziologia omului, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1983.
5.

Ionescu G. - Chirurgia colonului, 1984, 303 - 364; reeditata in 1995.

6. Busu I., Mogos D., Nemes R. Atitudinea chirurgicala in ocluziile prin neoplasme colice, Chirurgia,
1987.
7. Mogos D., Ghelase F., Nemes R., Vasile L, Paun I.,- Indicatiile dervatiilor temporare si a rezectiilor
primare in chirurgia colica de urgenta, Chirurgia, 1989, 431 -435.
8. Oancea T., Cojocea T., Bocaneala O., Cucui V., Tamaru I. - Cancere multiple primare sincrone ale
colonului, Chirurgia. 1980, 381 386.
9. Patrascu Tr. si colaboratorii Particularitatile clinice si terapeutice ale neoplasmului de colon stang
superior, Chirurgia NOI. 1994, 7 11.
10. Vereanu L, Patrascu T., Radulescu D. - Probleme de tratament chirurgical in ocluziile acute prin
neoplasme de colon, Chirurgie N04 1994, 610.
11. Taylor I. -Liver metastases from colorectal cancer: lessons frompast and present clinical
studies. The British Joumal of Surgeri N04, 1996, 456 - 460.
12. Yagoda A., Kemeny N. - Chematherapy of color ectal: a criticai analysis of reponse criteria and
therapeutic efficiency; Cancer, 1990, 322 325.
13. Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 1997.
14. Lucretia Titirca, Dorobantii Elena, Gal Gherghinica - Ghid de nursing Editura Viata Medicala, 2002.
15. Georgeta Balta, Maria Otilia Stanescu, Antoaneta Metaxatos, Lucretia Titirca - Tehnici speciale de
ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.
16. Lucretia Titirca - Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura
Viata Medicala Romaneasca, editia III, 1997.