Conform Art.14.

al CPRM
(1) Infraciunea este o fapt (aciune sau inaciune) prejudiciabil, prevzut de legea
penal, svrit cu vinovie i pasibil de pedeaps penal
Ca orice fapt a omului, infraciunea presupune o desfurare n timp i spaiu, parcurgnd
mai multe momente sau faze, fiecare avnd un anumit rol n raport cu rezultatul final al
acesteia. Fiind o activitate uman, svrirea infraciunii se prezint, n cele mai multe cazuri,
ca o nlnuire de momente : ea ncepe cu o perioad de elaborare psihic intern care se
ncheie cu hotrrea de a svri fapta i continu cu perioada extern care cuprinde actele de
pregtire i trecerea la executarea activitii infracionale, terminndu-se, de cele mai multe
ori, cu producerea rezultatului socialmente periculos.
n tiina dreptului penal, problema periodizrii svririi infraciunii ntr-o faz intern i o
alta subsecvent, extern, se contureaz 1 , de regul, n zona infraciunilor intenionate. Ca
urmare, fazele de desfurarea ale infraciunii intenionate sunt acele etape pe care le poate
parcurge activitatea infracional din momentul conceperii sale pn n momentul producerii
urmrilor socialmente periculoase. ntr-o alt viziune( 7) , fazele de desfurare ale
infraciunii intenionate pot fi definite ca fiind acele etape pe care le poate parcurge activitatea
infracional din momentul primei manifestri exterioare i pn n momentul producerii
rezultatului sau n unele cazuri, a epuizrii activitii materiale. Doctrina penal este unanim
n a distinge dou perioade n care se desfoar activitatea infracional: perioada sau faza
intern (psihic, spiritual, subiectiv) i perioada sau faza extern.
Perioada intern cunoate trei faze sau momente, care pot dura mai mult sau mai puin timp
ori care se disting numai ideal:
- faza sau momentul conceperii ideii, deci, cnd se nate, cnd ncolete ideea infracional,
motivaie care intereseaz pe criminologi i judectori n operaiunea de individualizare a
pedepsei
- faza sau momentul deliberrii10, moment n care se cntresc, se compar motivele pro i
contra ideii de a svri infraciunea;
- faza sau momentul deciziei n care se ia hotrrea de a se comite infraciunea; este cel mai
important moment al etapei interne, care se poate realiza ntr-o perioad de timp mai
ndelungat (n caz de premeditare) sau mai scurt (n caz de intenie repentin i intenie
format n condiii obinuite).
Perioada extern are urmtoarele faze:
- faza actelor preparatorii (faza actelor de pregtire) care se situeaz la captul drumului
infraciunii i const n acte care pregtesc spiritual i material aciunea tipic;
- faza actelor de executare (faza executrii propriu-zise, faza actelor de svrire, faza
execuiunii, faza svririi) care se situeaz n itinere;

- faza urmrilor se situeaz tot n perioada extern a activitii infracionale i ncepe din
momentul n care activitatea fizic a fost efectuat n ntregime pentru nfptuirea rezoluiei
infracionale, pn cnd urmarea socialmente periculoas s-a produs, deci faptul s-a
consumat.
Eu ma axez pe etapa pregtitoare sau actele de pregatire cum i se mai spune in lit de
specialitate care face parte din perioada extern.
Pregtirea este prima etap de comitere a infraciunii. Conform Articolul 26. (1) Se
consider pregtire de infraciune nelegerea prealabil de a svri o
infraciune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau
crearea
intenionat, pe alt cale, de condiii pentru svrirea ei dac, din cauze independente de
voina fptuitorului, infraciunea nu i-a produs efectul. De exemplu, un brbat decide s-i
omoare vecinul creznd c soia lui l nal cu acesta. Pentru aceasta, el a ascuit toporul, la urmrit pe vecinul su cnd se ntoarce de la serviciu i s-a neles cu un vr de al su s-l
ajute, dar nu a reuit sa-i duc planul pn la capt, pentru c a fost prins de poliie.
1. n alin.1 art.26 CP se d o definiie mai desfurat a pregtirii de infraciune dect n
alin.1 art.15 CP din 1961. Din aceast definiie rezult c, pentru a considera o activitate drept
act de pregtire pedepsit penal, activitatea trebuie s fie caracterizat de anumite semne
obiective
i subiective.
La semnele obiective se refer prevederile alin.1 art.26 CP privind crearea condiiilor
pentru svrirea infraciunii i ntreruperea actelor de pregtire din cauze independente de
voina fptuitorului.
Cerina alin.1 art.26 CP privind caracterul intenionat al actelor de pregtire constituie
semnele subiective ale pregtirii de infraciune.
Actele de pregatire fiind comise in vederea realizarii unei hotarari infractionale sunt
posibile numai la infractiunile intentionate.
Pentru a fi considerate acte de pregatire a infractiunii, activitatile desfasurate trebuie sa
indeplineasca anumite conditii:
a) Din continutul activitatii sa rezulte neindoielnic ca este efectuata pentru savarsirea
infractiunii. Sa aibe cu alte cuvinte un caracter univoc.
b) Actul preparator sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor
pentru savarsirea infractiunii (spre ex.: procurarea de instrumente, de date, de informatii in
legatura cu locul si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea etc.);
c) Activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material
al laturii obiective, sa nu faca parte din actele de executare;
d) Actele de pregatire sa fie intentionate.
Felurile actelor de pregatire. Dupa natura si continutul lor actele de pregatire se pot imparti
in:acte de pregatire materiala si acte de pregatire morala.

Actele de pregatire materiala, dupa cum arata si denumirea, constau in pregatirea

materiala pentru savarsirea infractiunii ca: procurarea de instrumente, de mijloace, in
adaptarea acestora pentru comiterea infractiunii (spre ex.: procurarea unui cutit, a unei
substante otravitoare, a unei franghii, a unei scari, a cheilor pentru deschiderea incuietorilor,
asigurarea mijloacelor de transport, inlaturarea unor obstacole etc.).
Actele de pregatire morala constau in culegerea de date, informatii cu privire la locul si
timpul in care urmeaza sa se savarseasca infractiunea, in atragerea de complici. Prin actele de
pregatire morala sau intelectuala cum se mai numesc, se creeaza conditii psihice favorabile
comiterii infractiunii.
CARECTERISTICILE ACTELOR PREPARATORII
Din punct de vedere al structurii, actele preparatorii sunt simple sau complexe. Cele
simple sunt formate din actiuni sau inactiuni al caror element material apare in varianata
simpla sau unica; cele complexe prezinta elementul material in mai multe variante alternative
sau elementul material poate consta in mai multe actiuni reunite.
Cu toata varietatea lor, actele de pregatire prezinta unele trasaturi caracteristice
comune, care ar putea fi sintetizate astfel:
- actele preparatorii se afla in relatie de subordonare cu infractiune de baza, nefiind
apte sa determine prin ele insele producerea rezultatului urmarit. Pericolul social concret
generat de savarsirea actelor preparatorii este mai redus decat pericolul generat de o
infractiune, situatie care impune ca nu orice prezenta a actelor preparatorii in fapta efectiv
comisa sa fie sanctionata separat;
- producand un rezultat socialmente periculos, actele preparatorii au existenta si
incriminarea independente fata de infractiunea de baza, dar dependente obiectiv de acesta;
- precedand faza actelor de executate, actele preparatorii aduc informatii cu privire la
locul, punctul de plecare, directia, continutul specific si limitele in spatiu si timp ale
infractiunii de baza. Intervalul de timp dintre actele pregatitoare si cele de executare poate fi
scurt, dar si de o durata mai lunga (de exemplu, o persoana care si-a procurat o substanta
explozibila spre a distruge un autoturism, poate trece imediat la actiune, dar este posibil si ca
inceperea actului de executare sa se faca peste cateva luni sau ani). In ceea ce priveste locul
realizarii actului de pregatire, este constatat faptul ca, in multe situatii, actele de pregatire nu
sunt savarsite la locul executarii infractiunii, ci in alta parte;
- actele preparatorii sunt alcatuite din una sau mai multe actiuni care formeaza o
unitate sub aspectul structurii si intelesului si care se comporta ca un ansamblu unitar fata de
infractiunea de baza, care face parte din aceeasi clasa cu actele preparatorii.[4] De obicei,
actele preparatorii sunt realizate de una si aceeasi persoana care a luat hotararea infractionala
si care va trece la executarea infractiunii planuite. In situatia in care este comis de o alta
persoana, actul pregatitor devine un act de participatie care se pedepseste, cu conditia ca
autorul sa fi comis fapta tipica sau macar tentativa pedepsibila, iar daca actele pregatitoare
constituie, prin ele insele, o infractiune, atunci, aceasta va raspunde in calitate de autor al unei
infractiuni autonome si distincte de cea proiectata

Conform art.25 CPRM Se consider infraciune neconsumat pregtirea de infraciune i

tentativa de infraciune.
(3) Rspunderea pentru pregtirea de infraciune i pentru tentativ de infraciune se
stabilete, conform articolului corespunztor din Partea special a prezentului cod, ca i
pentru infraciunea consumat, cu trimitere la art.26 i 27, respectndu-se prevederile art.81.
Articolul 26
(2) Rspunderii penale i pedepsei penale snt supuse numai persoanele care au svrit
pregtirea unei infraciuni mai puin grave, grave, deosebit de grave sau excepional de grave.
Alin.2 art.26 CP prevede rspunderea penal numai pentru persoanele care au svrit acte
de pregtire a unei infraciuni intenionate mai puin grave, grave, deosebit de grave i
excepional de grave. n cazul pregtirii unei infraciuni uoare, legiuitorul a considerat c
actele
de pregtire nu prezint gradul prejudiciabil caracteristic infraciunii i le-a lsat n afara
incriminrii.
7. Rspunderea penal a fptuitorului n cazul pregtirii de infraciune se stabilete conform
articolului corespunztor din partea special a CP, ca pentru infraciune consumat, cu
trimitere
la art.26, respectndu-se prevederile art.75 i 81 CP. Dac actele de pregtire a unei infraciuni
prin natura lor constituiau o alt infraciune, suntem n prezena unui concurs de infraciuni.
De
exemplu, pentru procurarea ilegal a unei arme de foc cu scopul pregtirii unui omor
intenionat,
fptuitorul va fi tras la rspundere penal pentru pregtirea omorului intenionat n baza
art.145
CP raportat la art.26 CP, iar pentru procurarea ilegal a armei de foc - i n baza art.290 CP.
8. Unele infraciuni sunt construite n aa fel, nct ele se consum din momentul nceperii
actelor de pregtire. n aceste situaii fptuitorul poart rspunderea penal n baza articolului
din
partea special a CP, n care sunt incriminate ca infraciuni distincte actele de pregtire (mai
detaliat a se vedea p.3 al comentariului la art.25 CP).