Sunteți pe pagina 1din 104

- _--- -------------~.

»>

, I

}'? (':

~V\ .. ..,. VI _,

~-(lf /0,1,- --- , J

j .Jr' i 1, ' '.- )

:. , /A) I ". --

,'x_. . .

~,;

~

l'

EDITURA TEHNICA

..

iNDREPTAR PENTRU CALCULE HIDRAULICE

Sub redaeti~ h.d P. G. KISElEV

Partea intii : Traducerea din I. ruse dupe edijio a V-a (efectuato de cdtre un colectiv de speciolisf sub coordonarea prof. dr. doc. ing. SIMION HANCU)

Portee a doua : Metode numerice de rezolvare a problemelor de hidra. ulice (elaborate de prof. dr. doc. ing. SIMION HANCU)

-

@

EDITURA TEHNICA Bucuresf - 1988

IP

.. --.----~-.""'" ..-

l

Editla a clncea a "tndreptarului pentru ·calcule hid raul ice", ca st cele precedente, constituie 0 sinteza a formulelor principale, definitrilor, coeficientilor experimentali, graficelor!li tabelelor auxiliare, utile la efectuarea calculelor hidraulice. Textul este lim it at Ia scurte explicatil, necesare pentru usuraroa util izarl! materialului din Indreptar.

Lucrarea constltuie un auxillar la proiectarea constructlilor difer lteloi- slstomo de gospodiir.ire a apelor !Ii contine, in afara de cunostinte in hlrlraullca, sumare cunostlnte din dorneniul constructrllor hldrotehnlce si maslnilor hidraullcc.

Lucrarea este destinata Inglnerllcr, tehnicienilor, studen1;ilor sl altor persoane care lucreaza in domenlul constructrilor hldrotehnice, in particular in domcniul uttllzari! energiei apelor,

JI3j\aTc.ITbCTBO ,,8nepI'lla", 1974

ABTOPLI: n. r. Kr:cem'B, A. ,n. AJIhT!IlYJIb, H. B. ,nam'JIbl:JeHHe, A. A. KacrrapcoH, r. H. I{pIIBl:JeHIW, H. H. ITa'! KOB, C. M. CJIlICCI~I'ii:

La oerijicarea sigurantei lucriirilor _ hidrotehnice apa este eel mai necrutiitor [udeciitor : nu iartii nici 0 gresealii faeuta la proiectarea, execuiia sau exploatarea acestor iucriiri,

S. HANCU

PREFATA LA VERSIUNEA IN L1MBA ROMANA

Lucrarea "I ndrepiar peniru calcule hidraulice" de P. G. Kiseleo a apiirut in prima ediiie in V.R.S.S. in anul 1950 $i a fost tradusa $i publicatii tn limba rotruinii de Ediiura Energeticti de Stat in anul 1953. Nu numai peniru specialistii din V.R.S.S., ci $i pent Ttl specialistii din tara noasirii $i din alte liiri, aceasiii lucrare a deoenit 0 carte de ciipiitti, de foarte largii utilizare :

- in actioitatea de proiectare $i de exploaiare peniru dimensicnarea $i • veri[icarea constructiilor $i instalaiiilor hidrctehnice ;

- in actioitatea de inoii/iimint tehnic superior, fa material didactic $i documentar pent Ttl cadre didactice $i peniru siudenti;

- in actioitaiea de cercetare, ca glzid la rczolcarca problemclor practice.

Larga [olosire a aces/IIi indrcptar se datoreste alit [aptului ca in actioitatea hidrotehnicii specialistul are necoie oricind de 0 sumii de reguli $i [ormule de calcul cu oalorile corespunzatoare ale cons/antelor [izice $i coelicientilor care le insotesc, cit $i [aptului ca lucrarea, prin coniinutul ei $i prin mcdul in care a fast organizat aces! coniinut tniruneste calitati de inaltd caloare, A$a se explicit de ce in V.R.S.S. in decurs de 25 ani s-a ajuns 10 a cincea ediiie, aparuta in anul 1975. Ultimele doua editii, 1973 $i 1975, au fost substantial tmbunatatite, la redactarea lucrarii. sub eoordonarea lui P. G. Kiselco, [lind antrenati $i al]i specialistt de renume din U.R.S.S., ea A. D. Altschul, S. M. Sliski s.a,

Lucrarea, in ultima sa ediiie esie remarcabilii, pentru cil pe de 0 parte valori/ica mostenirea $tiinfified 16sa/t! de marii hidraulicicni autchtcni $i straini, re de alta parte sinteiizeazii experien]a scolii sooietice de hldrctehnicii, dcbinditii in realizarea marilor baraje $i amcnajiiri hidrotehnice din V.R.S.S., cunoscute in toatii lumea. La delinitioarea ultimei editii a lucriirii s-a [inut seama de obseruatiile si propunerile [acute de lin mare numiir de specialisti din Uniunea Scoietica.

Fa/a de prima editie, cdiiia a cincea a lucrarii coniine trei noi capitole :

- capitolul 10, .Hidraulica consiructiilor", ill care se prezinta elementele noi de calcul prioitui descarcatorii de ape mari la barajele cu centrale hidroelectrice in solutii moderne ;

- capltolul 11, .. Miscarea aluuiunilor $i hidrotransportul", unde prollemele de miscare a aluoiunilor in albii deschise si ill ccnducte sub presiune sint prezentate inir-o concepiie unitarii ;

- capitolul 16, .Modelarca hidraulicii", unde aliituri de problemele clasice ale similitudinii fenomellclor hidraulice se trateazti $i probleme speciale, prect.m eroziunile in albii $i caoitaiia.

Slnt reformulate problemele prioind rezisientcle hidraulicc $i grupaie intr-t.n capitol de sine siiitiitor, capitelul 4, utuie sint incluse uliimele rezultate ale cera/arilor prioind coelicieniii de pierdere de sarcina; de asemenea, sint rejcrmulate

problemele prioind oalurile de oint §i aciiunea lor asupra constructiilor hidrofehnice. Practic, lniregul coniinut al indreptarului din prima editie a sujerit modi-

[icari §i completdri. .

Traducerea editiei a cincea a lndrepiarului in limba romanii riispunde unei necesitat! sfringente, care se manijestii azi in rlndul specialisiilor din [ara noastrii, In etapa actualii, clnd actioitatea hidrotehnicii din Romania a capiiuit 0 dezvoltare aitt de mare, clnd nu existii jude/ tara lucriiri hidrotehnice §i tara aciioitaie hidrotehnlcd, se simte llpsa acuta a unui tndreptar de calcule hidraulice cu meicdele ~i solutiile de calcul aduse la zi. In cea mai mare parte ,,1 ndreptarul pentru calcule hidraullce", ediiia a cincea, sub redaciia lui P. O. Kiseleo riispunde acestei necesita/i.

f ndreptarul nu a putui cuprinde nietodele de calcul numeric, cu ajutorul calculatoarelor electronice, peniru rezoloarea problemelor hidraulice de mare complexi/ate, metode care s-au dezooltat am de mult ~i au deocnit operanie in ultimii 10-15 ani. Acesta este motioul peniru care s-a considerat util ca sub forma de note sii se prezinie in partea a doua a lucriirii (cap. I-XI) §i metode numerice, elaborate, in principal, in Insiiiutul de Cercetiiri Hidrotehnice din Bucuresii, penfru rezoloarea citoroa dintre cele mai complexe probleme de hidraulica. Folosirea metodelor numerice necesitii pentru specialisti cunostinte de hidraulicii ~i de calcul numeric, sup limen tare [a/a de [olosirea metodelor clasice de calcul. Dar nimeni nu poate fi scuiit de datoria de a-si insusi asi[el de cunosiinte ; absoloeniii de astiizi ai [aculta/itor de profil hidrotehnic sint tnarmati cu asilel de cunostinte.

Folosirea metodelor numerice de calcul, pe de 0 parte, permite rezoloarea mult mai complete a problemelor de hidraulicii, de mare complexitate, precum §i rezoloarea unor probleme noi, imposibil de abordat cu metode clasice, pe de alta parte reduce §i chiar eliminii necesitatea cunoasterii $i apliciirii atitor metode aproximafive de calcul care s-au dezooltat in hidraulicii in cursul timpului, cum sint mefodele grafice $i graio-analiiice pentru calculul curbelor de remu, oscilaiiilor nioelului apei in castele de echilibru, louiturii de berbec s.a.

Este adeoarat ca in orice domeniu de actioitate numai cu indreptare, tara cunosunte de specialitate, nu pot [i rezoloaie problcmele ccmplexe pe care le pune practica, dupii cum nu poti oorbi binc 0 limbii siriiinii, pe care till 0 cunosti decit din lndreptare §i diciionare.

Dar peniru specialisiul in problcmii un lndrcptar este 0 ciiliiuza de mare ajutor in aciiultaiea pe care 0 des[ii$oara. 1 ndreptarul de calcule hidraulice in editia de faja indeplineste cu prisosin/ii aceastii [unctic pcniru oricinc lucreazii in domeniul bidrotehnicii,

Prof. dr. doc. ing. Slmion Hancu

.... ;. .. ", " ~·2 .... ".l'~~.a-:._.;,_ ... , ... ....;.~ ~:.~ -~":~:"':;'.lt~l~~.r-:-!i:~~ . __ . ~ \.,

e

PREFATA LA EDITIA TN LIMBA RUSA

Edlila a cineca a ,,1 ndreptarului pentru calcule hidraullce" sub redaciia lui

P. O. Kiseleo este desilnata inginerilor, tehnicienilor, studeniilor ~i altor persoane care lucreazd in domenlul construciiilor hidrotehnice.

A cincea ediiie este 0 reproducere a celei de a paira ediiii a acesfui lndreptar la care s-au adus corecturile necesare.

Primele trei ediiii (din anii 1950, 1957 ~i 1961) au fost elaborate de un singur auior, P. O. Kiseleo, In edit We a patra sl a cincea s-a piistrat siructura lucriirii adoptate in ediiiile precedente. Textul de baza este tnsotit de scurte explicaiii ~i exemple de calcul care usureaza utilizarea lndreptarului.

La fel ca $i in primele ediiii, in 1 ndrepiar slni incluse nu numai problemele de hidraulica generalii, ci $i 0 scrie de probleme speciale; se preziniii nu numai metodele $i [ormulele reeomandate peniru calculul hidraulie, ci ~i alte relaiii care se inillnesc in literatura de specialitate ~i care pot fi utile in proiectare, de exemplu, peniru compararea rezultatelor calculelor.

Aceasta of era ciiitorului 0 oarecare libertaie in alegerea metodei sau a [ormulei de caleul in conjormltate cu partlcularitiiiile diferitelor probleme de rezoloat ~i cu precizia necesarii a rezuliaielor calculelor.

La elaborarea ediiiei a cincea a 1 ndreptarului au luat parte: projesorul, candidat in siiinte tehnice, P. O. Kiseleo, care a pregiiiit capiiolele 1-3; 6; 8; 9; 12; 13; § 14.7 din partea A a cap.14;§16.1~ipartial§16.2aleeapitolulvi 16, precum ~i redactarea generalii a iniregii lucriiri ; projesorul, doctor in siiinie tehnice, A. D. A lischul, care a pregiitii capitolele 4, 5 ~i 7 ; conjerentiarul, candidai in §tiinte tehnice, N. V. Danilcenko, care a claborat capitolul 11 "Mi~carea aluoiunllor ~i hidroiransportul" ; conjereniiarul, candidat ill ~tiinte tehnice, A. A. Kasparson, care a sen's partea A a capitolului 14 "Valurile de oint si actiunea lor asupra constrcuiiilor hidrotehnice" ; prolesorul, doctor in siiinte tehnice, O. I. Kriocenko, care a lntocmit partea B a capitolului 14 .Castcle de echilibru" si capitolul 15 "Ma$ini hidraulice"; conjcreniiarul, candidat in stiinle tehnice, N. N. Pa$kOT), care a seris § 16.3-/6.5 si partial § 16.2 al capitolului "Modelarea hidraulicii" $i proiesorul, doctor in suinte tchnice, S. M. Slisski care a sen's capitolul 10 .Jlidraulica consiruciiilor",

1 n numele all tori/or exprim mullumiri lui N. N. Paskou peniru munca deoscbitii pe care a depus-o la pregiiiirea pentru tipar a acesiei a cincea ediiii a 1 ndreptarului.

A uiorii roagii ca obseroaiiile rejeriioarc la prczenia lucrare ,,1 ndreptar peniru calcule hidraulice" sa fie trimise pe adresa ::Moscova, 113114,Sliuzovaia naberejnia, 10, Ediiura .Energliia",

P. G. Kiselev

PARTEA TNTTI

TERMENI iNTiLNIII· FRECVENT iN HIDRAULICA

Adincime criticii - adincirnea curentului de lichid pentru care la un debit dat, energia speclfica in sectiune atinge valoarea minima.

Adincime normald - adincirnea curentului la rniscarea unlforrna a liehidelor (eu suprafata libera).

Adlncimi conjugate (rnutuale) - adtncimile curentului tnainte si dupa saltul hidraulic.

A era rca debitului de lichid saturarea

liehidului cu aer In proeesul de miscare al aeestuia.

Caracterisiica de debit (termeni nerecomandati : .caracteristica de treeere", ,.moclul de debit") - debitul in albia data, la 0 pant a hidraulica egala cu unitatea-,

Caracterlsiicii de oitcza W' - produsul dintre primii doi Iactori din formula V ~= cj Ri(l\?' = = CjR); viteza la 0 pants hidraulica egala cu unitatea",

Caoitaite - fenomenul de rupere a continuitafii lichidului in rniscare, datorit a degajarii in interiorul lui de bule de aer sau de va pori a: lichidului insusi.

Coclicientul energid cinetice a curentului (coeficientul lui Coriolis) - raportul intre energia cinetica specified a curentului, calculat a eu valoarea reala a vitezei si energia cinetica specifica a curentului, caleulat5 presupunind cn in Iiecare punct al sectiunii de curgere viteza este ega!a cu viteza medie.

o b s e r vat i e. In lucrarea de bla, acest eoeficient (notat de oblcei eu litera ee) este nurnlt .cceficlent de coreclie a injl\imii cinetice" (v. § 3.3).

Coelicient de [iltraiic - viteza de filtratie la 0 panta hidraulica egala cu unitatea.

Coelicient de rezisienta liniard (coeficientul lui Darcy) - miirirne adhnensionala, care depinde de rugozitatea relaliva a perejilor albiei ~i de nurnarul Reynolds.

Cocltcicntul caniitdiii de miscare a curentului (coeficientul lui Boussinesq) - raportul tntre cantitatea de miscare a curentului, calculata cu valoarea reala a vitezei si cantitatea de miscare a curentului calculata presupunind di tn fiecare

1 In romane~te se utiIizeazii terrnenul rnodul de debit. I In romancsto se utlllzeaz a terrnenul rnodul de viteza.

punct al sectiunii de eurgere vlteza este egala cu viteza medie.

Coeiicientul lui ChCzy (sau Iactorul de vitezal -> coeficientul adimensional C in formula vitezei medii a curentului la 0 miseare uniforma, adica

tn formula lui Chczy v = CjRi. '

Cordon de oirte] - masa lichidului in miscare, cuprinsa in tubul de virtej.

Curbd de depresie - linia care reprezint a in plan vertical suprafa]a libera a miscarii apei subterane.

Curbii de remu pozitio - curba suprafetei Iibere a lichidului, In care adinclmea creste in sensul curgerii.

Curbd de remu negatio - eurba suprafelei Iibere a Iichidului in care adincimea descreste in sensul curgerii.

Curenti secundari - cur en til care insotesc miscarea de translatie principal a a Iluidului, de exemplu circulatia transversal a in coturi.

Debit ~ volurnul de fluid care curge in unitalea de tirnp prin sectiunea transversal a a curentului.

Debit specijic - debitul mediu pe unit atea de latirne a deversoruJui sau a canalului de sectiune dreptunghiulara,

Deplasament - greutatea volurnului de lichid dezlocuit de un plutitor.

Deoersor - orice perete in calea curentului, peste care lichidul eurge eu suprafata libera.

Dispersie - termenul care defineste media pjitratelor abaterilor unei marirni aleatorii fata de valoarea ei medie u2 = M[x - M(x)j2 (patratul "abaterii standard").

Energie specijicii - energia mecanica a lichidului care revine pe unitatea de debit de greutate, deterrnlnata tn raport cu planul orizontal ales arbitrar (numeric egala cu sarcina hidrodlnarnica).

o b s e r val i e. Energla speclfica in sectiunc a curentului eu supralata libera este energia specifica raportata la planul orizontal care treee prin punctul eel mai de jos ill scctiunli de curgere (fara considerarea energid specifice corespunzatoare presiunii pe supralata libera).

Exponent hidraulic at albiei - puterea la care trebuie sa se ridiee raportul dintre adincirnile curentului in albia deschisa data, pentru a se obtine patratul raportului dintre moduIii de debit corespunzatorl,

7

Filiraiie miscarea Iichidului prin medii

poroase,

Fluid incompresibil - terrnen care se Ioloseste pentru a dilerentia lichidul de fluid compresibil sau in particular de gaz, atunci cind gazul se exarnineaz a ca un "fluid cornpresibil:'.

Fluid neietonian - Iluidul VISCOS care se supune

legii lui Newton ";' = 11 :~ de frecare a corpurilor lichide: fluid neneiolonian - Iluidul care nu se supune acestei legi.

Fluid polijazat - Iluid-amestec rnecanic de faze: lichid, aluviuni antrenale (Iaza solida) ~i

gaz (incluziuni sub forma de bule). .

Gradienlul oitczei (grad v = ::) - inlensitatea variatiei vitezei pe 0 directie data, de obicei pe normal a la directia vitezei.

Greuiaie relatica ~ raportul dinlre greuiatea corpului ~i greutatea aceluiasi velum de apa distilata, Ia temperatura de 4°C.

Greutaie specijicii a lichidului - (vezi greulale volurnetrica a lichidului).

Greutate oolumetricii a lichidului - raportul dinlre greutatea ~i volurnul lichidului sau greutatea unitatii de volum.

o b s e r vat i e .. Acest terrnen larg rasptndit nu face parte din rtndul celor "nerecomandabili" si este Iolosit in prezenta lucrare. Conform .Terrninologici mccanicii Iluidelor" (Revista Acadcrniei de Stiin]e U.R.S.S., nr. 12. Ig.j2) ln locuI ter menului "grcut.1te vclumctrica" estc adoptat tcrmenu I "greutate specif ica".

Hidraulicd - par tea din mecanica Iluidelor care studiaz a, pe linga legile generale ale echilibrului ~i rniscarii fluidelor, ~i problernelc speciale legate de practica inginereasca,

Hidrodinamica - parlea din rnecanica fluidelor (hidromecanica), care studiaz a miscarea Iluidelor precurn ~i interactiunea dintre fluide ~i corpurile solido In rniscarea lor relative.

Hidromecanica - mecanica fluidelor. Partea din mecanica care studiaza miscarea ~i echilibrul Iluidelor, precum yi intoracliunea dintre Iluidc ~i corpurile soli de.

HuW - valurile care se propaga dupa incetarea actiunii vintului.

Inuersia [elului - modificarea formei secjiunii t.ra~sver~ale ~ jet~l~i. peA lungirnea lui (la curgerea lichidului prm orificiu In atmosfera).

! ndlilme baromdricii - inal [irnea coloanei de lichid care corespunde presiunii absolute (tol ale)

intr~un punct dat al llchidului (~).

I nat{fme cineilcii (sarcina cirietica) - lnaltlrnea de la care particula de lichid capati:i in di-

8

dere libera viteza data, adica tnaltlrnea rga1a cu

(,2 I) d I v2 Ie nresi di . ~

-.;- . [0 usu ': - se nurnes e presume marmca.

~g _ 2g

Inaltime manomeiricii - inaltirnca coloanei de lichid care corespunde presiunii relative, adica inaltimea coloanei de lichid egaJa cu (p - Po)/',', unde Po este presiunea atrnoslerica,

Distanta meiaceniricii - distanta de la metacenlru pina la ceritrul de greutate al corpului plutitor.

Lichid - corpul care poseda propriet atea de curgere, adica este capabil sa-~i modifice orictt de mult forma sub actiunea Ior telor orictt de mici, dar care, spre deosebire de gaze, i~i rnodiflca foartc pulin densitatea la varlalia presiunii,

Fluid hidrojob - Iluidul care respinge apa. Fluid ideal (perfect) - modelul de fluid care are proprietatea de a nu se opune Ior telor de deplasare.

Fluid omogen - fluidul a carui densitale este constants in toate punctele din interiorul sau.

Fluid real - Iluidul care se Int llncsie III realitale si care poseda toate proprietatile Iizice caracleristice (de obicei sc contrapune terrncnului ..fluid ideal").

FLuid oiscos - Iluidul care poseda viscozitale (antonirn al terrnenului "fluid perfect").

Lillie de curent - linia dusa (in acelasi moment) printr-un slr de puncte succesive, tangents la vectorii \'iteza de eurgere a fluidului.

Lillie de uirie] - linia tangent a in toate punclelc ei Ia vectorii virtej (corespunzalori unui moment dat).

Locitur« de berbec -- varia]ia brusca a presiunii lichidului in rniscarea sub presiune, provocata de variatia brusca a vitezei (intr-un interval de tirup Ioarte mic).

Marimelzidraulica - viteza de cadere (uniforrna) a particulelor solide in lichidul aflat in repaus.

M iscare axial simctrica - miscarea flui dului la care cimpul vilezelor, presiunilor ~i alter caracleristici sint identice in planuri care xonlin axa cle sirnetrie.

Mi~ca/'e cu suprolala Libera - miscarea lichidului cu suprafata de contact cu atmosfera (sau eu alt gaz).

jv!i~care de emulsie - miscare la care arnestecul unui lichid ell gaze poate fi considerat cu aproxirnalie un fluid omogen.

Miscare elicoidald a [luidului - un caz particular al miscari! rotajionale, clnd vectorul virtej al particulei de fluid coincide ca direc]le cu veetorul vitez a.

AIi~care gradual oariata - rniscare neuniforrna a Iluidului la care curbura liniilor de curent ~i unghiul de divergenta dintre liniile de curent stnt foarte mid.

1

I

,'" .':.' 'J



Miscare laminard - rniscarea fluidului fara pulsatii ale vitezei si, prin urmare, fadi schimb de cantitate de miscare intre straturi.

Miscare unidimensionala - rniscarea Iluidului ale carei caracteristici (vitez a, presiune etc.) depind numai de 0 singura variabila spatiala - distanta rnasurata In Iungul unei linii.

Mi~care poteniialii (nerotationala) - rniscarea Iluidului Hira rotirea particulelor in jurul centrelor lor de greutate.

Miscare permaneniii miscarea fluidului ale

r arei caracteristici, in orice punct al curentului, cam in invariabile in timp.

i\,Ji5care plauii (plan-paralela) - miscarea fluidu!ui, paralela la un plan fix director, ale carei caraderistici (viteza, presiune etc.) nu depind de distanla par ticulelor de fluid la acest plan.

Miscare cu dopuri - miscare a unui arnestec lichid-gaz la care faza gazoasa ocupa periodic, complet, secjiunea transversals a condudei.

MiJcare rotaiionalii a [luidului - miscarea eu rotirea particulelor de fluid in jurul cenlrelor lor de greutate.

A1i~carc iurbulenld - rniscarea Iluidului eu pulsa tii ale vitezei, si, prin urmare, eu schimb de cantitate de miscare intre straturi.

Mi5care unijorma - miscarea cu viteze egale in puncte omoloage in doua sectiuni invecinate.

Numdrul Mach. - raportul dintre viteza Iluidului ~i viteza sunetului.

Panta [undului albiei - intensitalea cu care coboar a Iundul albiei in lungul eurentului; se

d t ... Iorrnula r dz

e errnma eu ormu a L = - - .

ds

Panta criticii - panta Iundului, pentru care adincirnea normal a a eurentului este egala cu adincimea critica.

Pantii hidraulicd (terrnen nerecomandal: .. gradient hidraulic") - raportul intre variatia energiei specifice a curentului (luat a cu sernnul minus) ~i lungirnea pe care are loc aceast a varia tie.

Pantii piezomeirica - raportul intre variajia energiei potenliale a curentului (luata eLI semnul minus) ~i lungimea pe care are loe aceasl a variatie.

Pat itnpermcabil - slratul impermeabil de sub zona stratului acvifer.

Plerderi de sarcina liniare disiribuite - consumul de energie specifics a curentului pentru tnvingerea fortelor de Irecare, proportional cu lungirnea tronsonului de ealcul.

Pierderi de sarcina locale - consumul de energie specifica a curentului pentru Invingerea rezistentelor locale.

, .

. ,

Feria de presiune a [luidului pe u n perele - Iorta cu care Iluidul apasa pe 0 supralaj a plana sat! curbilinie data.

Presiune hitlrosiaticii toiala absolute =elortul unilar de cornprcsiune intr-un punct dat al fluidului in repaus.

Presiunc manomeiricii (presiune relativa) - diferenla Intre presiunea totala absolut a ~i presiunea atrnoslerica,

Presiune oacuununetricii (vacuum) - diferenla dintre presiunea atrnoslerica ~i presiunea tol ala (absolutii).

Pulsaiie de presiunc - abalerca oscilatorie ±~p a presiunii de la va loa rea ei medie intr-un punct dat.

Pulsaiie de oitee« - abaterea oscilatorie ± ~[l a vilezel locale de la valoarea ei medie,

Raza meiacentrica - distanla de la inetacenlru la centrul de carena al plutilorului in pozi lie de

echilibru. .

Regim lent de miscare - starea de rniscare la curentii (cu suprafata libera) eu adincirnea mai mare decit adincimea critica.

Regim rapid de miscare - starea de miscare la curentii (eu supraiata libera) eu adincirnea mai mica declt adincirnea critics.

Salt hidraulic - forma de trecere brusca a rniscarii lichldelor de la regim rapid la regim lent.

Sarcina hidrodinamicii (hldraulicii} -surna a trei inallirni : tnaltirnea de pozi]ie, inaltirnea p~trica ~i inal [imea cinetica.

Spectra hidrodinamic - retea de patraie curbilinii, fermata de intersectia Iamiliei de linii de egal potential de vitez a eu familia de linii de curent (Iinii de miscare).

Probabiliiatea maicmaiicii - limi ta spre care tinde valoarea medie aritrnetica a unui sir de rnarirni cind nurnarul acestora este infinit de mare.

Supralaia Libera - suprafala de separatie dintre rnediul lichid ~i mediul gazos cu presiune

constant a. • '

Tub clemeniar de cureni - tubul format de [inii de curenl, care se sprijina pe un contur clemen tar inchis.

Tub elemcnlar de oirte] - tubul format de EnB de virtej, care se sprijina pe un contur elementar inchis .

Yaluri de oint - valurile ee se prcduc pe supralala Iibera a apei, datorita actiunii vintului.

Yiscositate - proprietatea fIuidelor de a opune rezistenta la miscarea relative a particulelor de fluid.

- ·9

Yiscozitaie cinemaiicii 'J - raportul dintre viscozitatea dinarnica si densitatea fluidului.

Viscozitate dinamicii (sau coeficient de viscozilate) - caracteristica de viscozitatc a Iluidului, care, la rniscarea in straturi paralele, se exprirna prin raportul dintre efortul tangential pc suprafata de contact dintre straturile de fluid ~i gradientul de viteza normal pe suprafata de contact.

Viteza criticd in criteriul Reunolds '- valoarea vitezei medii a curentului in conditii date, corespunzatoare nurnarulu: Reynolds critic .

. Vitezii de [iliralie - viteza medie a curentului de apa subterana, egalii cu raportul dintre debitul de Iiltratie Q ~i sectiunoa transversala corespunzatoare (norrnala pe liniile de cureni) a mediului perrneabil, CiJPori + (:)"'hc/cl.

VitezCl dinamica (sau viteza tensiunii tangen[iale la perete ) - se deterrnin.j cu formula

u« = JgRi.

Viteza locald - viteza in punctul dat.

Vifeza mediate - valoarea medie a vitezei oeale pe un interval de tirnp suficient de mare.

Vlteza medle a curentutut - viteza cu care ar trebui sa se deplaseze la Iel toate particulele de fluid prin secjiunea de curgere a curentului pentru ca debitul sa fie egal cu eel care, corespunzator distributiei reale a vitezei, trece prin aceasta sectiune.

Viieza rea Iii de [illraiie - raportul dintre debitul de Iiltra lie prin sectiunea transversals elemontara (normals pe liniiIe de curent) a mediului poros ~i suprafa {a porilor din sectiunea -respecttvj.

Virtej (se noteaz a rot v) - de doua ori vectorul vitezei unghiulare dintr-un punct curent al Iluidului in rniscare avind prolectu!e

? ((;11) ct'). 2 ( ell c<.c') .

-(J),r == - - -, <.t>y = ,

ey Cz. ez ex

I) ( ct' Cll)

_0, = eX - ey .

Zona de virtej-clomeniul ocupat de masa de fluid in rotatie tntretrnuta de un curent principal.

NOTATJI MATEMATICE

= si ¥- egal si neegal

:::; aproximativ egal

> si < rnai mare ~i mai mic

"> ~i -< nu este mai mare ~i nu este mai mic ~ ~i <i{ mult rnai mare ~i rnult mai mic

log ~i In logaritmul zecirnal ~i Iogaritrnul natural .1 ~i /I perpendicular si paralel

co infinit

-;. tinde sprc ...

lim lirnita

~ suma

~ cresterea

const rnarirnea constants (consianta)

i dern tr:

1.'11 !

Identlca

sernnul de similitudine

mari mea A constan ta in ra port ·cu 111 a _ rirnca t

f( ) ; .?( ); F( ) nolatii!c Iunctiilor

< unghi

dim dimensionalitate

exp cperatorul exponential care defineste relatia dintre marirnea y ~i marirnea x; y c= e" = exp x

operatorul nabla

'V=~+_i_+_!_

ex cy 2z

ALFABETUi. GREC
A(Y. B~ ry L\.3 E <: Z ~ H'I) 00 IIr.Pp I:cr T 'r Yu 11>9
alfa beta garna delta epsilon zeta eta omicron pi ro sigma tau ypsilon fi
0& I ~ Kx 11./, M!l N 'J ~~ 'X Z \1" t/; Dc.)
'-',
teta iota kappa lambda miu niu xi hi psi omega 10

CAPITOLUL 1

TABELE. DIFERITE DATE AUXILIARE

1.1. RADACINI DE ORDINUL 2 ~I 3 ALE UNOR NUMERE

Tabelul 11

0,01 0,100 0,215 0,06 0,245 0,391 0,20 0,447 0,585 0,70 10,8:17 0,888 3 1,732 1,442 8 2,828 2,000
0,02 0,141 0,271 0,07 0,265 0,412 0,30 0,548 o.sco 0.80 0.894 0,928 4 2,000 1,587 . 9 3,000 2,080
0,03 0,173 0,311 0,08 0,283 0,431 0,40 O,G32 0,7:37 0.90 10,949 0,965 5 2,236 1,710 10 3,IG2 2,154
0,04 0,200 0,342 0,09 0.:\00 0,448 0.50 0.107 0,794 1 1,000 1.000 () 2,450 1.817
0.0;") 0,22-4 0,368 0,10 0,:3 ((j O,-lli.j (J,GO 0,773 OJ~-l3 :2 1,11·1 1,200 7 2,GIG 1,913 1.2. INTEGRALA ElIPTICA DE PRIMA SPETA:

'?

F (i., '?) = _r _--==1,--:.1 ?_

, \ -1 _. i"'in2? .

"

i. = sill f)

Tahdul 12

9, ;_!radc /--0-----,-- In

fl. ~r~dc

-
0 a 0 o 0 () n ° 0 ° 0
10 0,1745 O.! '.!_Ij D.17·W 0.1718 O.li·F) 0.17::)1 0,1752 0,1,5.'3 0,1754 0,1754
20 0.3491 0 .. '3493 0.3499 0.3508 O.:"F'::O 0.:35.3-'3 0,35-15 0,3.555 0,3561 0,3564
30 0.5236 0.52·B O .. 'i2(;:3 0.52:11 0.,11:\·\ 0,.=·319 0,.')422 0,5459 0,5484 0.54rn
40 0,6981 0,6997 0,7013 0,711 ti O,72J:3 0,732.'3 0,7-136 0,7;"):3:") 0,7604 0,7629
50 0,8727 0,8756 0,I1S42 0,R91<2 0,91,:3 O.!JIOI 0,9647 0,9876 I,OOH 1,0107
60 1,0472 1,0.519 1.0666 1,0896 1.1226 I 1,1643 1,2125 1,2610 1,3014 1,3170
70 1,2217 1,2288 1.2495 1,28.">3 1.3312 l.t068 1,49H 1,5935 1.6918 1,7354
EO 1,3963 1.4056 ! ,434-1 1,4846 I 1,.5597 1.6660 1,812.'i 2,0119 2,2653 2,B62
90 1,.5708 1,5828 1,6200 I,G8.j8 1,7868 O,935G :2,1565 2,5046 3,15.34 -10 , :)1)

70

80

Excrnplu, Esle dat n = 8,G. 5;1 se afle N = 8,fiu'. Rezolcurc. Folosind linia pentru x = 0,G7, ~)e scara X (pe axa orizontala) se citcste X = 4,2.

o b s c r vat i e. Pentru ridicarca unor nurnere rnai mari ca lOla putcrea x trcbuie sa se Ioloseasca regula: N = = (n·IO)$= n"·l0". De exernplu, 361.3=3,61.5.101,5=6,8. '31,6= 215 .:

Exemplu. Este dat n=2,6; allam N=2,65!2= II.

1.3. MARIMI $1 RElATIl TNTTLNITE FRECVENT

.. = 3,14159 _2:_ = 0 78540

4 '

-2:. = 1 57080

2 '

sin GO~ = cos 30c = {3 2

'3 tg 30° = cotg 60° = T

tg 45° = cotg 45° = 1,0

11

~'

"~ix!'m~~lItllIl!~fI~~;;illlllllllii

9 n.y"

Mo

7 .J.

'J 2

20 J1t.o fa 5(j

~

Fig. 1.1. Diagrarna pcntru determinarea cu aproximatie a rnarirnilor N = /t' ~i marirnilor n = VN pcnlru diferlte valor! x.

104. VALORILE ACCElERATIEI GRAVITATIEI t. iN UNELE LOCURI PE GLOBUL TERESTRU

2;

Acceleratia gravitatie! esle luata in calculele tehnice obisnuite egalii eu 9,81 mjs2. In diferite locuri ale globuIui terestru, rnarimea g poate fi aflata cu formula

15'

,_;_ :--

s

o

g = 9,806056 - 0,025028 cos 29 - 0,000003 h,

1.0

2,0

2.6 3,0

Fig. 1.2, Curba vpenlru deterrninarea N=tl5;2 ~i pentru determinarea tI={I N2.

in eare: ? este Iatitudinea geograficii a locului : h - altitudinea locului, in rn.

g = 9,81 O1/s2
J-g = 3,13209
J2g = 4,42945
J2 = 1,4142
J3 = 1,7321 tg 60° = eotg 30° = J"J
Denumirea locului cp g, m/s>
e = 2,71828
Ine=I,O Pol 900 9,~31
Latitudine 45° 45° 9,806
In 10 = 2,30259 (= ~i) Ecuator 0° 9,781
Arhanghelsk 64c31' 9,822
Leningrad 59"56' 9,819
log 10 = 1,0 Moscova 55°45' 9,815
Kiev 50°27' 9,811
Tbilisi 46°,12' 9,803
log e = 0,43429 (=M) sin 30° '= cos 600 """ _1_ 2

In n = In 10 log n =

o b s e r vat i e. Daca altitudlnea h este rnasura ta in decimetri, valoarea obtinuta din grafic se inmulte~te cu

"10 = 3,16.

Exemplu. Se dll 11 = 5 dm. In grafic citirn tI = 7. Atunci

viteza cauta ta v' = 7...;ro = 22,1 dm/s. Dad! altitudinea h se masoarji in centimetri, atunci valoarea v obtlnuta din dlagrarna sc Inrnulteste cu 10.

l2

= 2,3 log n

log n = log e In n =0,434 Inn

-, ,:.:. . ~s< ~J '_ '.-'" ~_ "'"':; :~H .. :~~~~' .. ~~=~~_ )'~~;;:1~·,::~~~·::':~~:.::~t.; ~""~4;-~~~~!~:~~:..::;~~~. \.~.

~

'J.i I I I I
f.--,
I I I
I I 1/
i I
I -il
- I -I 1/, I
I I I /t'~''i''
" ~ I
1 / I I I -'!--
_... Y I I v~/}h
- , ,." (I" !J

E 7 6 5 4 3

,

o / t J 4 5 t 7 (j 9:,.,J Fig. 1.3. Curbil pentru deterrninarea vitezei (', In rn/s, dupa

formula v = :fih.

o.20H=lf+, r--. +-h-". "-:"--;-, ~~H.,- ',_;_"-;--,, ';,-~-:-j", h r-.:I-i-i-;-r--r:-- -rr-j--,- ,--

h '" ..... r--'----- ----.----. - __ . '

{tTl] <:: 1m} ~ _:_ __ , _' _~. _

I : I " . I . .

~ ~ I, !, 1'---------=1

~ ~ I;· .--t+~--"-----I.-,

j ~r4-i-~~~-1~

15 0./5",- r;:--:-:-~-Tr:--. -: -, -, : '~

m,=8',.::E::==~~E:_j,~:±~_:=~~~t=j

I I I I'; j j. I 1-9

~~[lr!:: ,-~ ~=:=--=- -, :-; J"

L!._~ j • I , I I ; . , .1 ,

H-i i "'-,-, -,-,-,-1-, , , ' I' , , ' ,

0.10 4-H-f : : I, ; I : V~

.» _1 I 1 I, " ,i' I :. :, : ;'

aUg , I: ,",,! ,', ,~,

DOS I I : I : : " I!', Ii, i

W- Z I I ! I \ I ! ! I ! Ii!

0.0.7 h=7V=li6/.r, I! 'f IIi I! I!!!

'--t~g . i-----4- Ii I i

0.06 1 I , I I il , , ! , ! , ' , 1

! I I I I I! I ~-; T -,--, -, -;-i

0.05 I I I I ill ii, ! i ','=tq', '

".OL ' ! , ! ! '7. I!, : 1 ' ,

(.I • I I' 1 17: 1 : ,

10

10

5

, 3 2

0.

I [, I' '.I")~_I __ , _I i_]

O.OJH--+-r-+, -+-:,-"'v' ~, -71-C :::'c , , , ' i , 1 I 1

, , 1 '/ i : ,~, ' '

1 ! / 1 ! -:-:::., ;! ',I;: _l

C,n,' '_1/" i, :i: i I; 1 1__Li-

v '/ , , I , 1 j-, , : , , . , . 1

..... , I I 1 , ill III y~-c r;- 7 r

,

() 0.2 c.~ 0.5 (5 lJ - fl I~ is II; 20 ,-I r.:/s)

0.02

SCi:;; r.: 2

0.

5

»

IS 20

vlm/5J

Fig. 104. Curba pentru delerminarea marlrnll

v2• rszt:

h = - ~l V = '" 2g/z0' 2e

1.5. PRINCIPALELE SISTEME DE UNITATI DE MASURA ALE MARIMILOR FIZICE 1

Cele mai importante unitat! ale sistemului international (SI) folosite In hidraulicii stnt :

1'abclul 1.3

Unltii]! de masllra ale sistemului Interuatlonat totoslte in hldraulica

Marimea

Unita tea

Denurnlrea Dirnen- Denumirea Notatia
siunea
1 2 3 4 I. Unih7/i [undumenlale

Lungimea L melru In
/I\"$a M kilogram kg
Tirnpul r secunda s
Temperatura abso- 0 grade kelvin K
lutii (Kelvin) 2. Unita]! complemenlare I radian

I rad

Aria

3_ Unitii]! derivate de spa/ill ~i de limp U F LT-I

LT-"

I me,tru piHrll! I 012

rnclru cub rn'

metru pc ~',L'cund:'i ms rnetru pe se-

cunda la paIra t

her!

Velum, capacitc te Viteza

Accelera] ia

I'recven [a Frecvcn (a de rota lie

7'-1

T-I

sccurida 13 putcrca minus

unu S-1

radian pe sc-

cunda rad/s

Vitcza lInghilll~r:i

1'-1

Accelera (ill unghiu-

lara 1'-~

I rad,ian pe seclindii

13 ptitrat

4. U nita]! derivate ale nuirimilor mecanice

L-3M kilogram pe I

metru cub kg.'m3

Velum specific P,H-I rnetru cub pe

kllograrn rns.'kg

Densltatca

kg.m/s

Moment de iner]!e dinarnic

kilogram-rnetru

la patrat kg-rna

Momentul de incr lie a l ariel f igurii plane (axial, polar ¥i

centrifugal) L 4

Cantitatea de rnlsca-

re (Irnpuls) LMT-l

metru la put-rea

a patra ms

kilozrarn-me-

tr~ pe secundil

/I1omentul canlitli(ii de miscare

VA11'-I ktlogram-metru la patrat pe

secunda kg ·mi/s

1 A se vedea standar dul ST AS 30G I- U.

i3

Tobclul 1.3 (contillllarc) 2 3 4
2 3 4 GreutatcJ spccifidi FL-a kilogram-forla
pe rnetru cub kgf/m~
Foqa L'HT 2 newton N Densitatc<] F1'2L -4 kilogram-forla-
~lomentul forlei,mo- secunda Ia pii-
mentul cuplulu] L2M1'-2 newton-mot-u N'm trat pe metru
de Ior to la puterea a
Impulsul forlei LMT-l newton-secund.'i N·s patra kgf 's2,'m4
Prcsiunca, tensiunea Moment de inerlie FT2L kilo~ram-forlii-
(mecanlca) L-l,H1'-: pascal Pa metrll-sccun-
Modulul de e,astici., di! la patrat kgf.m .,2
tate longitudinalii Lucru] mecanic ~i
Modlllllide elastici- L-IMT-2 pascal Pa energia FL kiI0gram·forI5_
tate transversa Iii / rnetru k~i -rn
Modullil de com pre- Puterea FLT-l ki !c,gram-fcqil_
siune volumelricii . rnetru pe se-
Tensiunea superficia- cllnda kgi·m's
Iii IHT-2 newton pe me- Tensiunea (presiu-
tru :--:,'m nea) FL-2 kilogram-fortii
Lucrul necanic } L2111T-2 joule J pe metru
Energia piitrat kgflm2
Puterea [2,l1T-a wa t t w Yiscozi ta tea dina-
Vlscozltatea dina- midi FTL-2 kilogram-forla_
midi L-IMT-l pascal-secunda Pa ·s secunda pe
Viscozita tea cine- metru patrat kgi ·s/m~
matica L2T--l metru patrat pe Viscozitatea cinema-
secunda m2,'s tica [21'-1 metru piitrat pc
Debit de masa MT-l kilogram pe se- secunda fll'l/S
cunda kg's
Debit de velum [3T-l rnetru cub pe
secunda m3:s Cele mal impartante ul1iUqi ale sistemului MKfS. Unita!i mecanice:

1.6. RELATIILE DINTRE UNITATILE SISTEMULUI MKfS, UNITATILE SISTEMULUI INTERNATIONAL ~I UNITATILE

ALTOR SISTEME

Tuhelill I. 4 Uuitiitl de rnasura ale sistemului I'tIKfS

Milrimea

v. tabelele J.5 - 1.1 ,1

Unitatea

I D~ml'n-

Silinea

--------------- 2

Denumirea

Denurnirca .'\utJ tia

Unitiiti fundamental"

Lungimea For ta Tlmpul

I ~

U nitd]: derioate

Frecventa T-1

Viteza unghililarii T-l

Acceleratia unghiu-

lara

Vitcza

Acce lera liJ

Aria Volumul Masa

14

1.7. GREUTAlEA RELATIVA A LlCHIDElOR, S

I metri 1m

kilogra~·forta J.;gi

secunda s

(Raportul dintre greutatea lichidului la t'C ~i greutatea unui velum egal de apa la I = 4:C).

o b ~ C' r val i e. Pentru determinare3 gr(:'utiilii '( a 1I11ui m3 a l ic hidului exprimata in :\m3, valorils din tabel trebuie inmultite cu 9810; rezulti! y = 9 810;~; de exernplu, pentru glicerinii anhidra Y.I = 9810 '1,26 = 12360:\ 'm=,

l. T-2

V. t abelul J. 16

heft I Tiz

radian pe se-

cunda ruds

radian pe secllnda

la patrat f:ld."2

rnetru pe se-

cunda In,

rnctru pc se-

cunda fa pa-

tra t rn. ',~

metru piitr:J! Ill'

metru cub rn-

kilogram-forla-

secunda la pa-

trat pe rnetru kgi .~2, rn

v. tabelul 1.15

1.8. GREUTATEA UNUI METRU CUB DIN DIFERITE CORPURI SOLIDE

UIIHliti de t uuglrne

'tabe/lll 1.5

tol

pas

yard

stlnjen

Unitii\i de Iungirne

1

111

'1

km

I km I 10" 105 3,94 ·IOt 3,28 .103 I
1m 10'-3 I IO~ 39,4 3,28 I
I ern 10-5 10-2 I 0,394 3,28'10 1,0
I [ol 2,54'10-3 2,54·10'-2 2,54 I 8,33 ·IO-~ 2,7
I picior 3,05 '10-4 0,305 I 30,5 12 I
I yard 0,914.10-3 0,9144 91,44 36 3
I stinjen 2,134.10-3 2,1336 213,36 84 7 .
I mila engleza 1,525 1525 152,5.103 60.103 5000 I
I mila marina 1,8532 1853,2 185,32'103172,9'103 6080
I mila geogra- I
fica 7,4205 098,G ,0986 98.10.2 8 '10-' 1/3

I 2,333 666,67 2035

Unlta]! de arle

0,5·10 5,4 .1O-t 5,4 .IO-d 1,37 ·10-:; o 165'10-3 0'495.10-3 I: 15 ·lCl- e

0,8:23 1

468,7 0,4687 4,687 '10-3 I 19 '10-2

, 1/7

0,429

I

714,285 868

0,655 6,55 'IO-~ 6,55·10'-6 1,655 '10-5 02'10-3 0'6.10-3 1:4 '10-'3

I 1.230

Unlta]! de arle

a

Tabl'lul 1.6

ha

I [ol patrat I picior patrat! milii p~tr_ata (manna)

I km2 1 100 10~ 106 1,55 ·10· 1,08 .107 0,292
I ha 10-2 I 102 lOt 1,55.107 1,08 .105 2,92.10-3
1 a IO-t 10-2 1 10' 1,55'10' 1,08'103 2,92 '10-'
1 m2 10-6 1O-~ 10-2 I 1,55.103 10,8 2,92 '10-7
I tal piitrat 6,45.10-10 6,45 ·10-' 6,45 .10-0 6,45 .IO-i I 6,94 '10-3 1,88 '10-10
1 picior patrat 9,29 .10-8 9,29 .IO-d 9,29'10-( 9,29'10-' 144 1 2,71'10->
I mila marinii patra tii 3,43 3,43'10' 3,43 ·IOt 3,43·10' 5,32 ·10' 3,69'10' 1 Uultii]! de vol Lim

Talie/1I1 1.7

gallon englez

Unitali de volum I

ern" I 101 cuhlc I PiciO; cubic !

gallon

a mcrlcan

1m3 I 10" 108 6,1·10 35,3 264 220
I I (drn-) 10-3 1 103 61 3,53 ·IO-~ 0.2G4 0,2207
I cm3 10-' 10-3 I C,I ·10-' 3,53 ·10-' 0,2G4 ·10' 0,22· 10-'
I tal cubic 1,64 .10-5 1,64 '10-' 16,4 I 5,79·1O·-t 4,34 '10-3 3,fll·IO-3
I picior cu bic 2,83 '10-2 28,3 2,83'lOt 1,73 ·10' I 7,4G (;,23
I gallon american 3,785.10-3 3,785 3,785 .102 231 1,339·10-" I 0,833
I gallon englez 4,544 ,10-3 4,5.J.t 4,514 ·10" 277 0,1603 1,200 1 UIIWiji de uughl plan
Unltii]] de unghi rad grad I' I"
soxageslrnal
I rad I 57,:3 3,44'102 2,OlHOs
I' 1,75'IO-z I 60 :3,0·10'
l' 2,91·10-~ 1,67·10-~ I CO
I" 4,85'IU-6 2,78·10'~ 1,67.10-2 I
1 circumfcrinta 6,28 360 2,IC ·10~ 1,:10 ·IOG
I L (unghi drept) 1,57 90 5,40.101 3,24,103 Tubellil 1.9

Uulta]! de vlteza

Tube/Ill 1.8

II circurnleriuja I piir(i de unghi drept

0,637

I 11'10-' 1:85 ,10-(

3,09.10-11

4

o 159 2,78 ·10'" 4,63 ·10-~

7,72'10-7

I 0,25

Tc.lbdul 1.10

Uuitlili de masa

Unitatt de viteza

m/s 1 m/min I krn.'I,

nod

Unitii!i de masa

g

I m.fs I 60 3,6 1,94
I rn/rnln 1,67 '10-2 I G .10-2 3,24 ·IO-~
1 krn/h 0,278 16,7 I 0,540
I nod 0,5148 30,9 1,853 I kg

I kg I 10~ 0,102 IO-s
I Ii 10-3 ..,...,. 1,02 '10-4 10-0
I kgf 'S2/m 9,81 9,81 .103 I 9,81.10-3
I t lOS JOe 102 1 1 nod = I mila engleza pe ora

I kg = 2,20 pound englez

15

~.---
T'abelul 1.11 Tubelul 1.12
Unitliti de forlli Unitiiji de preslune
Unitji]] de forta I N I dina I kgf I pound Unitiiti I Pa I dina/ I kgl/crn" I nta I mrn Hg -
englez de presiune cm2
I Pa (1'\/m~) I I 10 1,02'10-' 9,87.10-617,50.10-'
I dina/ern" 0,1 I I 02 ·IO-~ 987·10-' 7 30·10-'
I kgf 'cm2 (a t) 9,81'W9,81 ·IOS ' I '0,968 <')[,. 10'
I ala I,OI'105I,OI'JOe 1,03 I 7,6·10'
-3 o -3 N dina

I 10-';

0,102 1,02 ·10-'

I 0,454

i.ar-ro I

0,225 0925· '-'10-5

2,21 I

105 I

9,BI·IO; 4,45·10';

133 /1330 ,1,36·10

koi p~und englez

9,BI 4,45

I mm Hg

Tabc!d 1.13
Unitiiti de 1 ucru rnecauic ~I de energle
Unitii]! de lucru J erg kgl-rn cal kcal kWh
1 J I 10' 0,102 0,239 2,39 ,10-' 2,78.10-7
I erg 10-' I 1,02'10-' 2,39 ,10-' 2,39 '10-11 2,78'IO-H
I kgf·m 9,81 9,81'10' I 2,34 2.34 '10-' 2,72'10-6
1 cal 4,19 4,19 ·10' 0,427 I IO-~ 1,16 .IO-d
I kelll 4,19 ·IO~ 4.19 .1010 427 I()~ I 1,17 .1O-~
I kWh 3,6·JOe 3,6·IOu :1.67 '!(i 8,6 .105 IiGO I
Tued,,! /J.J
(JDitiiP de putere
Uniti1ti de putere \\' erg.':-; 1;\\' kgi·m'-; CJI:;; kcalh ell I \V I 10' 10-' 0,102 0,239 0,860 1,3G ·IO--~
I erg.',; 10-' I 10-10 1,02·10-' 2,39·]0-' 8,GO'10-' r.as ·IO-lu
I kW 10" lOW I I,O:HO" 239 8t')0 1,3G
I kgf -rn/s !l,BI 9,81 ·10 9,gl ·IO-~ I 2,:H 8,43 1,33 ·I()-~
I cal/s 4,19 1,19'10' 4,19 .10-3 0,·127 I 3.GO 5,69.10-3
I kcal/h LIG LIG ·10' I,W· 10-' 0.119 0.278 I 1,58·10-a
I CP 7/1(; .102 7,36 '10' O,73G 75 17[j,5 G32 I Tabdu! 1.15
2 :3
Densltatea unor Ilchlde
Pikura obi~nuita 0,89-0,92
Denumirea I ichldului 8 t, "C Piicura neagril 0,93-0,94
Ulei ell' mac 0,92 15
Lapte 1,032
2 -» Tilei user 0,85-0,88
v Titei greu 0,92-0,93
Spirt anhidru 0,8036 0 Titei in rnedie 0,88-0,90
Sp irt anhldru O,7BIO 30 t\lercur 13,59593 0
Spirt industrial (75 % spirt) 0,86 13,5.5813 15
Benxina calitatea I 0,70-0,72 16 13,5341 25
Senzinii calitatea a II-a 0,74-0,75 13,4731 50
Apa (cura ta, dulce) 1,00 4 13,3524 100
Apa siira!a 1,02-1,03 Uleiuri de ungere 0,89-0,92 15
Hidrogen lichid 0,07 Clorura de sodiu (301u tie) :
Glicerina anhidra 1,26 0
Glicerinil apoasa : , solu]lc saturatf 1,21 17
10 % gIicerinil in greutate 1,0245 5 % sare in greutate 1,035 18
30 % gIicerina in greutate 1,0771 15 % sare in greutate 1,109 18
Untdelernn 0,92 1.5 25 % sare in greutate 1,190 18
Alcool metilic 0,80
Ulel de ricin 0,97 Ulei de burnbac 0,92-0,93
Petrol larnpant O,B2-0,83 Eter etilic 0,74 0
16 Deasltatea unor corpuri solide

Tobelul 1.16

Denumirea

If

Antracit burji] i Antr acit in "rae Hlr tie

Carbune brun bue~ti Carbune brun in

vrac Ceara

Pletris usca t

P ietrii tuned Lemn! de zadii

conllere rnesteacan stejar

brad

pill Caolin Cauciuc Cuart Ghca\a Plu t1i

Cauciuc vulcaniza t Plumb

R;1~iI1?i

Talc

b\JIl~~1 (lunette de t'sdl\aj Chihlirnhar

12,8-17.7 8,9 -9.7 6,35-11.3 10,8- 14.1

7,65

9,3 -9,7 17,7

19,6:2 109-648

9:23-4,50 962-716 5:9 -9:35

(7,85-8,83)(4,9-5,9) B,45-IO,t! 21,6 9,0:1-9,43 20,2 8,63-9,02 2,36 1285-157

111:3-112:0 10,5 ~,9~-9.13

1,18 -4.9 ~,hl- III,K

1,3-1,80 (J.91 - 0.99 0,70-1,15 1,10-1,44

0,78 0,95-0,99 1.8

') ()

I: 11-0,66 O,84-0,4G 0,98-0,73 0,6 -0,85 0,8-0,9 0,5-0,6 O,S6-I,OS 2,20 0,92-0,96 2,66 0,88-0,92 024 1:31--I,GO

11,22-11.4-1 1.07 O.'JI-il.(l:\

n.IZ-O,f,Ll I,() - I, II)

1 Prima ciiril reprez int a grl'utatea unui rnotru cub de.' lernn verde, iar a doua ciid, greutate:J unui metru cui, d" lemn uscat.

1.9. DENSITATEA ?I GREUTATEA RElATIVA

Dcnsitatca, C:1 rnasii a unit .ili! tiC' volum, csle egal~l eu

[p1 = [m] rz-: ~.

[:.] velum

In sisternul ;\U\.fS [p] = kgf ·s~illl~ In sisternul SI [p] = kg/rn3 Pcntru up a, la t = 4"C

[ 1 10" kgf ·s~ 100e k I "

F = L -- = )'g Ifl".

1114 .

Greulatea relativii S este un numar abstract, ega! ell raportul dintre greut atea corpului dat b temperatura t ~i greutatea unui velum egal de apa la t = 4°C. Greutatea relativ a .) depinde LIt temperatura ~i presiune.

Greutatea speclficii a apel Iunctle

d e temperatura (la presi unea atmosferic.l)

t,OC ~ II t,OC 0 II t, 'C I ,~
° I 0,99987 II 10 I 0,99975 II 50 I 0,98820
4 1.(\(100\) 20 0.99826 100 0,95865
2 - Indreptar pentru calcul e h!draulic~ - cd, ~il2 1.1 O. COMPRESlsILll'AJeA

Cornpreslbilitatea Iiehidelor este caracterizat a prin eoeficientul de compresibilitate volumetrica ~

o. = __ I ~ [rn? /kgf]

t-' l' dp / ""

uncle: V este volurnul ; d V = variatia volumului, in 1113; dp -_ variatia presiunii, in kgfjm2.

Dad dp =-= 0, atunci d V = O.

l\\arimea inversii eoeiicientului de cornpresibilitate volurnetrica se nurneste modulul de elasticitate oolumetrica a iz'chz'd!lilli:

. 1 l' dp

~=-=-r-.

~ dV

Tabelul 1.18

Valoril e coeficlentul ui de compresibit ltate vol umetrlca ~ ·IOG CI1l~/kgf

Lichidu!

~·IOG la prcsiunca, at 1

I-500 I 500-1000 11000-1500

Ap:J Spirt

47.5 I 41.tj I 35,8

76.9 5t~.~) 45.8

La presiuni ~i ternpcraturi obisnuite pentru 3pa se poatc considera

B = 0,0000475 0-= _1_ [cm~ikgfl.

. 20000'

Atunci micsorarea volumului u l ', in m'', la cresterea presiunii ell !J.p, in kgi/cm~, va fi

SJU la

~ = I = 5,12,10-10 [m2jkaf]

19,62.10' '" '

l.11. DILATAREA TERMICA

Apa are densit atea maxima la temperaturi din re in ce mai mid rind presiunea creste. Astlel. la presiunea atrnosfcricii normala (7GO mm Hg), apa are densit atea maxima' la temperatura de 4'C, la presiunea p = 41,6 at densitatea este mao xirna la temperatura de 3,3°C, iar la p = 144,9 at densit atea este maxims abia la 0,6"C.

Tabclul 1.19 Valorlle coefldenfulul de dilatare terrnlca

0: ,10' pen tru a pii

Preslunea I ex·lOa la temperatura °C

at I mPa 0-10 I 10-20 120-50160-701 90-100

1 0,0981 14

100 9,81 43

200 19,62 72

500 49,05 149

900 88,29 229

661 6GI

422 556

422 548

426 539

429 523

437 514

150 165 183 236 289

719

1.12. VISCOZITATEA

Proprietatea fluidului de a se opune Iortelor de deplasare se nurneste viscozitate. Teate fluidele reale stnt viscoase. De obicei, viscozitatea Iluidului este exprirnata prin asa-numita oiscozitaie dinamlcli Jl.

Forta tangentiala care apare in lichid la distribuirea neuniforrna a vitezelor in sectiunea transversala data a curentului (fig. 1 ;5) se deterrnina eu formula

du F= UCJ)-

. dn'

r

_ 'LL ._'":_''';~O-=<h-7-u_" F_(/;)

I:

fig. 1.5.

in care: F este Iorta tangentiala care apare intre doua straturi lnvecinate (In planul a-a) in Iirni-

tele ariel cu ; ~ - gradientul de vitezii : 11. - vis-

dn

cozitatea dinarnica.

o b s e r vat i c. In fig. 1.5. este rcprezcnlatil curba de distributie a vitezei. In sisternul de coordonate II ~i n aceastii curba exprlrna funcjla II = fen). Gradientul vitczci are ex-

presla ~ = tg IX (unghiul ex este indica t in fif;. I..'».

dn

In sistemul COS (centirnetru-grarn-secunda) dimensiunea vlscozltatli dinamice fl. va fi

Isl =J~~ = g/crn's (poise),

- In. sisternul MKfS (rnetru-J.:ilo.gram-forPi'secunda)

w.]; ~: = kgf· s/m2,

lar in sistemul SI (metru-Newton-secund5) fJll = FT = Pa ·s.

L2

18

Viscozitatea clnemaiicd v se nurneste raportul [v] = [[L] = viscozitate dinarnidi.

[p] densitate

In sistemul CGS

[v] = l!:1 = _;g,,-'_cm_-l_'_s-_l = cm2/s.

[p] g -crrr='

In sisternul MKfS

[v] = m2/s.

In sisternul SI

[v] = m2/s.

Tabelul 1.20

Valorile vlscozltaj]] cinernatice peutru apa

t,OC 10-8, m~/s II t,OC 10-8, m2/s
0 1,78 20 1,01
5 1,52 30 0,81
10 1,31 40 0,66
12 1,24 50 0,55
15 1,14 Viscozilatea dinarnica depinde de temperatura si, pentru apa, in sistemul COS, este (fig. 1.6)

0,0178

1 + O,0337( + 0,000221(2

~- lil

30 4Q .ro

fig. 1.6. Curba pentru deterrninarea vlscozitiill! dinarnlce f-t = 'P (t°C) pentru apa,

Exempt u. Pen tru a pii 13 tempera tura rle 10°C:

[.I. = 0 0131 g/crn· s = 0,0131 = 0,000134 kgl-s/rn> =

• 98,1

= 0,00131 N -s/rn" = 0,00131 Pa-s ; V = 0,0131 crn2/s = 0,00000131 ms/s.

Viscozitatea heliului (la temperatura apropiata de "zero absolut ") este de mii de ori mai mica decit viscozltatea apei.

Viscozitatea melasei este Ioarte marc. Dup~i datele lui N. N. Pavlovski ea este aproxirnativ de 60000 ori mai mare decit vlscozitatea apei.

Viscozltatea dinarnica a aerului, fL (ca ~i pentru gazele reale) lntr-o garna foarte larga de variatie a presiunii, se poate considera independents de presiune si depinz ind numai de temperatura. Viscozitatea dinamica pentru aer se poate deterrnina eu formula

:J.= 17,Ojl + O,003665t(1 + O,0008t)21O-e

[N ·sjm2], in care teste teraperatura, in "C.

Penlru calcule aproxirnative se poate Iolosl formula

( t + 273 )3:4, •

fL = flo 273 . [N ·sjm~]

in ~£lre: ~J.o esle viscozitatea dinarnica la t =s O°C !LO = 17,0 .10-6 [N ·sjm21.

Viscozitatea cinematics a aerului la greutatea volurnetrica I' = 12,3 Njm3 si, prin urmare, la densitatea

... 12,3 1 2~ k f 3

p=-' =-= 0 gm

g 9,B1' •

este 'I = 0,0000016 m2js = 0,016 em2/~.

Astfel, fJ.aIT < fLapa, dar Va" > Vapa·

CAPITOlUl2

PRESIUNEA HIDROSTATICA

2.1. PRESIUNEA HIDROSTATICA TNTR-UN PUNCT $1 MASURAREA EI

Ecuatiile Iundarnent alc ale hidrost aticii slnt 2 + _F_ = z, + Es. = ... = H = const (2.1)

'( y

sau

p = Po + 0(2'0 - z) = Po -+- oJ!,

(2.2)

In care: p ~i Po sint presiunile hidrosl atice In punctul dat AI si respectiv tntr-un punct pe supraiata libcrii (presiunea mediului extern) (fig. 2.1) ; z ~i 20 - coordonatele corespunz atoare acestor puncte, adica tnaltimile deasupra planului de reIerlnta (xO); y - greutatea volumetrica a Iichidului, adica greutatea unitatii de velum a liehidului, de obieei exprirnata In kgf/m3; h - adincirnea punctului dat sub nivelul suprafetei libere (suprafata ell presiunea Po); ff - orclonata planului de presiune hidrostatica : PlY - tnaltlmca, tn rn, corespunziitoare presiunii in punclul datA! ; Poly = hLar - Inaltimea corespunz atoare presiunii

Fie. 2.1.

rnediului exterior; In cazul particular, dad Po .. = Pal> rnarimea PariI' deterrninii "inaltimea barornetricii ,; a presiunii atmosferiee.

Presiunea liidrosiailcii se masoara fie ea 0 tensiune (de exemplu, In kgfjm2, N/mll etc.), fie ca iniJ.ltime a coloanei de lichid (de exernplu, in m H~O sau rnrn Hg elc.), fie in atrnosfere tehnice.

Presiunea hidrosiaiica absoluiii in punctul dat . este egala eu

p = Po + rh.

19

- - ~-- ~~~ ~ - - -- ~~-

:,~

Altitudinea H, m

Preslunea atmosferel fa dllerlte altltudiul

Tabelul 2.1

'., I 0 I 100 I 200 I 250 I 300 I 500 1600 I 700 I 800 II 000 II 200 II 500 /2 000

Preslunea atrnosferica, m H20

110,33110,2110,1 110,~ 1 9,9 I 9,7 I 9,6 I 9,5 I 9,4 I 9,2 I 8.9 I 8,6 I 8,1

- 0 b s e r vat i e. Valorile, indicate in tabcl, pcntru presiunea aeruluiladiferite atltudinl eorespund cu atmosfera Internatlonala standard.

In atmosfera lnternatlonala standard drept plan de referintli a altitudlnllor (z::;: 0) se ia nivelul mdril ; pentru acest nivel stnt adoptate urrnatoarele condljll : temperatura t = = 15'C, greutatea volumetrlca a aerului y = 1,225 kgf/em3 = = 12,0 N/m3 (densitatea aerului p = 0,125 kgf ·s2/m4). "

Presiunea manotnetricii (relativa)

Pm = rh = P - Po sau s; = .E: - Es., (2:4)

y y

Astfel, presiunea hldrostatlca absolute constituie tensiunea efectiva de eompresiune a lichidului in punctul dat ~i este egal a eu suma Pm"l.txt. + + -rh. iar presiunea relativa reprezinta diferenta dintre presiunea absoluta sl cea atmosfericii.

Presiunea absolutii este lntotdcauna pozifivii

p ~ 0 ~i PlY ~ O.

Presiunea relativa poate fi pozitiva ~i negativa, adica

Pm ~ 0 sau Pm/Y ~ O.

Presiunc oacuummetricii.seu vacuum se numeste dilerenta de presiune pina lao cea atinosferica, adica diferenta dintre presiunea atmosfcrlca ~i presiunea absoluta

Peac = pat - P

I pal - P

l"ac=--.

y

(2.5)

AstfeI, presiunea vacuumrnetrica constitute presiunea manometries ell semn schirnbat

Prac = -Pm sau h,'ac = _ Pm. y

Valoarea maxima a vacuurnului esle cgala nut;1erie cu presiunea atrnosferica impartita prin y

" . h"ar,max = Pat/y,

adica depinde de valoarea presiunii atrnoslericc. _ . La 'presi unea a t mos le r i c a .. no r m al a" (760mm Hg), vaIoarea maxima a vacuumuIui este egaJa ell h.ac = 10,33 m H20. In ealcule tehniee normale se ia h"ar.ma", = 10,0 m H20, adica egala eu 0 atmosfera tehnica.

20

In tabelul 2.1 stnt date valorile presiunii atmosferice pentru diferite altitudini deasupra nivelului marii,

2.2. SCHEMElE PIEZOMETRULUI (MANOMETRULUI CU LlCHID), PISTONULUI $1 PRESEI HIDRAULICE

Se dau schernele piczometrelor, presei hldraulice ~i pistonului hidraulic. Prineipiul lor de functionare se maUl in figurile 2.2-2.4.

Fig. 2.2. Manometru eu mercur obisnuit.

rig. 2.3. Presa hidraulica (schema).

Fig. 2.4. Cilindru hidraulic Cll actlune slrnpla (schema).

Forta dezvoltat a de presa are expresia

P = '~k+(~ r

In care k este Ior]a Ia miner; .~ - randamentuI, ell valoarea aproximativa 0.85.

Forja de presiune P pe suprafeje curbe (fig. 2.61 se calculeaza cu formula

(2.6) .

P = Jp! + P;+Pi,:{2.9)

in care P %; P u ~i P z stnt proiectiile Iorjei P pe axele de coordonate Ox; Oy ~i OZ.

Puterea dezvoltat5 de pistonul hidraulic N=YJWl/y.!!...._1 = 0,082 "IJ\'(/HIl [kWJ,

2 60

in care: "I) este randamentul, aproxirnativ egal cu 0,7-0,8; W - volumul util al cilindrului, in m3; n - nurnarul de curse duble ale pistonului pe rninut ; H - presiunea, in m; y - greutatea volurnetrica a lichidului, in kgf /m3•

2.3. FORTA DE PRESIUNE PE 0 SUPRAFATA PLANA

For]a de presiune P a lichidului pe 0 supralata plana (fig. 2.5) are expresia

c<-

V \~

Fig. 2.5.

in care: he este adincimea centrului de greutate al suprafetei ; w - suprafata plana asupra careia actioneaza Iorta P; Pc - presiunea hidrostatica in centrul de greutate al supraletei co.

Punctul D de aplicare a fortei P se numeste cenirul de presiune. Pozitia punctului D este deterrninata de coordonatele

I I I Jo

D = c,-

CIll.

Pentru un perete vertical, cc = 90°; l» = hD sl

(2.7, a)

in zare J 0 este mornentul de iner tie al ariei w in raport cu axa 0-0, adica cu axa orizontala, sltuata in planul figurii ~i care trece prin centrul de greutate al ariei eo.

Dad ware 0 forma regulata iar linia N-N este axa ei de slrnetrie, centrul de presiune este situat pe aceasta axa ~i este deterrninat de 0 singura coordonata ID•

o b s e r vat i c. Daca pe suprafata Iibera mcdiul exterior exercita asupra lichidulul presiunea Po. atunci Iorta de presiune totala pe suprafata CIl, cu considerarea presiunii mediului exterior (transrnlsa de lichid) va fi

P' = p + PoCll.

(2.8)

2.4. FORTA DE PRESIUNEPE SUPRAFETE CURBE

Fig. 2.6.

Daca axa Oz este orieniata pe direclia vertiealei, proiectiile Iortei P pe axele de coordonate au expresiilc

(2.10)

(2.7)

P, =yW,

in care: w" sl WII sint proiectiile suprafetel S pe planurile normale Ia axele Ox ~i Oy; Iz~ ~i I( - adincimile ccntrelor de igreutate ale ariilor w" ~i (0),,; lV - volumul coloanei verticale care se sprijina pe supralata data S si este lirnitata in partea de sus de planul suprafejei libere ; y - greutatea volumetrlca specified a liehidului dat. :

Porta de presiune pe supraleie cilindrice. Daca lungimea supraletei cilindrice perpendiculars pe planul desenului (fig. 2.7) este egala cu b, com-

21

Fig. 2.7.

poaenta orizontala a Iortel de presiune a liehidului pe aceasta suprafat a este egala eu

P .; vb H2

:r j 2

iar componenta vertieala

p. = ybw,

in care eo este supralata indicat a in fig. 2.7 (hasura vertical a).

Rezultanta forfelor P:r. ~i P, este egala eu

P = Jp; + P;.

(2.11)

Forta Peste orientsta sub unghiul CI. (fig. 2.7) tg cc =_,P, .

P~

Metoda grafidi de determinare a [ortei P. Aeeasta metoda este bazata pe construirea asa-numltel Iinii integrale de presiune'. Tmpartim linia A B (fig. 2.8) in segments (A 1), (1 2), (23), (34) etc ..

Fig. 2.8.

(l!egmentele pot sa nu fie egale) ~i pe desen rnasur arn adincimile HI' H2o H~, ... , corespunzatoare punctelor 1; 2; 3;... (calculul se efeclueaza pentru 1 m din lungimea suprafefei b). Apoi, pe axa orizontala Ox (fig. 2.9) de la un punct oareeare 0 considerat origine se astern segmentele

(01') H:' (02') H; (0') H~

=-; =-; ... ; fl =-

22"

1 Linia integr.la de presiune se Ioloseste la rezolvarea diferitelor problerne, de exemplu, la d~terminarea pozi(iei fl'imilor echiincarcate ale sta'file4or segment ~i stavilelor

sector. -

,
L )(
J' in B
II; I
I
T I
P- "
'rs Fig. 2.9.

~i de la capetele lor se ridica perpendicularele (1'N), (2' N), (8' N). " Se due dreptele (01"), (!" 2"), (2" a"). " paralelc eu razele (aO), (bO),

(cO), (dO), (fig. 2.8) eonstruite din punctele a,

b, c, d, , adica din mijiocul Iiecarui segment

II' .. "B C b I' "(0 l" ?" 3" "

a !Olel n . ur a Ina , ,_, ""0 n ,"',

B") se nurnests lillie integrata de presiune, Coarda OB" la scaru ciesenului determinii Iorta P, iar segrnentele (OB") ~i (B' B") slnt ega!e corespunzator eu

p. . P, - ~I-'

yh ·,.b

Proprietatile prineipale ale .. liniel integrate de presiune: .'

a) Orice coar da (a"b") a liniei integrale de presiune OB" (fig. 2.10) determina marimea ~i directia Iortei de presiunc Pa~ pe segrnentul (ab) al suprafejei cilindriee date A B.

,8' ,'"

.'1" : : I

, I

I I

I I

I I

'v' ~8'

" '

Fig. 2.10.

b) Orice coar da ON", construita din punctul 0 (ineeputul .Jiniei integrale de presiune"), deter. mina in rnarime ~i direc]io Iorja de presi une P .LV pe suprafata cilindrica cuprinsa intre supralata Iibera (punctul A) ~i punctul eorespunzator N (fig. 2.10).

O.b s e r vat i e. Punctul N se afla in acest caz Ia a dincirnca HN = .j2(ON').

2.5. FORTA DE PRESIUNE HIDROSTATICA -CARE SE EXERCITA PE STAVILELE CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

r Stavlla plana tncllnata (sau perete de retentie) (fig. 2.11).

Epura presiunilor este reprezentata de flABB'.

Forja de presiune total a pe stavila are expresia

HZ

p= yb--.

2 sin IX

in care b este latimea stavilei (sau lungimea peretelui).

Fig. 2.11.

Coordonata centrului de presiune se deterrnina cu relatia :

l -_E!_.

cl - 3: sin IX

Stavila plana vertlcala (sau perote de retentie) (fig. 2.12).

Fig. 2.12.

Epura presiunilor este reprezentata de flABB'. Forts de presiune totals

II~

P = yb-·

2

Coordonata centrului de presiune este 2

ha=-H.

3

Stavl la plana vertical a a unei goliri de fund (fig. 2.13).

Epura presiunilor: trapezul AA' B' B. Forta de presiune total a

P = yb H2_ HI 2

Fig. 2.13.

Coordonata centrului de presiune

2 ( HZ )

hcl~- H1+-- .

3 H +Hl

Forta de presiune pe un batardou (fig. 2.14) Epura presiunilor: trapezul ACB' B.

Grinzile situate sub nivelul apei din bieful aval stnt supuse la aceeasi sarcina

P = i'bh(H - Hl)'

Vana plana pe 0 conducta clllndrlca de golire (sau pe 0 conducts sub presiune) (fig. 2.15)

": 7':D: W". 7':D~

P = P'-4- = yh-4- .

~.- - -' -

~i..L, ~

I c ""I I'} ""

- -p - ---~

I d -r \- --1'0'--

Fig. 2.15.

Pozitia centrulni de presiune este determinate de distanta /~ dintre punetul c (ccntrul de greutate al cercului) ~i punetul d (centrul de presiune) (tabelul 2.2)

k =.!.9... = D:.

hs» 16h

23

Tabelul 2.2 Valorile k (distanfa dintre centrul de grcutate ~i ccntrul de preslune) pentru diferitc diamctre d

ale secfiunii circulare ~i diferite presiuni It

I h, III

d, nl ------~-----.~~'I----,I----,I----

2 3 5 10 30

0,5 0,016 0,008 0,005 0,003 0,002 -
1,0 0,062 0,031 0,021 0,012 0,006 0,002
1.5 - 0,070 0,047 0,028 0,014 0.005
2,0 - 0,125 0,083 0,050 0,025 0,008
2,5 - - 0,130 0,078 0,039 O,OI~
3,0 - - 0,177 0,112 0,056 0,018 .Stavile plane de forme complicate Stavila conform fig. 2.16.

FIg. 2.16.

Cornponenta pc orizontala (1 Ior lei de prcsiuuc (pe 1 m lungirnc)

H" P = "-

". X i 2

Component a pe verticala

Pz = ':b(H - a).

For la de presiune pe vana

P = /p~ + ft;.

Amplasarea grinzilor longitudinale de rigidizare a siaoilei plane. Din conditia de Incarcare egala a Iiecarel grinzi longitudinale de rigidizare In absenta momentului de torsiunc, supralata cpurei de presiune se impar te III parti egale, ale carer centre de greutatc deterrninii pozitia grinzilor longitudinale.

Problema se rezolva grafic In rnodul urrnator (fig. 2.17). Se construieste curba co = f(h) care exprirna dependents lntre suprafata epurei de presiune ~i adtnclmea h (curba integrals). Pentru triunghiul conform fig. 2.17, co = H2j2. Irnpartind apoi segmentul MN, care are lungimea I, la nurnarul n de grinzi longitudinale, adica in segmentul cu

24

fig. 2.17.

1 ungimea lin (in figura 2. t 7 in [/3 corespunde eu trei grinzi longitudinale), se stabilesc punctele 1, 2;. " ~i liniilc-segrnentele 1 I", 22" - care impart cpura presiunii in parti de suprafe]e egale, Centrelc de greutate ale acestor suprafe]e all' epurei de presiune (punctele 01, O2, 03 .... ) determina pozitia cautata a fiecarei grinzi Iongitudinale.

In fig. 2.18 este reprezentata solutia peutru cazul general, adica pentru incarcarca bilaterala a grinzii longitudinale.

Stavi la segment cu tablier plan (fig. 2.19) For(a de prcsiune IlC sf avila

HZ

P = -rb --' , 2 sin 0

Excen trici ta tea

l/

c = ---'

6 sin ;'\

Fig. 2.19.

Momentul Iortei P in raport cu centrul 0

H2

m(P) = .,b ---

, 12sin2f3

Pentru eliminarea rnomentului, axa stavilei trebuie deplasata din punctul 0 in punctul 0'.

Stavi Iii ci lindrlca

L . n D (-. 0 ')0)

a preSlUllea = II;;. _._ :

.» .»

.~ o

_·_L_

Fig. 2.20.

Cornponenta orizonlala P L a Iortei de presiune a lichidului asupra stavilei (pc 1 m lungirne) esle ('gala Cll

[)2

P. = .. _.

- 1:2

Components ver ticala

-;;02

P L = '.' - ::: n,:30.3 ·,D~. . 8

For la de presiunc. (df' J5CnWIll.'J pentru I m lungirnc a st avilci) arc cxpr csia

P = ., 0' 1/ I .z: (_2.); ~ n 6.3."5 ,. D~

I 2 i I -4 _.. '-J I •

Unghiul o: de inclinnrc a lor lei P iata de orizontala este determinat de marirnea P, iP ~~ C05:1.;

ill cazul de fal~i sc obtinc ..

COS:l = O.i·86 sau :/.. = .38°20'.

o b s e r vat i c. Pcntru nivelul apci indicat in fig. 2.:20, unghiul ox nu dcpinde de diarnetrul D. Coordonatclc punetului D ric aplicarc a Iortci de presiune P au cxprcslilc

x = 0,2120 ~i z = _Q_

3

- Cind presiunea H < D (fig. 2.21):

Components orizontala

H2 p .. =rt-r: 2

Componenta vertical a

P, = yW,

Fig. 2.21.

in care \r' este volurnul indicat prin hasur ar e verticals ill fig. 2.21.

o b 5 C r vat i i. 1. For la de presiune diu-pre biclul aval cstc dcterrninata cu acclcasi Iormulc ; 2. In prczenta presiunii de arnbclcpar+i (dinspre bicfurilc aval ~i amonte) (fig. 2.22) furta de' presiune totala se dcterrnina prin iusu-

rnarca cclor doua furte de prcsiune .

P -- fp' 'P' ')P P .. --

- , .Ilr "t" artl - - t2'.' am co.::- 7·

Fig. 222.

Stavila segment

- Conform fig. 2.23; Cornponenta orizont ala

H2 P,,= '{- b, 2

in care b esle latimea st avilei.

Fig. 2.23.

Components verticala

r. =i [r.rz £ - !J.H J r2 - !J.H2-

2 • 180·

- (H - !J.H) Jr2 - (H + !J.H)2] b.

Forta de presiune se deterrnina cu formula general a

P =Jp~ + P~. - Cind !J.H = 0 (fig. 2.24):

Componenta orizontala

Fig. 2.25.

Fig. 2.24.

Cornponenta vertical a

P, = yW,

in care W este volumul indicat cu hasura vertical a in fig. 2.25.

Amplasarea grinzilor longiiudinale de rigidizare a staoilei-segment (fig. 2.26). Amplasarea grinzilor longitudinale de rigidizare a stavilei-segrnent se realizeaza ca sl pentru stavila plana, punind conditia de tncarcare uniforms ~i considertnd momentul de torsiune nul. Pentru rezolvarea problemei se construieste curba integral a de pre· siune (vezi § 2.4).

H3 P:r; = or-b. 2

Componenta verticals

r, = _l.[r; rZ~ - H .../r2 .: HZ] 6:

'2 1M • .

For]a de presiune

P = Jp! + P~.

Cind r = H, adica atunci ctnd ~ = 90°. Cornponenta orizontala

Fig. 2.26.

H3 P" = or-b. 2

In fig. 2.27 segmentul OA deterrnina Iorta rezultanta de presiune P pe lntreaga stavila. Impartind in doua acest segment (daca se introduc doua grinzi longitudinale de rlgidizare) ~i ducind perpendiculara la directia for lei P, vorn gasi punctul B1• Coardele OBI ~i BIA deterrnina in marirne ~i directie Iortele de presiune PI si P2 (PI = P2), preluate de grinzile longitudinale. Po-

Componenta vertical a

P r.rZ b r.H3 b 0 -8'" fl2b • = 't=r = o( - = ,I ;) i' .

4 4

For]a de presiune in acest caz va fi

P = Jp; + P~ = Y HZb VI + 7';3 = 0,931. yH2b.

2 4

UnghiuLde Inclinare a Iortei fala de orizontala

sin ~ == 0.785yH2 = 0,843 ~i ~ = 57°30'.

O.!J3JyH3

H2 P" = y-b 2 .

- Conform fig. 2.25:

Component a orizontala

Fig. 2.27.

26

zitla grinzilor se deterrnina traslnd prin punctul 0 [axa stavilei-segrnent (fig. 2.~6)1 raz~le e~re f~e cu orizontala unghiurile :'.(1 ~l C(~, evidcntiale In

fig. 2.27. '

o b s c r vat i e. Dad sc inlroduc trei (sauv mai m.ult~~ grinzi longi!lIdi~fe de rig!dizarc, cll!b~ intcgra,fa ~ prcslll~lI sc tmparte In trei (sau mal multe) partl, astfcl incit coardele accstor trel arcc sa fie cgale inlrc clc.

2.6. VASUL CU lICHID TN MI?CARE DE ROTATIE 1

Dad lichidul se roteste tnraport cu axa verticala Oz cu 0 vitez a 'unghiulara constants ~i identica pentru toate particulele lui (fig. 2.28), alunci :

ecuatia supralelei libcre are expresia

CJ.l:,l u2

z=fz+-=h+-;

2g 2g

,~ Z r--

\ " ... ,

I I I ::"/""

I \ I' ~',

'/ ''<;l

, Fig. 2.29,

- dad lichidul se afla intr-un vas cilindric Inchis cu inal tirnea It (fig. 2.29), atunci Iorja de presiune pe fund va fi egala cu

( .\Z)

P = '{;:R2 It + 2" .

(2.12) 2.7. PLUTIREA CORPURILOR

inal lirnea paraboloidului de rota]ie es~e ('gala cu presiunea dinarnica a vitezei de rotatie la peretele cilindrului

w~R: 1J2 1

~z =-- = -; (2,3)

'1'1 "u

-& -6

- Ior ta presiunii pe fund

P R"(f' ~~)

=-= .,';: - 1 ,- :2

(2.14)

adica egala cu greulalea lichidului in cilindru ;

- presiunea pe verticala variaz a dura 0 lege liniara, de exernplu pentru verticala N~N epura de distributie a pr siunii va fi triunghiul abc iar presiunea in punctul b este cgala (fig. 2.28) eu

( , IlZ)

P = .. rob) = " h i- - ;

" I, I 26

Fig. 2,28.

1 Este vorba de rotlrea llchidului ca un corp solid (adlca fara deplasarea unor particule in raport cu celelalte), spre diferenla de rotirea, de exernplu, dupa legea arillor.

Nolatii (fig. 2.30) :

\17 - volurnul par lii scufundate a corpului :

C -- centrul de greutale al corpului plutitor ; D - centrul de greutate al volumului par tii scufundale a corpului sau centrul de carena in pozi [ia de echili bru; D' - idem la inclinare :

G - greutatea corpului plutitor : P - fo~ta ascensionala egala cu greutatea apei dezlocuite de carena U;'; Al - rnelacentrul - punctul de intersectie a .. axei de plutire: cu directia for lei ascensionale F, la inclinare (fig. 2.30); la unghiuri mici de Inclinare punctul M i~i pastreaza pozitia pe axa de plutire ; a-unghiul de inclinare :

R lit -- raza metacentrica (distanta de la punctul ArC pilla la punctul D) ; It", - Inaltirnea metacentrica

(distanta de 13 punctul AI plns la punclul C).

Fig. 2.30.

Axel de plutire se nurneste linia care trece prin punctele D ~i C. In pozitia de echilibru, axa de plutire este verticala ; _in pozitia _inciinata, a.xa de plutire face ell verticala unghiul oc (unghiul de inclinare).

27

Linie de plutirese nurneste linia de Intersectie a planului supralete] libere a apei cu supralata laterala a corpului plutitor (in pozitia de echilibru).

Aria de pluiire :-: aria sectiunii corpului realizata de planul suprafetei libere (In pozitia de echilibru este lirnitata de linia de plutire).

Conditiile de plutire. Corpul pluteste daca G=P.

Stabilitatea de plutire este asigurata ctnd metacentrul (punctul M) este situat mai sus de centrul de greutate (punctul C) al corpului plutilor, masurlnd distanla pe axa de plutire. Gradul de stabllitate poate fi estimat prin valoarea tnaltirnii rnetacentrice sau prin valoarea razei rnetacentrice.

Raza metacentrlca se deterrnlna cu formula

R -!:L.

In - IF'

(2.15)

in care Jo este momentul de iner tie al ariei de plutire in raport Cll axa orizontala 0-0 (fig. 2.30). care trcce prin centrul de greutale al arid de plutire.

Inaltirnea metacentrlca este egali'i cu

h,n=R,n--d=!:L.-d, (2.16)

\V

in care d este distanla dintre punctele C~i D.

Pentru vasele de marfuri (slepuri etc.), valoarea lnaltirnii metacentrice se adopt a, de obicei, egala cu 0,5 m.

CAPITOLUL 3

NOTIUNI FUNDAMENTAlE DESPRE MI~CAREA FlUIDElOR

3.1. DEBITUL, VITEZA MEDIE ~I ELEMENTELE :

SECTIUNII TRANSVERSALE A CURENTULUI

Ecuaiia debitului

Pentru un tub elernentar de curent

dq = udw.

(3.1 )

Pentru un tub de curent de sectiune Iinita (fig. 3.1)

Q = .f udw = V('),

(,)

(3.2)

unde: C!) si tJ reprezinta secjiunea de curgere transversal a sl viteza medie In sectiunea de curgere ;u - viteza locala {viteza in punctuI dat) : dq - debitul tubului de curent elementar.

."~

d,.;/j t:

Fig. 3.1.

Fig. 3.2.

Vitcza medie intr-o sccliune daiii se determlna

ell form u I a '

v =Q/0. 0.~

Dad pe lungimea tubului de curent Q = const, pentru sectiunile interrnediare avern

Q = CUlt'l = W2V:; = ... = (DV = const (3.4)

sal!

('3 N!

-=-,

t'l (,)2

adica vitezele medii sint invers proportionale cu ariile sectiunilor transversale corespunzatoare.

Elementcle hidraulice ale cureniului (fig. 3.2)(3.4) :

,

,

, I

I-- ~I

Fig. 3.3. Fig. 3.4.

tu - sectiunea normala a curentului (sectiunea de curgere sau sectiunea vie); P - perirnetrul udat ; R = (.lIP - raza hidraulica.

Pentru conducte circulare :

- Dacii intreaga conducts este urnplutii (conductele sub presiune) (fig. 3.3), raza hidraulica

r.D~

R = .!:!_ = _4_ = _!!_ .

P r.D 4

La urnplerea partials (fig. 3.4 ~i tabel 3.I); aria sectiunii transversale este .

(U = _I (q> - sin q»D~; 8

Tabelul 3.1 Valorile relative ate adincimii de umplere h,

ariel sectlunli de curgere eo, distantel y,. de la .

supralata Ilbera plnii ta centrut de greutate al sectlunli de curgere, tJitlmii B l a supralata libera, pentru diferite unghlurl rp ill cazul conductei de sectlune clrculara partial urnplute

Arlin- Dlstan]a Ui\imea
Unghlu l cimoa de Aria scctlunlt fie In supr.ilete!
la centru urnplcre, de curgerc, ceril rul de l ibere,
'P, grade hl r CJJ/ f'!. greu ta te, B!r
y_!r
:leO 2,000 3,14 1,0(1) ()
ass
.J:] 1,99S- 3,1'l n,990 0,087
350 1,996 3,14 0,996 0,174
3-10 1,98-1 3,14 0,985 0,347
330 1,9G!) 3,13 0,970 0,518
320 1,9·10 3,11 f),919 0,684
310 1,906 3,09 0,922 O.84G
300 1,864 3,05 0,891 1,000
290 1,819 3,00 0,861 1,147
280 1,766 2,9-1 O,82G 1,28G
270 1,707 2,86 0,790 1,414
260 1,643 2,76 0,752 1,532
250 1,574 2,65 0,712 1,038
2-10 1,500 '2,53 0,671 1,73:1
230 1,423 2,39 0,631 0,813
220 1,342 2,24 0,590 1,879
210 1,259 2,08 0,548 1,932
200 1,174 1,916 0,512 1,970
190 1,087 1,745 0,465 1,992
150 1,000 1,571 0,425 2,000
170 0,913 1,397 0,385 1,992
160 0,826 1)225 . 0,354 1,970
150 0,741 1,059 0,307 1,932
140 0,658 0,900 0,272 1,879
130 0,577 0,751 0,237 1,813
120 0,500 0,614 0,206 1,732
110 0,426 0,490 0,17-1 1,638
100 0,357 0,380 0,147 1,532
90 0,293 0,285 0,125 1,414
80 0,234 0,206 0,094 1,286
70 0,1808 0,1410 0,073 1,147
60 0,1340 O,0906J 0,054 1,000
50 0,0937 0,0533 0,0377 0,845
, 40
0,0603 0,0-177 . 0,0243 0,684
30 0,0341 0,01180 0,0171 0,518
20 0,0152 0,00352 0,0142 0.;347. perlmelrul udat esie

raza hidraulica este

I (1 sin e ) D

R = 4" --'?-_.

in care q> este unghiul la centru, in radiani.

Exernptut l. S~ dii - r = 1,5 m. Sii sc determine adln.lmea de umplere ~i aria sectiunlt de curgere pentru ungtuul la centru 9 = 250?

Rezolcare. Adincirnca de urnplere h = 1,574'r = 1,574' ·1,5=2,36 m. Aria secjiunll de curgere co== 2,65'1,52= = 5,95 rn",

Exemplut 2. Se dii r = 1,10 m; adincimea de urnplere h = 0,91 m. Sii se determine aria sectiunil de curgere.

Rezoloare. Adincimea re lativii de urnplere hl r = 0,91/ 11,10=0,83. Aria sectiunit de curgere (,)=1,22,').1,10= "'" 1,48 rn-.

Pentru canale deschlse de seciiunc drepiunghiularii La adinclmea de umplere a canalulul li (fig. 3.5), raza hldraulica

(0) bl,

R=-=--.

~p /) + '2h

Fig. 3.5.

Pentru albiile Ioartc largi cine! b ~ II, raza hidraulica se acceptii egala CLl adincimea

R::::: h.

Pentru albiile Ioar le adlnci sl inguste (cind ti» b), raza hidraulicii

R =--~ h/'2.

Peniru canale deschise de sectiune trapezoidaid La adincimea de umplere Iz (iig. 3.6), aria sectiunli transversals este

(U = (b + mhsh,

un de : m = a/h + cotg 9 este coeficientul de panta al taluzului ,

Fig. 3.6.

29

perimetrul udat este

P = b + 2hJl + m2 ; raza hidraulicii este

R = ~ = (b + mh)h

P b + 2h ~l +m~

Daca se noteaza ~ = bill, atunci

R = ~ +m

~ + 2 ~l +m~

Pentru sectiunea hidraulic optima R = hj2.

Pentru albii de sectiune trapezoidalii foarte largi ~b ~ It), raza hidraulica se adopt a egala cu adincimea (la Iel ca pentru sectiunea dreptunghiulara)

3.2. CAZURILE PRINCIPALE DE MISCARE

A FLUIDELOR .

Principalele cazuri de miscare a Iluidelor slnt ur~latoarel:: mi~c.ari permanente si nepermanente ; uniforrne ~I neunilormc, continue si discontinue, De asernenea, miscarile pot fi sub presiune si cu

supralala liberii. .

Mi~care perrnanenta se nurneste acea miscare la care parametrii curgerii sint independcnti de tirnp (nu variaza in timp).

/I\i~carea uniforrnii este acea miscare In care vite~el~ _?e c~rgere in puncte ornoloage in doua sectiuni inveclnate ale curentului sint egale tntre ele. Aceasta condi tie este tndeplinit a clnd forma albiei ~i toate elernentele hidraulice : adlncimea curentului, aria sectiunii transversale si viteza rnedie slnt invariabile in lungul albiei. '

Mi~carea uniform a in conducte poate fi at it perm~nenta cit ~i neperrnanenta, dar in albiile deschise (in conditii reale), rniscarea uniformii

poate fi numai permanents. '

Mi~carea neuniforrna (acceleratii si decelerata) poate fi attt permenenta cit ~i neperrnanent a.

In cazul miscarii accelerate in albii prlsrnatice se Iorrneaza asa-nurnita curba de remu descrescater, jar in cazul rniscarii decelerate curba de remu crescator. In primul caz, adincimea curentu~ui scade spre aval (c1hfds < 0). iar in eel de al doilea creste (dh/ds> 0).

j\li~carea continua se numeste acea miscare p~en~tru care f1uidul oCllpa tot spatiul de miscare, fara a forma goluri (discontinuitati) in interiorul curentului.

80

A\i~catea cu suprafata libera este rniscarea lichidelor eu suprafata de contact cu atmosfera sau_cu alt gaz.

In afara de accstea, sc mentioneaza rniscarile rotationala si ncrotationala (potentiala) precurn sl

larninara si tubulenta. "

Miscarea rotationala se numesle acea miscare la care v.ectorul virtej al particulelor de 'rIuid este diferit de zero ((.) 'f 0). Daca acest vector are aceeasi directie Cll vectorul viteza, in acest caz particular miscarea se nurneste elicoidala. Mis· care~ nerotationala se mai numeste miscare potentl~liL In cazul rniscarii nerotationale exlst a Iunctia de coordonate Cf'(x. y, z) "'~ 0, ale ciirei derivate partiale In raport cu variabilele x, y si z sint cornponentele vitezei pc axele de coordonate respective, la fel cum derivatele partiale ale Iunc[iei potential de forta determina proiectiile acceleratiei cimpului de forte dat.

3.3. ECUATIA LUI D. BERNOULLI (MI~CAREA PERMANENTA)

Pentru un (lib elementar de curent, fluid ideal incornpresibil, ecuatia are forma

P u~

Z + - + - = If = const. (:J.5)

y ')0

. -~

Pentru lin fluid real, ecuatia scrisa If! sectiunile J- 1, 2- 2 ~i 3-3 (iig. 8.7) este

I PI _J_ lli I P« It! I

Zl ,- I - = Z~ 'T - + - ,_ htl_·) =

y 2g r 2g -

- - I P. II~

- 43 "T - + -)- + h"-3 = ... = If = canst.

r ~g .

(:3.G)

Fiecare terrnen are dirnensiunea unci Iunzirni . z -- inaltil~ea de pozitie a punctului d;t; , p/-: - lnaltimea de presiune- : u2(2g - lnaltimea cinetica sau sarcina cinetica si h, - pierderea cit'

sarcina (fig. 3.7). '

Tn sens energetic, Iiecare termen al ecuatiei exprima 0 energie speci fidi, adica 0 energie care revine la unitatea de greutate a f1uidului. In acest caz, Z este energia de pozitie (energie potential a) ; ply - energia de presiune (energia potentiala) : u~ j2g - energia cinetica (Iorta vie) ; h, - energia ccnsurnata, adica energia mecanica cheltuit a pentru a invinge rezistentele de pe parcurs de la sec-

. l!n ca.Zl;' _fluidclor in mi~c~re. p reprezinta presiunea hidrodinamica III punctul respect IV • spre deosebire de cazul de echllibru al fluidelor, cind p reprezinta preslunea hidro-

stlticii. . .

J

z

'i_

x

I

2

Fig. 3.7.

tiunea initiaia plna Ia cea finala ; hrl-2 de Ia sectiunea 1-1 Ia sectiunea 2-2; hrl-3- de Ia sectiunea 1-1 Ia sectiunea 3-3 (fig. 3.7).

Suma (z + PlY), asa-numitul ,,~inom hi~ro~ static", reprezinta rezerva de energie potentiala specifica in sec]i unea datil.

Suma (z + .E.... + i:..) constituie rezerva totals a

y 2g

energiei mecanice specifice E in sectiunea data

(.3.7)

Peniru tuburi de curent de seciiune finita (pentru lntregul curent de lichid real)

(3.8)

sau

(3.9)

un de : VI ~i V2 stnt vitezele medii in sectiunile /-1 ~i 2-2; 0:1 ~i 0:2 - coeficientul Coriolis, care reprezinta corectia la calculul energiei cinetice specifice cu viteza medie V in sectiune. De obicei se adopt a 0:1 = 0:2 = 0:.

Ecuatia lui D. Bernoulli pentru curen]i de sectiune finita este aplicabila in conditiile rniscarii lent variabiIe, rind se pot neglija proiectiile vitezelor si acceleratillor pe planul normal la Iiniile de curent.

Valoarea coeficientului 0: depinde de distributia vitezelor locale in sectiune ~i se deterrnina eu formula

S D.u2 dc.) S D.U3 d (,)

0:=1+3'" +_<<1 _

02(,) 03(,)

(3.10)

sau, omitlnd termenul al treilea, fiind de obicei foarte mic in albii ~i aductiuni deschise, dupa formula prescurtata

O:~ 1 + 3 -"'---'~ 1,0, tJ~CI)

(3.10, a)

',..! ,

</ -

'. "'

tx»!

'" -.~/

'7."":'r"7"n=::i-'ri 7:~&_7'rn777:

Fig. 3.8.

in care: L'111 = II - v, unde II este viteza intr-un punct oarecare M al secjiunii transversale (viteza locaHi),iar tI = Q/cu ~ viteza medie in sectiunea data (fig. 3.8).

Dad vitezele in toate punctele sectiunii transversale slnt egale intre ele ~i, prin urmare, stnt egale cu viteza medie (u = v) (fig. 3.9), coeficientul 0: = 1. Dad mlscarea este plan paralela ~i vitezele sint distribuite liniar, dupa dreapta A B sau AB' (fig. 3.10), coeficientul a = 2. Dad vitezele stnt distribuite dupa 0 parabola ABC (fig. 3.11 ~i 3.12) conform ecuatiei u = kyn, at unci 0: se deterrnina cu formula

I Llu' de..:>

n2

0:~1+3w =1+3--

th) I 2n + 1

~ =_f.~-_y_-=~~:rc,

»

Fig. 3.9.

Fig. 3.10.

.. ~ o:>2[J

Fig. 3:12.

·31

sau, cu precizie mai mare

ri2 ( . n )

0;=1+3-- 1+-'

~/l + I 3

(n + I)" 8n + I

n~ Exemplu. Fie n = 0,5. Rezultii ct.' = 1 -7- 3 _- =

2n + I

I 3_-· f I d N" = _(n + 1)3_ -- 1.3."'. , '0, l:if ell ormu a a oua ~ - " :3n + I

Practic, rezultatdc colncld,

Ctnd n < 1 (fig. 3.11) c< < 2; clnd n > 1 (fig. 3.12)· Cf. > :2 (disttibutia vitezelor indicata In ilgurile ~·UO ~i 3.12 nu are loc In conditii ohi~-

nuite).

Dupii datele lui V. ~. Evreinov se poate con-

sidera CLl aproximatie

1 . 210

IX - ~_

- I c:!'

(.3.11)

unde C este coeficientul Clu'zv in formula v = = C JRi (in unitati' metrice). 'Din Iorrnula . (3.1 I) se obtin valorile o: pentru diierite valori C:

_~L_" __ .;- __ ::!ll~_I__:_ I 1,13

liO

I.ne

1.IlJ

1,53

La conclude (iig, :3.1:3), ill cazul distributiei parabolicc a vitezei II = a(r~ -_. r:!) (miscarea laminurii), coeficientul o. ~= 2.

Fig. 3.13.

A. D. Altschul deterrninii coeficienlul ':I. ell formula

Cf. = 1 + 2,65 I., (3.11, a)

in care j, este coeficientul de rezistent i hidraulic a liniar a din formula

/.,2

hIlI = ).-"_' d:2g

o b s e r vat i e' .. Formula lui A. D. Altschul <Iii aCi.'I:l~i rezultat ca ~i formula lui V. :\, Evreinov (3.11), deoarece C9 = 8g!). ~i

210= 210). =265, ..

C' 8'9,81. •

.32

tn practica, pentru curgcrile turbulente se adoptji, de obicei, C( = 1,1, iar in cazurile in care v2j2g este mic in comparatie cu h ; sau in calcule mai putin exacte, se adopt a 11. = 1,0.

3.4. ECUATIA LUI D. BERNOULLI PENTRU UN TUB ElEMENTAR DE CURENT

iNTR-UN CANAL TN ROTATIE

Daca Iluidul curge printr-un canal care se roteste in jurul unci axe oarecare (fig. 3,14), atunci ecuatia lui Bernoulli (3.5), scrisa in raport cu un sistem fix de axe de coordonate Ox, Oy ~i Oz, i~i pierde valabilitatea.

o

Fig. :U.t.

I ntr-un canal III miscare de rota tic encrgia specifica a fluidului se morlificii in lungul canalului (se mareste sau se micsorcaxa). Fluidul peale ceda din energia sa, obligind canalul sii se rotcasca sau sa acurnuleze energia motorului care pune In miscare de rotatie canalul [rnpreunii ell lichidul

carl' curge.

Daca viteza unghiulari:i (.) ~i debitul Q stnt

eonstante in timp ~i, in afara de aceastn, debltul Q r arnine constant in lungul canalului, atunci. pentru sistcmul de coor donate lix, ecuatiu lui Bernoulli trebuie sa se scrie as tiel

PI • ,.;01 II; _, p" :_:,; II;, I

Zl + -- -- - - - =~" -r --- _J_ - - - -r 1ft

'2g 2g .. Y I 2g 2g

(3.12)

r

l

I

4

.. ~ ..• A~~~~~~~~~ F_ - - ,,- "

- - -

sau, 'in cazu1 tn care se neglijeazf rezisten tele hidraulice (fluid ideal),

+ PI ..L w~ II~ -..L P2 + w~ II;

Zl - I - - - =,,~ I - - - -

-r 2g 2g - "( 2g 2g

Folosind triunghiul vitezelor, conform caruia

~i

unde: w, u !?i v slnt vitezele relativa, periferica ~i absolut a in sectiunile 1-1 si, respectiv 2- 2, iar (Xl !?i (X2 - unghiurile formate de dlrectiile vitezelor v !?i u, din ecuatia (3.12) se obtine

(ZI + .!!J.. + .:t) - (Z2 + P2 + t'; + !I,) =

"( 2g "( 2g

1 (u C ) (3.12')

= g IV1 OS:Xl - 1I2t'2 cos ::1.2 • -

Parten stinga a acestei ecuatii reprezintii sarcina electiva H, adica E) - E2 - h, = II ~i ecuatia lui Bernoulli poate fi scrisil pe scurt aslfel

(:3.12")

Evident, fI reprezinhi acca cantitate de cnergic specified pe care Iluidul 0 transrnlte mecanismului sau pe care 0 acurnuleazii primlnd-o de la el.

3.5. LINIA PIEZOMETRICA, L1NIA ENERGETlCA, PANTA HIDRAULICA ~I PANTA PIEZOMETRICA

a) Conducte sub preslune cu leslre inecata (sub nivelul apei)

Linia piezometrlca in fig. 3.1 Pi este linia A BCDEF.

Linia energetica in aceeasi figura este linia A' B'C'D'E'F'.

I

__________ ~_J_--L,.---~

Fig. 3.15.

3 - Indrep tar' pentru calcule hldraulice - cd. 203

. Panfil hidraulicii medie se numeste raportul dintre pierderea de sarcina si lungirnea corespunzatoare a conductei. Panta hidraulica medie pe portlunea l

(PI 1X1:':) ( P2, 1X2t~J

ZI+-+- - Z.,+-.-

. _!I, _ "( 2g - 'Y 2g

'llda _- - ,

I I

(3.13)

in care: z; ph si :xu2j2g cu indicele 1 slnt trialtirnea de pozitie, iniH timea de presiune !?i lnal[imea cinetica in prima sectiune (din amonte), iar ell indicele 2 - marirnile analoage In sectilinea a doua (situata In aval) ; I - distanta dintre aceste sectiuni rnasurata pe axul conductei : 0:1 ~i 0:2 - coeficientii Coriolis, care se adopts, de obieel, egali lntre ei OCI = 0:2 (valoarea 0: vezi § 3.2); h, - pierderea de sarcina totala pe conduct a intre secjiunile date.

Dupa cum se vede din fig. 3.15, raportul !fIL = "E.hr/L constituie panta hidraulica medie pe tntreaga conducts. Panta hidraulica reprezlnta intensitatea scaderii rezervei totale a energiei specifice a curentului pe lungimea lui. Daca pe intreaga I ungirne conducta are acelasi diarnetru, aceeasi rugozitate ~i nu are rezistenle locale, atunci linin energetica va fi 0 dreapt a, iar panta hidrauliea va fi constant a ~i egalil eu panta hidraulica medic, i = im,<l' In cazul general insa. panta hidrnulicii variaz.i pe lungime ~i pentru 0 sectiune dat it se deterrni nit cu formula

( P O:D~)

. dh, d z + -; + 2g dE

I = - = - -' (.3.14)

dl dl dl

Pant a hidraulicii este totdeauna pozitivii

i = dlz, = _ dE ~ 0

ell dl'

(3.14')

dcoarece in sensul curgerii dt > 0 pierderea de sarcina intotdeauna creste, dhr> 0, iar energia specified descreste, dE < O.

Pania piezometricii caracterizeaz a intensitatea varlatici energiei speciflce potentlale. Pentru por tiunea de conducts cuprinsa lntre sectiunile J-l !?i 2- 2, valoarea ei medic se deterrnina cu formula

. (ZI + ~) - (Z2 + -;) Ll (z + ~ )

I In etl = 11-~ = - { .

(3.15 ) Pentru 0 conduct a cu diametrul lin variabil pe lungirne, panta piezometrica lntr-o sectiune data este egala ell

i =-

(3.16)

33

Pant a plezornetrica poate £i p~zitiva, negativa sau egala eu zero

> i=O. <

La miscarea unlforrna, pant a hidraulica este egala cu panta piezornetrica

ill = t ;

Tn acest caz, pierderea de sarcina este egala cu diferenta dintre binoamele hidrostatice

(3.17)

b) Conducte sub presiune cu leslre liberii in atmosfera

Tn fig. 3.16 stnt trasate linia energeticii ~i linia piezometrica la miscarea unui lichid printr-o eonducta sub presiune eu iesire libera in atmosfera. Aici, 'Lh, este suma tuturor pierderilor de sarcina pe tntreaga lungime a eonductei; v2j2g - tnaltimea cinetica In sectiunea de iesire (terminals}: hjd - inaltimea jetului (hjd este mai mica declt v2j2g eu valoarea pierderilor de sarcina corespunz atoare pe lungimea jetului).

Fig. 3.1G

o b s c r vat i c. La curgcrca in atmosfera, 0 par tc din rezerva total a de onergie , egali! cu dilercnta H - 'Lh, = = v~;2g (fig. 3.1G), se conserve de curcnt (in scctlunca de lesire) sub forma cnorgiei cinctice ~i poate fi utilizata. La curgerea cu lcsirc sub nivelul apei in rczervorul de capacitate infinita (fig. 3.1.')). intrcaga rozcrva de enorgie sc consurna pentru a invinge rczistenje le hidraulicc.

c) Dlstribujla presiunii in lungul conductel

Tn fig. 3.17 este aratatii distributia presiunii in lungul conductei. Pe sectorul de conducta cuprins tntre punctul 1 ~i punctul 2 se produce vacuum. Domeniile presiunii relative pozitive sint hasurate tn fig. 3.17 ~i rnarcate prin scmnul +. domeniul vacuumului este hasurat si marcat prin semnul -. Maximul vacuumului se afla tn sec. [iunea n-n ~i este egal cu

( v~ )

h",c ",ax = 2[,I + hI' - tlz.

34

Fig. 3.17.

o b s e r vat i e. Ccnductele trebuie pczate rnai jos de linia plezornetrlca, in caz cont~ar. prin c".'entualel.e neetan~eiti\ti la tmblnarl aerul (sau licbidul) din extericr va fl aspirat in conducts.

d) Albi i deschise

Linia suprafetei libere a apei tn albiile deschise coincide cu linia piezoruetrica'.

Pania suprajetei libere reprezinta raportul dintre caderea de nivel ~i lungimea corespunzatoare a sectorului de albie

Mf

(3.18)

H, - H2

i.,up= -!--.::.

12 - [1

sau sub forma diierentlala

=---

. df{

£ - ---

s up - dl'

uu de : Hl ~i H2 stnt cotele suprafctei libcre in sec[iunile 1-1 ~i 2-2; 11 si 12 - distant~le .de I~a 0 sectiune de rclerlnta la cele clouii sectiuni masurate in lungul liniei Iundului (fig. 3.18).

Pania [undului se deterrnina analog cu Iormulele

• Zl - Z2 z~ - Zl t;.z

£,=--=---=

12 - 11 12 - 11 t;.1

sau

. dz . .

I, = - dz sau I, = sin a,

Fig. 3.18.

1 Corespunzatoare presiunii relative.

Incal'e ~ este unghiul de inclinare a [iniei.Iunclului fata de orizontala (fig . .3.18).

In fig. 3.18 este aratata linia energetics pentru zona de inceput a canalului in cazul miscarii

uniforme a lichidului in canal. '

La rniscarea uniforrna, panta hidr aulica i este egala cu panta supraletei libere i,up si panta

fundului if (fig. 3.18) ,

i = (,bp = if·

Suprafata liberii in sectiunea de intrare N - N a canalului se stabileste sub suprafa]a libera a rezervorului de alirnentare! cu marirnea UZ, egala cu

!X~12

Az =- + h,ln, 2g

(3.19)

uncle: t' esle vlteza tn sectiunca N-N ; It, In - pierderca de sarcina la .intrare".

De obicei, pierderea de sarcina h , in se eslimeazji cu formula

.,~

II, in = ~-;- , -fJ

in care ~ esle coeficientul de rezistent ii In intrareCaderea de ni vel la intrare D.::. va fi egala ell

A .o:t.~I~ .... ~/~ I .,::

l.l Z = -_ + c, - = (~ , ~) _._

~i! 2g 2g

(:3.19')

sau, acloptincl ('J. = 1,0

D. z = (I +~) ,,2 '2g

La miscarca neunlforrna, panta hldraulica ~i pan ta suprafelei li bere variaza in I ungul canalului ; nu stnt egale intre ele ~i nici cu pant a Iundului.

3.6. ENERGIA $1 PUTEREA CURENTUlUI

Energia cureniului in secliunea N - N (iig. :3.19), calculat a in medie pe unitatea de greutate (de exemplu, pentru I kgf sau I 1'\) ~i raport at a la planul orizont al Ox, se deterrnina cu ecua]ia

r I 7.:.,2

£=7:,11,-, 2g

(3.20)

In Iunctie de unitatile de masuri; adopt ate pentru greutate (Ior]a de atractie a p amlntului). E poate fi exprirnat in kgm sau J etc. Aceast a energie se numeste, la propunerea lui 0:. r\. Pavlovski, ,.energie specllica a curentulul ".

1 Capacitatea rezervorului de alirnentare ,e presllplln~ foarte mare ~i va = O.

Fig. 3.19.

Puterea curentului, eliberatii la trecerea de la sectiuneaM-M In sectiunea N-N, notata N., este

N J = '.-Q(£' - .£) ~= '(Qff',

(3.21)

uncle: '( este greutatea volurnetrica a lichidului.: in kgf 1m3; Q - debitul, in m3/s; H' - dilerenta' dintre energiile specifiee ale' biefurilor amonte si aval, in m (Inaltiruea de cadere) (fig. 3.19). •

La 0 cadere .. concenlrata", neglijind diferenta inilltimilor cinetice (CJ.[iI2g - <l.u2j2g) ~i rezlstentele hidrauliee, se obtine

N,= '(QH =981 on [kW]. (3.21'.)

102 •

PI/INCa In arborcle t urbinei (cazul utillz arii energid curentului)

"QH

N = 'r _' _ ~= 981 Qflz ~ IOQfI-r [kW]. 13.22)

j 102 ' I j \

Puterca la arborcle pompei (cazul pomparii)

1\' .. -r-r- ':,Q{~ = 9,81 QII ~ 10 Qll [kW]. (3.23)

I02r, 'r,r,

In Iorrnulele (:3.22) !?i (3.23) 'r, este randamentul tur binci sau pompei; H - sarcina, ln m.

3.7. DIS"fRIBUTIA PRESIUNII HIDRODINAMIG:E iN INTERIORUL CURENTUlUI

La 0 curgerc libera, presiunea hidrodinarnica cste aceeasi in toate punctelc vinei de lichid - de exemplu in punctele N ~i N' (fig. 3.20) ~i este egal a ell presiunea mediului exterior!

Ps = Ps, = pa:·

La 0 miscare gradual variata in albie deschisa sau Inchisa, presiunea hidrodinarnicii p In sectiunca de curgere a curentului, de exernplu in see-

1 ,\\:~\'ue" l ichidului se conslder a in acest caz graJual· variata.

33·

t

Fig. 3.20.

-t' ~ .... y

Fig. 3.21. Epurelc de presiune.

Fig. 3.22.

tlunea A-A, sectiunea B-B etc. (fig. 3.21), se distribuie conform legii hidrostatice, adica dupa o lege Iiniara

z +L = H. y .

La adincirnea h de la suprala]a liberji a curentulul, presiunea relativa este

p = yh.

In ~!g; 3.22. se ~rata epura de distrlbutie a presiunu III sectiune intr-o albie deschisa cu panta mare. Presiunea la fund In punctul 0 este p = ya = yh cos c:r;; cind i < 0,15, cos CI. ~ 0,99 :::::: :::::: 1,0 ~i P = yh.

3.8. JETURI

a) Jetul liber

Curentul de yfluid nelimitat de pere]i solizi, care se dezvolta intr-un rnediu fara rezistentii, se nurneste jet liber. Jetul se consider a lnecat

"IIf' ~;-"

!3

daca se propagf tntr-o masa de "f.i~id de aceeasl natura cu a f1uidului .jetului (de. exernplu, . [etul de apa la iesirea printr-un orificiu intr-un spatiu cu apa, care-l acopera), In caz contrar, jetul se considers neinecat (de exemplu jetul de apa care iese din diuza hidromonitorului in atmosfera).

b) Jetul inecat

Tn figurile 3.23 si 3.23, a se prezinta, conform cercetfirilor lui G. N. Abramovici (1936), structura jetului turbulent care iese dintr-un orificiu circular ~i se propaga tntr-un spatiu nelimitat al unui fluid de aceeasi natura cua jetului.

In sectiunea initiala a=b, viteza in oricepurict are aceeasi valoare, egalii cu cea axiala u = lto. Tn toate celelalte secjiuni, viteza se distribuie in conlormitate cu epurele indicate in fig. 3.23.

Distanla de la sectiunea ini tiala pina la polul

jetului este egala cu '

Xo :::::: 0,15d/a.

Lungirnea portiunii initiale

XA = 0,335 dla.

(3.24)

(3.25)

Unghiul IX de divergenta a jetului se deterrnina

din condltia .

I

_I

tg IX :::::: 3,4 a.

(3.26)

Diarnetrul jetulul in sectiunea de tranzitie, precum si in orice alta sectiune, rezulta din relatiile

Dt,tlnz = d + 6,8 XA

Dx = d + 6,8 x.

(3.27)

Viteza axiala de-a lungul par\ii initiale a jet ului (adica de la orificiul de .iesire ~i pina Ia .sectiunea de trnnzitie) este aceeasi ~i egala ell viteza medic In sccliunea de iesire

lIo=V=Q/(,l.

Fig. 3.23. Dlstrlbutla vitezelor in sectiunea transversale a jetului de sectlune circulara,

36

Fig. 3.23, a. Izotahele jetului tiber, adlca Iiniile de egala viteza longltudinala (pe por tiunea principala

form eazii asa-nurnita ... Iacla").

Dupa sectlunea de tranzitie, in lirnitele partii principale a jetului, viteza axiala la orice distanta de la sectlunea de iesire (la distanta x > XA) se determina cu expresia

0,48d

Ux = Uo _.....:...:...:..:....:..__

ax + 0,145d

In formulele (3.24)-(3.28) cu a s-a notat coeficientul de turbulenta, care, pentru sectiuni circulare de iesire a jetului, conform cercetarilor lui G. N. Abramovici, are valoarea

(3.28)

a~0,07- 0,08.

Dupa A. Ia. Milovici', lungirnea por tiunii initiale ln interiorul careia se pastreaza constanta viteza axiala este data de relatia XA ~ 6d, iar viteza axiala peportlunea principal a, de relatia

u, = ~ uod, x

(3.29)

in care: Uo este viteza in sectiunea de resire : d - diametrul orificiului de iesire : x - distants de la orificiul de iesire pina lasectiunea examinat~ ~ ~ ~ un coeficient ega! ell 6, conform cercetarilor lui A. Ia. Milovici.

o b s e r vat i e. Lunglrnea portiunii initialc a jetului liber a fost pentru prima datil determinata de A. Ia. Milovici. Din formula (3.29) pentru us = lIo se obtine X.J ;::: 6d. Dupa datele lui G. N. Abrarnovlc], lungirnca por tiunii principalc cste egalil eu 4,8d.

Presiunea hldrodinarnlca se considera constants in interiorul jetului ~i egala CLi presiunea mediului exterior.

. c) Jetul neinecat·

. In conditiile deplasiirii libere a lichidului in atmosfera in jet se pot distinge trei par]! (fig. 3.24) : initiald - compacta, [ragmentatd (CLI discontinuitatea eurgerii) ~i puloerizatd.

rorteo pl./lvenzota

Parteo . . I 7.

fragmenlola _' '::'.:.:'::'"

~ ".-.::-.,;-.::. ':.::.:~:::-.

\ ~~."... \ .... -

-:,.'- \

Fig. 3.24. structura jetului nelnccat.

1 Milovicl, A. 13.; Ghidrodinamiceskie 'osnovigazovoi borbt, M., 1918.

1 naltimea [etului vertical poate fi determinata aproxlmatlv eu formula

H hv=--. 1 +a.H

(3.30)

in care : H = v2j2g reprezinta tnaljimea cinetica la iesirea din orificiu; IX - un coeficient, obtinut

I • t 1 v 0,00025 ddt

pe ea e expenmen a a, IX = , un e es e

d + (IOd)3

diametrul orificiului de iesire, in m.

1 niililmea jetului compact poate fi deterrnlnata aproximativ cu relatia

H

hcomp = ~hv = ~ --, (3.31)

1 + «H

in care ~ este un coeficient care depinde de iniil~ timea jetului.

Pentru va loa rea coeficientului ~ se pot adrnlte urrnatoarele valori =

rniil\imea [elului, m

112

I 0,841 0,831

0,80 I 0,78

10,72 .

Coeficientul, ~

Bdtaia [elului depinde de dimensiunile lui, de viteza initiala si de unghiul de inclinare a jetului fata de orizontala in sectiunea initiala. Conform cercetarilor lui N. P. Gavirin, bataia jetului unui hidromonitor se poate determina cu formula .

l=0,415~a.dH2/3 [m], (3.32)

in care: IX reprezinta unghiul de inc1inare a jetului fata de orizontala, in grade; d - diametrul sectiunii de iesire a ajutajului hidromonitorulul, in min; H - presiunea in sectiunea de Ieslre, tn m .

d) Forja de presiune a jetului Iiber asupra peretllor solizi

La eurgerea in zona unei placi, jetul Iiber exercita 0 presiune asupra acesteia. Forta P cu care jetul Iiber apasa asupra unei plac! fixe ab (fig. 3.25) este egala eu

v:! v~

P = "(0 - = 2,(0-2 [kgfJ,

g g

(3.33)

Fig. 3.25.

37

-_.

unde : co este aria sectiunii transversale a jetului, in m": u - viteza rneclie in sectiunea jetului, in rn/s ; or - greutatea volurnetrica a licliidului,

in kgf/m:!. .

Daca placa ab se misca in dlreclia axei [clului cu viteza e, si, prin urmare, viteza relativa a jetului este w ~ v - c, at unci Iorta de prcsiunc a jetului asupra aceleiasi placi va fi

w2 . (v .; C)2

P = '(CJ) - = 2'((0)-- [kgf]. (:3.3,1)

g 2g

Dacaplaca irnobila este lnclinata sub unghiul J. fata de directia jetului (fig. 3.26), atunci Ior la de presiune P pe directia axei jetului va fi egaI[i cu

v2 • ~ t,2 .,' [k f]

P = i'(t}-sl11-C(=2·(w -;;-Sl11-C( 'g . (:3.35)

2 .. g

Fig. 3.26.

Tn mod corespunz ator. In rniscarea pl acii eu viteza e pe directia axei jetului, adica la viteza relative a jetuIui w = v-- c, for] a de presiunc asupra placii pe directia axei jetului va fi cgala cu

P ~.~ ':(,) ~~ sin: J. ~= 2':(') u.'~ sil1~ 'l. [kgf]. n .. '3G)

e '2g

Dad! placa nu este plana, ci curba ::;i dispu~a cum se arat a in fig . .3.27, ell schirnbarca sensului curgerii cuI80" (cu unghiul .-:), atunci Ior la de presiune va fi :

Fig. 3.2i'.

pentr u placa fixil

~'l *,2

P = 2,,(,) - = <1 ',(.) ~ [kgf] (3.·Ji)

I g I 2g

vileza c, atunci lucrul mecanic electuat de Ior la de presiune P in unilatea de timp, adicji puterea, va fi egal eu

(., cr

N = Pc = 2':w ~ e [kgf rn/s]. (.'3 . .39)

2g

Daca esle yorba de un sistern de placi (cum se int ilncste la rnotoarele hidraulice), cind masa lichidului incident a in unitatea de tirnp pe sistemul

de lamele este egala cu ':lg(M.') [si nu .L: Q' =

g

= .L: (,)(u - c), ca in cazul unei singure placi], g

atunci lucrul mecanic produs de jet in unitatca de timp (sau puterea jctului) este egal cu

N = P'c = 2·:wv (c'2~ cl e [kgf m/s]. (,J.40)

.\laximul acestei puleri (puterea maxima a motorului) sc obtine pentru c = v /2

1 _.2

A'mor = - ,:W~,-'-- = 0,5 ':Qh [kgf ms] (.3.41)

2 2g

,~i repr ezint a jurnatate din intreaga pulere a jetu-

lui (LV = "Q t,2 = '.'Qh)

ie t f 2 • .

g

Asadar, randamentul motorului cu palete plane nu poate fi mai mare de 0,5 ('ljmu = 0,5).

In cazul pl acilor curbe, conform schemei din

fig. ,3.27 sc obtine : .

- Pulcrca transmisa unei placi izolate, care se misc.i ell vitcza c in lungul axei jetului, este (,gala eu

... ; u c

tv' = Pc = 4"'w":::_ c = 4"w(u - c) -=- c =

I ~g I '2[J

= 4':Q"':; C e [kgf m/s], (3.42)

-fJ

unde : Q' = w(v - c) = wu:' este cantitatca de ap a incident a la placa (debitul util al jetului) ;

- Pulerca transmisa sisternului de placi curbe care sc succcd ca ~i in cazul turbinelor active (cind Q' = Q = u)v) estc egala eu

• (c - c) (c' - c) ,

;\ =~'!':Q-- e = 4':(')v--C [kgf rn rs]. (.3.4.3)

2g 2g

.\\aximul acestei puteri se obtine pentru c = vj2 :

t'2 v2

N = '.'CJ)"'- = , .. Q- = "'QIz

UI'l.c I 2g I 2g •

(:3.44)

w~ (l.' - c)2

P = 2·(w - = 4 ·.'w --- .

g'" 2g

~i astfel se ajunge sa se utilizeze intrcaga putere totala a jctului. Randamcntul motorului eu palete (.J . .38) cur be care deviaz.i viteza relativa a jetului cu 1800 tinde catrc unitate,

pentru placa in miscare

e) Lucrul rnecanic prod us de jet

Daca 0 pla.caplana izolata, situata perpendicular pe axa jetului jfig -, 3.25) se deplaseaz a ell

o b s e r vat i e. Din cauza rezistentelor hidraulice, prccurn ~i a pierdcri lor de sarcina pentru evacuarca apcl de la paletcle motorului, randarncntul este totdcauna rnai rnlc

dcctt unitatca; ij < 1. ' . .

3.9. LEGEA (ECUATIA) CANTITATII

DE MI$CARE SAU A IMPULSULUI

La rezolvarea numeroaselor probleme de hidraulica, un rol important Il are ecuatia cantitatii de miscare sau a impulsului. Pentru punctuI material care se mlsca sub actiunea Iortelor P, variabile in timp, dupa cum se stie din cursul de mecanica teoretica, se poate scrie ecuatia impulsului sub forma

nu72 - m~ = ~ P~.t = Rf).t,

....

unde: m este mas a punctului material dat : U1 ~i

u2 - vitezele punctului la momentul t ~i la momentul t + !1t; P - valoarea medie a Iiecaruia dintre fortele active in intervalul de timp Si ;

R - rezu1tanta Iortelor active. Produsele nzt:l si m;2 reprezlnta cantit atile de miscare la mornentele t ~i t + M (rnarimi vectoriale).

Pentru sisternul de puncte materiale ecuatia se scrie sub forma

2;(miui)2 - '.r.(mi[;;)l = '.r.R.:lt, (3.45)

in care: R este rezultanta Ior telor aplieate diferitelor puncte materiale ale sisternului dat.

Legea cantit atii de rniscare poate fi enuntata astfel: cresierea sumei cantitatilor de miscarc ale punclelor materia le ale unui sis/em intr-un interval de limp dat este egalii cu suma impulsurilor tuturor [ortelor exterioare in acelasi interval de limp. De-

oarece viteza U si for ta R slot rnarirni vectoriale ~i cantitatea de rniscare mu, preeum ~i impulsul fortel p~t vor fi, de asemenea, rnarirni vectoriale ; de aceea, ecuatia (3.45) poate fi scrisa si in proiectii pe axe de coordonate. Pentru oriee axil. de proiectie, de exemplu pentru axa Ox, aceasta ecuatie va avea forma

sau, mai scurt

!1 '.r. (m [;).t = ~ R cos cx !1t. (3.46)

Fluidul constituie un sistem material si, de aceea, legea fundamentala a mecanicii referitoare la cantitatea de miscare poate fi aplicata oricaret par]! din acest fluid; considertnd fIuidul mediu continuu, ecuatia impulsurilor trebuie scrisa sub forma integrala

t.-t+t.t t,-'+t.t

!1 J d(m u)", . J R cos cx dt= J Rxdt, (3.47)

~ ',=t 1,=1

in care R este rezultanta Iorjelor exterloare.

I !'

3'

UJ, rc- ........ _

[ (

/1 /1' J

Fig. 3.28.

Pentru rniscarea permanent a, in practice ecuatia impulsului se scrie consider ind 0 rnasa de fluid delimital a in interiorul curentului cu ajutorul asa-numitei suprafete de control sau folosind doua sectiuni (I-I) ~i (I I-II) (fig. 3.28).

.Masa delirnitata (in fig. 3.28 in volumul 1 2 3 4), aflindu-se in miscare, in intervalul M timp f1t se deplaseaza ocupind 0 noua pozi tie tntre sectiunile (I' - I') ~i (I I' - I I'). Cresterea cantitatii de miscare a acestei mase se determina ca diferenta intre cantitatea de miscare corespunzatoare pozitiei a doua (I' - I')-(II' - I 1') ~i cea corespunzatoare primei pozitii (I-I)-(II-II)

f1(m;) = [c.m(b) + c.m(c)J,+t.I-

-[c·m(a) + c'm(b)] t- (3.48)

Deoareee in rniscarea permanents in rnomentul t si in rnomentul (t + f1t) cantitatea de miscare a

masei c1in spatiul (b) este aceeasi -c·m(b)t = = ~.m(b)I+t.t, rezulta

!1(m;) = c ..... ·m(e) - (!.m(a).

Pentru ca1culul cantit atii demiscare in spatiul c [~'m(c)J, precum ~i in spatiul a, se Ioloseste egalitatea

C '//l(e) = S iuti-u = J p(dc!Hlut)a = pelL J u2ciC!).

(.) (,)

Ecuatia impulsului capaUi forma

pdt J U2U(') - put f u2uC!) = '.r. P cos IX cit

CJl;: (')l

sau, introducind in calcul viteza medie in sectiunea v ~i raportind ecuajia la unitatea de timp, rezulta

PO:o( W2V~ - (0)1 vi) = f1P cos «, (3.49)

in care CXo este coeficientul lui Boussinesq, dat de expresia

(3.50)

39

Intruclt pentru debit avern relatia Q = Cl.l1t'l = = (U2t'2' electulnd substituirile corespunzatoare, ecuatia (3.49) poate fi transcrisa ~i sub forma

p:toQ(v:J - t'l) = ~ p cos Ct.

sau, deoarece p = -{/g, sub forma

_/J.oQ (c'o - VI) = '::.P cos :to (.3.5 I)

g

Pe baza ecuatiei impulsului sint rezolvate nurneroase probleme ale ~id~raulicii~ c~m slnt : "calculul pierderilor de sarcina la 0 largire brusca de sectiune, saltul hidraulic s.a.

o b se r vat i e. Coeficientul Boussinesq :Co, ca ~i coeficientul CorioIis «, depind de legea de distribu tie a vitezei in sectiunea transversal a a curcntului, dar aceasta dependenta este substantial diferilii.

Dad! in formulele (3.10) ~i (3.50) se noteaza

rezulta

a = I + 31j + fL ~i OCo = 1 + ·fl.

Marimile fL ~i 'Ij nu sint legate functional ~i, de aceea, nici intre coeficienjl! ee ~i OCo nu exista Jegiitura Iuncjionala. In cazurilc In care marirnoa fL poate fi neglijatii, fiind Ioarte midi, rczulla

ee = 3:.co - 2

sau

a+2 cco~ --.

3

CAPITOLUL 4

REZISTENTE HIDRAULICE

4.1. MI~CAREA FlUIDELOR TN REGIM LAMINAR $1 TN REGIM TURBULENT

Pierderile de sarcina 11, ca urrnare a rezislentelor hidraulice, se impart, de obicei, in doua grupuri :

- pier deri de sarcina liniare h,j (dislribuite pe lungirnca curcntului) ca urrnare a Irecarilor interioare ale fluidelor;

- pierderi locale de sarcina hi (provocate de varialiile bruste ale geornetriei curentului).

Pierderile totale de sarcina h, pc un anurnit sector sint egale cu surna tuturor pierdcrilor de sarcina

(4.1 )

Pierderile de sarcina (attt liniare, cit si locale), precum ~i distributia vitezelor in sectiunea curentului in regirn turbulent de curgere a fluidelor sin t diferi te substan [ial de cdc in regirnul laminar.

Criteriul care deterrnina regimul de miscare a f1uidelor este relatia

(4.2)

40

in care Re este nurnarul adimensional Reynolds; Rea - valoarea lui critica.

Pentru conductele cu sectiunea circulars, nurnarul Reynolds se deterrnina cu formula

Re =..:::!..

'I

(4.3)

Pentru toate celelalte sectiuni transversale de curgere (precurn ~i pentru albiile deschise)

Re' = !!i (4.4)

sau

R" cd,

e =-,

'I

(4.·j)

unde: V este viteza medie; d ~i R - diarnetrul conductei ~i raza hldraulica ; .'1 -' coeficientul de viscozitate cinematica a fluidului ; d. - diarnetrul echivalent (hidraulic) (d. = 4R).

Valoarea critica a nurnarului Reynolds se peale considera: in formulele (4.3) ~i (4.5) Rea = 2000- 2400; in formula (4.4) Re;r = 500-600; pentru albiile deschise Re~r = 800-900,

o b s e r vat i e. Valorile de mai sus ale nurnerclor Reynolds critice se rcferii la miscarea uniformii in conducte sau in canale dcschise. In cazul mi~ciirii accelerate', valoarea crltica a numiirului Reynolds creste; iar in cazul rnisciirii decelerate scade. Rugozltatea peretilor albic! ~i conditiile de intrare influenteazji, de ascrncnca, valoarea critici1 a nurnarulul .Reynolds. ,\tiqorarea rugozitii\ii ~i crcarca unci intriiri mai line conduc la creslcrea valorii critice a nurnarului Reynolds.

4.2. PIER DE RILE LINIARE DE SARCINA

$1 DISTRIBUTIA VITEZELOR CURENTUlUI TN SECTIUNEA DE CURGERE

Pierderile liniare de sarcina. at it in cazul curgerii laminare, cit ~i al celei turbulente, in conductele de sectiune circulars se dclermina cu formula Darcy- Weiss bach

l 1,.2

h , = 1.--

., d 2g'

(4.6)

iar in albiile deschise (precum ~i in conclude cu sectiuni de oriel' forma) cu formula

111,= t'~ I, (4.7)

C~R

in care: t. este coeficientul de rezistent a al pierderilor de sarcina distribuite ; g -- acccler atia gravltnlici : l, d , c'. R :;;i C - lungirnca tronsonului de conduct a sau canal. diarnctrul conductci, viteza medie de curgere, raza hidraulica, respectiv coeficientul Chezy din iormula Chezy (4.29)_

In cazul eurgcrii laminare. coeficientul i. din formula (.1.6) sc detcnninu eLI rclatia (formula Poiseullle)

i, = r,4 . (4.8)

Re

Legatura dintre coelicientii i. ~i C estedc forma

• 1'r; C = ~f 8g [rn? - . ] (4.9)

I. =-; m"';5.

CZ t.

Distribu]ia vitezci in sectiunea conductei (conclude sub presiune') ill cazul curgerii turbulente a Iluidului este descrisa de Iormulelc

I

_u_ = I _ 2 I a ro y

'" 0 9-~

u",u " to 13-

--=-+ ,:;, ,I).

(4.10)

sau

,_u_ = (..JL)'l.9Vi." = (1- .i. )'l'9Vr, (4. II)

\Uma,8 ·'0 '0

in care: u este viteza locala rnediat a la distanla y de 1a peretele conductei ; Umax - viteza pe axa

, . .

1 Altschul, A. D., .. Ghidravliceskie poteri na trenie v truboprovodah, M.-L.,. Gosenergolzdat, 1964.

condudei; '0 - raza conductei ; ). - coeficientul pierderilor de sarcina distribuite : r - distanta

de la axa conductei. .'

Relatia dintre viteza maxima UIIIO.t ~i medic v din conducte a fast obtlnuta de Prandtl sub forma

U,m=I+02

() t'

V-

. u ).

sau ~ =1 +D -.-;

t' 8

un de : D este deficitul de viteza, U* - viteza dinarnica,

u , = ./gRJ.

Dupa A. D. Altschul, se poale considera

11"'"2 = I + 1,.35J-=J:.

,,'

(4.12)

precum si

IX = 1 + 2,6.5 i"

(4.12')

uncle IX este coeficicntul Coriolis la condude pentru curgerea turbulent a.

Distributia vitezelor in secliunea transversal a a curgcrii larninare este subordonat a legii parabolice. Pentru conducts cilirtdrica circulara u se dclermina CLl formula Stokes (fig. 4.1)

.. J ( 0 ") ·{It~ ( 0 .,)

Ii = -'- I'ii - 1'- = _. 1'0-/'-'

4;.1. 4;Ll

(4. i3)

Fig. 4. I. Distribulia vitezelor in conducte lacurgerca laminara.

in care: u este viteza locala la distanta r de Ia axa conductei ; '0 - raza conductei; J = hd/l _ panta hidraulica ; '{ - greutatea specifics a lichidului; fL - coeficientul de viscozitate dinamica.

Coeficientul Coriolis in cazul curgerii laminare

<X = 2, (4.14)

iar raportul dintre vilezele medie ~i maxima

_. ll-. _ .. ==0,5.

t'ma:J

(4.15)

41

" -- - - -

. 4.3. COEFICIENTUL PIERDERILOR DE SARCINA DISTRIBUITE TN CAZUL REGIMULUI TURBULENT DE CURGERE

3) FormuJe pentru determinarea coeficientului I. pentru conducte sub presiune

Coeficientul pierderilor de sarcina distribuite I., care intra in formula Darcy- Weissbach (4.6), depinde de doi parametri: nurnarul Reynolds Re = tid]v ~i rugozitatea relativa (k.ld) (conducte circulare)

), = f(Re; k.ld),

unde k, este rugozitatea echivalent a (tabel 4.1).

(4.16)

Tabclul 4.1· Valorile rugozitiifii absolute echlvatente k,

in formulcle (4.17) ~i (4.18)

;'\att'rialul si felul conductcl

k" rnm-

Starea conductei

2

3

0,001-0,01 . 0,005

Conducte trase din sticla ~i rnetale ncfer oase

Noi, lehnic netcde

Tevi de otel Noi ~i curate, instalata

fara cusiltura eu grija

Dupa cltlva ani de exploatare

Tevi de old suo Noi ~i curate

date

Tevl de otel nituite

Cu coroziune ncinsemna ta dupa cura lire

Ruginite rnoderat

Vechi, ruginite

Pu ternie rugini te .sau cu depunerl mari

r\ituitc in lung sl trans. versa! cite un rInd de nituri ; stare buna a suo prafe!ei

Cu nituire longitudinalii dublii ~i nituire trans. versala simpla ; nccorodate

Cu nituire transversals simplii ~i longttudinala dublii; acoperite Ia in. terior eu bitum sau eu lac

0.02-0,05 0,030

0,15-0,3 0,2

. 0,0.1-0,10 0,05 0,10-·0,20 0,15

0,30-0,70 0,50 0,80-1,5 1,0 2,0-4,0 3,0 0,30-0,40

0,60-0,70 0,65

1,20-1,30

2

3

Tevi de otel zineate

Cu 4-6 rinduri Iongitudj. nale de nituri ; afla!e in exploatare un tirnp lndelungat

Cu 4 rinduri transversa Ie ~i 6 rinduri longttudlnale de nituri

Noi ~i curate

2,0

4,0

0,10-0,20 0,15 0,40-0,70 0,50 0.12-0,30 0,18 0,20-0,50 0,30

0 . .5-1,.5

I,D

Pilla la 3,0 0,10-0,30

0,15 0.3-1,0 O,!) 1,0-2,5 2,0 0.05-0,10

0,085 0,60 0,3-0,80

0,.50

2,S

3,0 - 9,0

0,03

Tevi de fonta

Dupa cltiva ani de exploatare

Asfalta te

Prin rugozitate echivalenta se tntelege rugozitatea obtinuta cu granule de nisip de aceleasi diarnetre, care corespunde valorii coeficientului f, al rugozitatii date.

Pentru deterrninarea valorii coeficientului pierderilor de sarcina distribuita (regim turbulent de curgere in conducte sub presiune) pot fi utilizate urrnatoarele forrnule:

Formula Col brook-White

(4.17)

(4.18)

Noi

Folo~ite

Foar lc vechi

Din dula pi de lernn binc rindclui] i

Din dulapi rle lernn obisnui] i

Din dulapi de lcrnn ncda Ii Ia rindea

Ccnducte de az- Noi

bcciment

Condude de lemn

Conductc de beton

Folosite

Supralata ingrijit sclivlsita

Suprafata de calitatc rnljlocic

Cu supr;ifata aspr a (rugoa sa)

Tuburi ~i Iur tunuri de caudue

1 La numltor sint date valorilc medii

_I = .:» Ig (_32_ + -.!!.!_).

.;=;: - Re,'): 3,7Jd'

Formula A. D. Altschul

I. =0,11 (A +~)O.25 .:

.'. d Re

Forrnulele (4.17) ~i (4.18) sint obtinute eu ajutoru! teoriilor serniempirice ale turbulentei si sint aplicabile la toate Iluidelc newtoniene 01110- gene. Valorile i. din formula (4.18) slnt date in tabelul ,1.2; ele pot fi determinate, de ascmcnea, din nornograma (fig. 4.2).

Tcbelul 4.2

Valorile coeficientul ul de rezistenta hldrautlca distrlbuitH, obtluute din formulalui A. D. Altschul (4.18)

d/k, I

"

I

s»,

Rc

Re

100 .'5000 0,0433 500 5000 0,0375
10000 0,0398 .'50000 0,0266
25000 0,0370 200000 0,0244
120 4 000 0,044 700 8000 0,0348
6000 0.0413 70000 0.02-14
10000 0.0386 200000 0,0226
25000 0,0358
140 4000 0,0435 1000 12 000 0,0314
10000 0,0380 30 000 0,0264
40000 O,033!J 70000 0,0232
400 000 0,0204
!GO 5000 0,0113 2010 2.5 (lOO 0,0262
10000 0,0372 200000 0.018S
50000 0,0327 !JOO (JOO 0,0171
200 400 0,0424 3000 3;' 001) O,02H
2 000 0,0.33 -1 200 000 0.0173
s 000 0.0312 300 DOl) 0.0170
1000 COO 0.0156
300 4000 0,041.5 II 5 (100 GI) ron (1.020(j
10 OOU 0.0.'34!J I.')I)U 000 n.D 150
100 000 0.0278 :?oro (lOO O.OI:H
-ICO 3000 0.O;1!12 In flO!) Ion (JOO O.OISI
10000 0,0:1-12 I Pwoon . (l.OI2fl
.1 n? I I;. (1(!) 0 ) 0 C It 000 I n, -~() ,I

1.:;0 ooo O.(12.),~,

. I ( 00 I c. I!J

nc'

lie

J!C1 f;f,Jf

;'l(J! :

J'/05 ~"06 .li·roG

1';0'

Fig. 4.2. Nomsgrama pentru deterrninarea coeficientului de . picrdcre de sarcina distribuita cu formula (4.18).

Dilcrentele dintre Iormulele (4.17) ~i (4.18) nu depasesc in practica 2-311,',. Prin re . spectarea condi [iei!

R k , ','k, '"00

e- =-;:: v

d v '

(1.19)

formula (4.17) se reduce la formula Prandtl-Nikuradse

I d

-= = 2 Ig - + 1 74

,i). k,' ,

(4.20)

iar formula (4.18) la formula lui B. . = () 1'1 (~')o.~.j

I. _, .

d

L. Schi frinson

(4.21 )

Ultirnele doua formule slnt valabile pentru asa-numitele conducte perfect rugoasc, in care coeficientul i. nu depinde de nurnarul Reynolds.

Prin rcspectarea conditiei"

R k , ck, 10

e-=-<

d 'J - ,

(4.22)

formula (4.17) se reduce la formula Prandll-Xikur adse

1 / -

--=0 = 21g Re~ i. - 0,8,

\ i.

(-1.2.3)

iar formula (4.18) la formula lui Blasius i. = n,.'316'Reo~;.

(4.2.3')

LI ti rnele doua Iorrnule sin t \'31 a bi le pen tru asa-numltelc conclude hidraulic-nctcde. in care cocflcicnlul i. nu depinde de rugozitatc. Limilele dorneniilor de aplicare a Iorrnulelor pcnlru determ'narca lui i. SC' dau in fig. -1.2, a.

Fig. 4.2, a. Limitele dorncniilor de apllcabilita te a for mulelor pentru detcr rninarca )"

1 Altschul, A. D., Ghidravliccskie soprotivleniia, M., .. Nedra", 1970.

2 Altschul, A. D., Ghidravliceskie soprotivleniia, M., .. Nedra", 1970 .

43

- Formula lui N. N. Pavlovski pentru conducte cu diametrul d < 4 m

(4.24)

~i pentru conducle cu diametrul d > 4 m

A = 8gIl2(~r'6yn.

Valorile coeficientului de rugozitate n se dau in tabelul 4.5, iar ale coeficientului A dupa formula (4.24), se dau in ta belul 4.:3.

(4.25)

Tabelul 4.3 Valorile coeficlentului de rczistenfa hldraul ica disfribuitli i., penlru conducteJe perfect rugoase, oblinule din formula lui N. N. Pavlovski (4.24)

. I Coeficientul de rut!ozitatc, 11

d, mm I

0,011 0,012 I 0,013 I 0,014 10.015

~oo 0,021 0,026 0,033 0,039 0.050
300 0,019 0,024 0,029 0.035 0,044
400 0,017 0,022 0,026 0,033 0,039
500 0,016 0.020 0,025 0,030 0,036
600 0,016 0,019 0,024 0,028 0,034
700 n.o 1.5 0,019 0,023 0,027 0,032
800 0,015 0,018 0,022 0,026 0,031
900 0,01-1 0,017 .0,021 0,02.3 0,029
1000 0,013 0,017 0,020 0,023 0.028
1200 0,013 0,016 0,019 0,022 0,026
1500 0,012 0,015 0,018 0,021 0,025
2 000 0,01 I 0,014 0,016 0,019 0,022
2500 0,011 0,013 0,015 0,018 .0,021
3000 0,010 0,012 0,014 0,017 0,020 Formula lui Pavlovski este aplicabila in cazul vitezelor ~i rugozitatilor mari, adica pentru asa-numitul domeniu patratic, in care coeficientul A nu depinde nici de vlscozltatca lichidului, nici de viteza de curgere.

- Formulele lui F. A. Sevelev":

Din experientele lui F. A. Sevelev, cind se respect a conditia

Re ~ 920000 d

(4,26)

(d este diarnetrul conductei, In m), coeficientul A poaie Ti deterrninat cu formula

(4.27)

---------,

Cind Re < 920 000 d, se recornanda determinarea coeficientului A cu formula

_ (0,0000015 + -;)o.a

i.- ,

d

(4.28)

in care v este coeficientul de viscozitate cinernatica a apei, in rn2/s.

Formulele (4.27) ~i (4.28) se recornanda pentru conductele din Ionta ~i din otel, de diametre mari (d = 600- I 200 mm), cu considerarea cresterii rezistenlei in cursul exploatarii. In tabelul 4.4 slnl date valorile ), dupa formula (4.27).

Tabelul 4.4 Val oril e coeficienful ui de rezlstenja hldraullca dlstrlbulta, obtlnute din formula lui F. A, Sevelev (t27), pentru couductc de Ionta ~i olel de diametru mare

d , m I I. II d, m x II d, m I-
1,00 I 0,0210 II 1,75 0,0178 II 3,00 0,0151
1,2.5 0,0196 2.00 0,0171 4,00 . 0,0139
1,.50 0,0086 2,50 0,0161 5,00 0,0116 Penlru conclude noi din otel, valoarea coeficientului ). se poate deterruina ~i din nornograma alcatuita de G. A. J\iurin (fig. 4.3)1.

0,035

~1J1lt-HtfHr~~

~ _ -I JJ-[ _ _I -r I I
:~ __ ~~ _~ I I I I I : I I I
~, I I I I I n.t
~~ ~"-'_'~---'-'~;',
'-- ~ , .'.'
r 27
':::-. I i I I
- ~ ~i '5~6
- - .. - § ss m
'-- .IT]
,~ o,:::t_--- 'Z,';1
,-- :s? '5t
.... ..J.. +:,
Itn
.1 I. I,
I l I i I 0 .
il/I;B
" - 82,; :25 2,7]

353 OJ

OC25

o.02C

00/5

0.0/0

~:05 0

.- ~o . fi,fJ i4 4,8 5,2 5,0 6.0 f-I 6.~

Fig. 4.3. Coellclentul t. Iuncjle de nurnarul Reynolds pentru conducte noi din ojel (graficul lui G. A. Murin). --~~~pentru condude hidraulice netede.

Exempt ul 1. Sa se determine pierderea de sarcina Ilniara la miscarea apei cu temperatura t = 20"C tntr-o conducta de ojel complet suda ta, Ioloslta, cu diametrul interior d = D,S m. Dcbitul de apa Q = 0,60 m3!s. Lungimea conductel zj= 500 m.

1. Sevelev, ~. A., Issledovanle osnovnih ghldravlicesklh

zakonomernostel turbulentnogo dveijeniia V trubah, M.·L. 1 Murin, G. A., Ghidravliceskoe soprotivlenle stalnih

Gosstroizdat, 1953. trub, "Izvestiia VTI", nr. 10, 1948. .

Rezdoare. 1. Deterrnlnsm valoarca rugozitiitii relative a conductei, Din tabelul 4.1 aflarn valoarca rugozitati! echlvalente a conducts!

k, = 0,15 mm, obtinern

!:.!...= 0,15 = 0,0003;

d 500

2. Coeficientul de viscozitate cinematicii a apei pentru temperatura data

v = 0,01007 cms/s : 3. Viteza medie a apei in conducta

4Q 4·0 60

0= -=--' -= 3,06 m/s;

"ltd2 "It '0,52

4. Numarul Reynolds pentru curentul de apa in conducta

Re = !!!!. = 306 ·50 = 1,53'106;

v 0,01007

5. Valoarea coeficientului pierderilor de sarcina distribuita eu formula (4.18) rezultii:

i.= 0,11 (~+ ~)0.25 = 0,11 (0,0003 + G8 )0.25=

... d Re 1,53·1O~

= 0,015;

6. Valoarea plerderi lor l iniare de sarcina cu formula (4.6) se obtine

l .12 500 3,OG2

ha=i.- -=0,015- ._-=

d 2g 0,5 2 '9,81

= 7,15 m- H20 (clnd t = 20°C).

Exemplul 2, In dOlla puncte ale sectlunil de curgcre a eonductei eu diametrul d = 500 mrn, care transporta apa s-au masurat vitezele : la distant» de la perote y = 110 mm; It = 2,30 m/s ~i pe axa eonductei lima. = 2,6 rn/s. Sa se alle valoarea pierderilor liniare de sarcina pc 1 m de lungime a eonductei.

Rezolcare. 1. Dcterrnlnarn valoarea coeficientului pier. derilor de sarcina distribulte cu formula (4.11)

_II_ = (.JL)0.9 y~ .

IIm.%. ro

Prin logaritrnare se obtine

Ig _1I_ = 0,9 .J):lg y

IIma% '0

(Ill )2 0(' I 2,3 )2

x = g -;;:::: = g 2.6 = 0,0286 ;

a 91g.K 09 Ict..!.!E

1 ro 'co 250

2. Calcularn valoarea vitezei medii de curgere din rel atia (4.12)

Ilmu = 1 + 1,35.JI = 1 + 1,35 .JO,0286 = 1,228; o

') 60

0=---' -=2,11 m/s; 1,228

3. bciermin1lm valoarca picrdcril linlare de sarcina cu formula (4.6)

ha = Au2 = O,0286·2,1l2 =

l d2g 0,5' 19,6

= 0,0130 m H20 pe 1 m din lungimea conductel,

b) Forrnule de determinare a cocficientului Chezy C pentru albii dcschise

Viteza medie in cant! mi~dirii uniforme a apei in albii deschise se determlna Cll formula Chezy

v = CJRJ,

(4.29)

in care: v este viteza medie, in tti]«; R - raza hidraulica, in m ; J - panta hidraulica ; C -coefi~ cientul Chezy, in mO.s Is. .

lv\ajoritatea formulelor propuse pentru calculul coeficientului Chezy se refera la domeniul patratic al rezlstentel, Dintre ele Iac parte:

- Formula lui N. N. Pavlovski

C=_1 R.II, /1

(4.30)

in care: R este raza hidraullcii, in m ; Il -. coeficientul de rugozitate;

Y= 2,Sjn -·0,1.'3 --. O,75JR(Jn-- 0,10), (4.31) adica exponentul !I este Iunc]ie de coelicientul de rugozitate si de raza hidraulic.i

y = f(R; 11).

Conform indicatiilor lui N. N. Pa\'lbvski, se ponte considera cu aproximatle :

pentru R < 1,00 rn y = 1,5/n; pentru R> 1,00 m y = 1,.3Jn.

Tn practica este uneori cornod sa se efectueze calculul cu 0 valoare constant a pentru .y. Adesea se adopta y == I /6 ~i ca rezultat se obtine formula lui }I\anning

(4.32)

Valorile numerice ale eoeficientului .de rugozitate II stnt date in tabelele 4.5 sl 4.6, iar valorile coeficientului C in tabelul 4.7, 'precum ~i grafic (fig. 4.4).

- Formula lui 1. 1. Agroskinl

C = 17,72 (l( + 19 R),

(4.33)

in care: R este raza hidraulica, in m; l( - un coefident care depinde de rugozitatea peretilor canalului.

1 Agroskin, 1. 1. s.a., GhidravIika, M., .. Energhiia" 1964.

. 'i'abeiul 4.5 Vaiorile coeficleutul ui de rugozitate

dupa N. N.Pavlovski

Caracterizarea suprafetei

Supra fete acoperite cu email S:lU srnal] Scinduri Ioartebine date la rindea, bine ajustate

Scinduri date la rlridea. ;\\ort3f din cirnent curat

Mortar cu clrnent (1:3 nislp). Conducte curate (noi) din cernmica, fcntii ~i metallce, bine asczate ~i lmbinate Scinduri nedate la rindea, hine ajustate Conducte de apa in condi Iii normale, fara depuneri vizibile. Tuburi de cana-

lizare foarte curate Beton Ioartc bun

Zid5rie de pi:ltra cloplita

Zidiirie de ciidimid5 Ioar te buna. Tuburi de canalizare in conditii nor male. Conducte de apa cu depuneri usoare. Scinduri nedate la rlndea, insa Ioarte rninutlos ajustate

Conducte cu depuneri (de apa ~i de canal)

Zidarie de cllriimida. Cana Ie betona te in conditi i medii

Zldiirie brutii de c5rilmida. Zidarie de piaIra (necloplita) cu Iinisarea bunii a supraletclor din piatrii plata un.Iorrna. Tuburi de canalizar e cu Ioarte rnultu depunere. Pinza de cort pe sipci de lernn

Zidiirie de piatrii obi~ntlitii in star€' satisfiiciHoare_ Zldaria de carumida vcche, Betonarc rclativ bruta. Rod ncteda destul de bine prelucratf

Canale acoperite cu un strut grcs ~i stab.l . de mil. Canale in loess dens ~i in . pietris rnarunt compact, acoperile cu o peliculii continua de mil

Zidiirie neingrijitii de piatra brutii. Zi" darie uscat a din pietre mario Pava] de piatra bruta. Canale tiiiate curat In sttnca. Canale in loess, pietris compact, parntnt compact, acopcrite cu 0 pelicula de ~il (in stare norrnala)

Pava] din platrebrutii marc cu rnuchii proerninente. Canale in sttnca Cll prelucrarea rnediocra a supralctei. Canale in argilil compacta. Canale In loess, pletris, parntnt, acoperite Cll 0 pelicuIii disconlinua de mil (Iipsestc pe 1110- curl). Canale mari In parnlnt , aflate in conditii de tntr etlnere supericare celor medii

Canale rnar l in pamlnt in condl t i i medii de tntretincrc ~i reparatle ~i cell' rnici in conditii bunco Rlurile ~i piriuri le in condltli Iavorabile (eu cursul liber, neimpotmolite ~i fara vegeta tie)

n
rl
2 3
0,009 111,1
0,010 100,0
0,011 90,9 0,012

1

'l'ube/ui -1.5 (con linuar e]

2 :3

Canale in p5mint, ce le mari in conditii suhrnediocre , cell" mici In conditii mijlccii

Canale ~i riuri in conditll relativ proaste (de exernplu, pe alocuri cu vegetatie i ntcnsil ~i bolovani sau lnierbate eons iderabl l, cu pr abusir] locale de taluzuri etc.)

Canale ~i r iuri af late in conditli Ioarte proaste, cu proiil neregulat, tnlundate conslderabll eu pietre ~i vegetatic etc,

Idem, in condi tl ile €'xccptional de proaste (buciit] de sttnca ~i bolovani marl in albic, r adaclni dese , gropi ~i pr abusiri consldera bile, deslsuri de papura)

0,0275 36,4

0,030 33,3

0,035 28,6

0,0·10 25,0

T..:!;e/1I1 -1.6 Valoarea medie a coeficientului de rugozltale rl pentru albll naturale

Caractertzarea albiei

Valoar ea n

2

0,013

0,01-1

0,015

0,017 58,8

0,018 55,6

0,020 50,0

0,0225 41,4

0,025 I 40,0

83,3

7(j,9

71,4

Albiile naturale in conditii Ioarte Iavorablle de curgere (curate, cu traseu rectiliniu, din pumint, cu curgere l ibera, f!ira obstruarl)

Alhiile cursurilor de apa pcrrnanentc, tip -decimpie, mal ales la r iurile marl ~i medii in condi ti i Iavora bile de stare a patului de curgere a apci

O.{J~5

0,0-10

o.oso

ce,7

Al bii le rclatlv curate ale cursurilor de apii permanenlc, de clmpic, in condij ii obisnuite, slnuoasc, cu uncle ncrcgularita]i in directla curentului, sau drepte, ins a cu neregulari!iiti ale reliefului Iundului (bancuri, gropi, pe alocuri bolovani). Albiile regulate bine spiilate, formate in pietris de r iu pe cursu I inferior. Albiile in parntnt ale cursuri lor period ice (rlpe uscate) in conditll iavor a bile de curgerc

Albiile (r iurilor mar i ~i mijlocii), consldcrab.I obturate, sinuoase ~i partial acopcritc ell vegeta tie, holovanoasc si CII curgere neuniIorrnii. Cursurile de lIpil nepermancntc care poarta in timpul vl iturii 0 cantitate considerabila de aluviuni, cu patul din pictris mare suu acoperit Cll vegetatie, iarba etc. Albiile rnajore ale rlurilcr mari si mijlocli, relativ eredate, acoperite ell vegetatie (iarb5, tuf isur l)

Albiile cursurilor de :lpa neporrnancnte puter nic obstruate ~i slnuoase. Albii majore acoperitc considerabil Cll vcgctalie, neunilorme, erodate (eu gropi, tufisuri, copaci !;Oi biil tl). Seet oare cu pragur i ale r lurih-r de ctrnple. AIbii le din pil'lri~ ~i bolovanis, tip de rnunte cu supralata libera a apei ondulate. Rluri ~i albii majore cu vegetatie intensa (liisUiri~uri,

l'abelLiI 4.6 (cchlihua re)

1

2

tulisuri}, cu gropi adinci ~i marl. Albii de riuri de rnunte, de tip torential, eu scurgerespumoasa, avind suprafata llbera a apei nercgu-

lata (cu stropi de apa arunca]i in atmosfera) 0.080

Albiile majore ca la catcgor la precedents, dar cu o curgere puterrilc. neunllcrrna, eu cllrenti transversall. Albiile de tiput cadcrilor de apa montane cu structura sinuoasa a patului , cu bolovanl marl, cu caderi in trepte, tnspu-: marea fiind a~3 puternlca tnctt apa, plerzindu- ' ~i transparenta, are 0 culoare laptoasa, zgomotul apei predcrnlna Iaclnd difieilii ccn-

versa [ia 0,100

R iurile mlastlnoase (ell vegetatle ~i baIti, in multe locuri apa aproape stagneaza etc.), Albiile majore impadurite eu spatli rnoarte

Ioarte marl, eu adincituri locale, lacuri etc. 0,133

Cursurile de tipul torentilor alcatui]! din noroi, pietre etc. Albiile rnajorc continue, trnpiidurite, tip taiga. Vcrsantll lacurilcr de

acurnulare in stare naturals ,0,200

o b s e r vat i c. Datorita varietatii cxtrerrrde marl a albl ilor naturale, coeflcientii de rugczitate varlazf pe acelasi sector Junette de gradul de urnplerc a albiilcr ~i de eelI al]! Iactorl : din acest mot iv, pentru dctcrrninarca pierderllcr de sarcina de-a lunzul eursului de apii natural cstc indicat sa sc Ioloseasca valori ale cceficicntilcr de rugoz itate, obtinute ca rezultat al studlllor hidro!cgice de. t~·r(".n pe sectorul dat al riului la un grad de umplerc a alblei Cit mal apropiat de eel de calcul, In lipsa unor asornenea cercetarl pentru scctorul dat, este poslblla utillzarca unor date slrnilare, prcluate pe alte scctcare ale rlului dat sa~ pe alte rluri, af late in ccnditli analoage eu scctorul examinat.

Tabel/ll 4.7 Valorile coeficientului Chezy C din formul a I ui

N. N. Pavlovskl

, Coeficientul de rugozltate, n
.:: )i;'C
- U
I:j=@ E 0.011 0,013 0,017 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040
<0 r; ..
p:-.!ae::
-- -- -- -- -- -- -- -- --
1 2 3 4 :> e 7 8 9
0,05 61,3 48,7 33,2 1 26,1 18,6 13,9110,9 8,7
0,06 62,8 50,1 34,4 27,2 19,5 14,7 11,5 9,3
0,07 64,1 51,3 35,5 28,2 20,4 15,5 12,2 9,9
0,08 65,2 52,4 36,4 29,0 21,1 16,1 12,8 10,3
0,10 67,2 54,3 38,1 30,6122,4 17,3 13,8 11,2
0,12 68,8 55,8 39,5 I 32,6 23,5 18,3 14,7 12,1
0,14 70,3 57,2 40,7 33,0 124,5 19,1 15,4 12,8
0,16 71,5 58,4 41,8 34,0 125"119,9116" 13,4
0,18 72,6 59,5 42,7 34,8 26,2 20,6 16,8 14,0
0,20 73,7 60,4 43,6 35,7126,9121,3 17,4 14,5
0,22 74,6 61,3 44,4 36,4 27,6 21,9 17,9 15,0
0,24 75,5 61,1 45,2 137,1 28,3 22,5 18,5 15,5
0,26 76,3 62,9 45,9 37,8! 28,8123,0 18,9 16,0
0,28 77,0 63,6 46,5 I 38,4 29,4123,5 19,4 16,4
0,30 77,7 64,3 47,2139,0 29,9 24,0 I ~9,9 1~,8
0,35 79,3 65,8 48,6 40,3 31,1125,1 _0,9 1i,8
0,40 80,8 67,1 49,8 41,5 32,2 26,0 21,8 18,6
0,45 82,0 68,4 50,9 I 42,5 33,1 126,9 I 22,6 I 19,4 1'abelu[ 4.7 (contlnuare]

1

4 151 6 I 7 I 8 I !)

2

3

0,50 83,1 69,5 51,9 43,5 34,0 27,8123,4 20,1
0,55 84,1 70,4. 52,8 44,4 34,8 28,5 24,0 20,7
0,60 85,3 71,4 53,7 45,2 35,5 29,2 24,7 21,3
0,65 86,0 72,2 54,5 45,9 36,2 29,8 25,3 21,9
0,70 86,8 73,0 55,2 46,6 36,9 30,4 25,8 22,4
0,80 88,3 74,5 56,5 47,9 38,0 31,5 26,8 23,4
0,90 89,4 75,5 57,5 48,8 38,9 32,3 27,6 24, I
1,00 90,9 76,9 58,8 50,0 40,0 33,4 28,6 25,0
1,10 92,0 78,0 59,8 50,9 40,9 34,1 29,3 25,7
1,20 93,1 79,0 60,7 51,8 41,6 34,8 30,0 26,3
1,30 94,0 79,9 61,5 52,5 42,3 35,5 30,6 26,9
1,50 95,7 81,5 62,9 53,9 43,6 36,7 31,7 28,0
1,70 97,3 82,9 64,3 55,1 44,7 37,7 32,7 28,9
2,CO 99,3 84,8 65,9 56,6 46,0 38,9 33,8 30,0
2,50 101,1 87,3 68,1 58,7 47,9 40,6 35,4 31,S
3,CO 164,4 89,4 69,8 60,3 49,3 41,9 36,6 32,5
3,50 106,4 91,1 ,71,3 61,5 50,3 42,8 37,4133,3
4,CO 108,1 92,6 72,5 62,5 51,2 ~3,6 38,1 33,9
5,00 111,0 95,1 74,2 64,1 52,4 44,6 39,9 34,6 Coeficientul l( este legat de coelicientul de mgozitate n prin relatia

!( = O,05G . n

(4.34)

Intruclt Iorrnulele lui Pavlovski, Manning ~i Agroskin se referii la rniscarea apei numai In domeniul rezistentei piitratice, In ultirnii ani au fost propuse ~i asa-numitele forrnule generalizate pentru caIculul cocficientului Chezy, valabile pentru lichidele ncwtonicne omogene in tot domeniul misciirii turbulente (inclusiv In dorneniul rezistentei patratice). Dintre aces tea fac parte;

Formula lui A. D. Altschul

C = 20Ig __ R_\ __ ~ .J... _0,_3_&5_'1 ~ . J gRJ

(4.35)

in care; <: este rugozitatea liniarii redusa ; 'J - coeficientul de viscozitate cinematics a lichidului ; g - acceleratia gravitatiei.

Pentru apa rece ('J = 0,01 cm-/s), formula (4.35) carata forma urrnatoare

(4.36)

In ultima formula, R ~i ~ sint In mm, C in mO.5/s.

47

80

3,0

~~I-!-- C++-to

o 0.5 I.J

90

70

60

50

1;0

:10

20

2.5

..1-.';01'

n~O, "

.~

0013

, ..-t""

.... 0'014

'~

O,C15

0,0;6 0.0:7

-0018

,0,020

·D.0225

C,()25

O,JJ:J -

-:7.035 ~

;;))~O I

I

3,5

4,0

f

.+

1.5

2.)

-+++

' ...... -

R ~5 [77}

Fig. 4.4. Graficul pcntr u deter mlnarea coef iclentului Chez)' cu formula lui N.N. Pavlovski ,

Valorile rugozitAtii liniare reduse Z sint date in t abelele 4.8 ~i 4.8, a, valorile C din formula (4.36) in tabelul 4,8, b (pentru modele si albii de rugozitate mica).

TClb~11l1 48. a

Valcrlle rugozltillii Iiniare reduse din formula (4.36) pentru modelele de taborator-

Valorile rugoziHilii liniare recluse e din formula (4.3G)

Tubelul 4.8

e , mm

Caracterlzarea supra leje]

Suprnfc]o exceptional de nctcde (ernailate, smaltuitc etc.) ; pere]t netezl aco-

peri Ii cu lac .

Supralete din dale executate ell colra]c de placa] ulelate, din cirnent portland ~i nisip in propor tlc de I: 3

Supra fete din blocuri executa te din beton sclivisit

Mortar din elmont curn t : plastilina Pere]l netezl acoperl] i cu lac pe care in stare prcaspata estc presarat nisip eu

diarnctru l par ticulclor de 0,7 mm, du pi! care sint acoperite din nou cu lac

Pere] i netezl acoperl]t eu vopsea de ulei ~i presdra]! in stare proaspata eu nisip cu granulatla de 0,7 mm

Pere li nctezl acoperi] i Cll vopsea de ulei ~i prcsaratl in stare pr oaspfita cu nisip cu diarnetrul par ticulelor de 2 mm

Caracterlzarea supraletct c, mm

Suprafete exceptional de netede - (ernallate, srnaltulte etc.) Mortar de cirnent, curat

Jgheaburi meta lice cu suprafata interioara neteda

Jgheaburl din lemn:

din sctndurt date la rindea din scindurl nedate la rindea Beton

Zidiirie de ciirilmidii Piatra cioplita Suprafete de parntnt Zidiirie de piatra brutii Pava] de piatra brut a Canale taiate in sttnca

0(0-0,1) 0,0-10(0,02 -O,OG)

0,10(0,02-1,00)

0,30(0,03 -1,50) 0,50(0,08-2,00) 0,30(0,08 -1,25) 0,50(0,08- 1,25) 0,50(0.12- 1.25) 5(1-50) 10(0,5-20) 20(15-30)

30(3 -80)

0-0,010

O,OOG-0,013

0,015-0,030 0,0:20 - 0.030

0,060-0,120

O,IG -0,30 I 0,40 -0,70

o b s e r vat i e. Slnt date valorlle cele mal proba bile ale lui e pentru ccndlthle medii; in paranteze sint indicate limitele posiblle ale varia tid lui e.

1 Kalitun, Y. I., Palgunov, P. P., Dvijenie odnorodnih i necdnorodnih jidkostei, .Sbornik trudov MISI im. Kuiblseva", 1968, Stria II, nr. 55.

48

jiabelut 4.8, b Valorlle coeflclentulul Chezy, objlnute din formula (4.36)

Panta
::\: --
'" ~,_ L,? 0
"" C'l Lr:>
tE =t:: 0 0 ~ C'l ~
0::: :: ;: E 0 0 0 0 ,:::l ~
0 0 0 0 0 0 ~
-:;- N"" 0 0 0 0 0 0 0
>W' ~:=~ 0 0' o· o· 0' 0 <:5
I 59,0 I 62,0 I 65,0 169,0 I 79,
0,00 50 53,0 56,0
100 62,0 65,0 68,0 71,0 74,0 78,0 88,0
200 71,0 74,0 77,0 88,0 83,0 187,0 97,0
300 76,2 79,3 82,0 85,2 88,0 92, I 102,2
500 83,0 86,0 89,0 92,0 95,1 99,0 109,0
1000 92,0 98,6 98,0 101,0 104,01108,0 118,0
2000 101,0 104,0 107,0 110,0 113,0 117,0 127,0
3000 106,3 109,0 112,0 115,31"8,2 122,01132,6
5000 113,0 116,0 118,8 122,0 125,01129,0: 138,4
0,04 50 50,3 52,4 54,2 56,0 57,2 58,7 60,8
100 58,5 60,3 62,0 63,4 64,4 65,5 67,1
200 66,3 68,0 69,4 70,5 71,4172,2 73,4
300 70,8 72,3 73,6 74,6 75,2 76,0 tt»
500 76,4 77,7 78,8 79,6 80,2 80,9181,5
1000 83,4 84,6 85,6 86,1 85,61 87,2 87,7
2000 90,9 91,8 92,1 92,6 93,0 93,4 93,8
3000 94,9 95,6 96,0 96,5 96,8 97,0 97,4
0,10 50 47,4 48,9 50,1 51,0 51,8152,6 53,5
100 55,0 56,1 57,1 57,8 58,4 59,0 59,(;
200 60,2 63,0 63,8 64,S 64,8 65,4 65,8
300 66,3 67,0 67,81 68,2 68,5169,0 69,4
SOu 71,3 72,0 72,6 73,0 73,2 73,41 73,8
1000 78,0 78,6 79,0 79,2 79,4 79,G 79,8
0,30 50 41,6 42,4 42,9 43,4 43,6143,9 4~,~
100 48,4 49,0 49,4 49,6 50,0 50,1 150,4
200 55,0 55,4 55,7 56,0 51j, I I 56,2 fiG,'!
300 I 58,8 59,1 59,2 59,6 59,6159,8 tiO,1
500 63,4 63,8 I 63,81 64,1 I 64,2 64,2 64,
1000 69,9 70,0 70,3 70,3 70,3 I 70,3 I 70,4 Prin respectarea conditiei

e = J RJ ?! O,O·t,

In locul formulei (4.36) se poate folosi 0 relatie mai sirnpla

R C = 201g-

c

(4.37)

adevarat a pentru albiile complet rugoase.

Prin respect area conditiei

/-

ey R J ~ 0,0005,

In locul formulei (4.36) se poate Iolosi, de asernenea, o relatie rnai sirnpla

C = 20 19 RJ RJ + 48

(4.38)

adeviirata pentru albiile hidraulic netede.

4 - Indreptar pentru calcule hidraulice - cd. 203

,

Pentru calculele aproximative, formula (4.36) se poate prezeota sub forma

C = 25 [ R 11/0 =

, (80rl)£ + 0,025

, fRJ

o

= 0 25 [ R'] 1/6

, 0025'

k -l-" .

• , ..jRJ

(4,39)

In care: R este In mm, C - in rno,5/s; k, - In rnm.

Dad r iul Tsi Iorrneaza albia intr-un pat de nisip-pietris, atunci pentru 0 stare stabilizat a a albiei are loc: relatia aproximativa!

, 2 '

C = 20 lcr -.~4,40) b 100}

4.4. REZISTENTE HIDRAULICE LOCALE

) 3

a) Rezlstenje locale in conducte sub presi une"

Rezlstentele locale sint create de partile reprofiIate, arrnaturi ~i alt echiparnent al retelelor de conducte ; ele modifies local valoarea sau directia vitezei de miscare a llchidului, ceea ce conduce l a aparitia pierderilor de sarcina suplirnentare.

Pierderile de sarcina locale li I se deterrnina ClI formula lui Weissbach

h I = ~ I ~'~ , ( 4.41 )

, , .-g

in care: v este viteza rnedie In secjiunca si tuat a in aval de rezistenta data (in sectiunea 2-2, fig. 4,5); ~l - coeficientul de rezistent a local ii,

, I

Fig. 4,5, Deterrnlnarea pierderllor de sarcina 13 rezistentele locale.

I Altschul, A. D., 0 Iorrnule kocffi ticnta Chez y dlia re k, "Ghidrotehniccskoe stroitelstvo", nr. 7, 19G1.

2 Date mal arnanuntlte asupra rezistentelor locale in conducte sub presiune, vezi: Idelcik, I. E" Spravocinik po hidravliccsklm soprotivlcnllam, M. L. Gcsenergoizdat , 1961. (ln 1. romana, I. E. Idelclk. lndrurniitor pentru calculul rczlstenjelor hldraulice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.)

49

o b s e r vat I e, Cazurlle in care in formula 4.41 Q re. prezinta vlteza medie in amonte de rezistenta sint considerate exceptlonals ~i vor fi subliniate de fiecare data.

Valoarea coeflctentuor de pierdere de sarcina locals depinde de geornetria rezistentel locale ~i de numarul Reynolds al curentului. Influenta numarului Reynolds la rniscarea apei ~i a altor lichide putin viscoase se manifesta doar In unele cazuri, care se caracterizeaza prin variatia treptata a valorii sau directiel vitezei (de exemplu, cot rotunjit, intrare !ina) sau prin dimensiunile mici ale sectiunll de curgere in zona rezistentei. In con. tinuare se dau valorile coeficientului ~, pentru cele mai importante cazuri de rezlstenta locals intilnite inpractica inginerului hidrotehnician.

Urgire brusca de sectlune in conducta sub preslune (fig_ 4.6)

Pierderile de sarcina la 15rgirea brusca a sec. tiunii de curgere lntr-o conducts sub presiunc se determina cu formula lui Borda

In care

(4.42)

(4.43)

Valorlle coeficientului ~, definit cu formula (4.43) stnt date in tabelul (-i.9).

Tabelul 4.9 Valorile coeficientului ~J la U.r2irea brusca

de secttuae a conductei

6~J~1 10 I. 91 81 71 G 1 51 41 31 21

~, 81.1 64 1 49 I 3(, I 25 II G 1 9 I 4 1 I I 0

Ingustare brusca de sectiune in conducta sub presiune (fig. 4.7)

Coeficientul de rezistcntil Iocala la lngustarea brusca a unei conclude se determina cu formula

(4.44)

Fill. 4.6. Uirgirea brusca a conductei.

50

.... _ .. _--,

['

-L ~~

-4=£-' ~~~~

,~/12

(VI .,'

Fig. 4.7. Ingustarea bruscii a conductal,

in care <: este coeficicntul de contractie a curen. tului ~i reprezinta raportul dintre aria sectiunh cu. rentului contractat We ~i aria sectiunii condudei inguste (,}2

Col, ~=-

(4.45)

Valoarea coeficientului de contractie E de. pinde de gradul de lngustare a curentului (raportul dintre ariile sectiunilor celor doua con dude, in. gusta ~i larga)

Colo n=--

(4.46)

~i se poate calcula cu formula teoretica a lui N. E. Jukovskl

zo-~----

(4.47)

20 ;: +2-tg 20

in care tJ se deterrninii din ecuajia

tg e (1 +2.. ~) = n

1t" tg 20

sau cu formula aproxirnativa a lui A. D. Altschul

e = 0 57 + 0,043 _ (4.47, a)

, 1,1 - n

ValoriIe z calculate cu formula (4.47) slnt date in tabelu!4.10,iarvaloriIe~, sint date ln tabelul 4.11.

Tabelul 4.10 Valorile coeficientulul de contractie a curenjllor, e, din formula (4.47)

e 1~1~1~1§1~1~lgl~I§I~I§

n I 0 10,1 10,210,310,410,510,610,710,810,911,0

Tabelul 4.11 Valorile coeficientului ~, din formula (4.44)_

la ingustarea brusca de sectlune a coaductei

:f 1,0
-- 0,0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,9
"
II 3
~ " Pentru determinarea coerici~nttllui ~l se ponte folosi, de asernenea, formula lui 1. E. Idelcik-

~I = 0,5(1 - n).

(4.48)

. 0 b 5 e r vat i e. Valoril e coclicientllor de rt'zistenta

locala In liirgirea bruscii ~i Ingustarea bruscfi .a sec tiunii conductel sub prcsiune sint valablle doar in domeniul patrattc al plerderllor de sarclns. lnlluenta vlscozitiij i i asupra valorii coeficlentului de rezistentii locala se prezintil la punctul 12.

Larglrea continua de sectlune in conducta sub preslune (diluzor) (fig. 4.8)

Coeficientul de rezistentii locala pentru condude divergente (difuzoare) depinde de unghiul de conicitate ~i de raportul diarnetrelor intrare-

fig. 4.S. Uirgirea tr<>ptilEi a conductei.

iesire. Pentru di luzoarc scurte, cooflclenlul de rezisten\li Iocahi, raper tat la sectiunea de iesire, se poate determina cu Iorrnula-

Y _ k ((.)2 1)2

.,Z- l _- ,

WI

(4.49)

in care k I este coeficlentul de alenuare la liirgirea continua, ale carui valori, in Iunctie de unghiul de conicitate :( se dau tn t abelul 4.12.

Tab~lul 4.12 Valurile medii ale coelicientului de autenuare k

pentru difuzoare .

7., grnde s 10 I 12 I 15 I 20 I 25
kj 0,14 0,16 I 0,22 I 0,30 I 0,42 I D,G] Pentru diiuzoare lungi, In care trebuie Sa se ia in considerare ~i pierderile de sarcina distribuite, coeflcientul de rezistenta se poate determina cu formula lui P. G. Kiselev

... k (. c..l;,! I ) ~ I i .. -n (')! I) - ,

' .. I = 1 -.- ,--- -. - , (4.::>U)

<»1 8 t".2_ (oj,

~ 2

1 Idelcik, I. E., Ghidravliceskle soprotivlcniia, M. L., Gosenergolzdat, 195~.

• ldelci k, I. E., Ghidravllceskle scprotivlenlia, ,\\. L.

Gosenergolzdat, 1954.

In care )'/11 =, 1'1 -:- ~'2 (/'1 ~i )'2 s int coeficientii de 2

pierdere de sarcina distribuitii pentru conducts lngusta si, respectlv, larga).

Ingustarea continua de sectiune in conducte sub presiune (iig. 4.9)

Coeficientul de rezisterr[a locals pentru conducte convergente (confuzoare) depinde, de asemcnea, de unghiul de conicitate si de raportul dlarnetrelor intrare-ieslre. Pentru confuzoare scurte se poate calcula cu formula" . ..

(4.51 )

Fig. 4.9. Ingustarea treptata a conductei.

in care c se determina Cll formulele (4.4 7) -- (4.47, a), lar k, esle coeiicientul de atenuare la tngustare continua ale ciirui valori, in Iunctie de unghiul de conicitate «, se dau in tabelul 4.1.'3. Pentru confuzoare lungi trebuie Sa se ia in considerate ~i pier-

derile de sarcina distribuite .

... ( I ) 2, i.m ( (.,; ) _

' .. ; = k, --:- - I ,---- 1 - -; . (4.02)

- 8 tn .:::_ W,

Q 2

TalNllll 4./3 Valorile medii ale coeficientului k, pentru

coniuzor (A. D. Altschul ~i V. I. Kal ltun)

IU

GO

80

:(.

grZtdt'

-- -- -- _- ---- ----

20

100 140

40

k, O,4() ,0,25 0,20 0,20 0,30 0,40 0,60

Intrare in conducts din rezervor

I ntrarc conform jigurii 4.10. Tn cazul muchiilor ascutite ~l = 0,50 (iig. 4.10, a), in cazul muchiilor rotunjitc (iig. 4.10, b) ~i a intriirii line ~I =,0,20, in cazul intr arii foarte line ~ 1 = 0,05-0,OG.

/"( b In

ri~. 4.10. Intrare in conducta,

• Altschul, A. D., Kalltun, V. I., Ghidravliceskie 501'rotivleniia truboprovcdov, M., Stroiizdat, 1964.

fil

Fig. 4.11. Inlrare in conducta.

I ntrare conform [igurii 4.11. Coeficientul ~ I depindede raporturile 'aID ~i biD; valorile lui numerice sint date in tabelul 4.14.

Tabelul 4.14 Valorite coeficientul ui 1::1 ta intrarea direda

conform fig. 4.11'

I) D

bID

o

1 0,002 I 0,010 I 0,05 1 0,5

0 0;5 0,57 ' 0,63 0,80 1,00
0,008 0,5 0,53 0,58 0,74 0,88
0,016 0,5 0,51 0,53 0,58 0,77
0,024 0,5 0,50 0,51 . 0,53 0,68
0,030 ' 0,5 0,50 0,51 0,52 0,61
0,050 D,S 0,50 0,50 0,50 0,53 . 1 Idelcik, 1. E., Spravocinik po ghidrav!iceskim soprotivleniiam M;, L., Gosenergoizdnt, 1961.

I nirare conform [igurii 4.12. ~ I = 0,15. leslre din conducta in rezervor de dimensiuni mari, in riu etc. (fig. 4.13)

Valoarea ~ I este raportata la sectiunea con-

ductei.

n

Fig. 4.12. lntrare in conducts.

Fig. 4.13. Icslrea din conductfi in rezervor.

Adopttnd Vz = 0, cu formula lui Borda (4.42) obtinem

(4.53)

adlca ~,= 1.

I esirea din conduciii prinir-o diafragma La ca-

patuZ conduciei (fig. 4.14). Valoarea coeficientull1i de rezistenta depinde de raportul dintre aria orificiulul W2 ~i aria conductei (,)1 (tabel 4.15).

'52

t "

"" v,

=., -='F=::dWr

I,

..

Fig. 4.14. Ieslrca din conducta prin diafragma.

'Tabelul 4.15 Valorile coeficientului 1::1 la leslrea din ~o~du~ta prin dlafragrna

:: \ o,n \ 0,2'\' 0,3\ 0,4\' 0,5\ 0,61 0,71 0,81'0,9

1::1 1 2G8 166,5128,9115,519,81 15,8013,7012,3811,56

Coturi

Cot brusc La uti unghi ex al unei conducte de seciiune circularii (fig. 4.15). Coeficientul de rezistenta local a se deterrnina dupa recomandarea lui A. D. Altschul cu relatia

(4.54)

fig. 4,15. Cot brusc al conductei.

tn care: ~90' este coeficientul de rezistenta locala al cotului brusc la un unghi de 90°, tabelul 4.16.

Tabelul 4.16 Valorl1e coeficientul ul 1::'00 la coturite de 90°

ale eonductel circulate

D,mm

20

25

34

49

39

1,7

1,3

1,1

1,0 I 0,83

Cot brusc la un unghi de 90°, tnsa eu palete directoare conform schemei din fig. 4.16, ~ I = = 0,25-0,40 in functie de profilul paletelor ~i de distanta dintre ele.

Fig. 4.16. Cot brusc la 90° in prezenta paletelor.

Fig. 4. L7. Cot lin la conducta cu sccjiune circulara,

Cot rotunjital unei conducte de sectiune circularii (curbii, derioaiie) (fig. 4.17). Coeficientul de rezistentalocala ~" se recornanda sa se determine eu relatia

(4.55)

in 'care : ~900este eoeficientul de rezistenta locala la eoturi rotunjite la 90°; a - coeficient care

depinde de unghiul a. '

Coeficientul ~900 depinde de R [d (raportul dintre raza de curbura ~i diarnetrul conductei) ~i de coeficientul de pierdere de sarcina distribuita 'j, ~i poate fi determinat cu formula lui A. D. Altschul

~900 = [0.20 + 0.001 (100 ).)8J V : (4.56)

sau din tabelul 4.17.

Tabelul 4.17 Valorile coellcleutul ui ~... la coturile tine

de 90' (conform datelor experimental e)

Felul conduclelor I RId
1 12 I 4 1 6 I 10
Ndedc 0,22 0,14 0,11 0,08 0,11
Rugoase 0,52 ' 0,28 0,23 0,18 0,20
Dupa datele lui 0,42
Creager 0,80 0,48 0.30 0,32 Valoarea coeficientului a poate fi deterrninata pentru a < 90° cu formula lui A. la. Milovici

a = sin a

(4.57)

iar pentru a> 90°, cu formula lui B. B. Nekrasov!

a = 0.7 + 0.35..!:.... 90°

t4.58)

Valorile coeficientului a. conform datelor experimentale ale lui Creager. sint date in tabelul 4.18 in functie de unghiul a.

'Val~rile a. Iuncjle de unghlut l a centrul de rotire a conduc!ei :t

Tabelul 4.18

ex, grade

20

90

100 11 120 I :-140 I 160

180

30 40 50 60 70 80

1,0

1,05 1 1,13 1 1,20 I 1,27

1,33

.a .

0,40

0,55 0,65 0,75 0,83 0,88 0,95

Tn formulele de .mai sus. eu exceptia formulei (4.56), se ia in considerare numai influenta schirnbarii directiei curentului in cot. Pierderile de sarcina distribuite tnIungul cotului trebuie determinate separat, dupa aceleasi formule ca ~i pentru conductele rectilinii, introducind in calcul lungirnea rnasurata pe axul cotului.

Cot rotunjit al unei conducie de seciiune drcptunghiulara (fig. 4.18). Pentru determinarea coeficientului ~" se poate folosi formula (4.55). in care:

" ( b ):1.5

'=900 = 0.124 + 3.1 2R •

(4.59)

Valorile ~900 conform acestei formule stnt indicate in tabelul 4.19.

Tabelul 4.19 Valorile cocficientul ui ~'O· din forumla (4.59)

~ 10,1210,1410.1810,5010,40 lo,6411,02\I,55l2,2713,23

Dlalragma in conducta ci llndrica

Tn cazul diafragmei la intrarea if). conducta ' de alt diametru decit al celei din arnonte (fig. 4.19)

(4.60)

1 Nekrasov, B. B., Ghldravlika, .M., "M.a~inostroenie",

Fig. 4.18. Cot de conducta de sectiune dreptunghiulara. 1967.

53

ii

Fiji .. U 9. Diafragrna pe conducta in sec\iunea de varia tie a dlarnotrului.

tn care: ~I este coeficientul de rezistenta locals raportat la secliunea (,)2;

C')t) III =-CUI

({.51)

(4.62)

In cazul diafragmei in conduda de diametru constant (fig. 4.20) (m = I) rezulta

,.. (I )2 (CI.l )2

~! ~= -_ - I = --_ -1 .

Tt~ (J)o~

(4.63)

I .,:"~

- .• - -~ ~. -- -

'" :" ·1",·:,

Fio;. ·t20. Diafragm;:i pc conducts de diarnetru constant.

Valorile ~! penlru diicriti n sint date ill labelul 4.20; z se determine cu formula (1.47, a).

.•.

"-----r

Fig. 4.21. Varia plana.

Tabelul 4.21 Valorile coellclentul ui ~J pentru vana 1 a diferite

grade de inchidere: cu,. - aria de deschldere a vanei, (i) - aria sectiunll condudei (conform datelor experhneBtale)

~ I 0 11/8\ 2/8 ,\3'8 ! 41815/816,'81 7/8 : 1,000 0,948 0,856 0,740 0,609 0,4661\ 0,315 0,159

~: 0,00 0,07 0,26 0,81 2,06 5,52 17,0 97,8

Valorile teoretice ~! pentru varia se pot calcula cu formula (4.63) (vezi tabelul 4.20).

Pcnlru vana Ludlo la deschidere complet a

~! = 0,11-0,12.

Venti!e

La deschidere cornplet a, In Iunctie de constructic, trebuic sa se adopte :

__ Pcnlru vcntil ell scaun drept conform

schcmci din fig. ·1.22, a

." .., ,--

~I. = 0-0,;)

Tobclul 4.'10 - Pentru ventil cu scaun oblic, conform

fl·g. ".'_)'_), b

Valorilc coclicieutului ~! in cazut diafragmci t

pc couduc!a. oblinute din formula (4.63) ~, = 1,4-1,85

b'2R 0,1 ° 'J 0,3 0.4 o.s
,-
v 234 49,5 18,8 8.8 4,4
.. ,
bf2R 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
,I 2.34 1, It 0,55 0,185 0
Tn cazul diafragmei la capalul aval al con-
ductei, avern m -> 00 (fig. 4.41) ~i
~I=(~~r· (4.64) Vane

Coeficientul de rezistenta locala depinde de

raportul d':'" h = ~ (fig. 4.21), adica de gradul

. d d

de desckidere a vanei (tabel 4,21).

54

Fig. 4.22. Ventil.

Vana-fluture (cu disc, rotative) (fig. 4.23)

Fifo. 4.23. Vana-flulure.

Coeficientul de rezistenta locala ~, pentru inehiderile par tiale depiride de unghiul ~ ~i poale fi adoptat conform tabelului 4.22.

Valorlle coeflclentutul ~, pentru vana-f1uture

Talulul .4.2.~

ex, grade

90

I 5 I 10 I 15 I 20 I 25 I 30 I 35 I 40 I 45 I 501 55 I 60 1 6.5 .1 70

~,

00

I 0,24 I 0,52 I 0,90 I 1,54 I 2,51 I 3,91 I 6,22-' 10,8 I 18,7 I 32,6 I 58,8 I 118 I 256 j 751

In cazul deschiderii totale, ~, depinde de raportul dintre grosimea maxima a discului a ~i diametrul d (fig. 4.24). Valorile coeficientului ~, stnt date in tabelul 4.23. Pentru vana-fluture ("butterfly") in conducte de diametru mare, la deschideri totale, ~, se poate calcula cu formula

(4.65)

Tabelul 4.23 Valorile eoeficlentului ~, pentru vana-f1uture

la desehlderea completa

aId

0,10 I 0,15 I

0,20 0,25

~,

10,05-0,1010,10-0,161

0,17 -0,24 I 0,25-0,35

In cazul deschiderii complete si in lipsa indicatiilor asupra particularitatilor constructive, . se poate admite ~, = 0,10.

Roblnet ell cep (fig. 4.25)

~"'-'f-

____ __.1.

-I

Fig. 4.24. Vana-Iluture la dcschidcre complete.

Fig. 4.25. Robinet.

Coeficientul ~I depinde de unghiul de rotire IX ~i poate fi luat din tabelul 4.24.

Tabelul 4.24

Valorile eoeficientului 1;:, pentru robinet

ex, grade

20 I 25

5

10

15

~,

0,05

1,56 I 3,10

0,29

0,75

Tabelul 4.24 (continuare)

ex, grade

35 I 40 I 45 I 50 I 55

30

~,

5,47

9,68 I 17,3 I 31,2 I 52,6 I 10

Clapcta cu articulatio (fig. 4.26)

Fig. 4.26. Clapetii,

Valoarea ~, poate fi luata din tabelul 4.25 in functie de unghiul IX.

Tabelul 4.25

Valorile eoeficientulul ~, pentru ctapeta eu artieulafii

ex, grade

65

60

50

55

70

~,

1,7

3,2

6,6

2,3

4,6

Tobclul 1.25 (continuarc)
ex, grade 45 40 35 r 30 25 20 15
~, 9,5 14 20 30 42 62 90 Sorb de asplratle eu plasa, clapeta inversa Valorile ~, pentru supapele de asplratie cu piasa, conform schemei din fig. 4.27, in functie de diametrul d al conductei, se adopts conform tabelului 4.26. In cazul constructiei neclare se adopts ~, = 5 - 10.

1/

Fig. 4.27. Sorb de aspirajie.

55

Valorile coeficlentului ~, penlru supapele de. asplratle

Tabelul 4.26

I 40 1 50 1 75 1 100 1 150 I 2:a'lml:5~ 1 300 1 350 1 400 1 500 1 750

-
Sorburi ~i cia pete 12 10 8,5 7,0 6,0 5,~ 4,1 3,7 r 3,1 3,1 2,5 I,G
------
Cia pete - 18,0 11,0 8,0 6,5 5,.5 4,5 3,5 "3,0 2,5 1,8 - Vana clllndrica (vana Johnson)

Cocficientul ~l se poate ealcula cu formula

(4.66)

In care d este diarnetrul la capatul mai mie al vanei. La aceasta sectiune se raporteaza ~i viteza din formula Weissbaeh (4.42).

Pentru vane Johnson cu actionare hidraulica, valorile eoeficientuluP ~ I sint date in tabelul 4.27.

Tabclul 4.27

Valorile coeficientulu! ~I pentru vana Johnson (dupa S. I. Natimov)

I Dcschlderea relative

-I I 7/813/415811 _: 1'l~1_:'3':_8-:-1-1 :4-'/;--I-j8

-
Deschiderea in .. , .•..
sensul curen-
tului 0,11 0.13 0,32 0,68 1,60 4,93 13,8 24,1
- - -- - - - -
Dcschiderca
contra curcn-
lului 0,18 0,2610,30 1,23,3,00 4,9;:' 13,8 49, Imblnarlte lntre conducte

Cresterea rezistentei provocat a de imbinar] (fig. 4.28) se poate determina cu formula"

.... _ .• _.-1':.._

~ ~J 1: d

K = 1 + - - (4.67)

i. i :

~I

" :-_, ._.! 1

- - ~ ~,

q t·

// ./

Fig. 4.28. Imblnarilc conductclor.

in care: K = )'1/1. este cresterea relativa a rezistentei conductei (raportul dintre rezistenta conc1uctei cu Imbinari ~i rezistenta conductei far a tmbinari) ; l - distants dintre lmbinari ; d - diarnetrul conductei ; i. - coeficientul de pierdere de sarcina distribuita a conductei fara imbinari.

Valoarea coeficientului ~ din (4.67) se poate determina cu formula

,.. _ 1" 8 ( ~ )3: 2

'" - 0, - ,

d

oeste inal [irnea echivalenta a Irnbinarii

(4.68f

o

in care sudate, Valorile coeficient ul ui de rezisten fa a rilor sudate se pot Ilia din tabelul 4.28.

imbina-

Tabeld 4.28

. Valorile. cocficientului ~ pcntru .diferile fel uri de lmbinarl sudate

Felul sudar i i

200 300

Cu inele de sprijin (~= 5 mm) Elcctrice prln arc ~i de contact. (0 = 3 !TIm)

O,OG

0,03 0,0135

0,026

Plase

Piasa La inirarea ill conductii tara clapcta daca nu exist a indicatii asupra formei ochiurilor

~l = (0,675 - 1,.575) _f_, (4.69)

F.

1 Mastkov. f.i. A" Ghldravliceskii spravocinik, Gosstroi-

izdat, 1954. .

56

Dla metrul conductclor, rnrn
400 500 600 1 700 800 900
0,018 I 0,013 I O,OO!) I 0,007 0,006 O,OOS
0,009 O,OOG 0,001 0,0028 0,0023 0,002 in care: Fe este aria sectiunii conductei ; F - aria total a a sectiunii orificiiIor. Orientativ se poate adopta ~l = 5-6.

2 Altschul, A. D., Kalitun, V. I., Ghldravliceskle saprotivleniia truboprovodov, Stroiizdat, 1964.

Fig. 4.29. Gratar eu ochiuri patrate,

Pentru plasa cu ochiuri potrate (vezi fig. 4.29) coeficientul de rezistenta se poate afla cu formula!

t =92 - iSm +' 0 7('1 O~ _ )

_I R ".) m,

. e~

(4.70) .

n care: m este cocficientul de goluri al plasei; nt= a2jt2; a - dimensiunea ochiului plasei; t - pasul de alcatuire a plasei : Rea = T..'a/'J ; u - viteza medic in ochiurile plasei to = vdm, in care VI este viteza medie de acces catre plasa),

Pierderi de sarcina la ramificatil (fig. 4 . .30) Uneori se considera. eu aproxima tie. ca pierderile de sarcina prin trecerea curentului {Ie' la sectiunea 1-1 la sectiunea 2.:_2 (derivatia) sint egale Cll dublul presiunii dinamice din sectlunea a doua, adica

h 0) ,',

I!-" = .. -

• ?

-g

(4.71 )

~i prin urmare, coeficientul de rezistenta este

~I = 2.

Pierderilc de sarcina pe traseul de la sectiunea 1- L la sectiunea .1-.1 (adica pe traseul direct) sint egale eu

h. _ t': - t';

'1-3 -- -?-.

-g

(4.72)

Se considers ca presiunea hidrcdinarnica PI in prima sectiune este egala cu presiunea hidrodinarnica P3 din sectiunea a treia.

!1 13

Fig. 4.30. Derivatiila co?ductelor sub pres!une ..

_/L_ _j 1 _ _/ L:_

-

Fig. 4.31. Coelicientul de rczistcnta la r amificatu.

In fig. 4.31 sint date valorile coeficientului de rezistenta locala pentru diferite tipuri de ramiIicatii.

b) Rezistentele locale in conductele sub presiune la numere Reynolds mid

Datele expuse mai inainte asupra coeficienjilor de rezistenta locala se relera la curgerea turbu .. lenta eu numere Reynolds mari, cind influenta viscozitatii se manilesta slab. La rniscarea fluidelor eu nurnere Reynolds mici, coeficientii de rezislenta locals depind nu nurnai de caracteristicile geometriee ale Iiecarei rezisten]e, ci ~i de numarul

Revn~d~ .

-In cazul valorilor mici ale nurnarului Reynolds, coeficien ti i R eynol ds eresc ~i se pot determina apro-

xirnativ eu formula! .

~l = :e + ~p, (4.73)

In care ~p este coeficientul de rezistenta locals corespunzator domeniului patratic, iar A este un coeficient ale carui valori sint date in tabeluI4.29.

T abelul 4.29 Valcarea A ~i 1;p din formula (4.i3) penfru

citeva rezistente locale

Arrnatura

Robind

Venti! obisnu: t Ventil .Kosva " Ventil de cot Supa pa sferica Cot 90°

Cut 1350

Cut I in 90"

Teu

Vana (dcschidere completa) Vana (II = 0,75)

Valla (II = 0,5)

Vana (n = 0.25)

Diafragma (n = 0,64) Diafragrna (n = 0,40) Dlafragrna (It = 0,16) Diafragma (n = 0,05)

150 3000 900 400

5000 '400 600' 130 .

150

75 350 1300 3000 iO 120 500 ;3 200

A

0,40 n,O . 2,,; 0,8

45 1,4

--. 0;4

0,2 0,3 0,15 0,2 2,0

20 . I

7. 70' 800'

o b s c r v at i e. In I ipsa' datelor necesare privind rna. rirnea A, se poate adopta cu aproximatie 11= 500 ~p, la desehiderea eompleta a armaturt].

1 Altschul, A. D., Krasnov, N. S., Ghidravliceskie soprotivleniia setok s kvadratimi iaceikarnl, .. Vodosnabjcnre r 1 Altschul, A. D., Mestntc ghidravliccskie soprotlvlenlta

santehnika", nr. 9,' 1967. . . pri dvijcnii vlazklh jidkostei, M., Gostoltehlzdat, 1962. •

57

"

c) Inlluenta reclproca a rezlstentelor locale Insumarea sirnpla a valorilor coeficientilor de rezistenta Iocala este valabllanumai daca rezistentele locale stnt situate 1a 0 astfel de distanta pe conducts incit deformarea distributiei vitezelor fata de miscarea uniforma in sectiunea de acces la rezistenta devine netnsernnata. Pentru aceasta este necesar ca rezistentele locale sa fie situate intre ele la 0 distanta de minimum!

1 = 05 d~, (4.74)

, ,,'

in care 1 este distanta de influenta a rezistenlei locale; t. - coeficientul de pierdere de sarcina distribuita pentru conducts cu diametrul d pe care slnt situate rezistenlele locale; ~ 1 - coeficientul rezistentei locale exarninate.

In cazul numerelor Reynolds mari, pentru estimarea lungimii de influenta se Ioloseste relatia

1 ~ (.30-40)d.

Clnd rezistenlele locale stnt foarte apropiate unele de aItele,o sirnpla Insurnare a coeficientilor de rezistenta poate sa conduca la rezultate eronate. Stabilirea valorii totale reale a coeficientilor de rczlslenta in cazurile complicate necesit a verificari experimentale.

Valoarea coeficicnlului total de rezistenta a doua rezisten]e locale arnplasate succesiv, de exernplu, a doua coturi, poate fi considerabil mai rnare, ctt ~i considerabil mai midi declt suma aritrnetica a coclicientllor de rezistenta a celor doua coturi, in functie de distants dintre ele. In cazul nurnerelor Reynolds mici, influerita reciproca a rezistentelor locale se manifesta considerabil mai slab declt in ·cazul numerelor Reynolds mari.

d) Rezistenje locale in albii deschlse Uirgire brusca de sectlune (fig. 4.32)

~

-

1 __ ------t~ __

.. -",""_~-'-, ,,---+ i __ '-y- __

I "" ....

Fig. 4.32. Liirgirea brusca a canalului.

1 Altschul, A. D., Kiselev, P. G., Ghidravlika i aerodinarnika, M., Strollzdat, 1965.

53

Fig. 4.33. Largirea treptata a canalului.

Pentru canale de sectiune dreptunghlulara pierderile de sarcina se pot deterrnina cu formula lui A. D. Altschul

h, = (t'l - L'Z)2 _ (112 - 111)2 •

2g 2h3

(4.75)

Astfel, pierderile de sarcina Ia 0 largire brusca de sectiune la canale deschise slnt mai mici dectt pierderile calculate cu formula lui Borda, deoarece h2> hI' In cazul unei diferente mici dintre valorile h2 ~i hI' formula (4.75) se reduce Ia formula lui Borda.

Cresterea nivelului apei In aval tn raport cu nivelul apei din amonte (restabilirea sarcinii hidrauIice) va fi egala cu

h h t'a ( ) + (fl .• - hl)2

2 - I = - t'l - t'2 " ') •

g -hz

Largire continua de sectlune (fig. 4.33)

Pe portiunea divergenta a canalului, pierderile de sarcina pot fi determinate cu formula

(4.76)

In care :.:, este coeficientul de atenuare, care depinde de' forma portiunii divergente ~i ale carei valori, recomandate de A. D. Altschul, slnt date in tabelul 4.30.

Tabelul 4.30

Valorilc coeficientului de antenuare in formula (4.76) (conform datelor experimental e)

Unghiul de divergenta IX, 'I

grade 20

40

60 ~i peste

Coeficlentul de atenuare 9 I 0,45

0.90

1,0

Ingustare brusca de sectlune (fig. 4.34)

La 0 tngustare brusca de sectlune (fara 0 portiune convergent a) pierderile de sarcina se pot determina cu formula lui Hinds!

• •

h -- k v. - VI 1- --,

2g

(4.77)

in care k = 0,5-0,6 pentru to ate valorile raportului bz/bl cuprinse tntre 0, 1 ~i 0,5.

! Hinds, I., Transactions ASCE, 1928.

Fig, 4,3-1. lngustarea brusca a canalului.

Ingustarc continua de scctiunc (fit:. -1.:;,,»)

Picrdcrilc de sarcin» <c pot dctcrmina ClI formula lui Ilind- adopt ii1(1 t: 0.1;) in cazul r;]cordarilor lint' si I,' ~~ I).f),) in cazul rncorclarilor foartc line. Sci;dcrea nivelului supraletei liberc va fi ill accst GIl cgala ClI

jz ~~ h( -- 17, .=~ ~ (I ~- k),

.. '2:;

(4.78)

o b s e r vat i e. In cazul r acordurilor c')!1\(rg(,l1k line (de exernplu capetelc arnontc ale sifoanclor inverse ~i ~k alter constructii), picrderile de sarcina slnt Ioar tc rnici, practic greu de detcrrninat. La proiectarea canalr lor ruari cu adlncimi Ii ;;: I m ~i viteze care nu depasesc ,,' = 1-5 m.s, rezistcntelc locale la irtgustare continua de sectiuuc sc put neglija daca se lntilncsc intr-un nurnar de eel mult 0 ingui' tare pc 1 krn.

Cot uri (fig. 4.,36),

La col uri de canale coeficientul de rezistent.i locala este 0 Iunctie de criterii adirnensionale

~'=f(1!; :; t'~; I~')' (4,79)

in care: b este latirnea canalului; r; raza de

curbura a liniei axiale a canalului ; li - adincimea

~''-', <;)

/'f' ! _.;_

Vj

Fil!, 4.36. Canal cu cot.

de urnplere a canalului : v ~ vi tezn medic de curgere ; 0 - unghiuI de curbare a canalului :

R - raza hidraulica.

Dependents ~, de di leritelc critcrii este reprezentata in fig. 4..37 (conform expcricntelor lui ", Shukrv').

In prilna aproxirnatie, valoarea cocficientului ~l sc detcrmina in Iunctic de numai doua critcrii adimcnsionalc, apoi, In aproximatiilc urmatoarc, valoarea se corccteaz a luind in considerare inIluenta celorlalte criterii (vezi exemplc de calcul), La unghiuri de curbare sub 90\ valoarca coelicientului de rezistenta locala se poatc calcula cu rclalia aproxirnativa

(·L80)

Exemplul 1. Sa sc determine valoarca pierderilor de qrcin~ in cotul unui canal de scctiunc trapezoidala, cunoscind ur matoarr lc da tr : latimca canalului 13 fund b z-sz 0,45 rn; c(,l'iici"I:[!;1 de panta i1 taluzului II!~' I ; r aza do cur bura <1 i inic i axiak ;1 r;;mluilli r,."" 1.0 rn : adincirnca apci in cana l h ~ 0 .. -,,) Ill; ururhiul de cur bare ;j caualului 0 = 90"; viteza 1l1:'Git' de l'l.Ir!;crr ;l a pel ;:. ~,= I ill'S.

I. ,.\il;ull la(imca canalului 1:1 nivclul apci ~i I;i\imc<l lTIedic- a canclulul

[;= b .:..'211111=0.4,) -:-2,0·1,0·0,::;5= 1,.55 m;

b _,. B 1.55 -:- 0.45

b .. ,,, __ C~ = 1,0 m;

:2 :2

" Doter nunam valorile criteriilor caracterishce

It ~_ 0 r':

- = 0,,);); -- = O,oJ ;

b ; 180'

3. Calcularn valoarea razei hidraulice

e = (b,· mh)h "'" (0,45 -1- I '0,33)0,5.5 = 0,5.5 m'

P = b -;- 2M 1-:- m2 = 0,45 + 2 'O.5,j~T+f = 2,6.'5 m; e 0,5.5

R = - = -- = 0,21 m;

P 2,65

4. Deter minam valoar ea nurnarului Reynolds

Re ~ tR = 100·21 = 210000;

'J O,Ol

1 Shukry, ,Proe. ASCE, nr. 2'111: 1950.

59

0.2 I I

o,,~~-+--~~~--~~~

o -~-.- :2Z" ,-.

2 J 4 ,) :5 7·:)o

,7.2

0, I f---I----r" O~~~~--L-~~~~

c

0.

~ \ h _ '17" _§_ _ r 5:)
b -, co s. 1800 =« e
r, I L l
r-, !2-.0.5D
_'" c __ .
I
7 I I

-
\ I
I
1\ ::f ~
2 '. •
~ ,.JQ:2
i . 1-.
<, ~ ~-r 1'""'7 ~
1 ~ ._
- ,- u ~O

o.a

0-

0.3

0.

1 1 J ,. J {J 7·,,;- iJ.5J e

i

o

Fig. 4.37. Coelidentul de rezistenta in coturile canalelor.

0.:10 f

5. Din graficul din fig. 4.37, e pentru '01180° = 0,5, rib = I ; hfb = 1,00; Re = 80000 (lulnd in considerare ca la Re = 210 000 valoarea coeficientulul de rezlstenta va fj aceeasi ca ~i pentru Re = 80000) gasim valoarea coeficientului de rezlstcnta a cotului in prima aproxlrnajle

~l = 0,35.

Din graficul din fig. 4.37, f reiese ca la mlcsorarea lui hlb de la I pina la 0,55, coeflcientul 1:r (dnd r.lb = I) creste de la 0,24 pina la 0,31. Introducind valoarea Iactorului de corectle 0,31/0,24 = 1,3, aflarn valoarea coeficientului de reo zistentii locala a cotului in a doua aproxirna]le

~p = 0,35·1,3 = 0,455;

6. Se deterrnlna valoarea pierderii de sarcina in cotul canalulul

v2 102

h,=t,-=O,455-'-=0023 m=23 em

2g 19,62" ,"

60

Exemplul 2. Sa se determine valoarea pierderii de sarcina in cotul unui canal deschis de sectlune dreptunghiulara, dad latimea canalulul b = 1 m, raza de curbura a Iiniei axlale a eanalului r, = 1,5 m, adincimea de umplere a canalului h = 0,7 rn, unghiul de curbare a canalului 0=120°, vlteza medie de curgere a apei v = 80 cm/s.

I. Se calculeaza valoarea parametrilor adimensionali

!!:..= 0,7 = 0,7' _0_ = 0,667; .!!... = 1,5;

b I,D ' 180' b

2. Raza hidraullca a sectlunii canalului este egala cu bh

R = -- = ° 292 m :::: ° 3 m :

b +2h' "

3. Nurnarul Reynolds pentru curentul de apa in canal (dnd v = 0,01 cm2/s)

Re = vR = 80· 30 = 240 000 i

. v 0,01

4. Coniorm fig. 4.37, bdnd Tcib = t.s ~i idb = 0,7 aflam valoarea coeficienlului de rezistenta in prima aproximatte

G=O,15;

5. Valoarea aflala ~f = 0,15 se referii la unghiul 6/1800 = = 0,5. Din figura 4.37, d pentru hl b = 0,7 avern pentru 6(1800 = 0,5, ~, = 0,28, iar pentru 611800 = 0,667, 1;, = = 0,33. Deterrnlnam valoarea Iactorulul de corectie tJi = = 0,33/0,28 = 1,18 ~i aflarn valoarea eoeficientului de rezistenta in a doua aproxirnatis

1;P = 1,18~f ~ 1,18,0,15 = 0,177 ;:;; 0,18;

6. Se deterrnlna valoarea pierderilor de sarcina in cotul canalului

v2 082

h,=~,-=O,18 -'-=0,009 m es 1 ern

2g 19,6

Gratare (fig. 4.38) _

PierderiIe de sarcina in gratare se deterrnina cu formula lui Weissbach (fig. 4.42).

If-::~t - - - ~-

1-=-1-_-_-

C< -

/. / /, / / , r. //-/ /-:":/"7//:"7//7;/.7. /'-/ .7:'///7:'~/

~-II--'

Fig. 4.38. Gratar asezat drept.

In care v este viteza medie inainte de gratar, iar ~, - coeficientul de rezistenta locala al gratarului,

Conform cercetiirilor VODGHEOl, coeficientul de rezistenta se deterrnina cu formula

~1=k(Wg:Wur6 (2,3 ; + 8 + 2,4 ~ J sin cc,

(4.81) tn care: k = 0,504 pentru barele dreptunghiulare ; k = 0,318 pentru barele dreptunghiulare cu muohii de atac rotunjite; k = 0,182 pentru barele in forma. de pana (trapezoidale) cu muchii rotunjite; .I - latimt'a barelor (fig. 4.39) ; b - lumina Intre bare; ex - unghiul de lncllnare a gratarului fata de planul orizontal (fig. 4.38); WI/ - aria tuturor elementelor gratarului ; Wo - aria obstruata a spatiilor dintre elementele gratarului; W - aria deschiderii fara gratar.

1 Berezinski, A. R., Ghidrotehniceskoe slroitelstvo, nr. 5, 1958, p. 46.

Fig. 4.39. Sectiunea ~i

dirnensiunile barelor

gratarulul,

1 I t J . ..l
, C{ s -o} rt?7
'1'- ~ -1' "'/'1- 'I -
~".u b ". I o
/
1 lL
r---
L i
.~ i
r -_ ?i::::t8 i~ ~ 16

"'";l,"" 14

<-0....

<.

10 o

G} /,
-c ~L
[a6
: 30,~
<3
"--0.2 V

0 ~
L;Z fJ,O/ 0.0' 0/1
Wi'" rr..J.:o
GJ
b Z J 4- J ·11

Fig. 4.40. Grafie pentru calculul coelicienlulul de reztstenta al gratarului eu formula (4.81).

l,~ n r '-' /) /;} '\.

~~:~[-- -,'

.lJlzb.:/ 9

~5; -!..2..-~)-1.

abc d e f

Fig. 4.41. Forma barelor §!ratarelor.

i

-

Fig. 4.42. Gralare arnplasate oblic.

Calculele de determinare a coeficientului ~ I se pot simplifica 'folosindgraficele din fig. 4.40; pentru alte sectiuni ale barelor (fig. 4.41) ~i in cazul gratarulul oblic (fig .. 4.42), coeficientul ~ I se deterrnlna tn modul urrnator (dupa Kirschrner).

Gratar amplasat frontal pe directia curentului (fig. 4.38)

(5)413 .

~ I =~ b . sin «,

(4.82)

in care: S este. grosimea -barei ; b - lumina tntre bare (fig. 4.39); (3 - coeficient a carui valoare

depinde de forma barelor si se dctermina folosind graficul din fig. 4.41 sitabelul 4.31 ; IX - unghiul de tnclinare a gratarului in raport cu planul orizontal.

Tabelul 4.S1 ·Valorile coeficientului ~ dill formula (·t82)

Forma barei

~ \ 2,42 I 1,83 I 1,6i 11,035\ 0,92 I 0)6 11,79

Grdtar amplasat oblic pe direciia curentului (fig. 4.42). Coeficientul ~ I pentru bare\e dreptunghiulare cu secjiunea 10 X 70 mm se deterrnina eu diagrama din fig. 4.43 (in Iunctie de unghlul de atae ~ al curentu\ui fata de gr atar).

La proiectarea gditaretor pentru retinerea impuritalilor, viteza de curgere a apei printre bare trebuie sa fie suficient de mica pentru 3. nu trnpiedica cur atirea lor in conditii de exploatare.

F. F. Gubin recornanda s5 se admit a urrnatoarele viteze in gdltare:

1. La intrarea apei in camerele turbinelor direct din bieful amonte : de la 0,9 pina la 1,2 m/s. 2. La intrarea apei in prize\e sub presiune de la 0,25 p\na \a 1 tti]», in Iunctie de accesibilitate ~i de adincimea de amplasare a gr atarului.

Fig. 4.43. Grafic pentru calculul grai:lrelor cind slnt amplasate oblic.

1 Altschul, A. D., Ghldravliceskie soprotivleniia. M., Nedtll, 1970.

62

Valoarea cocficientului ~, poate fi calculalji ~i cu formula'

~, =~[(1- Z)·2 +(1- Af)2] sin ':I., (4.83)

AI- e:

in care : M = _b_; s - grosimea barelor de sec-

b ..J... S

tiline ~lreptllnghi~l~ra : b - lungirnea dintre bare:

IX - unghiul de inclinare a gr~\tarului in raport cu orizontala; z - coeficientul de contractie a curentului la trecerea prin gri:itare. Pentru barele de sectiune dreptunghiular a, coeiicientul <: se calculeaza cu formula (4.47, a), care in cazul gra· t arelor caputa forma

::: = 0,57 + ~O-l:i • (·1.8-1)

I,I-M

4.5. COEFICIENTII DE REZISTENTA

TN DOMENIUL PJ.TRATIC PENTRU CAlCULE OItIENTATIVE (RECOMANDJ.RILE LUI P. G. KISELEV)

Intrare in conducts cu muchii ascutite

Intrare linii in. conducte Largire brusca (&)2> WI)

t"

pentru 1z,= ~I _,

2g

Ingustare brusc~ (w~ < (uI)

t , .,. v:

pen ru 11-='= "I _.

2g

Diiuzor (cind d2 = 2.11) Confuzor (ctnd d2 ~ 0,5 dl) Cot hrusc de 90°

Cot rotunjit de 90°

Iesire din conduct a sub

nivelul apei dad hl=~1 vl

2g

(u este viteza apei in con-

duct a)

Varia f\uture deschisa com-

plet

Varia deschisa cornplet Diierite robinete deschise complet

Sorb (de aspiratie) eu piasa Intrare lina in canal Intrare in canal cu muchii nerotunjite (contractle laterala)

Largire lina a canalului (,)~ > <UI)

Ingustare lina a cana\ului

«.)" <" <.0'1) :: ~ 0,10

Coeficientii .~ I se precizeazii in Iunctie de etapa de elaborarc a proiectului ; in cazul unorIucrari dc mare riispundere, valorile coeficientilor ~ 1 se determin~1 prin tncercari pe modele hidraulice in laborator.

~1=O,jO ~, = 0,0;) - 0,20

~ 1= 1,0

~,=O,1U ~: = 0,11 - n,I2

".. -

:~! ~~ '-J

:, = III ~l = 0,10

I IS I

CAPITqLUL 5

CURGEREA PRIN ORIFICII $1 AJUTAJE

5.1. CURGEREA LIBERA TN ATMOSFERA

a) Curgerea prin orificii mici in perete subtlre Orificiul poate fi eonsidcrat mic dad inal: [imea desehiderii nu depaseste 0, I H. ~u aceasta conditle, viteza In orice punct al seeJlUnu eo~tractate n - n (fig. 5. I) este practlc aceea~t_;

Viteza de eurgere In sectiunen contractata n - n poate fj determinata eu formula

v = )l .j2gff,

In care: )l este eoeficientul de vitezs : H - sa:-· cina masurata de la centrul de greutate al OTtficiului.

Aria scctlunu eontractate a vinei (sectlunea n - n, fig. 5.1) este egali1 eu

(S.2)

(5.1 )

Acest! coeflcientt depind de numarul Reynolds.

La orificii cireulare, A. D. Altschul propune pentru nurnarul Re urrnatoarea expresie!

dl2gH Re}[ =-. v

(5.7)

In care ~ este eoeficientul de contractie.

Debitul de liehid este egal eu

Q = 1·I.Cu .. /2gH,

(5.3)

Valoarea eoeficientilor [1., ? ~i z in functie de RCll poate fi obtinuta folosind diagrama din figura 5.2.

Pentru Ren> 10000, coeficientul de debit poate fi determinat cu formula lui A. D. Altschul

u. = 0,.592 + .5,5 .

, V Rell

(5.8)

in care (J. este eoeficientul de debit; w - aria orificiului.

Coeficientii [l, ? ~ din formul~le (5.1)-(5.A3), preeum ~i eoeficientul de rezistenta locala ~ I sint lega]! Intre ei prin relatiileurmatoare

u: = t':l

, .

(5.4) (5.5)

In majoritatea eazurilor, la orificii circulars si de alta forma, cu d » 1 em, se pot adopta urmii.toarele valori aproximative

'" = 0,61 ... 0,63 ;

? = 0,97 ... 0,98;

[1. = 0,60 0,62 ;

~I = 0,04' 0,06.

Ecuatia Iinlei axiale a jetului (fig. 5.1) arc

expresia

(5.9)

? =--===-

VI -{- ~,

sau

(5.6)

Fig. 5.2. Dependents de num~!.u! .. Reynolds R~H a c~:ficien. [ilor de curgers prln oritlcille CLI perett subjlrl.

1 Altschul, A. D., Ghidravlkeskie soprottvklentta.: M., Nedra, 1970. .

63

V'

:)::

Fig. 5.1.

Distanla x se numesle clistaniade' b~tale :a vinel ~i se determina ell formula (5.9)

x = 2? JHy. .(5.1~) Pentru valoarea pierderii de sarcina avern

expresia

(G. 11)

La eurgerea apei tn atmosfera t:, ~ 0,06, adica pierderile de sarcina constituie circa 5%

din sarcina H ...

b) Curgerea prin orifieii mari

Pentru orificiile de forma oarecare, debitul se poate determina eu aproximatie cu formula

Q = p.w j2gHo (5.12)

tn care

• ,,",I

H· = fI +~

u 2g ,

Vii fiind viteza de acces a apei ; H - sarcina deasupra eentrului de greutate al orificiului ; w - aria ()rificiului (fig. 5.3).

/,!////I///I'I ///~';

t ~ /a,//.,.-,/_/ 1-"/"""/-/ /-/ /-//:-/-.//-/ /-,-/ ,---, '/-.

Fig. 5.3.

o b 5 C r vat i e. Viteza de acces t'o reprezint5. ..-Hell medic a curentului in amonte de orificiu si se calculeaza cu formula L'o = Q/o., unde 0. este aria seciiunii transversale a curentului tnalnte de orificiu (sec\iunea n - n, fig. 5.3).

Pentru :':un .orificiu drE!ptunghiular practicat intr-un perete vertical,debitul se poate ealcula si

eu formula ... ." .' .

Q .. ' 2 'b '!n (f13/2 lJ3/2)

=- p.' \i6g t _- Ill" ,.

. 3 .. .. .." c

Jar' tn cazul peretelui [nclinat [n raport cu verticala cu un unghi IX - eu formula

Q = .!. u'b ~2g (HP _ If..i2)

3' Sin IX - l'

,

Ii'

"'"I

(5.14)

in care p.' are aproximativ acelea~i valori ca si la orificiile mid.

5.2. INFLUENTA CONTRACTIEI ViNEI

Se disting contractia perfects (adica maxima poslbila) ~i contraclia [mperlecta: eompleta (adica pe toate laturile) ~iincompleta (fig. 5.4).

;::;:----~-- -=- -=

- -_ b ~~ :_

1----'---' 1 ?_l -

~i

3

Fig. 5.4.

Contraclia perfectii are loe atunci clnd pere [ii diredori stnt astlel tndepartati de marginile orificiului tnctt practic nu au influenta asupra curgerii. adica se respect a conditiile: s;?; 3b ~i m » 3a (fig. 5.4). Tn caz contrar (de exemplu, pentru ori-

ficiul 2), contractia va fi imperfecta. In cazul contractiei Imperiecte, coeficientul de contractie se deterrnlna eu formula'

0,043 _L 05-

'~'P = I'

• 1,1 - n "

.(5.15)

(5.13)

in care n = I.JljD. este raportul dintre aria oriliciului ~i aria sectiunii transversale a curentului inainte de orlficiu.

Valorile numerice ~IP pentru diferite valori n

sint date in tabelul 5.1.

Tab~ltll 5.1 '. Va .. lorilecoefic.i~nlului. ~e.~olltractie a jetului <:'P pentru diferite valori n obtinute din formula (5.15)

f'o \ . 0,1 \',0,2 t .. 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
n .:
, .~JI I 0,609 I 0,613.. I 0,618. I 0,623 0,631 0,642 0,656 0,678 0,713 0,785 1,0 Contrnctia cornpleta are loc atunci cind pe-

retii ,(:li~ectori I;1u coincid cu nici una din margi- I Altschul, A. D., Mestnie ghidravliceskie soprotivle·

nile orificiului (orificiul I din fig. 5A), ... niia pri dvijenii viazkih jidkostei, M., Gosenergoizdat, 1962 .

.. 64

Fig. 5.5.

La curgerea apei se poate adopt a cu aproximatie

In cazul contractiei incomplete, coeficientul de debit, dupa N. 1\. Pavlovski, se deterrnina din relatia

~ ~ 1 + 0,4 n',

fLc

(5.16)

Cll /I' = p'{p, unde peste perirnetrul total al oriIlciului, iar p' - acea parte a perimetrului pentru care este eliminat a contractia datorit a peretelui director.

Valorile coelicientului !). In cazul curgerii libere in atmosfera pentru orificiile din Iigurile 5.,3 ~i 5.5 stnt date In tabelul 5.2.

Vatorile coellcleutul ul de debit :.L care pot fj

folosite la calculul aproximativ at constructtllor hidrotehnice (dupa N. N. Pavlovskl)

Tipul or iljciului

Or llicii mid cu contract!e pcrlccta

Oriiicii de dimensiuni medii cu contr actia jetului pc lntregul perirnctru

Orificii de dirncnsluni marl cu contractie i rnperfccta pc intregul perlrnctru

Or iliciilc de fund (iara contract!e pe fund) eu contract!e laterals considerabila Orificii de fund ell contractlc laterals rnoderata

Orificii de fund cu racor dare Iaterala lina Cazuri cxceptionale de racordare Ioarte l lna a orillciului pe Intrcgul perimelru la sccttunea din amonte (cu eondi tia verlflcarl! obligatorii in laborator)

O,GD

O,GS O,iO

D,55-0,iO 0,70-0,75 0,80-0,85

0,90

o b 5 c r vat i e. La calculul golirilor de fund conform schernei din fig. 5.5 trebuie sa se aibji In vedere ca formula debitului pentru curgcrea in atmosfera este a plicabila doar in condltiile in care lnaltirnca deschiderii a < hcr (adinclrnea crltlca).

Valorile debitului specific Q pentru orificii cu aria co = 1 m= stnt date in fig. 5.6.

5 - Indreptar pentru calcine ntdrauttce - cd. 203

2

- I I I I I·'il I . ,
:H I • Ij
I I II
r7
I I
5 ; .' u I
I I I II I( ~
I 1 ,<>.
I <;;>. i <t
" 1<:::" "vL lif.-
O I "",.I-~ H-
I I t. if J "f-
v , 'I "' f-f-
I I
I ; I I
; ill
- 1/ II ;
Ii v
I /_
1/ 1/
II
1/
1/ I
il 1/
II
I/'I I

II VV
f/ VY 1-
'//. VI I I
, 0(i I I I i
I i :! I I I I t 0.
, I I
I 2

I,:;

10

5

c

'.' 'v

5

fig. 5.G. Gralic pcntru dctcrrnlnarea debl tului Q la curgerea l ichidelor prin orificii cu aria (.) = I m? pcntru coefi-

clcnti de debit dllerl]i ;..t. (dupa formula Q = fL .j2gff).

5,3. CURGEREA SUB NIVH

a) Orificii inccate

Debitul prin orificiul tnecat se deterrnina cu formula (fig. 5.7)

Q = :.J.(.}j'2gzu, (5.17)

in care: 'J. este coeficientul de debit; (0) - aria sectiunil orificiului :

_,2

zo=z+~, (5.18)

2g

z - caderea de nivel, Vo = QlD. - viteza de acces, D -aria sectiunii transversale a curentului inainte de orificiu (sectiunea N-N, fig. 5.7). Coeficientii ~J., ?,Z si ~l slnt respectiv de debit, viteza,

Fig. 5. 7. Curgerea prin orliicii inecate.

65

coniractie ~i rezistenta; tn calculele practice se considera ea au aceleasi valori ca ~i la curgerile

in atmosfera. •

Debitul prin orificiul tnecat poate fi determinat ~i eu relatia

Q =fl.lCJ)j2g(H1- H2) = fl.lwj2gz, (5.19) in care fl.1 este eoeficientul de debit, care se calculeaza eu formula'

~

" = - (5.20)

r1 Y2t3m2 -_ e2n2 + ~o + 1 _ 2 ern

In aceasta formula: n este raportul dintre aria orificiului ~i aria sectiunii curentului in amonte de orificiu, adica n = w/n1, iar m - raportul dintre aria sectiunii orificiului ~i aria sectiunii eurentului In aval de orificiu (adica m = w/D.2)' Coeficientul de contractie a vlnei, E, in cazul eurgerii lnecate, practic nu difer a de coeficientul de contractle a jetului la curgerea prin orificiul netnecat.

In cazul orificiului de dimensiuni mici in comparatie eu dimensiunile rezervoarelor (n --) 0 ; m_O)

!-ll=VI:~O' (5.21)

deci coincide cu valoarea coeficientului de debit la curgerea nelnecata (curgerea in atmosfera)

_ .... _---._,..

b) Orlllcll sernlinecate (fig. 5.8)

Debitul prin orificiul sernitnecat de sectiune dreptunghiulara se deterrnina (dupa propunerea lui N. N. Pavlovski) cu formula

Q = a[J.bhj2gHm,

(5.22)

in care: Hill = Ha + HI este Inaltimea deasupra

2

centrului de greutate al orificiului ; a - corectia pentru inecare. Coeficientul de debit f1. se considera ca are aceleasi valori ca in cazul curgerii

~~.~-

1-;:; O!: -

-.:. :/'1 . -

~ j

.. ;::

[Fig. 5.8. Curgcrca prin orificii semiinecate.

In atmosfera. Valorile a se iau din tabelul 5.3, alcatuit de N. N. Pavlovski in Iunctie de lJ = = h,,/ff2 ~i '~= Hdff2 (fig. 5.8).

• I

VaIorile a pentru orificiile semiiuecate (dupa N. N. Pavlosvki)

Tabelul5.3

h·I -. -. ~----~----_7~~=~H~I!~H~2~----._----._----_.----~~-----

'1)=-

n, 0 0,1 02 a 3 a 4 I 05 lOG 07 0,8 0,9

, , , , ,
I ,
0 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
0,1 0,991 0,989 0,987 0,985 0,983 0,981 0,979 0,977 0,975 0,973 _
0,2 0,981 0,977 0,973 O,9G8 O,9ti3 0,958 0,953 0,948 0,943 _ -
0,3 0,970 0,963 O,95G 0,945 0,934 0,922 0,914 0,907 - - -
0,4 0,956 0,947 I 0,932 0,917 0,898 0,879 0,866 - - - _
0,5 0,937 0,923 0,901 0,847 0,840 0,816 - - - _ -
0,6 0,907 0,885 0,845 0,803 O,75G - - - - - _
0,7 0,856 0,817 0,762 0,679 - - - - - - _
0,8 0,776 0,712 0,577 - - - - I - - _ -
0,9 0,612 O,42G - - - - - - - _ _
1,0 - - - - - - - - - - - Ctnd b; ~ ( Hn; HI), se poate efectua calculul fara 0 eroare mare, neglijind inecarea, adica adoptind a :::: 1.

1 Altschul, A. D., 0 koeffitiente rashcda pri istecenii cerez zatopJennoe otverstie, Ghidrotehnika i melioratiia, nr. 12, 1951.

66

5.4. CURGEREA CU NIVEL VARIABIL

Se deterrnina timpul de cobortre (sau de ridicare) a suprafetei libere de la nivelul HI ptna la nivelul H2 la curgerea in atmosfera (fig. 5.9).

- --. ,,-~- ... -~-~- - - _~~o ....... """.::. ~

-

Fig. 5.9. Curgerea eu nivel variabil.

In cazul ariei varia bile a supraletei Iibere [l = f(H)

H, H,

t = ( Q dH (!(li) dfl (5.23)

) Q-p.wf/2gH=) Q-pwj2gH'

H, Ht

In care: Q este debitul afluent in rezervor [care in cazul general variaza in functie de timp Q = = f1(i)]; (0) - aria sectiunii transvers ile a orificiului; f1. - coeficientul de debit al orificiului.

In toate cazurile, daca Q = f1(t), problema sc rezolvii prin metoda insumarii.

- Dacii .Q = const si debitul afluent este constant (Q = const), timpul de golire sau de umplere se deterrnina cu Iorrnula

t = 2~-_[JHI-JH2+Jfjsln "?!_-~!!!.1'

P.W\ 2g v H, _ v fJ ~

(5.24) in care: H. este lnal tirnea pentru care prin oriIiciul (0) trece debitul ega I cu debitul afluent Q,

adica pentru care Q = :J.w J2gHs, de unde

II.=+,.

2g:J."(Ol-

Dad tnaltimea initiala HI> 11." at unci are loc 0 golire, iar dad. HI < H., - are loc 0 urnplere a rezervorului. In ambele cazuri, pentru atingerea de catre suprafala libera u nivelului corespunzator Inaljirnii H" adica H ~ = H 3' este necesar un timp foarte mare t = o: ,

Observatie. Daca HI> H" atuncl ~i H2> H. (~a .li~ita H2 = H,), Daca HI < H" atunei ?i H2 < H, (In limita H2 = H,).

Dad debitul afluent este nul (Q = 0), timpul de golire se afla cu formula

20 ttt: J-

t = -r(" HI - H2)· p.w,,2g

Timpul de golire cornpleta (cind va fi egal cu

(5.25)

t = 2n,fJ-lI = 2nHI = _2_I_r_ llwffg P.") ';2gfI1

(5.26)

qifltli~l

Fig. 5.10.

Fig. 5.11. Hidrogralul debitului r iului in regirn natural.

adica

t = _'!!.Iblill columului initial ill rezercor . debiiul initia! LIt orijiciului

Urnplerea si golirea lacurilor de acurnulare cind [l = f(H) :

- in cazul general, dac.i debitul afluent Q este dat printr-un hidrograf (fig. 5.11) ~i aria oglinzii lacului de acumulare -- prin graficul [l = f(H) (fig. 5.12), tirnpul de golire sau de urnplere a lacului de acumulare se deterrnina prin metoda inlegr arii aproximative cu formula

0,5(.0, + !11-l).J.H

~t=~

O,5(Q, + Q;-l) - fl.W ..j2gH m

(5.27)

in care

H = He + H'-I.

m 2'

- dad debitul afluent este nul (Q = 0), timpul de golire are expresia

1/, H,

t = ~ ( nc:.!_l = ~ C f(H)dH . (5.28)

t~(,)~2g) -J H p.w~2g ) .j H

If, If,

Dad. se cunoaste graficul de varia tie a ariei oglinzii lacului de acumulare in Iunctie de nivel, se poate accepta, Cll aproximatie, in lirnitele de

67

H

Fig. 5.12. Supralata lacului de acurnulare 1.1 oglinda apci.

1a A la B (fig. 5.12) 0 relatie aproxirnativa a = = t(H) = ell", Timpul de scadere a suprafetei Ii bere de la nivelul HI plna la H2 va fi egal cu

t = 2c (JH2n+t _ J H;nH). (5.29)

flw,J2g(n+1) 1 "

Exponentul n si coeficientul c din relatia a =

= eli" se deterrnina cu formulele

I Ql og-

Q;>'- .

n = ---" Sl H " log_l

Hz

Q

c=If" '

in care 01 ~i O2 se afla direct din curba (fig. 5.12) pentru inaltirnile HI ;;i H2.

Coeficientul de debit u trebuie sa fie calculat in prealabil pentru golirea cu diarnetrul D cu considerarea tuturor rezistentelor - locale si distri buite.

I

f.l= .

VI+~~+A ~

La determinarea timpului total de golire a lacului de acumulare t dupa metoda trapezelor sc obtine

t = t, + t2 + 13 + ... + t..

in care: 11' t2, '3' ... sint intervalcle de timp in decursul carora nivelul apei scade respectiv de la HI pina la HI ; de la HI pina la H'"; de la HII pina la H'" etc.

In acest caz, fiecare interval de tirnp separat se deterrnina cu formula

(5.30)

in care

Indicii i ~i (i - 1) corespund momentului final ;;i momentului initial pentru fiecare interval de timp If,

68

5.S. CALCULUL DESCHIDERII STAVILELOR (CURGEREA PE SUB STAVILA TN CANALE)

In lipsa contractiel laterale ~i la 0 latirne b a canalului, viteza in sectiunea contractat a (n-n) (fig. 5.1.'3) este egala CUl

V= cp .J2gH.

V1+E:~ H

(5.31)

iar debitul

(5.32)

Fig. 5.13.

in care ? este coeficientul de corectie, care ia In considerare influenta pierderilor de sarcina. Valorile ? la curgerea pe sub stavile in canale orizontale sint date in tabelul 5.4.

Tabelul 5.4 Funcjia '? = f(rr) 1.1 curgerea pe sub stavile verticale in canale orizontale (dupa A. D.Altschul)

fr =~I 0 10,01 10,0251 0,06 O,IOs~~ mai

? I I,OG I 1,0 I 0,97 I 0,96 O,9G

Valorile coeficientului z de contractie a vine de apa la curgerea pe sub stavila plana ver ticala sint date in tabelul 5.5.

Tabelul 5.5 Valoarea coeficientului de contractle a vinei la curgerea pe sub stavile verticale plane in canale orizontale (dupa N.E. Jukovski)

~ 1 E: II ~ I E: II ~I E: II ~ I E:

0,00 O,GII 0,30 0,625 0,55 0,650 0,80 0,720
0,10 0,615 0,35 0,628 0,60 0,660 0,85 0,745
0,15 0,618 0,40 O,G30 0,65 O,67!;> 0,90 0,780
0,20 0,620 0,45 0,638 0,70 0,690 0,95 0,835
0,25 0,622 0,50 0,645 0,75 0,705 1,00 1,000 1 Altschul, A. D., 0 kocffitiente rashoda pri istecenll ri-pod scita, Sanitarnaia tehnika, nr. 6, 1957.

Fig. 5.14.

In cazul stavilei plane tnclinate cu unghiul ~ fata de orizontala (fig. 5.14) debitul se deterrnina cu formula

Q = fJ.abJ2g(Ho - czr),

(5.33)

in care

Ho = H + "~ . 2g

Coeiicientul 11 este (conform datelor experimentale) egal cu

pentru f3 = 6.3°20' pentru f3 = 45°

p. = 0,74 fJ. = 0,84.

Valorile coeficientului de contr actie ~ ~i ale coeficientului de debit fJ. = q (pentru un coeficient de viteza:p = 0,97) in Iunctie de unghiul ~ sint date in tabelul 5.6.

Tabetul 5.6 'Coeficientut de contractie a vinei z ~i coeficientul

de debit fl. Iunctie de unghlul 13

Coefid ~ ·I----.---___!~:;..,_=g~r ... :..:"d:.:e _ _._--__;_--

eniii 0 30 I 70 90 I 110

e: 1,0 0,80 0,65 0,61 0,588
i.! 0,97 0,78 0,63 0,59 0,57 o b s e r vat i c. La propunerea lui P. G. Kisclev vitcza . de acces t'o poa te fi ncglijata dad

t'o ~ 0,885/z

(5.34)

4. Pentru calcule mal cxactc estc necesar sa se deter(5.35) . mine vitcza de acces

lulnd

Eroarea care apare in acest caz cste de circa 2 %.

La orificiile de fund inchise prin stavile eurbe eu supralata neteda se pot adopta eu aproxirnatie urrnatoarele valori (fig. 5.15)

pentru schema din fig. 5.15, a

cind ~ = 45° fJ. = 0,80-0,85 -

cind f3 = 60° f1. = 0,85-0,90

cind (3 = 90° f1. = 0,90-0,95

pentru schema din fig. 5.15, b

cind ajr ~ 1,0

.u- =0,9,

a

/4//~W///////?:;;;;///,07/;:::>%'l. b

Fig. 5.15.

La curgerea pe sub stavila verticala curbata spre arnonte, coeficientul de contractie verticals a vlnei e = he/a se poate lua egal cu!

e: = __ ....:E,~p __

(5.36)

I + 1,05~

R

ln care: a este deschiderea stavilei ; R - raza de curbura a slavilei ; ~"P - coeficientul de contractie verticals a vlnei la curgerea pe sub stavila plana (vezi tabel 5.5); he - adincimea curentului in aval la 0 distant a egala cu deschiderea stavilei Q.

Exemplu, Sa se determine debitul de apa Q, care curge Iibcr pc sub stavila, daca adincimca apei in amontc de stavila este H =.2 m; dcschidcrea stavilei a = 0,70 m; lalimea orificiului b = 3,0 111.

Rezoloare. I. Sc dcterrnina gradul de strangulate a curcntului

r!=~ = 0,7 = 035'

H 2 "

2. Sc detcrrnlna coeflcicntul de contractie a vinei cu formula (5.15) (vczi, de asernenea, tabelul 5.5)

:;: =0,57 + 0,043 = 0,57 + 0,043 = 0,627;

1,1 -n 1,1 - 0,35

3. L;J curgerea llbera (neinecata) se detcrrnlna debitul cu formula (5.32), adoptind ill prima aproxlmatie 9 = I

Q=9 e: ba.j2 ff= _ 0,627 .3.0,70.

..II + <:n . g ..I I + 0,627' 0,35

·4,43.j2 = 7,45 rns/s :

t' = _g_ = 7,45 = I 24 m/s

o bff 3.2 '

~i numarul Froude pcntru curentul afluent

F - t'~ - 1,24~ - a 0-8

r------ , /.

glf 9,81·2

dupa care, dill tabclul 5.4 sc gase~te cii acestui nurnar Froude ii corcspunde cocliclentul 9 = 0,96 ;

5. In a doua aproxlrnatie, rezulta debitul

Q' = O,96Q = O,9G '7,45 = 7,15 ma/s.

I

1 Vasiliev, O. F., DAN SSSR, 106, nr. 5, 195G.

69

5.6. AJUTAJE ~I CONDUCTE SCURTE (CURGEREA PRIN ORIFICII

IN PERETI GRO~I)

Debitul se determine din formula general a pentru toate ajutajele ~i conductele -scurte

Q = fl(uJ2gH, (5.37)

in care: co esle sectiunea de iesire a orificiului ; H - sarcina hidraulica in dreptul centrului de greutate al orificiului de iesire sau diferenta dintre nivelurile amonte si aval ale apei In cazul ajutajului lnecat : p. - coeficientul de debit corespunz ator sec]i unii de iesire.

Ajutaj cilindric exterior. Lungimea l a ajulajului cu muchia de intrare ascutita trebuie sa fie l ~ 3d. In acest caz, coeficien tii de debi t, vi teza, contractie ~i rezistenta au urrnatoarele valori (in dorneniul rezistcntei patratice)

? = fJ. = 0,82; <: = 1,0 ; ~ = 0,5.

Pierderea de sarcina in ajutajul cilindric exterior reprezinta (in procente)

p = -~- ·100 = 0,5 ·100 = 33%

1 + ~ 1 +0,5

Asadar, pierderile de sarcina prin ajutajesint considerabil mai mari dec it la curgerea prin orificiul in perete sub tire.

Tn ajutaj se forrneaza vacuum. In sectiunea contractata (sectiunea n-n din figura 5.16), vacuurnul atinge valoarea lui maxima

n.; max = (0,75 ... 0,80)H.

(5.38)

Sarcina hidraulica lirnita H l i n; la eurgerea prin ajutaj fi'ira pierderea continuitatii in sectiunea contractata este egala eu

H. - p.ly

l i m -

(0,75 ... 0,80)

(5.39)

De exemplu, la presiune barornetrica normals (760 mm Hg)

Hum = (13 ... 14) rn coloana H20.

a

Fig. 5.16.

In practice se recomanda sa nu se admits n,«> 9 m coloaria apa.

Valorile coeficientilor fl, ?, Z si ~ pentru diferite forme de ajut ajc sint prezentate in tabelul 5.7.

Tabelul 5.7

Valorile coeficientilor de curgere pentru ajutaje (in domeniul rezistentel patratice)

,. Coeficientii
Denurrrirea ajutajelor ~i conditiile de curgere 1 171
i1- 9 ~
I 2 3 5
Aju/aj cilindric
3. Intrare cu muchii ascutite (l ;;, 3d) 0,82 0,82 1,00 0,50
b. Intrarc lina, margine de intrare rotunjita 0,95 0,9-5 1,00 0,06
~I Co Ajutaj cu intrare cu muchii ascutile, inclinat
fata de perete sub unghiul
a ~~ ~= 0° 0,82 - - -
/'~ f3 = 100 0,80 - - -
~= 200 0,78 - - -
-i::+- 13 = 30' 0,76 - - -
& ,_ 13 = 40" 0,75 - - -
~= 500 0,73 - - -
( ~= 60' 0,72 - - -
~~ d. Pentru lungimea ajulajului l ;:. 3d (dupa
.....___~ V. D. Jurin) daca l' = lid
=-»: l'= I 0,62 - - -
l'= 3 0,82 - - -
l'= 5 0,79 - - -
. ". ,1/ l'= 10 0,77 - - -
l'= 25 0,78 - - -
l'= 50 0,64 - - -
l'= 75 0,58 - - -
['= 100 0,55 - - - 70

-.- --.-- .. ----~ ... - ... -.--. _ . ....._~ ......... ~ . .:,: ",'" .. ___... ....... .:J.'

. .

e

Tabelul 5.7 (continuare)

Ajutaj dlindric inferior

a. Cind I> 3d

b. Cind I < 3d

Ajutaj cu convergenlii conlcii

.~ Tn medie pentru unghiul de conicitate (3 = 12-15°

Dependents lui f1. .~i q:> de unghiul de conlcitate (3 este reprezentata prin curba b

0.25!

r'.11---Q5j -:=!~l

~ ... I

\I

Ajutaj conoidal (dupa forma olnei)

a. Pentru conliguratia indicata in desen

b. 0 alta configura tie, dar asernsnatoare cu cea precedents, Iunctie de presiune

Ajutaj de tipul ajutajelor de incendlu

Functie de forma ajutajului

Ajutaje conic diuergenie

a. La un unghi de conicltate de 5-7' in medic

b. De tipul I pentru (3 = 5°

c. De tipul II . .<elementul I - cicloida, II, III, IV ~i V - con, (3 = 5°)

TIp I Tip][ [leme,7te!e

I- 'tJ ~q If J1l 1Y Y

~ ~. c--·~~.~+H·+

t- 0550' b

o . 88d C

b

Pen t r u d i fer i tee 0 n d i t i ide c 0 ns t r u c t i e a ajutajului

a. Ajutajul consta din elementul I

b. Ajutajul consta din elernentele I ~i I I

c. 'Ajutajul consta din elementele, I II ~i I II

d. Ajutajul consta din elernentele I, II, III ~i IV

e. Ajutajul consta din elementele I, II, III, IV ~i V



0,71 0,51

0,94

0,97

3

0,71 0,97

0,96

0,97

1,00 0,53

0,98

1,00

0,97-0,99

0,45-0,50 0,483

0,927 -0,994 1,481-1,5~~ 0,726-0,782 1,893-2,123 0,359-0,402 0,209-0,244

2,055-2,261 0,128-0,140

0,959-0,994 0,959-0,994 1,00

4

5

1,00 0,06

0,09

0,06

de la 0,08 la 0,01

0,45-0,50 1,00 3,94-3,00

0,483 1,00 3,3

o b s e r vat i e. Prima valoare se refer a la scctiunea a -a, iar a doua - la sectiunca de iesire. Valorile coeficientului sint date pentru elemente de luntirne 0,305 m, diametrul in sectiunea a=b d = O,3OG m ~i dlarnetrul in sectlunea de Ieslre a elernentului V d = 0,125 m.

71

5.7. CALCULUL GOLIRILOR DE FUND LA BARAJE .

Gofiri de fund eu diametru constant (fig. 5.17) Formula debitului :

. - pentru curgerea in atmosfera (fig. 10 .. 37)

-D2J- Q = :1.7 2gllo;

.(S.40)

Fig. 5.1'1. Golire de fund eu diametru constant. .

- pentru curgerea sub nivel (fara considerarea caderii de restabilire, vezi § 10.17, ceea ce este admisibil in cazul unei inecari irnpor tante a orificiului ~i pentru 0 latirne a bief ului aval B ~ D)

-D= /Q = :1. z: _ '\ 2gzo.

..4 .

(,3.41) .

Coeficientul de debit ;1. sc deterrnina eu formula

il = Y = i1 -'- ""I' _j_ )['D' ,

~ ,-.., I •

(5.42)

in care ~~ este suma tuturor cocficientilor de rezistent a locala.

Pentru golirea de fund inecata, in formula (5.42) se inglobeaza toate rezisten tele locale, cu exceptia rezistentei la iesire, care se estirneaza prin cifra unu situata in Iata ; astfe!, pentru acest caz, suma coeficlentilor rezistentslor locale este egala cu (I + ~~).

Pentru caleule preJiminare se pot adopta urrnatoarele valori ale coeficientilor de rezistenta :

- Gratare de intrare (daca se prcvad prin proiect)!

,...' )0' ( W)2 r: ( W )2 _ ( D )4

~g = ~ g n ;:::::: I,.) n = 1,0 Dl '

in care: co = r:D2j4 esle suprafata sectiunii golirii de fund; n - suprafatain camera de intrarc (fig. 5.17) ;

72

- Orificiu de intrare (intrare racordata)

~in = 0,05;

Vana lei golire de fund, in Iuncjie de tipul ei ; vana-Iluture la deschidere cornpleta ~ = 0,10;

dad! ti puI vanei nu este eunoscut ~ = 0,20.

Coelicieniul de rezistenta liniara I .. Pentru diametre mari, independent de rnaterialul peretilor conductei se adopts j.,;::; 0,025. In calcule mai exacte ~i in cazul unor conducte de lungime mare, coeficientul j, se deterrnlna cu ajutorul formulelor expuse in capitolul 4.

Pen tru calcule de orientare, -, Ioarte aproxirnative, cind schema constructiva a golirii de fund nu este clarlficata, insa intrarea este racordata. se poate adopta valoarea coeficientului de debit din graficul din fig. 5.18.

,

",

. -~3=+'-'
f\~ -

iJ.
!l=i~ l'\' r- 1--- ,1 }
IL =n·· '
i-t- ts= ' 'OJ
r--.

-
t--
~
......
, l.i-=S

-- -.1 Dr-
, (ll

100

FIg. 5,18.

Pro b Ie rn e p r i vi n d e a leu I u I h id r a u l i c a I g o l i r i l o r de fund:

_ Sa se determine debitul Q cunoscind diametrul D al conductei, lungirnea L ~i sarcina hi-

draulica H; . _ .

- Sa se determine sarcina hidi-~'trlica H cind slnt date diametrul D al conductei, lungimea L ~i debitul Q.

Aceste doua probleme se rezolva printr-un caleul direct al marirnii cautate folosind formula de baza (5.40) ;

- Sa se determine diarnetrul D al golirii de fund cind sirn date debitul Q, sarcina hidraulica H ~i lungimea L a conductei de golire.

Este mai corncda rezolvarea problernei prin metoda graficji, trastnd curba Q = f(D) (fig. 5.19) pentru un ~ir de valor] alese arbitrar ale diarnetrului D1, D~, D3, •• :'

]

Fig. 5.19.

'I
~ : 'r ·1
'J , I I·
I : I /
I
~.~l~ ~I ~I ",<$1 -;-
~, ">'1
t:::\ ~ I / I ,
I /
I I I / " /
: I I / I -;
'; II
1-/ 7 I /
/
1// 71V
J I /
, if // //
TI I ' 7'
., . .. JC

,(}O

... \ .. 1(.1 :J ;-;,' -, ,,' J

l ig. 5.20. Gralic pcnlru detcnuinarca dcbitului golirik'r de fund cilindricc.

Pentru detcrrninarca aproximativa, dar rapda, a diarnctrului, in calcule preliminarc poatc fi Iolosit graficul din Iigura ;).20.

Goliri de fund cu diamctru variabi l (fig. 3.21) Forrnulele debitului :

- pentru curgerea in atrnosfcr a (fig. 10.37)

(3.-1:3)

- pea tru curgerea sub ni vel (golirea de fund tnecata Cll 0 cad:rc de rcstabilirc ncinsemnata, § 10.17)

Q =:.tC!.) /?a7 . (.j.44)

I ~,,-o-o'

in care ;.1 este coeficientul de debit egalcu 1

:.t = (5.45)

I ~/I+~~'

C!)< - aria sectiunii de iesire a conductci, egala cu r:D2/4.

Daca la intrare se instaleaza un gr atar de retinere iar partea de iesire a conductei se arneriajeaza ca ajutaj divergent, atunci

1

IJ. = (5.46)

. V I + ~1( ~: r + «. + ~,-) ( ~2 r + ~<'I'

In care D, Dl ~i Dz slnt indicate In fig. 5.21.

Fig. 5.21. Golire de fund de sectlune variabilii.

Coeficicntii de rezistent a ~ au aceleasi valori ca ~i pcntru golirea de fund cu diametru constant.

Tn calculele orientalive se pot adopta urrnatoarele valori all" coeficientului de debit fl (In ipoteza racordarii hidraulice a elcruentelor constructive ale go1irii de fund ~i a unui unghi de l arglre a conductei ~ = 5-6")

I; f)

20

50

0.:.12

0.17

n, III

0.07

Penlru alle rapoarte {'D, valorile :1. se Val' lua din fig. 5.22.

Excmplu, Sc da Ifo = 10 rn ; drarnclrul guri: de intr are DI = 0,5 Ill; dia mctrul orificiului de icsirc D~ = 1m; lunbill1ca pilrtii dlvergcntc a f,(olirii de fund 1= 10 m. Sa sc determine dcbitul de apa Q.

Adruitcru (pcntru I Dl = 20) cu aproximatlc :.L = 0,32 ~i obtincm

Q = 0,32 '0, 785 ,':?.;' To = 3,5 rni.s.

III acclcasi ccnditii, dcbiiul bolirii de fund cilmdrice ell diamctrul D = 0,5 III va fi ega! cu

. _ :-;0,52 ,-- . ,

Q = O,il-- ,'2g·10 = 1,95 m-s < 3,5 m". S.'

4 .

Pe por tiunea de intrare a golirii de fund, fimctlonlnd ca un ajutaj, sc Iorrneaza vacuum a carui valoare ti,«, = P •• /y poate fi dctcrrnlnata cu ajutorul ecuatiei Bernoulli. Valoarea admisibila a vacuurnului se dctcrmina printr-un calcul special (vezi § 10.19, c).

OJd f1

Fig. 5.22. GraJic pcntru dcterrninarca vaIoriIor a pr oxirnative ale coeficientului de debit :1. pentru golirea de fund de s~c-:

tiuuc variablla (ungiul de divcrgentii ~ = 5 _6°). '

'/3·

5.B. FORMAREA PTLNIILOR LA CURGEREA PRIN ORIFICII

Formarea pilniilor la curgerea prin orificiile mari se constata eel mai frecvent in cazul sarcinii hidraulice mici ~i totdeauna la golirea rezervoarelor. Procesul de curgere se dovedeste in acest caz complicat, legat de rotirea Iichidului in jurul axului pilniei. Intensitatea rotajiei poate fi atit de mare tnctt golul de aer (nucIeul) al pilniei sa strabata intreaga grosime a Iichidului, patrunz ind in orificiul de golire (fig. 5.23). Prin aceasta se rnicsoreaza suprafata activa a orificiului si capacitatea lui de evacuare,

Fig. 5.23.

Fenomenul forrnarii pilniei este studiat foarte putin pina in prezentt, Dam unele relatii de caJcul dupa datele lui V. I. Polikovski ~i R. G. Perclman-.

Sarcina hidraulica critics flrr la care are loc patrundersa nucIeului de aer al pllniei in golirea de fund, sc poate deterrnina din formula lui R. G. Perelman

f! = 0 .S D (.2...)0 .. 3.;

cr ,. /_ ,

,gD

(5.47)

1n care: D este diarnetrul orificiului ; Vn - viteza medie de curgere in sectiunea contractat a fl-fl (fig. 5.24), adica la dislanla de aproximativ 0,5 D sub planul orifici ul ui.

Penlru calculul dupa aceasta formula se poate folosi curba din fig. 5.25. Sarcina hidraulica critica calculata cu formula (5.47) caractertzeazs curgerea eu pilnie nestabila. Pllnia stabila apare la sarcina hidraulica

H « 0 36 D (....5!..)0.67

""" /-.

,gD

(5.48)

1 Altschul, !'-: D., Margolin, i\I. ~., Vliianie vihrevih voronok na koeffltlCnt rashoda pri isticcnii jidkosti iz otvcrsfi i "Ghidrotchniceskoe stroitelstvo" nr. 6 1968. '

2 Polikovski, V. I., Perelman, R. G. Voronkoobrazovanie v jidkostl s otkritoi poverhnostiu ~\. Gosenergolzdat 1959. ' , . ,

74

Fig. 5.24.

2.0

n

c.

Her ,I .1
7f
:; ~'~t ~

~ /
V
/
~V v.
V!J o

10

20

30

Zig. 5.25. Grafic pentru deterrnlnarea iniiltimii critice (orificii orizontalc).

Cind se cunosc viteza Vo ~i diarnetrul orificiului D, se poate afla din grafic raportul Hcr/D

calculind raportul volJ gD. Daca H < Hen pilnia de aer patrunde in orificiu.

Exernplu, Diarnetrul golirii de fund D = [ m, iar debitul de apa Q= 3 m3/s. Sa se determine [a ce sarcina hidrau[icii lIer va avea loc plitrunderea aerulul in orificiu ~i dad este posibila patrunderca aerulul [a debitul da t, in cazul clnd curgerea are loc direct in a trnosfcra.

Rezolcare. l. Sc dcterrnina viteza de curgcre in scc]!unca contractata n - tt (fig. 5.24)

1'Q = .!l_ = Q = __ 4_'3 __ = 6 m/s;

We e ... D3/4· 0.64'3,14.[3

2. Se afla sarcina hidraullca eriticii

( Vo )0.63 (6 )0.55

Her = O,5D ,- = O,5'1.J9,8f:T =0,72 m;

'{gD 9,81'1

3. Se deterrnlna, in continuarc, sarcina hidraulica neeesara pentru trecerea prin orificiu a debitulul dat Q = 3 rns/s

H= ~=' 32 = 1,92m> 0,72 m.

fL2w22g (0,62 ,0,785)2,2, 9,81

AsUel, sarcina hidraulieii efectivii H este mal mare dedt II" ~i nil va avea loc piitrunderea pilniei in arificiu. OrificiuJ este suf icient de adinc.

Dad orificiu) este situat in peretele vertical in imediata vecinatate a fundului, verificarea posibilitatii de antrenare a aerului prin vortex

- - -- --- ,# -. - -. - • --_ "'......... '- " -.-- - - --~ ~.i{,~ 'I'

~

6 5

" 3

He; )
u y
/, I
/
2
/ Vonf
I vv- , o

5 IV 15 20 2J

n

Fig. 5,26. Grafic pcntru determinarca inal\imii criticc (orificii vcrticale).

in orificiu se electueaza ca in cazul precedent, dar eu utilizarea graiicului din fig. 5.26. In acelasi caz, daca orificiul este situat departe de fund, calculul se efectueaza analog cu calculul golirii de fund, dupa graficul din fig. 5.2;).

La curgerea pe sub stavile este posibila formarea de vortexuri ill collurile dintre stavila ~i pile (fig. 5.27)1. Vortexurile cele mai puternice sc formeaz a in cazul pilelor scurte a carer lungiinc nu depaseste 0,6 ... 0,8 din l alirnea dcschiderii.

In cazul pilclor lungi !1U sc produc vorlcxuri puternice : in accst caz vortcxurilc sc Ionncaz a

dear in Iala st avilei.

-

Apartnd initial la distanja l = 0,2 It de )imita amonte a stavilei, vor texul se deplaseaza spre arnonte : distanta dintre axa verticals a vor iexului si stavila cste l = (0,8-0,8;')) h (h este adincirnea muchici <1\"31 a st avilci sub nivelul suprafejei

libcre).

CAPITOlUL 6

DEVERSOARE

6.1. NOTATIIlE FOLOSITE ~I PRINCIPAlA FORMULA DE CAlCUL

H si z sint sarcina hidraulica si caderea (denivelarea) la deversor; Ho ~i 2'0 - sarcina hidraulica ~i caderea (denivelarea) la deversor Cll considerarea vitezei de acces

I t'~ • t'A

flo = H ,. - Sl Zo = z + -' ,

2g . 2g

1 Isaakean, S. M., .Jzvestiia AN Arrneanskol SSR", 8, nr. 2, 1955.

Vo = _g_ - viteza de acees, respectiv viteza medie C!)

in Iata deversorulul. (:) - aria sectiunii de curgere a tntregului curent in sectiunea A-A (fig. 6.1);

{J".n ~i p." - lnallimca peretelui dcversor in bieful arnonte ~i bieful aval;

b - latirnea deversorului (lungimea pragului). Deversoarele se impart In trei tipuri principale:

- deversor eu muchie ascutil a ;

_ deversor cu profil practic (pere]i deversori) cu sccjiune transversal a de forme diferite ;

75

deversor cu prag lat.

Fiecare deversor, in Iunctie de configuratia lui in plan ~i de pozitia in albie, poate fi rectiliniu sau curbiliniu (In particular, inelar); frontal, perpendicular pe axul albiei; oblic, adica situat in planul curgerii sub un unghi fata de axul albiei sau lateral. In alar a de aceasta, in Iunctie de forma deschiderii, fiecare deversor poate fi dreptunghiular, trapezoidal, triunghiular ~i curbiliniu (in particular, para bolic).

Formula de baza pentru calculul deversoarelor de toate tipurile are urrnatoarea expresie

Q = mbJ2gff~/~ (6.l)

sau

(6.2)

in care m estc coeficientul de debit adimensional, diferit pentru diferite tipuri de deversoare ~i pentru diferite conditii de Iunctionare a acestora.

Asupra valorii debitului Q au 0 influerita subst antiala viteza de acces, contractia laterala ~i inecarea din bieful aval. Deversorul se nurneste neinecat dad nivelul apei din bieful aval nu influenteaza curgerea. In formula (6.l) influen]a vitezei de acces Vo este luata in considerare prin intermediul lui Ho.

Tn calcule preliminare se pot adopta urrnatoarele valori ale coeficientului m pentru deversoarele

neinecate .

- deversorul cu muchie ascutita m = 0,42 ;

- deversorul de profil practic fara vacuum

m = 0,45;

. .:.__ deversorul de profil practic cu vacuum m = 0,50;

- deversorul cu prag lat m = 0,35.

Valori mai precise ale coeficientului m sint indicate mai jos pentru fiecare tip de deversor in parte.

Valoarea debitului specific, care revine pentru 1 m din lungimea pragului deversor, calculata cu formula

76

20 Ii [m)

IJ

II I m'o.JJ.~
I~U 040" - v. v.
OY~" V:~
I-- -f- 050 j:<
_. t-,
-- 1-- . ~ ~

~ - '-~ -l1= - ~
f-
. -f-- ~
I
I
--f--- I 1 i--
r-~, I EJ- -- - - 'T -1
1,-. I ·_ill'~1 U. ~ I
.. 1/ J

2

2 J" 5

iJ

2u' SO 10 50 ,l'tJ

q/'iIX':lj

Fig. 6.2. Gralic pentru dctcrminarea debitului q = Qlb = = mJ2gH3/2,

pentru diferite valori m, este data in figura 6.2 ~i tabelul 6.1.

Tabelul 6.1 Debitul specific (pe 1 m de lungime) al deversorului pentru difcrite valori ale sarclnli H ~i diferite valorl

ale coelicientilor de debit q = !l = m .j2g H3/~ [rns/s -rn]

b .

If,1n

In

0,35

040

045

0,50

0,10 0,049 0,056 0,063 0,070
0,20 0,139 0,158 0,178 0,198
0,30 0,255 0,291 0,328 0,364
0,40 0,395 0,452 0,508 0,565
0,50 0,54!) 0,628 0,706 0.785
0,60 0,721 0,824 0,927 1,030
0,70 0,906 1,060 1,165 1,295
O,eO 1,109 1,268 1.426 1,585
0,90 1,323 1.512 1,701 1,840
1,00 1,550 1,772 1,993 2,215
1,10 1,778 2,044 2,299 2,555
1,30 2,296 2,624 2,952 3,280
1,50 2,849 3,256 3,663 4,070
1,70 3,487 3,928 4,419 4.910
2,00 4,382 5,008 5,634 6,260
2,50 6,127 7,005 7,878 8,756
3,00 8,053 9,273 10,36 11,51
3,50 10,15 11,60 13,25 14,50
4,00 12,40 14,18 15,94 17,72
5,00 17,33 19,81 22,28 24,76
6,00 22,78 26,05 29,30 32,56
7,00 28,71 32,82 36,91 41,02
8,00 35,08 40,10 45,10 50,13
9,00 41,85 47,84 53,79 59,81
10,00 49,01 56,03 63,02 70,04 o b s e r vat i l : 1. Pentru dclcrmlnarea debitulul deversorului Q clnd este data latlrnca lui b, valorile din tabel trebuie lnrnultite eu b. De exernplu, cind b = 15 m; In = = 0,40; H = 2,5 m aflarn Q = 7,005 X 15 = 105,07 m3/s;

2. Pentru dcterminarea debitului specific q 1a alte valori ale coellcientului de debit m, datele din tabel q trebuie Inrnul ti te cu raportul mpmclrn,ab' De exempl~, sa se determine q ctnd m = 0,38 . ~i H = 2,5 m. Aflam q = =qtab·mpr esc lm.«, = 7,005 ·0,38/0,40 = 6,66 m-/s.m.

6.2. FORMELE PRINCIPALE ALE LAMEI DEVERSANTE

Lama deversanta liberii se Iorrneaz a cine! aerul patrunde sub lama, adica p = pat (fig. 6.3, a).

Lamele depresionate ~i tnecate se Iorrneaza atunci ctnd spatiul de sub lama nu cornunica cu atmosfera. Lamaantreneaza (aspira) aerul ~i creeaza vacuum, astfel tnctt presiunea sub lama devine P < Pat (fig. 6.3, b ~i c).

Lama lipita (aderata) se forrneaza in cazurile speciale, de exemplu, cind sarcina hidraulica creste treptat de la zero ~i cind aerul nu poate patrunde sub lama (fig. 6 .. 3, d).

~-

L,;',r,:i derersaaia

{iplfa ..

d

Fig, 6,3.

Stabilitatca [ICeS tor forme ale lamei este dilerita. Lama lipitii are stabilitatea minima; in cazul desprinderii de pe pcretele deversor ea trece in lama depresionat a ~i nu revine in situatia ini[ialji. Cea mai stabilii este lama liber a in cazul asigurarii admisiei aerului sub lama.

Lama ondulat a se Iormeaza cind zlp ~ ~ 0;,15 ... 0,20 (fig. 6.3, e). Dupa Norrnele J\\inisterului Centralelor Electrice U. R.S.S. din 1951, rezulta dt

- pentru zlp ;::: 0,15 are loc asa-nurnitul ,.regim de suprafata";

- pentru zlp > 0,30 are loc ,.regimul de fund", ctnd nu mai apare .Jarna ondulat a'":

- pentru 0,15 < zlp < 0,30 miscarea este nestabila si in acest caz devine posibil aut regimul de suprafata Cll lama ondulat a, cit ~i regirnul de fund.

Forma lamei libere, dlstributia vitezelor ~i presiunilor in sectiunea contractata sint indicate in fig. 6.4 .

. Pentru construirea profilului larnei libere stnt date in tabelul 6.2. valorile coordonatelor x ~i y ale pinzelor superioara ~i inlerioara la 0 sarcina hidraulica egala cu H = I m (fig. 6.5).

Fig. 6.4.

Tabelut B.«

Valorile coordonatelor x ~i y pentru construirea profilulul lamel libere [clnd H = I) conform Normelor Ministerulul Centralelor Electrlce U.R.S.S. din 1951

y y
x Pinza I Pinza x Ptnza I Pinza
inlerloara super ioara i nferioara superioarji
a lamei a la mei a lamei II lamei
- II
-3,00 - -0,997 0,70 +0,009 -O,5W
-2,00 - -0,987 0,75 0,035 -0,538
-1,50 - -0,980 G,80 0,063 -0,506
-1,00 - -0,963 0,85 0,094 -0,472
-0,751 - -0,951 0,90 0,129 -O,43G
-0,50 - --0,932 0,95 0,1(;5 -0,398
-0,25 -- -O,89G 1,00 0,202 -0,357
-0,001 -0,000 -0,851 1,10 0,290 --0,27
+0,05 -0,059 -n,Ra9 1,20 0,38 -0,18
0,10 -0.08!i -O,82G 1,:lO n,'l7 --0.08
0,1.'1 -n.IOI -0,811 1,40 (j,53 -t-O,OJ
0,20 --0,169 -0,795 I,f,() n.m 0,14
0.25 -0,112 -0,779 I ,CO 0,82 0.27
0,30 -0,111 -O,7l;2 1,70 0,95 0,41
0,35 -0,106 -0,744 1,80 1,09 0,55
0,40 -0,097 - 0,724 1,90 1,25 0,70
0,45 -0,085 -0,703 2,00 1,41 o.s:
0,50 -0,071 -0,680 II 2,25 l,fH 1,30
0,55 -0,054 -0,654 2,5n 2,34 1,80
0,60 -0,035 -O,G27 2,7.5 2,8(; 2,32
0,65 -0,013 0,599 3,00 3,40 2.86 o b s c r vat i e. Coordona te le sint date pcntru In:il· timea fl = I (In Grice unlta]] de rn.isur a). Pcntru constrllirea proli lulul larnei libere , toate cifrele din tabel trebuie lnrnul tite ell valoarea acestei inal [irni.

'J'

Fig. 6.5.

.77

6.3. DEVERSORUL CU PERETE SUBTIRE (CU MUCHIE ASCUTITA)

Formula de calcul este (6.2)

Q =mbj2gH3/2

a) Deversorul neinecat

Pentru deversorul neinecat Hidi contractie laterala, in cazul lamei libere ~i a vitezei de acces neglijabile, conform datelor experirnentale, coeficientul de debit se deterrnina din formula Bazin

° 40- -L 0,0027

m = rno = , 0 I -H

(6.3)

sau conform NormeIor Ministerulul CentraIelor Electrice U.R.S.S. din 1951, daca H;;:. 0,10 si H ~ 2p

m = mo = 0,402 + 0,054 _!!_ , (6 .. 3, a)

P.m

in care: H este sarcina hidraulica, In m ; P"nl - tnaltlrnea peretelui deversor, In m.

Daca viteza de acces este mare, coelicientul de debit creste si pcate fi deterrninat eu formula Bazin

m = m.m, = (0,405 + O,~7) [I + O,5.j

ff~ ]

(1/ + p)2 ,

(6.3, b)

In care, prin urmare

H~ m=I+055---

1 '(f/ + p)2

Astfel, influenta vitezei de acces este Iuatii in considerare prin coeficientul suplimentar m..

Valorile numerice ale eoeficientului de debit, determinate cu formula (6.3, b), sint date In tabelul 6.3.

Tab.!llll 6.:3 Valorile coeficientul ui de debit m pentru deversorul neinecat cu perete sub lire fiira coutractle 1 ateral a, obtlnute din formula (6.3, b)

Inaltlmea H. I Inaltimea pHetelui deversor :' m

m 0,2 I 0,3 I 0,5 I 0,8 I I,::J I co

0,05 O,4fi9! 0,464 0,461 0,460 0,459 1 0,459

0,06 0,463 0,4:37 0,453 0,451 0,450 0,450

0,08 0,458 0,449 0,443 0,441 0,439 0,439

0,10 0,458 0,447 0,439 0,43.,) 0,433 0.432

0,12 0,461 0,447 0,436 0432 0,429 0,428

0,14 0,464 0,448 0,436 0:430 O,42G 0,424

0,18 0,472 0,453 0,436 0,428 0,423 0,420

0,22 0,480 0,459 0,439 0,428 0,421 0,417

0,26 0,488 0,467 0,442 0,429 0,420 0,415

0,30 0,496 0,471 0,446 0,431 0,420 0,414

0,40 I - I 0.48G °O',44~ZI 0.4371 O,4~~ 0,412

0,50 - 0,499 u 0,444 0,4_:> 0,410

0,70 - - 0,485 0,458 0;432 0,409

78

In prezenta contractiei Iaterale, coeficientul de debit poate fi deterrninat cu formula

- ' , - [0 40- + 0.0027 0 03 B - 'l

m - mOm! - , D -_ - , --.

H B

. [ i + 0,5.5 ( ~ r (H f~ prJ. (6.4)

La deterrninarea coeficicntului de debit cu formula (6.4) se ia In considerare, concomitent, at it infl uen fa contractiei iaterale, cit ~i influen fa vitezei de acees, unde b este Iatimea tuturor orificiiIor In functiune.

b) Deversorul lnecat

Deversorul devine tnecat In urmatoarele conditii :

- cind nivelul biefului avaI estc situat rnai sus de pragul deversorului, deci ctnd caderea z este mai mica dectt inaltimea H

z <H;

- conjugarea larnei deversanle cu biefuI aval are loc Cll salt hidraulic. In acest caz , caderea relativa (zip",.) trebuie sa fie rnai micii decit valoarea ei critica (z/Pa,)cr:

(zip",) < (z p".L.

Valoarea criticii a ciideril relative (zipa..)cr depinde de coeficientul de debit 1/10 ~i de valoarea sarcinii hidraulice relative /liP",. Valorile (z.'p~,)" slnt date In tabelul 6.4.

~I I

TLlot'ilil 6.4 Valoarea critidi a ciid"rii relative (Zip •• .). r = i(ff'p •. ·)

I lip.,

0.42 I 0,891°,84 0,80 0,78 0.76 0,73 0,73 O,7G 0,8:2
0,461 0,88 0,82 0,78 0,76 0,74 0,71 n,70 0,73 0,79
0,48 0,86 I 0,80 O,7t) 0,74 0,71 0,68 0,f;7 0,70 O,7d In calculele preliminare se poate consirlera in rnedie (z(P"..)cr ~ 0,75.

Coelicientul de debit pentru deversorul lnecat cu muchie ascutit a se deterrnina. de obicei, cu formula lui Bazin

m = m"I,O')(1 + (),2~),\3/: = m'«, (6.5)

P., V}[

In care: n, estc adincirnea de inecare (iig. 6.6) ; Pal' - Inaltimea perelelui deversor : H ~i z - sarcina hidraulica ~i caderea pe deversor ; m' - coeficientul determinat din formula (6.3, a) sau, respectiv, in cazul contractiei laterale, din formula (6.4); a - coeficientul de inecare.

J. -------~

-=---1-' -~ - '" y

- ::::: - - - - __ "< -:.::-1 - --- ---

.1. ':::.__ ,,_t- - --

..... - - - -

Fif;.6.6.

Valorile coeficientului de inecare

a = 1,05 (1 + 0,2 ~):.. 3/ z P •• V H

stnt date in tabelul 6 .. 5.

Tabellll 6.5

Valorile eoeficientului de ineeare a a deversorulul

cu perete subtlre Iunctie de adincimea relativa de ineeare (h./p •• ) ~I caderea retatlva zip ••

I I hJp~

z P •• 000 10051 0 10 10 15 1020 I 030 1050 I 0,70 I I

, , , , , , ,
0,05 1,05 0,84 0,74 0,68 0,64 0,58 0,52 0,48 0,45
0,10 1,05 0,93 0,85 0,80 0,76 0,70 0,64 0,60 0,57
0,20 1,05 0,98 0,94 0,90 0,87 0,82 0,76 0,72 0,69
0,40 1,05 1,02 0,99 0,97 0,95 0,92 0,88 0,85 0,83
0,70 1,05 1,04 1,02 1,01 1,00 0,99 0,96 0,95 0,94 Conform Normelor Ministerului Cenlralelor Electrice U.R.S.S. din 1951, formula (6.5) este aplicabila in cazul 1,90> H/Pa r > 0,15 ~i 1,6 ~ ~ hn/Pa. > O.

Inclinarea peretelui deversor mareste coeficientul de debit dad. este in sensu I curgerii (fig.6.7,a) si ll rnicsoreaza daca este in sens opus (fig. 6.7, b).

. .

LI

b

Fig. 6.7.

Coeficientul de debit mlnel = k -m, un de : In estc coeficientul de debi t de baza, deterrninat cu formulele (6.3) ~i (6.4) etc., iar k este factorul de corectie pentru considerarea influentei lnclinarii peretelui. Valorile k sint date in tabelul 6.6.

Tabelul 6.6 Valorile factorul ui k = !nIne/ill Iunc[ie de 1/ p (Notmele Mlnlsterului Centralelor Eleetrice U.R.S.S.,1951)

Sensu I de tncllnare I II p

a peretelul 1/3 I 2'3 11/1 I 2/1 I 4/1 I 511

Jnc1inare in sensu I

eurentuIui (fig. G.7,a) 1,05 1,09 I,ll 1,13 1,10 1,09 Incllnare in sens invers

curentulul (fig. 6.7,b) 0,96 0,93 0,91

6.4. DEVERSOARELE CU PROFIL PRACTIC

a) Relatli de baza

Deversoarele cu profil practic pot fi tmpartite in doua grupuri:

- grupul I - deversoare curbilinii: a) fara vacuum ~i b) cu vacuum;

- grupul II - deversoare poligonale. Formula de calcul'

(6.6)

in care: Ho = H + v~!2g, iar Vo = viteza de acces.

Coeficientul de debit depinde substantial de, forma profilului deversorului ~i variaza in limite largi de la m = 0,30 la m ~ 0,57 (valorile III pentru clteva profile tntllnite mai frecvent se prezinta mai jos). Pentru fiecare profil, coeficientul de debit depinde de sarcina hidraulica, adica III = f(H). Capacitatea de evacuare cea mal mare ~i respectiv coeficientul de debit eel mai mare ll au deversoarele cu profil curbiliniu cu vacuum. Coeficientul de debi t atlnge la aceste deversoare m ~ 0,57. Dintre profilele curbilinii fadi vacuum, 0 mare importan tii practice 0 me profilul construit dupa forma lamel libere, insa lntruc itva IiIrgit pentru asigurarea curgerii far~l desprindere de deversor (fig. 6.8). Coeficientul de debit al unui asernenea profil atinge valoarea III = 0,49.

o b s e r vat i e. Acest cociiclent m = 0,49 se determini! din eocficientul de debit m., pentru dcversorul ell rnuchie ascutita, prin lnloculrea sarcinil hidraulice de calcul Ifl (a deversorului cu rnuchie ascutita), cu sarcina hldraullca de calcul 112 (3 deversorului ClI prom curbillnlu). Deoarece H~ = O,89H1 (fig. 6.8, a), iar dupa Bazin rno = 0,405 + + 0,003/ H ~ 0,41 (clnd H = 1m), obtinem in contlnuare

Q = rnub,!2gHil'2 = mb/'igHf.!.,

a

Fif;.6.8.

1 In formula (G.6) ~i in continuarc, coeficientlll m ia in conslderare numai forma profilului deversorului,

79

a

de unde

~i prin urmare

m=~=O,49. (O,89)~'2

Influenta vitezei de aeees in calculul deversorului cu profil practie din formula principal a de calcul (6.6) este luata in eonsiderare prin termenul H~/2. Conform Normelor Ministerului Centralelor Electrice al U.R.S.S. din 1951, se recornanda sa se efectueze calculul eu considerarea vitezei de acces dupa formula

Q = m b 12a1f3/2

0" <> ,

in care coeficientul mo se deterrnina eu ajulorul diagrarnei speciale din figura 6.9, in Iunctie de coeficientul m, corespunzator profilului de calcul

dat si de coeficien tul v" = H

, II + Pam

In locul formulei (6.6), uneori este comod sa se foloseasca formula

Q = mo[1 +0,55( H ')2]b . .j2gH~(2 =

If + [J"m

(6.S)

rezultatul obtinut fiind aproape identic ell eel rezultat din formula (6.G).

Conform Normelor ,\\inisterului Centralelor Electrice al U.R.S.S. din 1951, ~iteza de acces ponte fi neglijatii dad! .oam> 4BH, unde .0,"71 este aria sectiunii transversale a bieiului amonte :

B = Eb - l atirnea Irontului deversor si If - sarcina hidraulica 13 deversor.

Conform propunerii lui P. G. Kiselev, viteza de acces sc poate negJija cind

v() < 0,73-1,0 [m/s]

sau c ind

0,5 0.48

m ......... <, "- ""1l.L- f----
~ ""\,'0::> y_ f----
- .~ " "- ,'I.: ~o r--
<, ~"- ~ ,;,-
r- -=:::::::: t!{6' '\. .J' r--
r- :-=::::: ~{;--- <, <, ."-
....... r-, .v .v
~ """'" f!!!---- <, ,,-, t-..\.'\:
r-, <, ,,"
~ <, " """ ~\
" .v ,"\\
- "-= ~ " .v ,,'lj
r-... <, <, 1'.."- ,,"
~ r--.. r-, <, ,'\. .
........ r-, ~
~ - ....... ."-
I-- .............. <,
m. -rJ.J? f".. .................
.,..._ r-- =-v.~
- 0.46

a~4 0.42 W,

. 0.38 aJS D.J!; 0.32 0.30

0.2

0.8

[0

0.4 0,5

Fig. 6,9.

80

In care

v~ = O,361.jfl [mjs],

(6.9)

ccea ce corespunde unei precizii de calcul de aproxirnativ 1-2%.

Valorile v~ stnt indicate in tabelul G.7.

Tabelul 6.7 Valorile t'~ = 0,361 "Hfullclie de sarcina H a deversorutul

-_

H,m I ll~, rn/s II H, m v~, rn/s II II, m t'~, m/s
1 0,361 4 0,723 7 0,995
3 0,510 5 0,810 8 1,020
2 0,026 6 0,815 9 1,085
10 1,142 Inlluen]a contractiei laterale se ia in considerare prin introducerea in formula principal a de calcul a deversorului (6.6), a coeficientului de contractie z

(6.10)

Q = mlJc..,/2gHg/2, (G.10')

in care: E depinde de conditiile de acces : be = = zb - este latimc .. efectiva " a deversorului.

Coeficientul de contractie z se deterrnina din formula Francis-Creager

(; = I -- 0,1 n~ flu, (6.11)

b

in care: ~ este coclicicnlul de baz a al culcelor deversorului la intrare sau al capetelor pilelor : 11 - nurnarul de contractli laterale.

Dupa datele lui N. l'\. Pavlovski, formula (G. 1 I) este aplicabila pentru llo/b :::; I,D. Este indicat sa se limiteze aplicarea Iorrnulei francis (G.II) la conditia Ho/b :::; 113.

A. R. Berezinski mentioneazii pe baza cercet arilor sale ea formula (6.11) exagereaza substantial, In unele eazuri practice importante, influenta contractiei asupra valorii debitului ~i propune S8 se ia in considerare influenta contractiei laterale prin coeficientul de debit al deversorului, determinat cu formula

(6.12)

in care: mo este coeficientul de debit care depinde de profilul deversorului ; coeficicntul I( ia In considerare at it influcnta contractiei curentului la trecerea prin constructie, cit ~i caracteristica geometrica a deversorului p l H .

Coeficientul K S0 calculeaz a cu formula

K = 1 - _-:::=O'=IO:=::::- .. ,1/ ~ (I - 1-) , (6.13)

31 P V

'V o,2+fi

,

tn care: p, n. l ~i 13 stnt respectiv inl:iitimea pragului, sarcina hidraulica la deversor, H1timea pragului ~i li1timea curentului in bieful amonte :

pentru I I B < 0,2 se adopta I I B = 0,2 ;

pentru p jH > 3,0 se adopt a p l H = 3,0. Astfel, valoarea minima a coeficientului K

corespunde cazului pl H = ° ~i l l B = 0,2: Kmln = = 0,91.

Daca frontul deversor este tmpar tit in n deschideri ~i latirnea pilelor intermediare este d, raportul

B 1+ d

Pentru tntregul front deversor se poate adopta in medie

K m = K(/I - 2) + 2Ko , n

(6.13')

in care: K este valoarea coeficientului pentru deschlderile intermediare; 1(0 - idem pentru deschiderile laterale si n - nurnarul de deschideri.

Conform Normelor Ministerului Centralelor Electrice al V.R.S.S. din 1951, coeficientul de contractie lateral a in situatia cu 0 deschidere se deterrnina cu formula

(6.14)

In care ~ este coeficientul de forma al pilelor laterale (se adopt a conform fig. 6.10).

a

b

c

Fig. 6.10.

Dacii deversorul const a din n deschideri, fiecare cu latirnea b, separate prin pile Intermediare de grosime egala d, atunci pentru latimea biefului arnonte

B> n(b + d) !!.3_ ~ (0,85 .. 0,90),

Ho

coeficientul de contractie laterala <: se determinii cu formula

z =.1 - 0,2 ~ + (/1 + I)~o. flo, (6.14')

n b

in care coeficientul ~ se ia din tabelul 6.8 ~i 6.9, Iunctie de amplasarea pilei in plan, adica Iunctie de marirnea a (fig. 6.11) ~i Iunctie de forma eapului amonte.

6 - Indreptar pentru calcule ntdrautice - cd. 203

T'abelul 6.8 .

Valoarea coeilclentului ~ dill formula (6.14') pentru hal Ho < 0,75 (dupa datete lui A. S. Oflterov)

Forma avanbeculul a/Ho
0,5 . 0
Droptunghlulara (fig. 6.10,a) 0,20 0,40 0,80 .
Rotunda (fig. 6.10, b; c) 0,15 0,30 0,45 .
Ascutitii (fig. 6.10, d) 0,10 0,15 0,25 Tabrlul 6.9 Yalorlle coellclentulul ;0 din formula (6.14')

pentru 1I.IHo > 0,75 (dupa datele Iul A. S.OfI1erov)

Configuratla in plan a capete-I hn! Ho

lor amonte ~i aval ale pilei 0,751 0,80 I 0,851 0,90 10,95'

Avanbecul ~i ar ierbecul
dreptunghlulare (fig.
6.10, a) 0,80 0,86 0,92 0,98 1,0
Avanbocul ~i arierbecul rc-
tunde (fig. 6.10, b; c) 0,45 0,51 0,57 0,63 0,69
Avanbecul ~i arierbecul
ascutlte (iig. 6.10, d) 0,25 0,32 0,39 0,46 0,53 o b s e r vat i e. In cazul de fala, valoarea -debitulul deplnde de conltguratia alit a avanbecului cit ~i a arierbecului pilei.

a

Plan

Fig. 6.11.

Inlluenta lnecarii! asupra capacltatii de evacuare a deversorului eu profil practic depinde de tipul peretelui deversor.

Pentru deversoarele f<ira vacuum, de forma curbilinie, conditiile de tnecare stnt aceleasi ea ~i pentru deversorul eu perete subtire, adica deversorul este Inecat dad:

z < H (fig. 6.12);

Fig. 6.12.

1 Mai amanuntit despre condltlile de dcsprlndere ~i lnecarc a saltulul hidraullc vezl. cap. 9 .. Mi~area neunl-. forma a Iichldelor in albiile deschise" ~i cap. 10 .Hidraullca constructlllor".

'81

_;; 2..0 (~~r .

..':

I

I I !

. ~< .. .: ~::. " ..

I I I

I I i I ~ - i , I

.: -~' ".~ ~;:.

I i I

.' .. - ..... --.:

~5

I I , I

I! :

I i I

I I I

I I Ill- . I -t- I .

! : ;'~I~,_j : ;~ : t; , '

7, I

II 1

J I I,;

:": .....

'1

H

", ·l·-~

1.25

I'

!.: .. :: .. t:-,

-

, ,

I I '.

\ I -"'m=D.1,5

I 'm: 0.48, I ~' , :. .::

10

1.5

2.0 -. 2.5

Ii

, I I

.. i I I

I; I IIi: i

I; I-I r I I

4.0

5.0

I I

, '

3.0

fig. G.13. Diag\amA pcntru dctcrminarca vaJorii criticc II- ciidcrii rcla live (z/P •• ).,= f(H/P·a,·). Cur bclc ell cccllcknlll m ~ 0,42; 0,45; 0,48 sc rd('rii la cazul curgerii peste. dcversoarc cu perc]! subtir! {I .dc profiJ prr.ciic;· 'la calculul lor s-a' ar'optat ,'<p =,0,95. Cur bclc . eu coeficientii.m = 0,35, 0,385 se refer a la cazu] curgcrll peste dcverscarcle cu . prag 1;;i,Cind. <p = '0,90

.~', -. . .'~i 0,95. " .. " .:

. _ '.,' }onJugar~<I_ cu. )i~ftH ,a\[JI, _~lre' Ioc icu salt. hidraulic inecat. Verificarea acestei co.iic}itii .~~ poate face Cll rela [ia

(Z!PUi.) < (z/P",.)cr; valoatea-'critka~:a cadcrii relative (z/{J,; .. ),:r cstc

data in graffelir'JiR fig. 6.13. .

Debitul deversorului. inecat "SC' del crmiriii Cll

formula . - -

-'--Q' = mr;b!¥h_H3/2. (6. Hi)

Valorile coeficientului de lnecare pcntru profilu] far-a vacuum slntTndicate, dupa N. N. PavJovski, 1n tabelul '6:10 ~i conform Normclor [\\i-

:,:.::'-; ."_-'- ... ------ .... Tab~lul-:p.10

,_'_ ~~.';:;~~5·'~: . :',_.=:i_. ,~. _.'.~ ."~ •• _'"

VatDrl1e ,·coeUcie.hful.ui . de =lnecare . 0'" pcntru ', deversoarete fiira vacuum eu profit practlc (d~~~,~at~l.~ l~i_N~, ~~,PIl:~l_~'is_~j}

" r .- 11~;J~o:'1 _.
-
h.IHo a Iz,/ flo G G
....
0,00 1,000 . .0,35 _ 0,9(13 0,70 0,85G
0,05 0,996-- . _ '0;40' .0,956 0,75 0,821 :; -: ~ -~.: :
0,10 0,991 p,45 .'. P,948 0,80 0,778
0,15 0,986 '0,50.::- P,937 0,85 0,709
0,20 0,981 055: 0923 0,90 0,621
0,25 0,976 -":::a:g(j 0;007 0,95 0,438
0,30 0,970 0,65. : -: 0,886 1,00 0,000 nisterului :<Centralelor . Electrlee ral-.Usk.S'S. din l~?!\7:~!n.-fa?,elul 6:J!,i.ph~culn,~i; iJ!:g~~f!~~l1 ~dir(

figura 6.14. :> .. : ;.: ..

Tabelu[6j}

Valorlle coeficientul ui deineeare G pentru .

deversoarete fara vacuum cu profit practic (conform Normetor Ministerului Centralelor Elecfrice U.R.S.S., 1951)

G

o.oo 1,000 0,35 0,988 0,70 0,933
0,05 0,999 0,40 0,983 O.Ti· Q,910-0,800
0,10 0,998 0,45 ' 0,978. 0;80-- - 0,760
0,15 0,997 '.' 0,50.'- 0,972 . 0,85 0,700
0,20 0,996 - .. 0,55'·. 0,965 0,90 0,590
0,25 0,994,:. 0,60 0.,957 • 0,95" 0,410
0,30 0,991,,' 0,65 0,947' 1,00 . 0,000 Pentru deversoarele cu vacuum eu profile cireulare'siellptice, conformcercetarilor VODGHEO (A.' t-.C~Aht.i.fin:, ~i N. P.: kQ~anbY)" 'prima conditie in-dicXfa iri~r'sttsse -modiIi~a '~i -de'ver~o~ul"de\:j~~

Frg:B;r4: Diagnlrriil pentru deterrninarea coefjclentulul de

inecare a = {(hl/Ho). ,',

rig. (1.15.

:necat pentru z ~ 1,15 H; conditia a doua r iiruine a fel ca ~i pentru deversoarele fara vacuum.

Pentru deversoarele poligonale, apropiatc ca forma de deversorul cu prag lat (de cxemplu, fig. 6.15), coneli tia de tnecare poate sa coinci da Cll conditiile de inecare a deversorului cu prag lat, adica deversorul va fi inecat ctnd

t > Par + hen

in care: hrr este adincimea criticii, care penlru albia dreptunghiular a poate fi determinatfi cu formula

hel" = V : ( ; r = \!~;2.

b) Deversorul cu profit curbiliniu fUrl! vacuum Construirea profilului deversorului Cll profit curbiliniu (fig. 6.16) se ponte face Iolosind t abeluI 6.12 sau t abelul 6.1:3.

o~. -----<!.

r

.

Fi~. ll.lti.

TLi/Jd It! 6. / :!

Coordouatete profilului dcvcrsorul ui de tip ii, lara vacuum peutru sarcina 11= ) (dupii datel e l ui Creager - Otiterov)

x I !J
'3,0 2,824
'1,1 3,01:3
3 .) 3,2U7
,-
3,3 3,4U;)
3,4 3,G09
3,5 3,81::!
3,G 01.031
3,7 4.249
3,8 4,471
3.9 4.698
4,0 4,938 O,D O,I2li 1,0 O,25G I 2.0 1,235
0,1 O,03G 1,1 O,3:!1 ' :!,I 1,3W
O,:! U,OU7 1,2 0,394 » » 1,508
-,-
0,3 0,000 1,3 0,475 2,3 I,G53
0,4 0,006 1,4 O,5G4 ~,4 1,894
0.5 0,027 1,5 O,G61 2,5 1,9GO
n,G 0,060 1,6 0,764 2,6 2,122
0,7 0,100 1,7 0,873 2,7 2,289
0,8 0,146 1,8 0,987 2,8 2,402
0,9 0,198 1,9 1,108 2,9 2,640 o b 5 e r v a tic. Coordonatelc sint date pcntru sarcina H = 1 (in orice unitii\i de rnasura). Pentr u construirea pruIrlului barajului la sarcina prolectata, valoarca 11 pr, toa te cifrele din tabcl trebuie tnmultltc cu valoarea "I'"

In cazul profilului B (fig. 6.16), supralata vcrticala de barare se gase~te la distanta a de axa Oy. stabilita din conditii constructive. Tot din

:Tabeiul f.J3 Coordonateie profi luI uf deversorul ul de tip B

fara vacuum (fig. 6.16) pentru H = 1 (dupa

date) e t ui Creager)

y

o.o 0,043 0,4 U,023 1,2 0,480 3,0 3,06
0,1 0,010 0,6 0,090 1,4 0,665 3,5 4,08
0') 0,000 0,8 0,189 1,7 0,992 3,0 5,24
,-
0,3 0,005 1,0 0,321 2,0 1,377 4,5 6,58
2,5 2,14 conditii constructive rezult a ~i unghiul de tesire ex al acesteia (In fig. 6.16 unghi ul ex s-a I ua t egal ell 45e)..

Construirea profilului barajului se face dupa schema indicat a in fig. 6.17. Curba AB se construieste prirr coordonate (ta belele 6.12 sl 6.13). Dupii aceea, din punclele A ~i B se due dreptele fill, de partea bielului arnonte sub unghiul exl fata de orizontalii ~i n'n' de partea bieiului aval sub unghiul ex2' Unghiurile ex! ~i ex2 se stabllesc din conslderente constructive.

o b 5 C r v at i c. G. T. Dmitriev it calcula t eoordonatele prol ilului f5rii vacuum pc calc teoretica. Acestecoordonate coincid practic ell ccor donate le Creagcr-Oliterov pentru profilul A (fig. (j.lt;).

Racordarca paramen t ului aval al deversorului cu albia biefului se face dupa schema prczentat a 111 fig. G.11, far:l treaptii la panta inierioar a, sau dupfi schema prezenlatii in fig. 6.17, cu treapt a. Pcntru racordare lin.i estc ncccsar ca 111 arnbele cazuri curbele A B ~i CD ale profilului deversorului sa se rucordcze In punctcle B ~i C prin dreapta tangentii BC. Dacii lipseste por tiunca rectilinie Be ~i punctele B ~i C coincid, atunci curbele superioarii ~i inlcrioar.i trcbuic sa aibii 0 tangent a cornuna in punctul tie racor dare (punctul de inflexiune).

Parten in ierioarfi a profilului deversorului se poate trasa dupa lin arc de cere cu raza R. Valoarea acestei raze se stubileste, de obicei, III Iunctie de inal [irnea barajului ~i de sarcina hidraulica

Fig. 6.17.

83

, (tabel : 6.14). In afadi de aceasta, R se poate adopta conform NormelorMinisterulul Centralelor Electrice din 1951.

Tabellil 6,14 Valorile razelor de racordare R Iunctle de sarcina

pe deversor H ~I inalfimea barajului deversor p,,,,

p I H, m

~' I I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9

10 3,0 4,2 5,4 6,5 7,5 8,5 9,6 10,6 11,6
20 4,0 6,0 9,7 8,9 10,0 11,0 12,2 13,3 14,3
30 4,5 7,5 9,7 11,0 12,4 13,5 14,7 15,8 16,8
40 4,7 8,4 11,0 13,0 14,5 15,8 17,0 18,0 19,0
, 50 4,8 8,8 12,2 14,5 16,5 '18,0 19,2 20,3 21,3
60 4,9 8,9 13,0 15,5 18,0 20,0 21,2 22,2 23,2 Coeiicieniul de debit. Pentru profilul A (fig. 6.16), 'N. N. Pavlovski ia coeficientul de debit egal cu -m 0,49, iar pentru profilul B, m ~ 0,48. Acesti 'coeficienti corespund cu sarcina hidraulica de .proiect H pro pentru care este eonstruit profilul 'deversorului pe baza coordonatelor indicate in -tabelele 6.12 ~i 6.13. Dad pentru acest deversor

tnaltlmea Iarnei deversante in conditii de exploatare- variaz a, atunci variaz a si coeficientul de

debit. '

Cincl In altitnea H < H pro N. N. Pavlovski rccornanda S[l se aplice:

pentru profilul A

nz= 0,49/0,785 + 0,25 _!!_}

t II P'

nz= 0,49lO,88 + 0,12 _!!_)

lip,

daca .i: :( 0,8

u ;

(G.16)

dad! 0,8<_!!_ < 1,0

H P'

pentru profilul B nz= 0,48 (0,805 + 0,31 ...!!_)

, Hp,

dad _!!_ =0 1-05

H ' ,

sr

(G. I 7)

2yH

nz=0,48 -

. Hp,

d v /I Or:

aca -> .o.

Hi"

Pentru Inaltirni H> fI pr deversorul devine Cll vacuum si coeficien tul lui c1e debi t crestc. Pentru estimarea corecta a influentei vacuurnului, coeficientul de debit trebuie determinat prin experimentare in laborator.

Conform cerceUirilor .lui A. S. Ofiterov (VODGHEO) pentru sarcini hidraulice in Iimltele 0,2 < <H/Hpr<I,5, coeficientul de debit se deterrnina cu formula

m = fnpr [0,805 + 0,245 _!!_ - 0,05 (.!!_)2], (6. 18)

ffp, Hp,

in care: r1zpr este coeficientul de debit pentru 0 sarcina hidraulica egaUi eu H pro adica pentru sarcina hidraulica pentru care este construit profilul dat (0,49 sau 0,48).

Conform cercetarilor lui N. P. Rozanov, pentru aceleasi limite

, til = fllpr [a + (l - a) V If ], (6.19)

"I"

in care: a = 0,778 - 0,00175 IX (aici IX este unghiul de inclinare a pararnentului amonte al deversorului fata de orizontala, in grade).

Pentru un paramentvertical IX = 90° si, prin urrnare, a = 0,62 ~i

( Y:lli)

nz= tnpr 0,62+0,38 - .

HI"

(6. 19')

Valorile coeficientului m sint date fn tabelul 6.15, ~i in fig. 6.18.

Tabelul 6.15 Valorile coeficientului de debit nz pentru H < Hp,

I a dcversorul cu profit flira vacuum dupa formulele:

N. N. Pavlovski (6.16), A. S. Ollterov (6.18)

~i N. P. Rozanov «(6.19) (s-au considerat m., = 0,49 pentru profit ul A ~i nzp, = 0,48 pentru profit ul 8)

v f . . Dupa formUla/ Dupa for- .
Dura orrnula lUI!\. I' ASIa 1 . N P
filii", N P I ki UI.. mu UI . .
. JV ovs '1 Oiiterov Rozanov
Profil A I Profil B Profit A
0') 0,409 0,416 0,417 0,413
,-
0,4 0,434 0,446 0,439 0,441
0,5 0,440 0,461 - -
n,G 0,458 0,467 0,458 0,461
0,7 0,470 0,471 - -
0,8 0,483 0,47.5 0,47.5 0,477
0,9 0,487 0,478 - -
1,0 0,490 0,480 0,490 0,490 Conform Norrnelor Ministerului Centralelor Electrice din U.R.S.S. din 1951, pentru profilul rara vacuum, construit dupii coordonatele CreagerOliterov, se recomanda cJeterminarea coeficientului de debit dupa formula lui N.N. Pavlovski

(6.20)

1 In c<;ndi\ii de exploatare a ccnstructlei, nivelul apei Fig. 6.18. Valorile coeficientului nz Iunctie de sarcina

In bleful arnonto var iaza uncori in 1 imite loarte I argi. deversorului nz = {(HI H p,)'

84

- . - ... ~-__, ........ ---- ...... - ... -"",~ ..... ,"~~, .. '------~ ..

in care : coeficientul mpr = 0,504; coeflcientul c, (coeficientul de forma) se ia in functie de unghiurile OCl ~i OC2 ~i de valoarea C/Pam din tabelul 6.16,

Tabelul 6.16 Valorlle coeflclentul ul de forma a, ill formula

(6.20) pentru profilul fara vacuum (fig. 6.17) constrult dupa coordonatele Creager - Oflterov (conform Normelor Mlnisterulul Centralelor Electrice U.R.S.S., 1951)

elpam
CXI' CX2' I 0,3 I I 0,9 I
grade grade 0,0 0,6 1,0
15 15 0,880· 0,878 0,855 0,850 0,933
30 0,910 0,908 0,885 0,880 0,974
45 0,924 0,922 0,899 0,892 0,993
60 0,927 0,925 0,902 0,895 1,000
35 15 0,905 0,904 0,898 0,907 0,933
30 0,940 0,939 0,932 0,940 0,974
45 0,957 0,956 0,949 0,956 0,993
60 0,961 0,960 0,954 0,962 1,000
55 15 0,925 0,933 0,922 0,927 0,933
30 0,962 0,962 0,960 0,964 0,974
45 0,981 0,981 0,980 0,983 0,993
60 0,985 0,985 0,984 P,989 1,000
75 15 0,930 0,930 0,930 0,930 0,933
30 0,972 0,972 0,972 0,972 0,974
45, 0,992 0,992 0,992 0,992 ,0,993
60- . ' 0,998 ' 0,998 0,998 0,999 l,OOO , '0 b s c rev at i e. Pcntru unghiurilc 0:1 > 75° independent de valoarea rapor tului c/Pam se adopts urmatoarcle valori ale coeficientulul de forma:

, cx. =' 15° ' al = 0 933· 0:. = '30e at"-= 0,974

cx; = 45 a, = 0:993; a; = GO a, = 1,000.

l~r coeficientul C,t<' (coeficientul de variatie a sarcinii hidrauIice) - in functie de unghiul OCI ~i de raportul H /H pr dupa datele din tabelul 6.17.

Tobelul 6.17 Valorile coellcieutut ui de varlatie a sarcinii

hidraul ice a,,, di n formul a (6.20) peutru profit ul fara vacuum (fig. 6.17) constrult dupa coordonatete Creager - Ofi!erov (conform Normelor Ministerului Centralelor Electrice, U.R.S.S., 1951)

I ~,g~~

HI H pr ---;-----7--=:._---:------

15 40 6.5 90

0,2 0,897 0,897 0,859 0,842
0,3 0,918 0,903 0,889 0,974
0,4 0,934 0,923 0,912 0,900
0,5 0,948 0,940 0,931 0,922
0,6 0,961 0,954 0,947 0,940
0,7 0,972 0,967 0,962 0,957
0,8 0,982 0,979 0,976 0,973
0,9 0,991 0,990 0,988 0,987
1,0 1,000 1,000 1,000 1,000
1,5 1,036 1,042 1,048 1,054
2,0 1,046 1,076 1,087 1,099 o b s e r vat i e. Valorile interrnediare se pot adcpta prin lntcrpolare liniara.

-:i.~ L - - _ _i7r~'(' .... ' ;:--~_ ",J - -II '.

L_ .

/I',

i if

Fig. 6.19.

Pentru profil uI cu cap (fig. 6.19), coeficientul de debit se ia

cind b>3 H - ca pentru profiluI din fig. 6.11

(ocl = 900) ;

clnd b<3 H - cu aproximativ 2% mai mic. In cazul unui palier orizontal MM' pe corenament (fig. 6.20) cu l atirnea ",0,5 H, coeficientul de debit m se rnicsoreaza cu aproxirnativ ~%. In acest caz, coeficientuI de debit se poate determina, de asemenea, din formula lui A. P. Berezinski (6.12).

c) Dcversorul eu profil eurbiliniu cu vacuum Cele mai bine studiate sint profilele cu creasta circularii sau elipticii (fig. 6.21 ~i 6.22). Conform

...!L ,. '. ,

j ~ie;I~C'-7'ZOfl!(J:

- ~~V/,YN~""/">"""'" -

~ ~'~\""

I \.

. '

y

Fig. 6.20. Coronamcnt cu palier.

Fig. 6.21.

Fig. 6.22.

85

D

,'J'

Fig, 6,23,

cercetarilor de laborator electuate de N. P, Rozanov(VODGHEO), cel mai bun dintre profilurile curbilinii cu vacuum este profilul eliptic ctnd b la = 2 ~i b]a =.3. Tn acest caz, cind p ir, = 9,4, coeficientul de debit III este egal cu

In = 0,552-0,554,

tn care r este asa-nurnita raza Iictiva, care reprezinta raza cercului inscris in conturul trapezoidal ABeD (fig. 6.2.3). Evident ca pentru deversorul cu creasts circularj raza Iictiva este ~gala cu raza reala.

Pentru construirea profilului deversorului se Ioloseste tabelul 6.18. Amplasarea axelor de coordonate este indicata in fig. 6.2:3.

Tabclul 6,/8 Coordonalele profilului cu vacuum al barajelor deversoarc de forma clrculara ~i eliptica a coronarnentut ui (figurilc 6,21 ~i 6,22) (dupd datele lui N. P. Rozanov)

':; b! a = I (core- I
B narnent circular) b:a= 2 bla = 3
t)
.t::
... ::l I· , ,
Zc.. x y x y x !I
I -1,000 1,000 -0,692 0,830 - 0,472 0,629
2 -0,736 0,330 -0,560 0,248 -O,3G8 0,189
3 0,000 0,000 Q,OQO ,0,000 ' 0,000 0,000
4 0,585 0,208 0,629 '6,220' 0,541 0,173
5 1,377 1,302 1,242 O-;730~,. 1,0:22 0,50:3
6 2,43·1 2,896 1,682 1,278 1,456 0,8001
7 3,670 4,717 2,327. 2,246 1,855 1,32D
8 5,462 7,42,1 2,956 .1,789' 2,240 1,792
9 - - 4,450 5,430 2,!380 2,270
10 - - 5,299 6,704 3,193 3,214
II - - 6,195 8,048 4,685 5,45.1
12 - - 7,767 10.403 5,561 6,767
13 - - 8,994 12,246 6,422 8,088
14 - - 10,208 14,067, , 7,998 10,442
15 - - 11,724 10,370 9,222 12,258
16 - - 13,3G:5 18,803 10,438 14,082
.' .
17 - - - - 11,591 16,352
18 - - - - 13,587 18,805 .0 b s e r vat.i e; 5=09rdona tele' x ~i y stnt date pentru prcff lul I:U razav ffel!~. r, = I. Pentru obt inerea ccordonatelor. c~ 0 al.la raaa fietiva r; IODte valorile din tabel trebuie IIlI1lUI(lte ell valo<lrcil.datii pcntru r;.

86

Coeficientul de debit pentru profilele cu vacuum

este egal in medie cu .

In = 0,55-0,57.

Valorile coeficienlului m pentru crestele circulare ~i eliptice sint date in tabelul 6.19.Pelltru crestele eliptice, III este mai mare decit pentru crcstele circulare cu aproximativ 2-.3%, iar valoa rea vacuumul ui, dimpotri v a, este ceva rnai mica.

Tabelul 6.19 Valoarea coeficieulul ui de debit ni penlru diferile valor! ale raportului semiaxelor el ipsei bl a

pentru diferite valori fIo'r, (dupa datete I ui N. P. Rozanov)

III m
Ho'r, b,'a= +'a=2Ib/a=3 Holr, b,'a= Ilbla=2Ibia=
1,0 0,486 0,487 0,495 2,2 0,533 0,548 0,551
1,2 0,497 0,509 0,509 2,4 0,538 0,554 0,557
1,4 0,506 0,512 0,520 2,6 0,543 0,560 0,562
1,6 0,513 0,521 0,530 2,8 0,549 0,565 0,566
1,8 0,521 0,531 0,537 3,0 0,553 0,569 0,570
2,0 O,!32G 0,540 0,514 3,2 0,557 0,573 0,575
3,4 0,560 0,577 0,577 3

La proiectarea profilelor cu vacuum A. N. Ahutin a propus sa nu se admita valoarea vacuumului mai mare de 6-7 m col. apa, iar valoarea raportului de caleul Hoir, mai mare decit3,4-3,6;

pentru constructiile irnportante Hoi'" sa~nlCfie

mai mare decit .3-:3,:3. '

Valoarea maxima a vacuumului sub lama rcprezinta, conform cercet arilor lui N. P. 'Roianov:

pe~tru deversoarelc cu creasta circulara.

Iz[(lf = (1,.39 - 1,58)Ho; iar cu crcasbirliptica, ".:'

.!l,;;c':=:·(l ,27 ·_'_:_.1,5.5}ffo .. dadib fa -:2) .

. . . ' . -.~ . . -

~i ' ..

-·--~hirii-= (1.-.34':~:l;6.3j~o-daca ~!a··= 3., ..

, Valorile vacuumului relativ (a'dic;a--a-'tnarirllii hrnr/Ho) pentru deversorul cu creasta .eliptica sint

date .in. tabelul 6:20. .

Conditiile de .inccare a' dcocrsoaretor Cll vacuum

(fig .. 6:.24'). ~:: .

Prima condi tie

z ~ H + 0,15 H A dou a conditie

zip < (zlp)cro

~ .. --.- ,\~"

,

-

Tobelul: 6.20 Valoareavacuuhlli.lul retativ h.a~f Ho' pentru deversoarele cu coronamenteliptic (dupa datele VODGHEO)

H/r, ',1 b/a~3
(eIi,psa) ;'
" 1,0
0,474 -
1,2 0,571 0,000 0,059
1,4 0,647 0,162 0,211 .,
1,6' . 0,675. ,0,311 6,351
1,8 0,859 0,454 0,490
2,0 O,!)62 .p,597." , O,63( _,
2,2 1,057 ' 0,734 . 0;789
2,4 1,138 0,887 . 0,928
-, .2,6 1,224 1,018. .' 1,060
2,8 1,309 1,147 1,197·
3,0 1,388 . 1,274 I,HO ::::~------"'T f Y

. Fig. 6.24.

Valoarea coeficientului de lnecare a pentru deversoarele cu vacuum este data in tabelul 6.21.

Tabelul 6.21

Valoril e coeficlentul ui de luecare G pentru deversoarele cu vacuum (dupa dah~le lui N. P. Rozanov)

h.ff! G 'II h,JH
.-00;15 1,000. 0,20
-0,10 0,999 0,30
:0;00 0,990 0,40
,0;10 :; 0,971 .o.so
: 0,940 0,895 0,845 .

0,788

0,6!Y"; 0,'1.23: .. 0,7010;642 0,80 l' ·0,538' O,90~0,390 ;;;,'{,~:; ~ (};OQO

--"'::-.: .... :::::.. . s..:

d) Deversoarele eu profU·poHgqna.L .. <·: :'.' ;

~. ~ .- - : .... _.-'" .... ~; - _-_. " _- .. , _

.. Deversoarele , cu .. p.rofiI:· poligonal' iSe :·'j~:~~l.n.esc,

mal des',' de doufi tipuri : : .

- eu profil dreptunghiular; .

:-'::_', cu: profil traj:iez6idai. ...... .. ':','

,. 'Pentru' 'profilele' 'arep:tuhgliitilar'e~ daca 'deversorul nu este lnecat sl nu are loe 0 contractie laterala, N. N ... Pavlovski: .recoaranda- sase:.·considere coeficlentul de .deb~dupa Bazin) .astfel

"'-"':"" dn'(]d/-:>'Z c: . -', ':.' .: -:: ,.". '.

. m = (0,405 +'O,~3 }[_i+ 0;55 (' .~: p' r],'

ctnd H < 2 c

in ~ 0,42(0,70 + 0,183 H !c)/

(6.21)

, r:

_, ~ , ...

'.F ;.

.,

Fig. 6.25.

in care: If ~i p-slnJ sarcina hidraulica-j! tnaltirnea C!ITIQnte a -pereteluideversor : c :._ grosimea crestei deversorului (fig.6~25).

Formula (6.21) se aplicii eu conditia

Hie ... !2'-0,5.

. Clnd . Hlc;» 2, inlluen]a .groshnii .. peretelui asupra debituluieste foarte mica; clnd H [c <,.(J;5 deversorul trebuie eonsideratca un deversor -cu un prag lat. Cind muchiadeacces a deversorului este .rotunjita, coeficientul de debit. cre~te,su .

aproxirnativ 5%. .

. . Pentru prolilele trapezoidale, coeficientul de debit depinde de raportul dintre sarclnaIildrauli<;a. H~i grosirnea.crestei c,precum~i de tncllnarea paramentilor amonte si avalvadica decoeficlenjii de Taluz ms« ~i fllav (fig, 6.25), unde ".

': 'Coeficientul de rdebit pentru deversorul :,'ne:iriedt :~~ prom Irapezoldal sepoate' ~l!? ::~Qrt.o~m tabelului . 6'.22.

Tabelul 6.22

•. o, o,.VaJ.orU e. cocflclentul ui de- debltpentru deversorut .. , ~eJn~c<;t.(l~ p!.Qfjl trap~~QJd.~ n ifLi.pa, Ql!feJ e) gl~: :l'!: pa,:lov$¥I)

CO"k','"' d, "ill'l e :COCficiNi': die 'd,bi, 'IDC:

.~_~n~:··~l :~,.r;,::~= _,:~:::!~;:~c~+..t!{~,5

p/H

0,5';0,5-" O,43·20~210,4b::':"O,3~'O.36-0,35

1,0 . 0 0,44'" 0;42 0,40

";Z;tf'" . 0 0,43 0,41 0,39

3-5

2-3

.. ~ ; .' ~ .
0 I 0',42 0,40 0,38
0 2 0,40 0,38 0,36
3 0 0,42. 0,40 0,38
4 ·0 0,41. _. Q!39 0,37
5 0 .. 0,40 .. .0,38 0,36
-to 0 0,3~ .0,36 0,35
0 "'3' 0,39 0,37 0,35
0 5 0,37 0,35 0,34
0 10 0,35 0,34 0,33
'137 1-2

6.5. DEVERSORUL CU PRAG LAT

Se numests deversor cu prag lat deversorul cu coronament orizontal pentru care c >. (2_-3)H (fig. 6.26). Tn practica se adopts, de obicei, valoarea c a pragului orizontal in limitele c=(3-IO)H. Pentru valori foarte mari ale lui c(c ~ H), curgerea in lungul pragului trebuie conslderata ca 0 curgere tntr-un canal cu fund. orizontal:

Fig. 6.26.

Conform Norrnelor i'linisterului CentralelorElectrice din U.R.S.S. 'din 1951, pentru c < 2 H la eonstrucjiile din c1asele II I, V ~i pentru c «: 15 H Ja coilstruc(iile din c1asele I ~iII, calculul se efechieaza . dupa formulele deversorului cu prag lat.

. Conditiile de inecare. De obicei, se corisidera ca deversorul .este iriecat cind caderea z < H - hero adlca adlncimea de inecare h. > he, (fig. 6.27). Irracest caz, adincimea la prag se adopta egala cu adincirnea de inecarehll• Cind hit < hen deversorul este nelnecat.

j\\ai exact, sc poate considcra cil inecarea deversorului are lee cind z < Ho - (her + z"), adica atunci cind h ; > (he, + z"), unde 'z" . este caderea de rc stabilire a sarcinii hidraulice (fig. 6.28), determinata cu formula lui P. G. Kiselev

z"

(6.22)

g

in care: Ver ~i L'a" sint, respectiv, viteza critica (adici1 viteza la adincimea critica) ~i viteza in albie dupa deversor (in bieful aval).

7

Fig. 6.27.

Fig, 6,28,

68

Dupa P. G. Kiselev, drept criteriu de inecare a deversorului cu prag lat serveste inegalitatea

hn ~ 1,25 her.

Daca h ; > 1,25 he" deversorul este inecat, dad! li; < 1,25 h,., deversorul nu este inecat.

Deversorul neinecat. Adincimea la prag se ia,

de obicei, egala eu adincimea critica

h h 292 _3/-

= a = - __ Ho = V 2m2Ho::::::0,6Ho, (6.2.3)

I + 2712 .

in care: ? este coeficientul de viteza : m - coeficientul de debit.

Debitul, cu 'considerarea vitezei de acces, se deterrnina cu formula

sau

Q = lV1bHg12, (6.25)

in care M = m J2g.

Valorile coeficientilor y, nt ~i M slnt date tn tabelul 6.23. Pentru calcule orientative, se poate adopts ? = 0,92 ~i m = 0,3[5.

Ttibelu[ 6.23 Valorile coeficlentitor 9, m, i\J ~i k = It/If.

pcntru deversorul cu prag lat [dupa N. N. Pavlovski)

Condiliilc de curgcre .1 ?'I III I M I ·k ..

. Tn lipsa rczistente lor hidrau-
lice 0,385 1,70 0,667
Clod forma de admisie este
'bine a Ieasa 0,95 0,365 1,62 0,645
Prag cu muchie de admisie
rotunj ita 0,92 0,350 1,55 0,630
,\Iul;hia de admisic tqita 0,88 0,335 1,48 0,610
,\\uchia de admisle ner otunjits
(margine ascutlta) 0,85 0,320 1,42 0,590
Tn condltll hidraulice de ad.
rnisie nefavorabile (rnuchia
de admisie ascuUta ~i ne-
uniforma) 0,80 0,300 1,33 0,060 Deoersorul inecai. Adincimea la prag se ia, in acest caz, egala cu adincimea de inecare, adica lt = h,..

Debitul se deterrnina cu formula

Q = ybh"j2g(Ho - h,,) = ?bhnj2gzo, (6.26) in care Zo = Ho - h ; sau cu formula

Q = f1lGbJ2gHgI2,

(6.27)

in care: '.) este eoeficientul de viteza : G - coeficientul (Ie Inecare care depinde de raportuJ h,,/Ho.

Valorile (J stnt date in tabelul 6.24 dupa datele lui 1'\. N. Pavlovski.

Tabclld 6.21 Valoarea coeficicntul ui de inccare G pcntru deversoare cu prag lat (dupa N. N. Pavlovski)

0,70 1,000 0,90 0,739 0,980
0,75 0,974 0,92 0,676 0,990
0,80 0,928 0,94 0,598 0,995
0,&1 0,889 0,95 0,552 0,997
0,85 ·a,855 0.96 0,499 . 0,998
0,87 (},815 . 0,97 0,436 0,999 0,360 0,257 0.183 0.142 0.116 0,082

Daca viteza pc pragul deversorului tnecat este t', atunci caderea e (remuul in Iata constructiei) va fi egala cu

: .·1 [12. • tl~

Z =--- -, (6.28)

'(2 2g 2g'

sau, rnai exact (cu considerarea restabilirii sarc.n! hidraulice)

I t'::! t'~ C~I,:,. --- ~'n

Z = -- - --- -'----

92 2;; 2g of!

(6.28')

in care L'o, V, Va" sint, respectiv, viteza rle acces (in bieful amonte), viteza pc pragul deversorului ~i' viteza in albic dupa dcvcrsor (in bieful a\"31).

Tn cazul in care aria sectiunii transversale a curentului in Iata dcversorului cste mare, se neglijcaza viteza de acees ("'o'=:::: 0) ~i formula (6.28) devine

I t,2 Z=--. 92. 2g

(6.28")

Conlornt. .. cercetarilor lui . A.. R-- Berezinski (VOOGHEO, 1950), coeficieniuldc debit al deversorului cu prag lat pentru 2,5 < cjH ~10 si ° < pjH<.3 poate .H .<;alc_ulai cu [ormulele ~_ '

cind mllchia-d:eaccesestc· rotunjita

. p' - , 3--

---.-_ II

m = 0,:36 + 0,01----

(6.29)

1.2 +_1.5_!!_ "

cind muehia de acces este dreptunghiular a

3 _.J!.... 1/

III = 0,:32 + 0,01 OAG+0.75_'~ II

(6.29')

- -

Pentru p iH > 3 urrneaza sa sc adoptc III = 0,:36 cind ruuchia esleroturrjtta 5i Ill·~ 0,32 cind -t1111·

chia estc asculit a. ' .'-

. Dupa A. R. Bcrezinski, -de~'~;'-;~flil'cu prar;

lat devine Tnecat' cirrd -·h,~/ HI» O;S-;--c6eflCientul

de inccare se deteruiina din tabelul 6.25.

Tabcl1l1 625 R. Bcrezi~lsk!L ..

Valorile cocficicnfului de inccarc (J pcntru devcrsoare cu prilg lilt (dupa A.
h •. 110 0,80 0,8:2 0,84 0,86 0,88 1 0.90 0,92 .' 0,94
e 1,0 O,S9 0,97 O,!?5 0,90 \ o.s: 0,72 0,70 Luarea in considerate a contractiei laterale se face la fel ea ~i in cazul deversoarelor eu profil practic.

Dupa A. R. Berezinski, atit penlru deversorul cu profil practic curbiliniu, cit ~i pentru deversorul cu prag lat, coeficientul de contractie laterala <; este egal cu

,~l- V" p V!(l- !)

0,2 +H

Formula (6.30) este valabila pentru bjB>0,2 ~i pjH <:3. Cind bjB < 0,2 se adopt a bIB = 0,2, iar cind p/H > 3 se adopts p/H = 3. Coeficientul C(

(6.30)

1 0,951 O,9G 1 0,g-71 0,98

I 0,65 I 0,59 I 0,50 I O,~

este 0,10 in cazul formei line a pilelor interrnediare ~i 'a culeelor laterale si 0,19 pentru forme dreptunghiulare.

Conform Normelor Ministerului ·C(ntralelor Electrice din U.R.S.S .. din 1951, la calculul deversorului cu prag lat trebuie sa se pIece de la schemele de ealcul din figurile 6.29 ~i 6.30; deversorul trebuic considerat inecat (fig. 6.30) daca

(6.-31 )

in care n este un coeficient : 0,75 :::;; n :::;; 0,8.3-0,87.

Cocficientul n se 1<1' din diagrams intocmita dupa formula lui R. R. Ciugaev (fig. 6.31), con-

form careia '

n = {(v, m),

89

o

.J

Fig. 6.29'. Scheme de calcul pentru deversorul neincca t~cu prag lat.

Fig. 6.30. Schema de calcul penlru deversorul inecat.

in care: m este coeficientuJ de debit, iar marirnea

bh.

V=-,

n •.

unde: b esle latimea deversorului (Iungimea pragului); li; ~i .nav stnt, respectiv, adincimea de lnecare ~i aria sectiunil de curgere in bieful aval.

90

:-., Coeficientul de debit. I Dad deversorul nu este inecat, atunci conform Normelor Ministerului Centralelor Eledrice din U.R.S.S. din 1951, debitul se determinf cu formula generaUi (6.24); coeficientul de debit se deterrnina In acest.caz in modul

urrnator:-. )"::. . ','.-.' .'.

- La lntocmirea temei 'deproiectare sau in prima aproximare Ia alcatuirea proiedului tehnic irebuie sa se ia m = 0,.3.5, daca muchiile de .acces ale deversorulul slnt rotunjite sau boante ~i dad! muehiile amonie .ale pilelor ~i ale peretelui deversor au 0 panta in sensul biefului amonte. In toate eelelalte cazuri, trebuie sa se adopte tn-0;32;

: -:- La precizarea calculelor in cadrul proiectului tehnic, coeficientul de debit . se deterrnina dupa metoda lui D. J. Kurnin (VNIIG) ~i anume:

. - dad deversorul este fara contractie lateral a b.' B.5_au fara.prag (inaltiinea peretelui deversor :

P~11I = 0), eoeficientuJ de debit se adopta dinta-

belele 6.26, respectiv 6.27; . '.

- dad deversorul are contractie laterala b <B si Inaltirnea pragului Pam>O, eoeficientul In se deterrnina cu una din formuleJe urrnatoare

. . .:: . . :

m' = ttt; + (mjl - mq}FTj + (0,385 --,-

- Illp}FTjFp (6.32)

sau

(6 . .32')

in care valoarea coeficientului tnTj se ia din ultimul rind al tabelului 6.26 (pentru 'Il = co), corespunzator profilului: deversonilui, . iar 'valoarea coeficientuluiz-., se ia din primul rind al tabelului 6:27, corespunzjltor cuconditiile· de contractie Iaterala.

Calculul se efcctueaza dupa formula. (6 . .32) dad' se dovedeste c.a mjl>II1Tj' S1U dupa formula,

(6.32'), dad! mjl «m.: .

VaJorile FTj .~i. ffl se .e,,!lc.l~lea.zii, rcspectiv, eu

Iorrnulele .. ' ... r .,: ._.:; -:--:"._ :,.:! ... - .. r .

F. - /I

'Il- _

: ~ u -r..!?Pam :_

i:a:~ 3~5~-;~·2,~b .,. 3

(0.:33)

(6.34)

Exernplu. Fie }f= I rn ; P.m~'2-irt,c'; 06:: j'o'rri; B = 20 m ~i, in afari! de aceasta, fie mTj = 0,32; mjl = 0,35 . . : Deoarcce aici mjl> mTj, 'din formula (6.32) rcz.ultii

III = O,~2 + O,03f''f) ·1 O,035F"Ffl._:.'- :.~._ .. :_. . ' ...

In ccntinuare S(~ ilflii .

I

FTj = ---= 0,2;

1+2'2

10

FfJ= = 0,2

3,5 ·20 -t- 2,5'10 . .

~i, prin urmare

m = 0,32 -f 0,006 + .0,0014':;: 0,3274 ::::::: 0,327.

Valorile eocficicntului III pentru deversoarc ell pra~ t at in I lpsa coutractiel l aterale

[dupji date!e lui D. J. Kllmin). _ _ .

Tahclul 6.26

T)=p"~

II

mIg 0 rI H

--0--'1;----1 -'""1 '----2 '-=F2~ 0.02511 0,10 1 0,4 1 0,8 I 1

0.382 0.380 0.375

0.360 0,358

alH

--;-_._-

0.02ii I 0.1 1

2

0,2 O,G 1,0 2,0 G.O o:

O,3fiG 0,3.50 0.342 0,33.3 0.325 0.320

0,382 0.379 o,:m' 0,375 0.37-1 0,373

0.:1R2 0,380 0,378 0,:377 0.37Ii· 0.375

0.:37ti 0.375 0.373 0.372

0.371 .0.359 0.353 0,347 0,341 0.337

0.37G

·0.367 0363 0;358 o.ast 0.352

o h s e r \' d tie. La Inalttrnea pcrctelui dcvcrs-r p"", = O. coclicientul de debit nt =.O.38:j.

0.377 0,370 0,:367 0,363 0,360 U,358

0.375 0,367 0.362. 0.358 . 0.354 0.351

0,372 0.361 0.355 0.349 0,344 0.340

0,374 0.,311 0.368 0,366 0.364

Tabe/ul 6.27

Valoril e cocficicntul ui de debit I1l pentru deversoare lara prag (adica pentru p ... , = 0) I a diferite conditil de contrac]!e l ateral a (dupa datele lui D. I. Kurnln)

h ~=H

~

Q~ i • -::?+_

~ ,

'J__~

---~---_. _._-----. -'- ----"·'-----~-,.--.,---,.,--I--------------

~b .. a~

--_'_'~~-

0.1 0.;) 05 0 0.050 0.1

0.0 n,2 0,4 (Uj (l,R 1.1l

'0

co!!! :0

------,----

I .. t 2

~ ,-,

0.32 0,324 O,33() 0.340 0,35:") 0,0');")

Il.,'):):l. ll.2::i5 0.3ii8

. (),:iti:f 0.370 0,385

O,,');iO 0.320' 0.:112

0,:1,",2 0,.'"\21 0,34:i

0.351, O,;:I3() 0,349

0,31 i 1 0,340 0.35·'

1l.:)I;'j C) • .'15:) O.,')(j.'i

. (1,_~0!::: - O;,')&:j_: :_0.3&5

0,35·1. ..0,~GrL O,~20 O,:3·W

O.33G. (l,~G2 ... o,:~2l O.:H3

0,3:>'1. .O;:1G-t .0,330 - .. O.3-t7

0,,%,1 .o.aes. O.:).lO 0.35"

0.371 0,.'373 .0.35:j 0.3G4

(1,:"18;-,. O,~S5 .0.185" .0.385

() ,');j 0.3;)2 0.3.;1) O.3() 1 .

O.lW 0.~8S

~ 00,1.::-.: •. ( .··.·T.

<>. :

.0

ill cazul dcccrsorului neinccct.; adincimca apei la prClg hi (cgara-ctl~li~Csedclcrrilill~i conform i\'orlllclor l'linislcrllllli Centralelor Elcctr ice al !).:R.s-~S,;din '195.1, (lin Iorrnula, .: .

. ~." .: ':" Q .~' .. ,; bJ2rJ(H .' h')

.' .. : ::.' ...... i 1·. 00 . l

.. .

. ..•.... .......• - _. "_,

0,2

O,3,j0 '0.352 O,3,5(i 0,361 lUGr) 0,385

0,345 0.348 0.:~51 0.3.57 0,366 0.385

robcllli 6.28

.--- ._-- .. "~'va1Qrilniduticlle-dc' fn

_ .. _- - -.-.--:.- ~.-::...-. _- - .

m I O,3(TI-~~·~I~l?:;_2I0,~;1 ~.34l0.~51 0~361()·3; I 0,38

~ I 0.9i;k:~~Qto.p~gl.()·.9.(j31 ();~7910,91610,[).83lo,9901 0.996

, (K55)·

cind ' $e .. cunosc Q'f' b: ~i !fo,': adidi .prln rezotvarea ecuatlci'de gradul trH.·· -, .. ~.

Pentrtr-deterrninarca rapida a lui hi se peale

folosi r6.fmlHa .

~. hO m=

... hI - Ho 1 + -' -2 H~ = O.

.' . ~ .

. . .Jn .acest caz, coeficientul ? se ia in Iunctie de coeficientul de debit m, 'conform tabelului 6.28 (4l!pa D. I. Kumin)..

(6,37 )

in care valoarea coeficientului k se obtine din diagrama din fig. 6,32, in Iunctie de valoarea coeficientului de debit rn.

91

4 m

a 0O,JO O,JZ 0.34 0,36 0.38

Fig. 6.32.

III I cazul deoersorului inecai, debitul se determina conform Normelor .i\\inisterului Centralelor Eledrice din U.R.S.S. cu formula (6.35), iar coelicientul de vitezii se deterrnina in func]ie de coeficientul III din tabelul 6.29.

Tabdul 6.29 Vatoarea cocficientul ui ~ pentru deversorul inecat

cu prag lat [dupa datele lui D. I. Kurnln)

In I 0,30 la,31 1 0,32,1°,331 0.341 0,351 0,361 0,371 0,38 ~ --h:~8 ~ 10,811 0,841 0,871 0,90 I 0.931- 0,961 0,981 o.so

Adlncirnea hI laprag (egala cu h2) sc-deterrnina eu dilerenta (fig. 6.30) hI = h2 =h~ ~z,,; adincimea de inecare h ; esle cunoscuta ca Iiind prescrisa, iar rnarimea z' se afla cu formula z" == ~hm unde coeficientul ~ se determina din graficul prezentat in fig. 6.33.

I 7' 'l_, I I...L 1 ' Ii' I

(=~ +1~+1~+-Y~I=~I~I'~~~: +i~:~~

02- hcr +-+-+-+- '\. Iii\,

\:' ! " I I i

1--'-1 +1-+-1r-+--i-+-, Li .~ L : '1

: ! /~' i i _\) iiI

i 1 ~' IJi I' I \ I i

1 ,:;"1/1 1 1 ~I 1 :\1 '

-j-r-- '<';;/,<::~ l_,il I 15 I 1'\.1 I \ I

I I / /1 ~ AL _\_ i

1 I A Y I/, 1,6 1 l"'l I \i /\

! 1 i///I II ~i ''\; 1\ v

I J I ~I~ ,

0.1 1 1:1:/ V Ita I '- t

1/'11// ,... . N I\\\r\

fJ/r/. /. 20 1 .1 \.. \_

!fI/ /./ , N 7'\. • \/\

Ij,V// VI v h. 1 I I 1 1" ,I \\\

'Ii/f/Y V _J_ =30 1 1 ,,\\,

11111/,/ 1 I hcr '.1 I I -....: ,'II,\.

J/jI/L 1 t .-i--'i 1 1 1 1 -'-1'- ~ l\

''& '~ j 1 1 I I r-..... ~\

r:;.- I! _~IJ ~

o OJ 02 0.3 04 O:J 05 0.7 08 OQ 1.0

, bn,-

v~ Q.,

F'ig. 6.33. -Diagrama pentru determinarea 1: pcntru deversorul cu prag lat dupa M. D. Certousov ~i R. R. Ciugaev).

92

6.6. DEVERSORUL OBLIC $1 DEVERSORUl.

CURBILINIU TN PLAN

Deoersorul oblie (fig. 6.34). Debitul se deterrnina ___ cu formula

Q = kmbJ2gH3/2,

P l A //

Fig, 6.34.

in care: m este coeficientul de debit pentru deversorul frontal; k - coeficient de corectie < 1 ; b - lungimea pragului deversorului in plan.

Valoarea coeficientului k pentru calculele aproximative se poate lua din tabelul 6.30.

Tabclul 6.30 Valorilek diu formula (6.38) (dupa datete luiV. S. lstornlna)

0:, grade

45

60

15

30

k

0,96

0,86

0,91

0,94

La acces oblic al debitului spre deversor se micsoreaza capacitatea de trecere a constructiei.

Dupa cercetarile lui A. S. Antiferov, coeficientul de debit al deversorului poate fi determinat in acest caz cu formula

un de coeficien tul

V y(I - y2)

fllo =0,5

1 - cr:~'1 cos e

H

Aici IX = --; ~ = bIB, uncle b ~i B slnt

H +p

latirnea curentului lnalnte ~i dupa constructie ; ti = he/H" uncle he ~i He sint adincimea apei in secjlunea contractata ~i sarcina hidraulica pe deversor; e - unghiul dintre axele eurentului incident ~i curentului dupa deversor.

Deoersorul curbiliniu (fig. 6.35). Coeficientul de debit trebuie determinat prin cercetari de laborator.

Debitul se deterrnina aproximativ cu formula

(6.39)

-

P L II /v

.-" / ~ /' /? /

Fig. 6.35.

in care: m este coeficientul de debit pentru deversorul drept; k' - coeficient de corectie : b - lungimea pragului deversorului in plan (milsurata pe arc).

Pentru calcule foarte aproximative se poate Iua

k'=l-n!!..., p

(6.39')

in care: H ~i p slnt respectiv sarcina hidraulica pe deversor si inaltimea peretelui deversor;

n - coeficient, dat in tabelul 6.31.

Tabelul 6.31 Valorile coeficientului n din formula (6.39') Iuncjle

de unghiul :I: (iig. 6.35)

Forma a lbiei I 0(, grade
15 I 30 I 45 I 60 I 75 I 90
Albia largii I 0,71 I 0,351 0,20 1 0,11 I 0,04 I 0
Albia ingustii 0,83 0,48 0,28 0,13 0,04 0 6.7. DEVERSOARELE TRIUNGHIULARE $1 TRAPEZOIDAlE

Deversoarele triunghiulare cu perete sub/ire (fig. 6.36). Debitul deversorului de forma triunghiulara se deterrnina cu formula

Q=MH".

(6.40)

Daca unghiul IX = 90', debitul se poate calcula cu formula Thomson

Q = 1,4 H2jH [m3js] (G.4I)

sau, ceva mai exact

Q = 1,343H24i [m3js]

in care H este sarcina hldraulica, In m.

Fig. 6.36.

. Valorile debitului deversat, calculate cu formula (6.41) sintdate in tabelul 6.32, iar cele calculate cu formula (6.42) - in tabelul 6.33; a se vedea, de asemenea, graficul din fig. 6.37.

Tabelul 6.32 Valorile debitului deversorului triunghiular (unghlut :I: = 90:) din formula Q = 1,4 H·./ii

H, m I Q, lis I H, m I Q, lis I H, m I Q, lis

0,02 0,140 0,16 14,35 0,30 69,1
0,04 0,42 0,18 19,20 0,40 141,6
0,06 1,24 0,20 25,10 0,50 247,5
0,08 2,53 0,22 31,8 0,60 390,8
0,10 4,43 0,24 39,5 0,70 575,0
0,12 7,00 0,26 48,3 0,80 802,0
0,14 10,22 0,28 58,2 0,90 I 117,0
1,0 1400,0 Tabelui 6 . .'33 Valorile debltul ul deversorului trluughlular (pentru

:I: = 90°) din formula Q = 1.343H,·47

II, m I Q, US I H, m I Q, Is I H. m I Q, l.s .

0,03 0,23 0,12 7,14 0,35 100,·1
0,04 0,47 0,14 10.45 0,40 139,9
0,05 0,81 0,16 1·1,54 0,45 186,9
O,OG 1,29 0,18 19,43 0,50 242,7'
0,D7 1,88 0,20 25.29 0,55 306,0
0.08 2,{)2 0,25 43,82 o.so 380,1
0,09 3,50 0.30 68,67 O,6S 463,2
0,10 4,55 Pentru usurarea calculelor cu formula Q. = = 1,4 H2 J H se poate Iolosi, de asemenea, tabelul auxiliar 6.34 al valorilor N = H2JH.

Formula Q = 1,343 H':", in m3/s, da rezultate exacte pentru H + Pam> 3 H; B .:- 5 H ~i f/ = 0,06-0,65 m, unde Beste latimea albiei dreptunghiulare: if + pam - adincirnea .totala a albiei tnainte de deversor.

Ol ; I ;+~H-T·;-, __;_;-,--++;"~;...L..j-!

Ii; I! " i j 1; ! I I

o lJO IO(} s» 4Cu J ills/ 0

o

Fig. 6.37 ... Gralic pentru dcterrninarea debitulul peste deversorul triunghiular cu 0( = 900; a - pentru sarcini medii; b - pentru sarcini mici.

'J'abelui6.34
V~l~riie N =:= H"! .
II N ' If H I A'
0,00 0,0000 . 0,50 O,I7G8
0,02 0,0001 0,52 0,1950
0,0-1 0,0003 0,54 0,2143
0,06 . 0,0009 0,56 0,23-17
0,08 0,0018 0,58 '. 0,2562
0,10 0,0032 0,60 0,2789
0,12 0,0050 0,62 - 0,3027
0,14 0,0073 0,6-1 0,3277
0,16 0,0102 0,66 0,3539
,0,18 0,0137 0,68 0,3813
'0,20 0,0179 0,70 0,4150,
0,22 0,0227 0,72 0;4399
0,24 0,0282 0,74 0,4711
0,26 0,0345 0,76 0,.5035
0,28 0,0415 0,78 0,5357
0,30 0,0493 0,80 0,572-1
0,32 0,0579 0,82 0,6089
0,34 0,0674 0,84 0,6-167
0,36 0,0778 0,86 0,685-1
0,38 . 0,0890 0,88 0,7265
0,40 0,1012 0,90 0,768-1
0,42· 0,1143 -0,92 0,8118
0,44 0,1284 0,9-1 O,85G7
0,46 0,1435 0,96 0,9080
0,48 O,I59G 0,98 0,9507
1,00 I,OOCO Deoersoare trapezoidale. Formula principala a debitului deversorului trapezoidal poate fi considerata

Q = mib +- 0,8 tg ~)f1 J:2giT.

(G.4:3)

Pentru deversorul trapezoidal cu perete subtire (fig. tJ.:38) ctnd unghiul C% C'o 1-1'" (sau mai exact la un coelicient de taluz al muchici lui laterale egal Cll III = 0,25) ~i clnd lungimea pragului b ~ 4 H, debitul se poate dctermina cu formula

Q = mbHJ2glf. . (6.4-l)

Fig. 6.38.

Totodata, coeficientul de debit m = 0,42 se ia constant, independent de inaltlmea H. Un astfel de deversor este folosit drept debitrnetru.

Valorile debitelor calculate cu formula' (6.44) pentru diferite valori H slnt date III tabelul G.35.

Tllbdllf 0.3,) Valoarea debitului Q = mIl \!2gfl, 111 m'I"

pentru dev.ersorul trapezoidal cu z = .140 (fig. 6.38) ~i b = I In

fl'l < Q II H IQ II II I QII 11·1 Q

005 10,021 !' 0,14 I 0,097 I! O,2G I O,2'l71' 0,-1-1' 0,5-12

0:06 0,027 0,15 0,108 0,28 0,276 O,4r. O,S80

0,07 0,03-1 0,16 0,119 0,30 0,306 0,48 0,617.

0,08 0,042 0,17 0,134 0,32 0,337 0,50 0,659

0,09 0,050 0,18 0,142 0,34 0,369 0,60 0,865

0,10· 0,059 0,19 0,154 0,36 0,402, 0,70 O,B80

0,11 0,0681 0,20 0,1621 0,38 0,4361 0,80 1,331

0,12 0,077 0,22 0,192 0,40 0,4751 0,90 1,588

0,13 0,087 0,24 0,219 I 0,42 0,508 1,00 1,860

Pentru obtinerea debitului cind Uitirllea hf.' I, valorile din ta bel trebuie lnrnul titccu b.

Deoersoare [aniii multipla. Deversorul Iantii rnultipla este alciituit din mai rnulte deschideri deversoare ira pezoi dale. Ascmenea deversoare se arnenajeaz.i, de obicei, pe tn ptc le de caderc aIL, canalului, cu ajutorul unui sir til' pile intcrmediare, care reduc sect i unea de Cll rgerea canalului (fig. G,:>9).

Debitul deversorului fan!ii multipl.i in cazul unui numar de n descliideri, se deterrulnf cu formul a

Q == rntb -I- (J,8H t,g C%)n/'J.gJi,

(G ... Fi)

in care: b cstc Ui!ifllea in parlea inlcrioar.i a Iiccarei fante; CI. - unghiul de inclinarc a pcretclui lateral fata de ver+icala : n -- numarul de Iante : fll -- coeficicntul de debit al deversorului.

Dup.i E. A, Zamarln, in cazul pile-lor ell profil hidraulic (folosite de obicei in practical, pentru coeficientul de debit se pot Ilia valorile :

1/ ~ .. ] 111 III = 0,47;)

If =~ 1-1,5 fI1 m =~ 0,48:)

II ~= 1,.s-2 m III == 0,493

H =" 2--2,5 m m = 0,510

....:....... - -;.__- _-

Fig. 6.39.

CAP i r o L U L 'I

'.' ......

'~ t·' .

'CONDUCTE SUB PRESIUNE

i!_ ~

7.1. FOR~ULE_$I RElATIIOE BAZl'

La proiectarea unei conducte de lungime mare, clnd rezistenjele 'locale pot fi.neglijate, pierderea de sarcina dlstribuita b; 'se determina eu formula

Darcy-Weisbach ". '

, ," I [!2

hd= A--' d 2g

" (7.1)

care se poate transforrna tntr-una din expresiile

urrnatoare '

(7.2)

ha = AlQ2 ltd = SQ2,

(7.3) (7.4)

in care: K este caracterislica (modulul) de debit

K = CJR ~;Vgr;2Jr;

" . w , '"

, " ' , , B)' ,

} = Bg/C2 este coeflcientul de rezistent a [II con-

ductei ,; A rezistenta specified [I conduclei

(7.5)

(7.5~)

S ,,"""7 rezistentafotal a a conductei S=AI=~=_1 .

g-:-;2df> ' K~

In formulele prezentate: Q estc debitul : v ~ viteza medie ; R - raza hidraulica.: d - diametrul conductei; I - lungirnea tronsonului de calcul al conductei ;i - panta hidraulica : C - eoeficientul din formula Chezy

C = V B: ~ ..

(7.7)

Valoarea coeflcientulul de rezlstenta I., pentru calculul K, A ~i S se poate afla cu una din formulele prezentate tn capitolul 4. Totodata, trebuie sa se alba in vedere dt forrnulele lui N. N. Pavlo.vski ~i Manning se pot aplica pentru calcule

numai tn zona rezistentelor patratice, clnd A:f f(Re). Pentru aceasta, este necesara respectarea conditiei (4.19)

Re ~ = v~. ~ 500,

(7.8)

care, tn unele cazuri, corespunde cu regimul de Iunctionare a conductelor sub presiune ale CHE, la care vitezele de calcul se adopta (din considerente economice) de ordinul v ~ 2 m/s.

In acest caz, coeficientul A (sau coefieientul C) se poate determina cu formula lui Pavlovski sau (pentru calcule preliminare aproxirnative) eu formula Iuii\\anning.,

Pentru calculul conductelor sub presiune, in toate celelaltecazuri (ctnd Re> Rei,,) trebuie sa se Ioloseasca forrnulele lui Col brook si Altschul.

La calculul conductelor sub presiune din lemn ale centralelor hidroelectrice, marimea hi' ponte fi, de asernenea, calculata cu formula lui Scobey

VI"

hti = 0 196-1

, dl.l1'

(7.9)

in care: v este in mis ~i d in ern.

, Valoarea vitezei poate fi determinata in acest caz din diagrama din fig. 7.1, construita pentru expresia

in care: d este dat in ru, iar i in procente la mie.

Din formula pierderilor de sarcina distribuita (7.2) se poate deterrnina panta hidraulica

(7. 10)

~ AI rex

111 care " = - .

2gr.~

Pentru calcule aplicative, considertnrl ). = 0,03, obtinern

M = 0,0025 ~i i = 0,0025 Q2/d5• (7.11)

95.

100

50 40

30

20

a5
a~
aJ
J2
0.1
-. .0.05
0.01;
au]
0'-
.' :"<?J Q! -t

tt j - -1-1- -

'"="++++-l-HH

rig. 7.1. Diagrarnii pentru calculul hldraul ic ::1 conductelor din lenin.

. 'Astle!, se poate considera, cu aproxlmatie, di panta hidraulica si, prin urmare, ;;i pierderea de sarcina sint invers proportionale ClI puterea a cincea a diarnetrului conductelor

(7.12)

7.2. ALEGEREA COEFICIENTULUI

DE RUGOZITATE LA PROIECTAREA CONDUCTElOR SUB PRESIUNE

Valoarea rugozitatil absolute echivalente k, (saua coelicientulul de rugozitate n) se alege in Iunctie de materialul din care este confectionata conducta, de caracterul prelucrarli supraletei interioare a conductei ~i de rnetodele Iolosite, precum ~i de conditiile de exploatare.

Tn calcule orientative si in cazul diarnetrelor rnari (presupuntnd 0 executie de bun a cali tate a lucrarilor) se pot adopta urrnatoarele valori ale coeficientului de rugozitate

pentru conducte de beton

si beton annat TI = 0,0125

pentru conducte rnetalice

nituite n = 0,01:1

pentru conducte metalice

sudate n = 0,012

pentru conclude din lernn

de diarnctru mare n = 0,011.

In calculele de precizie trebuie so ~e Ioloseasca datele din tabelele 4.1 ~i 7.1.

ValoriIe coeficienlului de rugozltate n corespunzatoare rugoziti1lii absolute echivalente k.

Tul-flul 7 J

..
Caractcrlstica suprnfctci conductei II k,
--- I
_forta ~e =. max I min medic max I min
~ '. .
I 3 4 5 G 7
I I ,
Rj'd! l1l'Liip!lI~itil :
H. Tn condi Ii i rncdi i - p(wtii sill! netezi] i pr in te~in·J
colturilor . . . 0,030 0,0:3.1 0,025 180 320 CO
- b. Tn condiliin~favorabile - -suprafn ta Ioar tc ncuni-
Iorma, abatorl rnici ratii dc' prnfilul proicctat O,O~lO 0,045 - 1000 _ _
Rod partial ci\ptll~itii :,torcri'l, rnor tar sau captuseali]
'pe 0 parte din pcrlmetrul couductci 0,030 _ 0,022 180 _ 30
I
Tunelo ~i conducto din boton ~i beton arrnat (fiirii mortar) : I
a. In condltl! obisnuite de executarc.a lucrarilor cu Io- 1,2
losirea cofrajului din lcrnn . 0,013 0,014 _ 1,8 _
b. In condifli de exccu]!o de cal ita te slaba : urrnc de
; rosturl dato~itiideplasiirii scindurilor cofrajului etc. 0,016 0,017 _ 4,0 ·6,0 _
c. Cu forme Ioarto nctcdo (cofra] meta lie) . 0,012 I _ _ 0,7 _.
Tuncle ~i conducte de belen ~i bctcn arrna t cu mortar I I I
sclivisit ~i-netezit - (},O12 0,014 0,010 0,7 1,8 0,25 9_6.:

1'ab~/lli 7.1 (continua re)
2 3 4 5 6 1
0,013 0,015 0,012 1;2 2,8 0,7
0,018 0,016 8 4
0,019 0,023 11,0 36,0
0,012 0,0125 0,011 0,7 1,0 0,3
0,013 0,014 0,115 1,2 1,8
0,014 0,015 0,013 1,8 2,8 1,2
0,0135 O,OIS O,OI2:i 1,4 2,8 0,9
0,015 0,017 0,014 2,8 5,8 1,8
0,011 0,012 0,010 0,3 0,7 0,2
slnt date valorile Kp pentru conductele de sectiune
circulara, calculate cu formula lui Pavlovski, iar
III t abelul 7.:1 valorile I( p cu formula Manning,
Tabdul 7.3
Valorile caractertsticll (modulului) de debit pentru
couductele de apii calculate CII formula lui Manning Tunele de beton arrnat eu strat de torcret :

a. In condltlile unei netezlrl rninutioase eu 0 perle de otel ~i a unci sclivisirl ingrijite

h. In conditiile unci neteziri eu 0 perle din sirmll de otcl, dar fara completarea buciitilor slirite de torcret de pc captuseala

c. In condltlile unul strat de torcret aplicat ell grijii, tnsa nescllvisit ~i nenetezit

Conducte rnetalice :

D. Cu fmbiniiri longitudinale ~i transversale prin sudura fara nici 0 reducere a sectlunll de curgere

b. CII tmblnarl longltudinale prin sudura ~i trnblnar! transversale prin nituire, CII un slngur rind de nituri (prin suprapunere)

e. CII trnbinsr! longitudinalc prin sudurji ~i imbinilri transversale prin nituire, eu doua sau mai multo rind uri de nituri (prin suprapunere)

d. Conducte eu trnblnarl longitudinale ~i transversale prin nituire prin suprapunere cu un nurnar rnic de nituri ; tabla subtire eu grosimea ptnii la II mm

e. Conducte eu lmblniiri transversale ~i longltudinale prin nituire cu un nurniir marc de nlturl (douii rinduri ~i mai mu!te), tabla groasii de peste 12 mm

Coriducte din doage de lemn

7.3. CAlCULUl CONDUCTElOR

a) In zona patratlca a rezlstentelor hidraulicc La calculul conductelor, dadi rezislentcle hidraulice sint in zona patratic.i, adicii t. i' i(Re). paramctrii hidraullici generaltzati 1(, A ~i 5, care intra in Iormulele (7_2)-(7.7), depind numai de diametrul conductei ~i de rugozitatea suprafctei peretelui ~i se notcazii Kp, AI' ~i 5p- In taoeI1l17.'2.

Tubt'llil 7.:!

Valorile caracterlstlcli [modul ul ul) de debit /(p pentru conducte!e do! secjiune circulara calculate cu formula lui Pavlovski

Oia- Aria Kp~, in m3/s, pentru difcrl li coeliclenli
me- secj iuni i de rugozlta te TI
trul, transvcr- 1- 0,0:20 ~~ I I
sale,
d, mm tv, m- O,OU 0,030 O,O~1O
1,00 0,7854 29,806 14,707 8,934 G,185
1,50 1,7672 86,664 44,307 27,638 19,716
2,00 3,1-t16 184,573 9G,618 61,747 44,64-1
2,50 4,9087 328,123 174,196 112,663 82,338
3,00 7.0G9 535,31 288,90 188,636 140,02
3,50 9,621 801,70 436,92 288,762 215,18
4,00 12,566 1 140,00 628,32 418,67 314,1G
5,00 19,653 2049,87 I 142,71 707,21 528.86
(i,OO 28,274 3311,98 1865,37 1270,11 969,02
7,00 38,484 4961,79 2813,88 192G,7G 1479,a3
8,00 50,266 7052,81 4025,73 2766,80 2 133,78
9,00 63,617 9609,39 5501,31 3795,18 2935,30
10,00 78,540 12702,26 7302,86 5051,05 3918,91
12,00 113,097 20427,94 11798,90 8198,57 6359,27
14,00 153,938 30628,30 17703,39 12320,40 9585,74
16,00 201,062 43469,17 25 132,50 117532,43 13632,00 7 - lndreptar pentru calcule hidraulice - cd. 203

1\, .• in l.'s
d, (,), m" Condi tii Conducte
mrn Conduct" noi nor male uzate
(II = 0,11) (de calcul) (n = 0,0143)
(II == 0,0125)
--
I 2 3 4 5
~g I 0,0019G 9,624 I 8,460 7,403
I
I~ 0,00442 28,37 I 24,94 21,83
Ion 0,00785 61,11 53,72 47,01
125 0,01227 110,80 ~ 97,40 85,23
150 0,01767 180,20 158,40 138,60
175 0,02405 271,80 238,90 209,00
200 0,03142 388,0 341.00 298,50
')')~ 0,03976 531,20 467,00 408,60
__ 0
250 0,04909 703,50 418,50 541,20
300 0,070G8 I, 144-103~ . I,OOG .103 880,00
350 . 0,09621 1,726·10" 1;517 ·IO~ 1,327·10"
400 0,12566 2,464 ·10" 20lGG .103 1,895 .103
450 0,1590-1 3,373 -10;) 2,965·10" 2,594-103
500 0,19635 4,467 ·10" 3,927-103 3,436.103
soo 0.28274 7,27·1'10" 6,386-103 5,587 .103
700 0,38485 10,96'103 9,G32 ·10' 8,428'103
750 0,44179 I ~ 13,17 .103 11,58 .103 10,13·10'
800 0,50266 15,64-103 13,75·10" 12,03 .103
900 0,63617 21,42.103 13,83 -103 16,47.103
1000 0,78540 28,36'103 24,93'103 21,82'103 ::9.7

In grafieul din fig. '/.'2. ~i in tabclul 7.4 sint date valorile caracteristicii (mcdulului) de debit pentru coeficientul de rugozitate n = 1 (cine! C' = Rl16), adica stnt date 1(' = CJ)C'JR.(/('=/(n).

(fr-r-'-""--''''''''I-l',..--r 1-rn:11T1 i I ~ I I I ! I i i-U-U_J_; __ ._:::1

(;,r;_ I+t ~+H+!~l I 1 11-1 -t--r-Ir-r--r-i :-±::f::H'TT

lOr- I 1 jIT~i=FFFCfI-~ _I: :::- - ~ , : : : ~ _l"

r+-t--t-t-t--i-t-,-t-tj __l 11 i::z-1,10rfl!::::::f- 1 -r-: I I I

9 1 I I 'r~ 0...- 1 1 I I I , I' I I

r-- 1 .t' _i(o) P;_r;;"--I 1 I: 1 I i I I

8 I--+-+-+-ir-+-t-t-t-+--t-i--t ,,-;_.. 1 I 1 I ' , I , I I

Tabelul 7.3 (continuare)

I

2

4

5

2

1200 1,1309 4G,12·103 40,55.103 35,48'103
1400 1,5394 69,57'103 61,16 .103 53,52 .103
1600 2,0106 99,33 ~103 87,32 .103 76,41 .103
1800 2,5447 136,00.103 119,50'103 104,60.103
2000 3,1416 180,10'103 158,30'103 138,50'103 in tabelul 7.5 valoriIe I(p calculate ell formula lui Schifrinson (4.21) (ctnd k, = 0,2 mm), iar in tabelul 7.6 slnt date valorile Ap ell formula Scliifrinson (clnd k , = 0, I mm).

o b s e r vat i e. Valorile carccterlstlcl! (rncdululul) de debit K pentru alp coeficien] l de rugozitatc n (ncindica] i tn tabele) se pot obtine cu 0 sulicienta prccizie din ceil mai aproplatavaloare tabelara K, lnmuljita ell raportul dintre valoarea ta belara a coeficientului de rugoztta te ~i cca da t:l.

Exemplu. Sa se afle caracterlstica (mcdulul) de debit pentru conducta cu diarnetrul d = 3 m la un cocliclcnt de rugozitate n = 0,0 17.

Rezoluare. Din ta belul 7.2, clnd n' = 0,020 pcntru d = = 3 m allarn K; = 289 mvs, Atuncl, valoarca ciiubtii a earacteristlcli (modulului) de debit rind I! = 0,017 va Ii egalli eu

K J.," n' 2 '9 0,020 3!( 31

p = I\p - = Ii -- = . ) m ,s.

n 0,017

I ;,--, I 1 I 1 .l

6H+-r++-yt--1 Y'r .L I _l J _I 1 I

5 VII I I 1 J 1

Tabelul 7.4 . Valorile ariel sectluull transversale, raze I hldrantlce

~i caracteristicll (modulului) de debit K' = (JlC'../7f la un coeficient de rugozltate n = I peutru conductele de sectlune clrculara

._ :3 ~ "'e:.>
.,,; '§~
'" ~\j
]E .- '" ... ', ~§'~~
-", .. :9 E
'" ~l;;E .<:: • e:.>_ E
Vl > "'~
E '" u:l~
'" '" I': ~:B "'-C._
0t: ~ ... 0.0
i5 <:lEe:.>
«:.!:: Cr:;::: u.._.-c
0,5 0,1964 0,125 0,0492
0,6 0,2827 0,150 0,0798
0,7 0,3849 0,175 0,123
0,8 0,5027 0,200 0,172
0,9 0,6362 0,225 0,236
1,0 0,7854 0,250 0,311
1,5 1,7672 0,375 0,918
2,0 3,1416 0,500 1,975
2,5 4,9087 0,625 3,582
3,0 7,0687 0,750 5,822
3,5 9,6211 0,875 8,789
4,0 12,5664 1,000 12,556
5,0 19,6350 1,250 22,750
G,O 28,2743 1,500 36,96
7,0 38,4845 1,750 55,81
8,0 50,2655 2,000 79,69
9,0 63,6173 2,250 109,10
10,0 78,5398 2,500 144,50
12,0 113,097 3,000 235,00
14,0 . 153,936 3,500 357,50
IG,O 301,062 4,000 505,90 o b s e r vat i e. Valorile indicate in tabel pentru K' I

stnt determinate cu C = - R1/6 ~i fI = I, adlca folosind

n

Iorrnula K' = wR2J3 sau

• ( d )1/8 V I 3 -

K' = 7"~W""4 : = O,313cr- V' a"

V I ! J I I J

7~~+-~4-~I-+-+y~~-r+-~-r~-ri-rt-rtlrt~ri-rII-'rtll-ril-rl1

1 I 1 I I 1 I I I I

20 0.2 0,4 0.5 0.8 !O 12 14 1'5 f(,!r;:/,

4H-bo''H-++-H-+H-t--t-H-+t-1 d I 1 I I I I I 1 ~ I

3 V f.'"l -r-- 1(': f(d) .J. ~_l I' I h)..:,-u' c!~.7:~:;E,'e' +

I I ,.....r I _L ' a [j5 1 n ' ,

2 , .d::: 1 1 I 1 ,',., ,.'-,71TT

!.DH-b";"1 "'+I-++-H-t--I _-ril~i-+I --;1-7-1 -t-t--I +: +t.

.I I I 1 1 I : 'I I I 1 I

I I I J II I 1 1 1

Fig. 7.2. Grafic penlru detcrrninarea caracterlsticil (modulului) de debit a conductelor de sectiuno clrculara pcntru coclicicntul de rugozltate n = I ; C' = Rl/8.

98

fabeiui '7.5

, V~ioriie crira:~t~ristidi(m~dul ul) 'de debit· K. ~ , ; ., .

pentru conducte din otet, catcutatecu Iorrnula" ,

.; I ul Schi~rlnson (pentru k. -:- 0,2 mm) "

d, mml 40 I 50175110011251150117512001225 f250'

~f;' 16,161 ii.: 1321 ~~,5112812041303 '1421,1581 1780

Tabelul 7.5 (contlnuare)

~~1300 I' 350 1400 1450 1500 1600 1700 1 BOO I 9??, 1i~11 23511 890 12 630 13980 14 720 17 550 III 350116 200!22 300

Tabelu/ 7,6 Valorile rezlstentel specifice .4 p pentru conducte nol din otet, calculate cu formula Schlfrlnson

(pentru k, = 0,1 mm)

d, mm I eo , m2 (1)2 I x 1- .4;
I 1'58,G -
0,1 O,007B5 0,0000615 0,0192
0,15 0,0177 0,000314 0,0177 19,15
0,20 0,0314 0,00099 0.0164 4,21
0,25 0,0491 0,00241 0,0155 1,32
0,30 0,0707 0,005 0,0148 0,504
0,40 0,1257 0,0158 0.0138 1,111
0,50 0,19li 0,0384 0,013 0,346
0,60 0,283 0,08 0,0124 0,0131
0,70 0,385 0,148 0,012 0,00591
0,80 0,503 0,244 0,0116 0,00303
U,90 0,636 0,405 0,0113 0,00158
1,00 0,785 0,615 0,011 0,00091 Rezolvarea principalelor trei tipuri de probleme Ia calculul conductelor in dorneniul piitratic al rezistentelor se face in succesiunea urmatoare (in continuare prin K se are in vedere K p) :

Problema I. Sa se afle Q; se dati ltd' d, 1 ~i n. Rezoloare. I. Din graficul din fig. 7.2, pentru d dat se afla K';

2. Se calculeazii valoarea electiva a caracteristicii (modulului) de debit (la coeficientul de rugozitate n dat) din formula

K = K'[n ;

...

3. Debitul cautat este

Q= K Vh; .

Exemplu. Fiind date d=I,5 m; /='500 m; h.= = 0,75 m; n = 0,015, sa se determine Q.

1. Pentru n = I*i pentru d = 1,5 m din graflcul din fig, 7,2 So: 'deterrnlna caractertstlca (modulul) de debit 'K' =

= 0,85; .

-; 2,Caracteristlca' (irioduhlh .de debit eiediv pentrti Ii ==

= 0,015 arc valoarea., ~:,".', _" ;";', '''"i' .i : ,.' i :

K=;.K.= 0,85 = 56 6 m2is'

n: 0,015',' ,

3, Debitulcautat

;~Kl!h; ~58.6VO'7i; ~~~ m:ll.·s. ,;,

V I . .' 500 ." , .

Problema II. Se dau Q, d. I, n .. , Sa se afle h«.

Rezoluare. I. Din graficul din fig. 7.2 se afIil K'

pentru d dat ;: '

2., Se-calculeaza - K = K'{n ; -, _'.'

. . Q2

3. Se calculeaza ha = -1.

., K2

Problema' IIf Se dau :Q, 'lIa, 1, n. Sa se ant! d.

Rezoloare. I. S0 calculeaza

r=:

K = Q 1/ _I sau K = _g_ ;

., VII.",..{i ,.

2. Se calculeaza K' = 1(1l ;

3. Dingraficul din fig. 7.2 se deterrnina valoarea d pentru valoarea calculat a a caracteristlcii (modulului) de debit K'.:

b) In zona prepatratlca a rezlstentelor hldraullce La calculul conductelor sub presiune ale CHE I1U se respects totdeauna legea rezistentei patratice. Astfel, de exernplu, cind v = 2 mis, k, = 0, I mm ~i ,'v = 0,01 cm2/s, criteriul (7.8) nu este satisfacut

Re~ = ['k, = 200'0,01 = 200 < 500.

d v 0,01

Daca conductele Iunctioneaza in zona prepiitratica a rezistentei hidraulice, pierderiie de sarcina uniform distribuite se determine cu for-

rnulele '

(7.13) -(7.14)

in care Kp, Ap, Sp stnt valoriie earacteristicli (modulului) de debit, ale rezistentel specifice ~i rezistentei conductei pentru zona patratica, iar

y - un coeficient de corectle ' '

" I.

y=-

. I.p •

in care: I. este coeficientul pierderilor de sarcina ale conductei conslderate; I.p - coeficientul pierderilor de sarcina ale aceleiasi .coriducte in zona patratica a rezlstentelorpentru '

tik. >'500.

, (7.15)

,J: .

'99

--, -AdopUnd i. din .formula (4.1$),se obtlneex-

presia coeflelentulul de corectie! " ' ,

" "(1 68VJoO.25.

0/= +-,

vk,

(7.16)

Valorlle coeficientului 0/ in Iunctie de viteza apei (v =0,01 cm2js) in conducte cu rugozitatea absoluta w, = 0, 1 mm-s! k , = 1 mm stnt date in tabelu1 7.7.

._ - .

, ,

- -,' In tabelul 7.8 slnt date valorile coelicientulul ~ pentru ' conductele : de -apa potabila dupa datele

lui F., A.~evelev2. .. " .. ":!', "

Problemele principale iale caicululu! hidraulic al conductelor sub fJresiune3' stnt :", -__ ,-

Problema I. Sa se determine debitul Q dad sint date d, I, hel' n (saus.j.. ,

Rezoloare. 1. Din tabelul 7.2 (sau7.3-7.5) se ana valoarea caracteristicii (modulului) de debit Kp pentru valorile date d, n (sau k,).

v, cm/s

Valorile corecjlel tjI din formula I ui Altschul (7.1 G)

Tabellll 7.7

I 1 I 10 I 20 I 30 1"40 I 50 1100 I '150 I

I

200 I

300 I

400 I

500

Pentru k, = 0,1 mm Pentru k, = I mm

12,8811,6711,451 1,3511,281 1,2ll 11,1411,10 1 1,67 1,14 1,08 1,05 1,04 1,03 1,015 1,01,

1,081 1,01

1,051 I,D

1,041 I,D

Tabelul 7.S

Valorlle corectiel 9 pentru condudele de apa (dupa Seve lev]

Conductele

Vitcza t.', m/s

0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 Ito,8 I 1,0] Ii 1,2 rl-:n,4 I 1,6 I 1,8 I 2,0 I 2,5 I 3,0

1,03 I I I
Norrnale 1,19 1,14 I,ll 1,08 1,06 1,01 I I I I I I I '
Din Iontii, noi 1,51 1,42 1,3G 1,32 1,28 1,22 I 1,18 1,15 I 1,12 1,10 1,08 1,05 1,03
Din 'ofel,' noi 1,22 1,18 1,16 1,14 1,12 1,10 1,08 1,07 1,06 1,05 1,04 1,03 1,02 2.Se deterrnina debitul conductcl pentru legea patratlca a rezistentei

o, = «, V hld;

3. Din tabelul 7.7 (sau 7.8) se determina vaIoarea 0/ pentru viteza v = 4Qp ;

.' .. d2

'4., Se calculeaza valoarea debitului caulat

q . ' Kp V 0/ ';J .

Problema II. Sa se determine Izel (sau i) Iiind

date Q, d, n (sau k.). '

. Rezoloare. 1. Din unul dintre tabelele 7.2-7.5 se afl~Kppentru diametrul dat ~i rugozitatea data

a peretilor ; , ,

2: Din tabelul 7.7 (sau 7.8) 'se afia vaIoarea 0/ pentru viteza data v = 4Q ;

" , , mf-

r.' ,3,. Se calculeaza ha = ~ Q2 I ~i i, = 0/ Q2 •

. '". '" .: K~' K;

;"Problema ill. Sase determine diarnetrul d al concluCler cind se dau Q, ha, l(sau Q ~i i) ~i ~ (ke).

1 Altschul, A. D., Ghidravliceskle' soprotlvleniia, M., Nedra, 1970.

100

Rczoluore. I. Se calculeaza valoarea necesara K p din formula

V-L Q

I( p = Q - sau K p = /-:-

h,t, ~,

presupunind ~ = I ;

2. Dintr-unul din tabelele 7.2-7.5 se calculeazii pentru aceasta valoare· K T' diametrul d1• prin interpolare :

3. Se detcrrnina ~iteza v~ = 4Q. ~i valoarea co.. d,

recliei, dupa care se calculeaza vaIoarea caracteristicii (moduIului) K cu formula

K = Q V' i = Q V !~ ;

4. Din tabelele 7.2-7.4 se deterrnina diametrul d corespunzator vaiorii calculate K.

2 Sovclcv, F. A., Isslcdovanie osnovnth ghidravllccskih zakonornernostel turbulentnogo dvljenlia v trubah, M., Gosstroizdat, 1953.

, 3 Mai jos se examineaza, calculul conductelor in zona rezlstenjelor prepatratice ; in zona rezistentelor patratlce se adopta peste tot 9 = 1.