17.

Definii trsturile romantismului; artai particularitile acestui curent literar n poezia romneasc
din perioada paoptist.

Romantismul este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist, presupunnd o eliberare fa de

rigididate i de constrngerile realitii, ce se remarc n Europa secolului al XVIII-lea. n spaiul
romnesc apare ca o micare unitar cu un program bine definit, care ridic literatura noastr de la
incercrile minore ale Vacarestilor, la geniul universal al lui Eminescu. Multe din motivele frecventeale
romanticilor suntpreluate si de scriitorii romni: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, natura.
Romantismul se traduce, de asemenea, prin ironie, satir, demonism, promovand meditaia, nuvela si
universul istoric. Ca prim generatie a literaturii noastre elevate, scriitorii paoptisti au intrat in
contiina romneasc drept oamenii inceputului de drum. Reprezentanii romantismului de atunci dau
operei lor un pronuntat caracter militant, ei fiind deopotriv scriitori si revoluionari.i
Programul pasoptist corespunde, pe plan ideologic, luptei social-politice a tarilor romane din anul
1948. Este o epoc de mare avnt revoluionar , dar i de mari crea ii literare i artistice. Paoptismul
literar a fost pregtit de apariia revistei Dacia literar al crei program a trasat principalele direcii
pentru unitatea cultural a romnilor.
Poezia pasoptista raspunde, in general, directiilor si principiilor formulate de Mihail Kogalniceanu
in articolul Introductie" din primul numar al revistei Dacia literara. Este o poezie sociala, adaptata la
momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate, egalitate si unire ce animau
sufletele romanilor de pretutindeni. Mai mult dect att, este un moment n care se afirma cu putere
spiritul national,valorile traditionale, istoria, natura si folclorul romanesc, care devin, alaturi de
evenimentele social-politice ale momentului, subiecte preferate de scriitori.
Dupa imboldul marilor personalitati ale epocii (Kogalniceanu, Alecsandri, Heliade-Radulescu),
incepe a se scrie din ce in ce mai mult, iar prin popularizarea culturii oamenii incep sa fie interesati de
creatiile noi, astfel incat se largeste considerabil cercul cititorilor, o conditie esentiala a poeziei devenind
accesibilitatea. Se dezvolta astfel o poezie retorica, declamativa, grandilocventa, cu exprimarea directa a
ideilor si sentimentelor, intr-un stil avantat, cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de
cititori . Teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. se completeaza cu meditatia asupra
locului omului in istorie, cu motivul constiintei sociale, al luptei, al ruinelor, al mormintelor, al revolutiei
etc.De

asemenea,

iau

avant

lirica filosofica

I.Heliade-Radulescu,

Visul,D.Bolintineanu,

Scopul omului), cea religioasa ( I.HeliadeRadulescu, Cantarea diminetii, Gr. Alexandrescu,

Candela) sicea erotica ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Asteptarea, D.Bolintineanu, O
fata tanara pe patul mortii).Se afirma artistul-cetatean, exponent al constiintei colective,asa cum se
observa in poezia Un rasunet a lui Andrei Muresanusau Anul 1840 a lui Gr. Alexandrescu.
Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice
si dramatice, poatecea mai complexa specie a amomentului, in care, sintetizand,patetismul cu
patriotismul si cu valorilemorale, poetii devincantaretiai trecutului glorios ( D.Bolintineanu, Muma
lui Stefancel Mare, Gh. Asachi, Dochia si Traian
Ion Heliade Rdulescu este unul dintre aceti poeti romantici, care destul de timpuriu a demonstrat,
prin propria sa creaie literar, c spiritul popular si miturile nationale constituie izvorul primordial al
creaiei literare. Cele mai multe dintre poeziile publicate de acesta au teme romantice precum: O
noapte pe ruinele Trgovitei, trecutul ca izvor al mndriei naionale; Serafimul si heruvimul,
dualitatea existentei umane; Sburtorul, prelucrarea unor mituri .
Poezia sa, Sburatorul, este cea dinti capodopera a baladei culte romneti.Imprejurrile care l-au
determinat pe Heliade Rdulescu s scrie balada confirm convingerea lui deplin c limba romn are
capacitatea modulrilor poetice i c literatura noastr scris estechemat s pun in valoare gndirea
artistic popular, specificul naional implicat creaiei folclorice.In conceptia popular, sburtorul este
o apariie oniric si malefic, provocnd suferin tinerelor fete. Literatura romantic i pastreaz
semnificatia erotica, dar il valorific pozitiv ca faptur miraculoas, superioar, venit din alt lume la
tnra la care tanjete. Ca specie literar, Sburtorul este o balad cult care infiaeaz apariia
primilor fiori ai dragostei: invaziunea misterioas a dragostei [...] in plin agresiune. Fata in criz de
pubertate edoborata de o boala necunoscuta, explicabila mitologic si curabila magic.
Dovad c scriitorii erau indrumai s i caute subiectele pentru opera lor in istoria rii si in
obiceiurile naionale a facut-o Eliade cu un deceniu nainte de Mihail Koglniceanu ntr -unarticol din
Curierul romnesc. Eliade scria: Istoria noastr este plin de intmplri si de fapte mari si eroice i
este un izvor de unde s se adape duhurile si cu tragedii originale, aproape in aceeai termeni ca i
Mihail Koglniceanu din Introductie la Dacia literara: Istoria noastr are destule fapte eroice,
frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de
pitoreti si de poetice pentru ca s putem gsi si la noi sujeturi de scris
Grigore Alexandrescu, un alt scriitor paoptist, este unul dintre cei mai importan ireprezentani ai
ideologiei si ai literaturii paoptiste in Muntenia. Grigore Alexandrescu debuteaza la Curierul

romnesc al lui I.H. Radulescu, traduce din literatura francez si public mai multe volume de
poezii. Ultimul volum, Meditaii, elegii, epistole, satire si fabule (1863), are ca titlu enumerarea unor
specii romantice si clasice, ceea ce sintetizeaz si atitudinea estetica a scriitorului: un elegiac de tipul
romantic si in acelasi timp un moralist la modul clasic (G.Calinescu).
Motivul ruinelor si meditaia de tip romantic asupra istoriei neamului l apropie peAlexandrescu de
Vasile Crlova, alt scriitor pasoptist. Poezia Umbra lui Mircea ilustreaza romantismul prin tema
istoric, prin motivele preromantice (al umbrelor, al zidurilor, al mormintelor, nocturnul, fantoma),
mbinarea diferitelor specii lirice (mediaia cu elemente de elegie, de od si de pastel), antiteza
trecut- prezent i particularitile stilului retoric (invocaia si exclamaia, gradarea, hiperbola)
Vasile Crlova, menionat anterior
De asemenea, Dimitrie Bolintineanu, poet prozator, publicist, om politic, participant entuziast la
Revoluia de la 1848 si diplomat, debuteaz in literatur cu elegia O fat tnr pe
patul morii publicata de I.H. Rdulescu in Curierul de ambe sexe, in 1842. Lirica sa reprezint
imagineafidel a nceputurilor romantismului romnesc i a formelor lui in paoptism. Poemul Mihnea
si baba este o balad cu accente romantice, pe baza unui motiv folcloric (pactul cu diavolul). D.
Bolintineanu a avut un important rol in dezvoltarea simului muzical n poezie, prin tehnica
sa prozodic, prin elementele care confer sonoritate si ritmicitate.
Aadar, scriitorii paoptisti formeaz prima generaie a literaturii noastre dezvoltate, oameni ai
inceputului de drum, romantici prin excelen , care manifest un deplin acord intre a voi si a putea,
intre idealism avntat si vizionar ism profetic, caliti pentru care sunt admirai de Mihai Eminescu,
ultimul mare romantic al Europei , in poezia Epigonii:Voi credeai in scrisul vostru....