Sunteți pe pagina 1din 35

Asia de Sud si

Sud-Est

Realizator,
Ciubotariu Vladut.
GT. An 3 grupa 1

Capitolul I Aspecte Generale


Asia este continentul cu cea mai mare
suprafata (29,6% din uscatul planetar) ,
populatia cea mai numeroasa cca 60% din
populatia Terrei.
Intalnim

cel

mai

inalt

punct

Chomolungma 8 848 m si cel mai coborat al


uscatului planetar Tarmul Marii Moarte 395
m. Alaturi de climatul polar se intalneste si
climatul ecuatorial ( polul ploiilor de pe glob
Mawsynram, India) , se intalnesc spatii unde
precipitatile sunt lipsite ani de zile ( Rub`al Khali, Peninsula Arabia ).
In Asia se afla cea mai mare zona edoreica a planetei si unele dintre cele mai mari fluvii ale
Terrei Chang Jiang 6 300 km ( al treilea pe glob ). Asia se inscrie in aria antropogenezei aici fiind cele
mai populate state ale globului ( China, India ), dar si statul cu cea mai mica densitate Mongolia ( 1
loc/km2 )
In Asia se gasesc uriase rezerve de hidrocarburi, carbuni, minereu de fier, vanadiu, plumb,
titan, cositor, metale pretioase, resurse forestiere si toate tipurile de sol. Dupa resursele exploatate
unele tari din Asia detin ponderi mari in productia mondiala: cu aproximativ 20% din productia
mondiala de plumb, China detine locul II (la fel si in productia de zinc), primul loc in productia
mondiala de cositor, a patra producatoare de aluminiu, detine 80% din rezervele de pamanturi rare
industriale.

Asia de Sud
Este o subregiune a Asiei formata din doua regiuni
geografice. O prima regiune este Indochina cuprinzand
urmatorele state: Cambodgia, Laos, Myanmar, Thailanda,
Vietnam, Malezia si cea de a doua regiune Asia de Sud
maritima

ce

cuprinde

Arhipelagul

Malay,

Brunei,

Indonezia, Filipine, Singaopere. Ca unitati de releief


reprezentative subregiunii sunt Himalaya, Podisul Deccan,
Muntii Gatii de est si vest, Desertul Thar,Campia Gangelui, Campia Indului.Climatul este tropical
umed tot timpul anului, prezinte doua sezoane datorita musonului.

Asia de sud-est
Cuprinde statele din Peninsula Indochina
si vastul sistem insular cuprins intre Oceanele
Indian(V) si Pacific (E), percum si Australia
(S).Peninsula

Indochina

(1.850.000

km)

continuata cu Peninsula Malacca (1000 km


lungime), ocupacoltul de SE al Asiei. Are un relief
predominant muntos ce inconjoara podisuri inalte
(1000-2500m), iar campiile ocupa spatii restranse
pe cursurile inferioare sau la varsarea fluviilor
(Mekong,Menan, Songlcoi).Clima este tropicala, musonica, umeda si calda, ce da posibilitatea
dezvoltarii padurilor tropicaleumede cu mangrove pe litoral si foioase sau conifere pe culmile inalte,
care adapostesc o faunavariata de elefanti, tigri, pantere, jaguari (in jungla), antilope, rinocer,
numeroase pasari si insecte.Hidrografia este alcatuita din rauri si fluvii cu debite mari, ce
formeaza vai inguste, adanci sipitoresti in munti, iar fenomenul de flux de la gura lor de varsare
favorizeaza patrunderea vaselor oceanice pe distante mari in amonte, dand posibilitatea dezvoltarii
activitatii turistice.Insulele de la sud desfasurate de-o parte si alta a Ecuatorului sunt in general
muntoase, vulcanice,cu peisaje, dar si atractii cultural-istorice specifice civilizatiei asiatice, locuite din
3

cele mai vechitimpuri.Se individualizeaza doua subzone turistice: una continentala (Indochina)
si cealalta insulara(Insulele Sud Estice), in care se contureaza mai multe areale.

1.1 Scopul lucrarii


Este acela pentru cresterea nivelului de informare cu diverse date ale Asiei de Sud si Sud Este
prin reprezentarea hartilor, imaginiilor in detaliu.
Proiectul in sine urmareste intelegerea principalilor factori, cei fizico-geografici si economicogeografici.

1.2 Structura Proiectului

Este impartit in 5 capitole dupa cum urmeaza


:
Capitolul I Aspecte Generale ;
Capitolul II Prezentare fizico-geografica ;
Capitolul III Populatia;
Capitolul IV Prezentare economico-geografica ;
Capitolul V Concluzii finale
Aceste capitole la randul lor urmate de subcapitole.

Capitolul II Prezentare fizico-geografica


2.1 RELIEFUL

a - Relieful desertic
Se caracterizeaza prin mari contraste intre
formele de relief cu pante mari unde diferentierile
petrografice si structurale sunt bine evidentiate si
formele joase unde campiile de eroziune alterneaza
cu cele acumulative.
Exemplu : Desertul Thar - al saptelea ca marime
din lume
Sursa foto

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.flixya.com/files-

photo/e/m/i/emilian1934265.jpg&imgrefurl=http://www.flixya.com/photo/1934265/Thar-desert-from-IndiaAsia&usg=__HXaR7u5dd8f9g2TkDf9YrG04D1c=&h=334&w=500&sz=77&hl=ro&start=0&sig2=1dSN9PaIGiyG8bexz11DfA&zoom=1&tbnid=F6Xv
aVmEc6nT4M:&tbnh=157&tbnw=222&ei=ZVHvTY-1IYjXsgbA7rXPAw&prev=/search%3Fq%3Ddesertul%2Bthar%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa
%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=154&vpy=259&dur=3172&hovh=183&hovw=275&tx=118&ty=77&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:5,s:0&bi
w=1259&bih=795

b - Relieful carstic
Cele mai insemnate arii carstice sunt acolo unde stratele groase de calcar sunt asociate cu
precipitatiile bogate. Aceste conditii sunt indeplinite
in Asia Sud-Est si Sud.
Exemplu:nord-estul si centrul Vietnamului (Ha Long
Bay), Thailanda (provinciile Surat Thani,Phang Nga,
Krabi si Trang se impun insulele carstice cu faleze
inalte) sau Malaysia (Parcul National Gunung Mulu
din Sarawak )

HA LONG BAY

c - Relieful vulcanic
5

Este bine reprezentat in partea sud-estica a continentului, care se incadreaza Cercului de Foc
al Pacificului, regiuni vulcanice majore, cu numerosi vulcani activi.
Eexmplu : Indonezia (Semeru), Filipine (Pinatubo). Relief vulcanic mai este prezent in Podisul
Deccan. (trappele bazaltice cretacice).
SEMERU
Sursa
Fotohttp://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_ebwmgX_UXw/TUt9MOe1yrI/AAAAAAAAACg/UMeDx9hvgYo/s1600/bromo.jpg&imgrefurl=http://tourismresort-indonesia.blogspot.com/2011/02/bromotengger-semeru-nationalpark.html&usg=__jcEo40wPfv7WtkCA93ewx32IG2E=&h=450&w=600&sz=57&hl=ro&start=20&sig2=t_dl84WThSAeWrX_1nW9vQ&zoom=1&tbni
d=ApTolk9ynlE6IM:&tbnh=143&tbnw=220&ei=WFPvTd-mDY3Lsgb45NnQAw&prev=/search%3Fq%3Dsemeru%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw
%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=329&vpy=424&dur=703&hovh=194&hovw=259&tx=183&ty=78&page=2&ndsp=21&ved=1t:429,r:17,s:20&b
iw=1259&bih=795

d - Relieful glaciar
Acopera o intinsa suprafata in cadrul continentului,
fiind reprezentat atat relieful glaciar de acumulare dar si cel
de eroziune. Cele mai insemnate regiuni cu relief glaciar
sunt: Muntii Himalaya.
Sursa Foto: http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.triplepundit.com/wordpress/wp-content/uploads/2010/01/himalayaglacier-300x200.jpg&imgrefurl=http://www.triplepundit.com/2010/01/meltdown-overhimalayan-glaciermelt/&usg=__ivwkbPWe3o4NQIjaqFpqkP5iBas=&h=200&w=300&sz=21&hl=ro&start=0&sig2=iEiiZ2a_lhlAcMmjfwsDhA&zoom=1&tbnid=8nZNva
SmW0ZBKM:&tbnh=158&tbnw=240&ei=61PvTaPVNIfctAazm7HfAw&prev=/search%3Fq%3Dhimalaya%2Bglaciar%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa
%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=317&vpy=274&dur=1406&hovh=160&hovw=240&tx=171&ty=129&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:6,s:0&b
iw=1259&bih=795

e - Relieful litoral
Tarmurile, rezultat al interactiunii factorilor endogeni si exogeni, sunt foarte crestate, cu
numreoase capuri, insule, peninsule si variate din punct de vedere genetic. Se inalnesc tarmuri cu
fiorduri ,tarmuri cu rias, tarmuri vulcanice (Indonezia), cu estuare, cu delte, lagune,cordoane,
perisipuri ( Indochina),tarmuri cu mangrove (Indochina, Indonezia, Filipine, Golful Bengal), tarmuri
coraligene (Maldive, Indonezia, Filipine).
Cele mai importante peninsule sunt: Peninsula India (peste 2 mil.km 2), Peninsula. Indochina
(1,8 mil.km2), Peninsula Malacca.
Insulele cele mai mari sunt: Borneo (Kalimantan, 737 mii km 2), Sumatera (425 mii. km2), Java, Luzon,
Mindanao, Sri Lanka, etc.
Caracterizarea unor unitati de relief
6

Peninsula India este o unitate de platforma. A facut


parte din Gondwana, iar dezmembrarea acesteia, a migrat spre
Asia si prin subductie a contribuit inaltarea Muntilor Himalaya.
La contactul cu ansamblul muntos s-a format Campia IndoGangetica prin procese de subsidenta si aluvionare.
Campia Indo-Gangetica se afla in nordul peninsulei la poalele
Cordilierei Indo-Birmane, a Muntilor Himalaya si a Muntilor
Suleiman. La sud, campia este marginita de Podisul Deccan.
Campia se remarca prin netezime, este puternic fragmentata
spre marginile muntilor, prezinta mlastini.
Campia Indo-Gangetic a prezinta patru subdiviziuni: Campia Pundjab (Pandjab), Campia Ind-Thar,
Campia Gange-Brahmaputra, Campia Bengal.
Sursa
Foto:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.thenibble.com/zine/archives/images/india300.jpg&imgrefurl=http://www.thenibble.com/zine/archives/kitchens-ofindia.asp&usg=__SA1dtMlM2bZM9y15aMehsud_Kto=&h=294&w=300&sz=169&hl=ro&start=0&sig2=Fo8t0CDsdFqEcOAkjdlmOw&zoom=1&tbnid
=EQMeB7SJsogIBM:&tbnh=156&tbnw=159&ei=MlXvTcXyF4LNtAaL5LTwAw&prev=/search%3Fq%3Dpeninsula%2Bindia%26um%3D1%26hl
%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=141&page=1&ndsp=24&ved=1t:429,r:1,s:0&tx=20&ty=73

Podisul Deccan este o peneplena veche constituita, in mare


parte, din sisturi cristaline, granite si gnaise; predomina un relief de
eroziune cu suprafete netede sculptate in cristalin sau roci
bazaltice, iar sub raport orografic are altitudini de 400-1 000 m, cu
cateva sectoare mai inalte care depasesc 2 000 m, in vestul si sudul
Indiei si in Sri Lanka, sisturilor cristaline, granitelor si
gnaiselor li se adauga bazaltele mezozoice si tertiare.
Subdiviziunile Podisului Deccan sunt: Podisul Malva, Podisulo
Pradesh,Podisul Chota Nagpur.
Pe marginile podisului se afla Muntii Gatii de Vest (2 695 m), cu forma de culme continua, si Muntii
Gatii de Est (1 680 m), cu aspect de masive. In nord se afla Muntii Satpura (1 350 m) cu orientare estvest.
Sursa

Foto:

http://www.google.ro/search?

um=1&hl=ro&tbm=isch&sa=X&ei=CFbvTfShI8GGswbvwIjyAw&ved=0CDUQvwUoAQ&q=plateau+deccan+map&spell=1&biw=1259&bih=795

Muntii Peninsulei Indochina


7

Se prezinta sub forma unor culmi prelungi, generate de miscarile neotectonice, acestea inaltand unele
catene foarte vechi. MunNii sunt cutati si faliati puternic. Acelorasi cutari le apartin muntii din
Peninsula Malacca si din Kalimantan.
Principalele cordiliere - Cordiliera Anam, Cordiliera Thailandeza,Cordiliera Kerban, inconjoara un
masiv vechi, precambrian, pe care s-au format Campia Cambodgiei si Campia Thailandeza.
Masivele centrale cu aspect de podisuri din sistemul cutarilor mezozoice se intalnesc si in Peninsula
Indochina.
Intre Cordiliera Vietnameza si Cordiliera Thailandeza se afla podisurile Laosului si Tran Ninh,
alcatuite din sisturi acoperite cu petice de calcare. Au aspect de inaltimi izolate separate de depresiuni
largi. Se adauga Podisul Balavens dezvoltat pe bazalte (alterarea bazaltelor intr-un climat foarte umed
a dus la formarea unei scoartei lateritice groase).
Himalaya
Este catena cea mai inalta, cu o lungime de 2 400
km, vest est, si cu o latime nord-sud intre 200 si 300 km.
Himalaya prezinta o uriasa boltire anticlinala. Dupa
fragmentarea Gondwanei, placa indiana, in deplasarea ei
spre nord, a inceput subductia fata de placa euroasiatica
care a avut ca efect principal inaltarea ansamblului
himalayano-tibetan. In formarea Himalayei au fost reluate
formatiunile cristaline paleozoice, mezozoice si structurile
tertiare. Axul principal este alcatuit din sisturi cristaline.
Himalaya se desfasoara in Pakistan, Tibet, India, Nepal, Sikkim si Buthan. Sectorul principal
al Himalayei este situat in China. Altitudinea medie a Himalayei trece de 6 000 m; 40 de varfuri
depasesc 7 000 m si 11 varfuri sunt mai inalte de 8 000 m. Varful Chomolungma situat la granita sinonepaleza are inaltimea de 8 848,13 m.
Dupa zona prehimalayana Siwalik, in sud, se afla un sir intermediar Himalaya Mica, puternic
fragmentat. Spre nord se gasesc depresiuni intramontane (Depresiunea Kashmirului, Depresiunea
Katmandu), iar mai la nord Himalaya Mare.
Masivul Chomolungma apare ca o piramida gigantica fiind acoperit cu zapezi persistente si inconjurat
de ghetari uriasi.
Sursa
Foto:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_tgWJdkVnsCQ/TDa8qxDA0-I/AAAAAAAAAQU/aBdB6VAs2s/s1600/himalaya-434_m.jpg&imgrefurl=http://doar-tu-si-3u.blogspot.com/2010/07/himalaya.html&usg=__3AtyfZAPXdhSkD-

8XYOJud5HABs=&h=450&w=600&sz=50&hl=ro&start=0&sig2=0dF_qPAI4aEJUyZ2BeECew&zoom=1&tbnid=B8eFArnYbj9UIM:&tbnh=146&tbnw
=195&ei=cVfvTZynDIGCswaUl7jmAw&prev=/search%3Fq%3DHimalaya%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih
%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=602&vpy=125&dur=500&hovh=194&hovw=259&tx=88&ty=125&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:2,s:0&biw
=1259&bih=795

Cordiliera Myanmar
Este marginita la vest de Golful Bengal, iar la est de fluviul Thanwin Myit (Salween);
reprezinta o continuare a Himalayei la sud de marele cot al Brahmaputrei. Aceasta cordiliera este
formata din cei mai tineri munti ai Indochinei. Tineretea acestor munti se oglindeste in masivitatea si
inaltimea lor.
Lanturile montane mai inalte si mai inguste se gasesc in estul cotului fluviului Brahmaputra.
(altitudine maxima 5 881 m) la hotarul dintre China,India si Myanmar fapt datorat unui geosinclinal
ingust care despartea restul continentului Gondwana la sud, de scutul sinic situat la nord-est. Sunt
munti cutati sau munti cutati si in blocuri.
Cordiliera Myanmar este formata din siruri paralele orientate nord-sud: in vest se desfasoara
Muntii Arakan-Yoma formati din lanturile paralele Naga,Chin si Lushai (1 000-2 000 m) care se
continua si in insulele Andaman si Nicobar; in est se afla lantul muntos Tenasserim. Altitudinea
lanturilor muntoase scade de la nord la sud.
Muntii si campiile Indoneziei si Filipinelor
Uscatul prezinta un accentuat grad de fragmentare, iar intre relieful subaerian si cel submarin
este o stransa legatura. Marile adancimi (fosele) se gasesc in interiorul celor trei arhipelaguri: Fosa
Java si Fosa Filipinelor. Intre insule se gasesc cateva fose cu adancimi mai mici: Banda, Flores,
Sulawesi s.a.
Cordilierele sunt arcuite. Muntii s-au format ca urmare a miscarilor tectonice si a eruptiilor
vulcanice de la sfarsitul tertiarului si in Cuaternar.
Vulcanismul si seismicitatea sunt active si astazi. Vulcanii sunt dispusi in semicerc, dar cu o
frecventa mai mare spre exteriorul Indoneziei. In Kalimantan lipsesc vulcanii. Cutarile sunt mai vechi
in apropierea Asiei si mai noi spre Australia.
Se disting, pe ansamblu, doua mari faze de cutare: una deosebit de puternica la sfarsitul
Mezozoicului si una mai slaba la inceputul Tertiarului. Astfel au luat nastere arcurile. Arcul Sondelor
este o prelungire a cordilierei Myanmar prin insulele Andaman si Nicobar si de aici prin Sumatera,
Java, Sondele Mici, inconjurand Marea Banda. Acest arc montan este alcatuit din

doua siruri secundare. Cele mai mari inaltimi din Sumatera se afla in partea centrala a sirului montan
(Varful Kerinci, 3 805 m). Cel de al doilea sir montan este mai fragmentat si poarta denumirea de
Cordiliera estica; traverseaza insulele Timor, Maluku si Filipine. In partea centrala a Kalimantanului si
Sulawesi se afla cate un nod orografic de unde pornesc radiar lanturi montane.
2.2 CLIMA

Climatul ecuatorial este caracteristic extremitatii sudice a Asiei (Arhipelagului


Indoneziei, Arhipelagului Filipinelor, Peninsulei Malacca,Insulei Sri Lanka). Datorita
conjugarii temperaturilor constant ridicate, cu precipitatiile abundente distribuite relativ
uniform in decursul unui an, acest climat are ca insusire fundamentala lipsa anotimpurilor.
Temperaturile medii lunare sunt cuprinse intre 25 - 27C, iar amplitudinile termice anuale au
valori cuprinse intre 1-2C. Umezeala atmosferica ajunge la 95%, iar precipitatiile au valori
care depasesc 2 000 mm/an; acestea cresc pe versantii montani cu expozitie vestica. Cantitatile
maxime de precipitatii se inregistreaza in intervalul echinoctiilor.

b) Climatul subecuatorial are, din punct de vedere dinamic, ca tipica alternanta sezoniera a
maselor de aer ecuatoriale si tropicale.
Vara, predomina aerul umed ecuatorial care se deplaseaza mult spre nord (30 latitudine), iar
iarna predomina aerul uscat transportat de alizee. Vara, amplitudinile termice diurne sunt
reduse, umezeala aerului este ridicata, iar precipitatiile atmosferice sunt abundente, climatul
apropiindu-se de cel ecuatorial.
Iarna, sub actiunea musonului (care in esenta este un alizeu), umiditatea aerului pe continent
scade brusc, amplitudinile termice medii diurne cresc, iar cantitatea de precipitatii se reduce
10

considerabil. Temperatura medie anuala se mentine in jur de 24C, media lunii celei mai reci
este in jurul a 18C, iar a celei mai calde ajunge la peste 28C.

Anul este impartit in doua sezoane distincte: vara umeda si ceva mai calda si iarna uscata si
mai rece.
Pe ansamblu, cantitatea de precipitatii scade dinspre Ecuator spre tropic.
Versantii expusi vanturilor umede primesc o cantitate mai mare de precipitatii (care se
formeaza datorita atat vanturilor umede de vara cat si convectiei termice si dinamice ca, de
exemplu, in Gatii de Vest, 8 100 mm). Climatul subecuatorial se gaseste in Sri Lanka, India,
Indochina .
Despre

climatul Arhipelagului Filipinez

putem spune

ca

este

maritim

si

tropical.Perioada cea mai umeda este intre iulie-octombrie, cand sufla vaturi musonice de
dinspre sud. Intre august si septembrie sunt taifunurile . Arhipelagul este afectat in fiecare an de
circa 20 de taifunuri, unele dintre acestea violente. Furtuna tropicala Ketsana si taifunul Parma,
inregistrate

in

septembrie

si

octombrie

2009,

au

provocat

inundatii

grave.

Temperaturile sunt ridicate in mare parte in luna ianuarie inregistrandu-se la Manila 30 grade C si in
mai 34
grade
C.

11

In Asia se gasesc cele mai intinse regiuni cu clima montana (Himalaya, muntii din
Indonezia). Altitudinea, expozitia versantilor, inclinarea pantelor si fragmentarea reliefului isi
pun amprenta asupra caracteristicilor climatului formand o altfel de clima in regiunile
montane.
Temperatura scade cu 0,6C la fiecare 100 de metri altitudine si, totodata,creste
semnificativ cantitatea de precipitatii indeosebi pe
versantii expusi vanturilor dominante. Cresc
diferentele termice dintre versantii insoriti si cei
umbriti, precum si intre zi si noapte.
Himalaya este o bariera orografica, producand o
degradare a regimului pluviometric a regiunilor
de la nord si de la est; daca la poalele sudice ale Himalayei cad cele mai mari cantitati de
precipitatii din lume, la nordul acesteia ele scad pana sub 200 mm pe an.
Muntii Himalaya vedere din spatiu
SURSA:http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://stop2012.blogspot.es/img/HIMALAYA.jpg&imgrefurl=http://connect.in.com/himalaya/photoshimalayad86f4e8f6ce35812.html&usg=__n9UKiOoYBcw94uqDgVNOfshQnlw=&h=480&w=640&sz=168&hl=ro&start=20&sig2=HgRnk9ocIO1LPYC8JzT7M
A&zoom=1&tbnid=yeuPo_OGVP3gMM:&tbnh=140&tbnw=197&ei=VOfsTf21OIqMswaUuKyBCQ&prev=/search%3Fq%3Dhimalaya%26um
%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=149&vpy=506&dur=2610&hovh=194&hovw=259&tx=221&ty=144&page=2&ndsp=21&ved=1t:429,r:5,s:20&
biw=1259&bih=795

2.3 HIDROGRAFIE
Indonezia si Filipine au o hidrografie bogata datorita conditiilor climatice ecuatoriale si
subecuatoriale. Raurile sunt numeroase, scurte, cu vai adanci si defilee in zonele muntoase, cu vai largi
in campie, cu delte care cresc rapid, cu debit constant. Mai mari ca debit, in Indonezia, sunt raurile:
Musi, Hari (Sumatera), Kapuas si Brito (Kalimantan).
In Asia de Sud, regimul hidrologic al Campiei Indo-Gangetice este de tip himalayan; raurile
sunt numeroase si organizate in doua bazine:
- bazinul Gangelui cu afluentii principali: Brahmaputra si Jumna;
- bazinul Indului cu afluentii Sutleji, Ravi, Chenab si Jhelum.
Gangele are o lungime de 3 000 km, un debit (la varsare, cu Brahmaputra) de 39 000 m 3/s, impruna cu
afluenii sai formeaza un bazin hidrografic mare i fertil, cu o suprafaa de aproximativ 1 mil km2,
12

care intreine una din cele mai mari densitai umane din lume. Adancimea medie a raului este de 16 m,
iar adancimea maxima, 30 m, este considerat unul dintre cele mai murdare fluvii din lume
Gange si Brahmaputra ambele avand izvoarele in Himalaya,acestea se varsa in Golful Bengal
printr-o imensa delta comuna pe care India o imparte cu Bangladesh.
In sectorul montan, ambele rauri se alimenteaza din zapezi si ghetari. Ploile musonice de vara
de pe versantul sudic al Himalayei produc o crestere puternica a debitelor.

Sursa Foto
GANGE - http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://photos.merinews.com/upload/imageGallery/bigImage/1229420105084.jpg&imgrefurl=http://photos.merinews.com/newPhotoLanding.jsp
%3FimageID
%3D9694&usg=__0qyITWFeUrHwuhtKFqkG3OkJHnk=&h=505&w=500&sz=30&hl=ro&start=41&sig2=gz4MhhmEUVY2myDytYnLaA&zoom=1&t
bnid=UOVkMDw8SXlAkM:&tbnh=147&tbnw=146&ei=YkPvTf7tHZDLswb78tTnAw&prev=/search%3Fq%3Dgange%2Briver%26um%3D1%26hl

13

%3Dro%26sa%3DX%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=479&vpy=363&dur=1828&hovh=226&hovw=223&tx=137&ty=104&page=3&ndsp=23&ved=1t:429,r:2,s:41&
biw=1259&bih=795
Brahmaputra http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.travelingbeats.com/images/brahmaputra1.jpg&imgrefurl=http://www.travelingbeats.com/blog/river-brahmaputra-in-assam-is-visiblefrom-space-claims-nasa-astronaut&usg=__CPdLzOapTZ9i0ZAGf5tdswy4b-M=&h=340&w=400&sz=28&hl=ro&start=0&sig2=TXl95w2szi3-Nx9f_QS9g&zoom=1&tbnid=tF0WDXN5xAEUKM:&tbnh=145&tbnw=196&ei=0EPvTaWvDsfJtAaEvtj0Aw&prev=/search%3Fq%3DBRAHMAPUTRA
%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=141&page=1&ndsp=21&ved=1t:429,r:15,s:0&tx=135&ty=101
Delta Gange Brahmaputra
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Ganges_Delta

Indul este cel mai lung curs de apa din Asia de Sud, izvoarele sale se afla pe teritoriul Chinei,
nu departe de granita cu Nepal. Are o lungime de 3 180 km si un debit de 2 980 m3/s.
Podisul Deccan este strabatut de rauri repezi care traverseaza o serie de defilee, sunt scurte si
au un regim hidrologic care depinde de ploile musonice.Vaile raurilor sunt inguste si adanci.
Principalele rauri care se varsa in Golful Bengal sunt: Mahandi, Godavari, Kristna, Kaveri etc.
In nordul Desertului Thar ajung raurile Punjabului (in perioadele musonice) pana la nisipuri.
In acest desert nu exista ape de suprafata datorita cantitatii neinsemnate a precipitatiilor, dar in sezonul
ploios, se scurg, venind din zonele de munte, rauri temporare. Apele subterane sunt abundente in
nordul Desertului Thar, iar gradul de mineralizare creste de la est spre vest.
In Indonezia se gasesc numerosi vulcani stinsi si activi. Pe fundul uneia dintre cele mai mari
caldeire s-a format un lac Gunung Batur (Insula Bali).
In partea estica a Insulei Jawa, in craterul vulcanului Gunung-Kelud, s-a format Lacul Kelud.
Apa lacului se incalzeste si este expulzata afara ca urmare a eruptiilor scurte si explozive.
Kelud http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://tourismjogja.com/wpcontent/uploads/2010/06/gunung-kelud-2.jpg&imgrefurl=http://tourismjogja.com/placesof-interest-obyek-wisata/mt-

kelud/&usg=__Fpa9Jic1H8FkEXPT0b6mC7UCBEg=&h=300&w=400&sz=32&hl=ro&start=0&sig2=U0Lu_CqbbTKi_K7u6foLuQ&zoom=1&tbnid=e
Kafq7KHtzjjsM:&tbnh=149&tbnw=199&ei=9EbvTcr5BszYsgbJnODjAw&prev=/search%3Fq%3DKelud.%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DG
%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=361&vpy=417&dur=2156&hovh=194&hovw=259&tx=134&ty=131&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:11,s:0&
biw=1259&bih=795

14

La poalele vulcanului Gunung-Merapi s-a


format intr-un crater, in urma unei explozii laterale,
Lacul Kawah Ijen a carui apa, la adancimea de 250 m,
are o temperatura de 97C si un pH de 0,7.
Kawah:http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://fillinn.com/img/nature/vulcano/vulcano03.jpg&imgrefurl=https://aliceboboc.wordpress.
com/2010/12/11/vulcanul-kawah-ijen-dinindonezia/&usg=__z_c1Rvr9aa1RnHmrW1tp4jE67UM=&h=393&w=600&sz=33&hl=ro&start=0&si
g2=IlA9KtJJ6HIquonMGgf5Tg&zoom=1&tbnid=Y0Vi46CUcXrRSM:&tbnh=151&tbnw=201&ei=S
EfvTdurIIrZtAayieXQAw&prev=/search%3Fq%3DLacul%2BKawah%2B
%25E2%2580%2593%2BIjen%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DX%26biw%3D1259%26bih
%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=125&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:5,s:0&tx=162&ty=50
Vulcanul Toba, situat tot in Indonezia, se gaseste in mijlocul lacului omonim. La randu-i,
depresiunea in care se afla lacul, este o caldeira tipica situata in Insula Sumatera.
In Filipine (sudul Insulei Luzon), intr-o caldeira situata in mijlocul vulcanului denumit
Vulcano, se gaseste Lacul Taal (Bombon). Lacul este mic, intr-un peisaj subecuatorial, are apa
limpede, dar este inconjurat de izvoare fierbinti, de gauri din care tasnesc gaze sub presiune.
2.4 SOLURILE
Asia de Sud are o proportie mai mare de soluri relativ fertile decat majoritatea regiunilor
tropicale, si eroziunea solului este mai putin severa decat in alta parte. Adesea abundenta plantelor este
legata mai mult de caldura si de umiditate decat de calitatea solului, bacteriile
fertilitatea

imbunatatesc

solului.

Solurile laterit sunt frecvente in unele parti din Myanmar, Thailanda, Vietnam. Solurile cele
mai fertile apar in regiunile de activitatea vulcanica, in cazul in care este provocat de impact chimic
alcalin sau neutru. Aceste soluri se gasesc in unele parti din Sumatra si o mare parte din Java. Solurile
aluvionare din vaile raurilor sunt foarte fertile si sunt intens
cultivate.
Solurile Asiei de Sud sunt in special cele rosii,
lateritele si aluvionale.

2.5 VEGETATIA SI FAUNA


15

Padurile musonice se gasesc in Indochina si India; ele sunt formate din palmieri, ferigi
arborescente, teck, santal, bambus, abanos, liane, epifite. In sezonul uscat, o parte din arbori isi pierd
frunzele .In India, dar si in Indochina,padurea deasa cu liane si epifite poarta denumirea de jungla (in
hindi jangal loc necultivat, nelocuit).
Sursa foto:
Palmier:http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.rufeleinpublic.ro/wp-content/uploads/2008/08/curtecataocmbe.jpg&imgrefurl=http://www.rufeleinpublic.ro/2008/08/24/plimbare-prin-romapalmierii/&usg=__WHhgRPCBjScAsCbkGpOVSg3a7zE=&h=490&w=653&sz=174&hl=ro&start=0&sig2=Hy3vSEW6TPLCJJERZl6Tvw&zoom=1&t
bnid=uuyzou8JjddqkM:&tbnh=148&tbnw=186&ei=kTfvTaO4EYWl-gbtq8XXBw&prev=/search%3Fq%3Dpalmieri%26hl%3Dro%26biw
%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=141&page=1&ndsp=22&ved=1t:429,r:11,s:0&tx=81&ty=99
Bambus:http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.totalgarden.ro/imagini/bambus.jpg&imgrefurl=http://www.totalgarden.ro/Bambus.html&usg=__DqmUvZJJ36i8TOLgIj7s07Hgqjw=
&h=442&w=485&sz=79&hl=ro&start=0&sig2=XqZHsTIvy9Jt8SP8chYQyg&zoom=1&tbnid=Urh3KG30BuNPhM:&tbnh=141&tbnw=155&ei=1DfvTa
6FMM2F-waJmbDSBw&prev=/search%3Fq%3Dbambus%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=16&page=1&ndsp=28&ved=1t:429,r:8,s:0&tx=54&ty=54
Liane : http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.elmora.de/assets/images/Liane2.jpg&imgrefurl=http://www.elmora.de/html/liane.html&usg=__yM0_fCvkNW3z6jBKUpFIFoYhhM4=&h=450&w=600&sz=44&hl=ro&start=0&sig2=
227vC2HouxpUqfqypJqNIg&zoom=1&tbnid=dUHR_BnA1lxqIM:&tbnh=149&tbnw=201&ei=-jfvTc2BMI6M-wbR6p3XBw&prev=/search%3Fq
%3Dliane%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=785&vpy=270&dur=500&hovh=194&hovw=259&tx=192&ty=114&page=1&ndsp=26&ved=1t:429,r:11,s:0&biw=125
9&bih=795

Jungla

este

domeniul

tigrilor,tapirilor, ursului

elefantilor,

malayez,

rinocerilor,

pitonilor, cobrelor,

pangolinilor, crocodililor.
Sursa Foto
Elefanti http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://banatul.info/poze/d/136542/Elefanti.jpg&imgrefurl=http://banatul.info/poze/v/Diverse/Poze
%2Bstiri/Elefanti.jpg.html&usg=__m-G9eH2YTuh5J-

ezTl2hj9m6Zew=&h=225&w=300&sz=41&hl=ro&start=0&sig2=1g6Mdt_IjyASGu3uoeb0iQ&zoom=1&tbnid=I8VrJ8LgItKp0M:&tbnh=151&tbnw=20
1&ei=TjjvTbLyM8eD-wa6wNTTBw&prev=/search%3Fq%3Delefanti%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=502&vpy=283&dur=375&hovh=180&hovw=240&tx=98&ty=126&page=1&ndsp=24&ved=1t:429,r:8,s:0&biw=1259
&bih=795
Ursul malaez http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/930435/3/Ursul-Malaiez.jpg%3Fheight
%3D450&imgrefurl=http://www.descopera.ro/galerie/930435-gigantii-padurilor-inghetate&usg=__2Fcwng97IsWPHe1XW5LVCzR4yQ=&h=450&w=300&sz=147&hl=ro&start=0&sig2=vKCfS5PErKPTdORv529krQ&zoom=0&tbnid=U9KRnTCOmbJlM:&tbnh=127&tbnw=85&ei=QznvTaXcF8yr-galvZnPBw&prev=/search%3Fq%3Dursul%2Bmalaiez%26hl%3Dro%26sa%3DX%26gbv
%3D2%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=93&page=1&ndsp=21&ved=1t:429,r:0,s:0&tx=72&ty=43
Tapir http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://3.bp.blogspot.com/_Ux2anu3el0s/TOkUa44wlyI/AAAAAAAAAzc/4dEgdbMGj1A/s1600/atapir1.jpg&imgrefurl=http://dragoshamza.blogs
pot.com/2010/11/animalele-si-barbatul.html&usg=__dalhNDCbp6LbZJkD8eclRx1l18=&h=450&w=435&sz=50&hl=ro&start=0&sig2=LwS7lFTxIA5OXV6oaTUgvA&zoom=1&tbnid=b2lE2tozKr7aPM:&t
bnh=154&tbnw=164&ei=dDnvTff0PMrQ-gbIjcnbBw&prev=/search%3Fq%3Dtapirul%26hl%3Dro%26sa%3DX%26gbv%3D2%26biw
%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=1012&vpy=76&dur=2203&hovh=228&hovw=221&tx=89&ty=143&page=1&ndsp=21&ved=1t:429,r:4,s:0&biw=1259
&bih=795
Cobra http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.cobras.org/images/cobra1.jpg&imgrefurl=http://www.cobras.org/cob_1.htm&usg=__KrS7uHE8hR7F-lEOneHGkL8wqg=&h=336&w=448&sz=33&hl=ro&start=0&sig2=UB7EreeRpr_zhFLcw3-

16

GXg&zoom=1&tbnid=nHNGVTSflWN62M:&tbnh=137&tbnw=227&ei=njnvTdaDEYyg-Aaty4HuBw&prev=/search%3Fq%3Dcobra%26hl%3Dro
%26gbv%3D2%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=172&page=1&ndsp=23&ved=1t:429,r:14,s:0&tx=97&ty=55
Pangolin http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://animalspaces.files.wordpress.com/2011/03/pangolin.jpg&imgrefurl=http://animalspaces.wordpress.com/2011/03/03/a-cyclinpangolin/&usg=__0GJkx1a5cw0WzgwW6eEmhLX3eU=&h=311&w=480&sz=51&hl=ro&start=22&sig2=c_8CodR4WAgyZk7rKtlEhw&zoom=1&tbnid=i_ms34GWT3voyM:
&tbnh=147&tbnw=192&ei=0jnvTanODJCa-waO5LjoBw&prev=/search%3Fq%3Dpangolini%26hl%3Dro%26gbv%3D2%26biw%3D1259%26bih
%3D795%26tbm%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=157&page=2&ndsp=24&ved=1t:429,r:6,s:22&tx=106&ty=73
Crocodili http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/4728/1035451/1/crocodil.jpg%3Fwidth
%3D605&imgrefurl=http://www.mediafax.ro/life-inedit/sute-de-crocodili-au-fugit-dintr-o-ferma-din-vietnam-in-urma-inundatiilor1035451/foto&usg=__G8L13xo8nVyjONmKzpRMgaITT0A=&h=210&w=280&sz=62&hl=ro&start=0&sig2=OH_O6h0Mio2nzT68gwvcTA&zoom=1&
tbnid=IclRB09I85fNEM:&tbnh=145&tbnw=207&ei=JTzvTZKhC4zbsgbT5dTZAw&prev=/search%3Fq%3Dcrocodili%26hl%3Dro%26gbv
%3D2%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=141&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:17,s:0&tx=96&ty=50

Savanele apar in centrul Indiei, in Indochina si pe suprafete mici in vestul Peninsulei Arabia. In
Asia, savanele sunt putin raspandite; ele sintetizeaza, in aspectul si structura lor, doua anotimpuri (unul
ploios si altul secetos). Sunt formate din ierburi inalte si arbori izolati: Terminalia tomentosa, Acacia
catechu, Bauhinia recemosa. In savana traiesc elefanti, rinoceri, tigri, reptile.
Padurea ecuatoriala este vesnic verde, alcatuita dintrun mare numar de specii arborescente, epifite, liane, arbori
stratificati

in

Reprezentative

etaje,

densa,

sunt

genurile

umeda

si

intunecoasa.

Dipterocarpus,

Cedrela,

Albizzia,Cinnamonum, numeroase specii valoroase: palmier,


bananier, teck, santal,sagotier, bambus, arbori de camfor,
cuisoare, scortisoara, piper, etc.
Fauna

este

reprezentata

de

rinoceri,

pantere,

urangutani, pangolini, giboni, pasarea paradisului, s.a.


Padurea ecuatoriala se gaseste in Indonezia, vestul
Indochinei si al Indiei;ochiurile de padure primara ocupa
spatii restranse, procesul fiind cauzat de defrisarile repetate si de practicarea agriculturii.
Sursa Foto
Diapercatus http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gielenaroma.nl/uploads/images/afb.%2520d-ef/dipterocarpus.jpg&imgrefurl=http://www.gielenaroma.nl/index.php%3Fpage%3Ddipterocarpusturbinatus&usg=__T6POrPhqqvftmBEG7Za1p79mb_A=&h=330&w=500&sz=78&hl=ro&start=0&sig2=M1kFZRLFTYjzwm8vevmUUQ&zoom=1&tb
nid=s2MmxHLfhRtjYM:&tbnh=153&tbnw=170&ei=Jj7vTcTEH8PRtAabtcnQAw&prev=/search%3Fq%3Ddipterocarpus%26um%3D1%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=5360&page=1&ndsp=28&ved=1t:429,r:16,s:0&tx=99&ty=81
Bananier http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.duanrevig.com/Bresil/bananier
%2520bresilien.JPG&imgrefurl=http://www.duanrevig.com/Bresil/bananier
%2520bresilien_JPG_orig.html&usg=__FwdCH3Bg5d5SzR0eDOWLAOiNALg=&h=2272&w=1704&sz=941&hl=ro&start=28&sig2=YtGZVVQLa0qr
3KSw6kIqIw&zoom=1&tbnid=eqAq8EFdckhiRM:&tbnh=147&tbnw=110&ei=ZT7vTYDeIozItAbJu_nuAw&prev=/search%3Fq%3Dbananier%26um
%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&biw=1259&bih=795&iact=rc&dur=156&page=2&ndsp=28&ved=1t:429,r:21,s:28&tx=54&ty=51
Pantera
http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.natureartists.com/art/resized/1141_Pantera_negra_50x60cm.jpg&imgrefurl=http://forum.realitatea.net/showthread.php%3Fp
%3D962339&usg=__d8YKDO4ATKRHFxTkjTijdggLyzI=&h=304&w=366&sz=37&hl=ro&start=0&sig2=2E6URkbKjr5r19FTKhpvw&zoom=1&tbnid=G159Z-JtNPqxrM:&tbnh=146&tbnw=176&ei=uT7vTfaQFY7ItAaMocH2Aw&prev=/search%3Fq%3Dpantera%26um

17

%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=140&page=1&ndsp=23&ved=1t:429,r:1,s:0&tx=43&ty=54
Urangutani http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://1.bp.blogspot.com/_Rw9JY2J2p3w/SZrQrSOLM5I/AAAAAAAAAZA/hEf1tKfLYA/s400/urangutan2.jpg&imgrefurl=http://oenoanda.blogspot.com/2009_02_01_archive.html&usg=__zUVHN_jCQDIW20MI34zxf94IYyg=&h=300&
w=400&sz=28&hl=ro&start=0&sig2=kNP7x5QighaulAN8C1vpg&zoom=1&tbnid=uxsFc3M5rV5hDM:&tbnh=154&tbnw=187&ei=Fj_vTc0bhteyBqbUpPED&prev=/search%3Fq%3Durangutani
%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=rc&dur=406&page=1&ndsp=23&ved=1t:429,r:2,s:0&tx=156&ty=89
Pasarea paradisului http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://adrianbratiloveanu.ecosapiens.ro/files/2009/05/43256.jpg&imgrefurl=http://adrianbratiloveanu.ecosapiens.ro/pasareaparadisului/&usg=__swJ6Kp772jKcVX9QbNNy7cJy2zI=&h=304&w=400&sz=18&hl=ro&start=0&sig2=EIAnObnDsQACsIcJMeiB9A&zoom=1&tbni
d=KZN5f4SegSNUUM:&tbnh=141&tbnw=179&ei=OD_vTYbJB8nQsga96JDSDw&prev=/search%3Fq%3Dpasarea%2Bparadisului%26hl%3Dro
%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=913&vpy=122&dur=1813&hovh=196&hovw=258&tx=105&ty=96&page=1&ndsp=28&ved=1t:429,r:5,s:0&biw=1259
&bih=795

Mangrovele sunt formatiuni vegetale alcatuite din arbori si arbusti (pana la 10 m inaltime), cu
infatisare de padure sau tufisuri. Acest tip de formatiune vegetala se intalneste pe tarmurile joase si
maloase, afectate de maree, din India,Filipine si Indonezia.
Arborii prezinta radacini adventive cu vezici respiratorii si sunt adaptati unui mediu de interferenta
intre apele sarate marine si cele dulci ale fluviilor.
Sunt paduri dense, vesnic verzi, contorsionate si greu de strabatut (datorita desimii si
ghimpilor).
Compozitia floristica este redusa: Rhizophora, Avicennia,Laguncularia, Pandanus, Sonneratia
alba, Candelia.
Tipice pentru depunerile litorale recent formate sunt fasiile de palmieri si cocotieri (Cocos nucifera).
Mangrovele retin o parte a sedimentelor, contribuind la extinderea treptata a uscatului.
Sursa Foto
1.http://www.google.ro/imgres?

imgurl=http://fr.academic.ru/pictures/frwiki/69/Everglades_Park_Mangrove.jpg&imgrefurl=http://fr.academic.ru/dic.nsf/frwiki/749931&usg=__GUSa_K
soVb0ceSHi6fzoJESx6Ks=&h=600&w=900&sz=992&hl=ro&start=23&sig2=PrEXigBQrM_O_5IEo_zMg&zoom=1&tbnid=pex18q1dCcF1gM:&tbnh=142&tbnw=189&ei=1UDvTYqLDMbbtAbh37GuBg&prev=/search%3Fq%3Dmangrovele%26hl
%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=250&vpy=285&dur=2578&hovh=183&hovw=275&tx=140&ty=104&page=2&ndsp=25&ved=1t:429,r:14,s:23&biw=1
259&bih=795

18

2. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.worldtourismplace.com/wp-content/uploads/2010/10/mangrove-trees-in-sundarbans500x375.jpg&imgrefurl=http://www.gradinamea.ro/Padurea_de_mangrove_Sudarbans_8421_588_1.html&usg=__WjK56ra5ffx2cxmKhzop4tXWwZ0=
&h=375&w=500&sz=98&hl=ro&start=48&sig2=DIhWt3Pd5L3NOoZsfcrtMw&zoom=1&tbnid=HMayAltDnTppvM:&tbnh=135&tbnw=178&ei=1UDv
TYqLDMbbtAbh37GuBg&prev=/search%3Fq%3Dmangrovele%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=974&vpy=284&dur=765&hovh=194&hovw=259&tx=140&ty=109&page=3&ndsp=25&ved=1t:429,r:11,s:48&biw=12
59&bih=795
3.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.linternaute.com/photo_numerique/galerie-photo/photo/les-100-photos-de-l-ete-2007/image/mangrove248218.jpg&imgrefurl=http://www.linternaute.com/photo_numerique/galerie-photo/photo/les-100-photos-de-l-ete2007/mangrove.shtml&usg=__f_MAf79Z9P88LSm3EqsXTihOmxk=&h=358&w=540&sz=252&hl=ro&start=73&sig2=SVfnVB0modvv7SBeSYdsw&zoom=1&tbnid=OzdvSupVYKLfiM:&tbnh=150&tbnw=206&ei=1UDvTYqLDMbbtAbh37GuBg&prev=/search%3Fq
%3Dmangrovele%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26gbv%3D2%26tbm
%3Disch&itbs=1&iact=hc&vpx=145&vpy=517&dur=485&hovh=183&hovw=276&tx=177&ty=81&page=4&ndsp=23&ved=1t:429,r:12,s:73&biw=125
9&bih=795

Capitolul 3 Populatia

Densitatea populatiei,dar mai ales evidentierea dicontinuitatilor teritoriale care apar in procesul
de populare sau a concentrarilor umane, reprezinta aspecte esentiale ale studiului repartitiei geografice
a populatiei.
Asia de sud include statele asociate subcontinentului indian si reprezinta in prezent zona cu
cele mai mari concentrari umane, insumand aproape 25% din populatia mondiala.
Densitatea depaseste 800 loc/km2 in Campia Indo-Gangetica, datorita indeosebi intensei exploatari
agricole.
Densitatea cea mai mare este in Singapore, de 6 369,2 locuitori/km.
India ocupa locul al doilea la categoria tarilor populate.

19

Sinagapore e a doua ara ca densitate a populaie din lume, cu excepia zonelor Hong Kong
sau Macao care fac parte din China. In perioada de inceput a statutului singaporez sporul natural al
populaiei a condus la dezvoltarea economica.

Maldive

Nepal
20

Multilingvismul caracterizeaza statele asiatice, deoarece, pe langa limba oficiala, se mai


vorbesc si una sau mai multe limbi locale. Singapore este singurul stat asiatic cu patru limbi oficiale.
Alte state au doua limbi oficiale: Afganistan, Filipine, Sri Lanka, Timorul de Est, India.
Cazul Indiei este mai special, fiindca desi are doua limbi oficiale la nivel de stat, totusi la nivel
regional mai sunt vorbite 14 limbi considerate tot oficiale .
Familii lingvistice raspandite pe acest continent.
familia indo-europeana este reprezentata in Asia de Sud .Din aceasta familie fac parte limbile indoariene (hindi, bengali) nepaleza,
familia limbilor sino-tibetane - din aceasta familie lingvistica fac parte si thailandeza
familia limbilor malayezo-polineziene se regaseste in Asia de Sud-Est si este reprezentata de limbile:
indoneziana, malayeziana, filipineza;

Structura confesionala

21

Pe primul loc se situeaza islamismul cu 21,6% din totalul populatiei. Acesta este urmat de:
hinduism (19,9%), budism (9,36%),crestinism (7,78%).
Toate aceste religii formeaza tot atatea arii confesionale pe teritoriul asiatic.
Islamismul este raspandit in Asia de Sud, dar si in Asia insulara, in Malaysia si Indonezia.
Hinduismul reprezinta religia predominanta in India si Bangladesh, dar este raspandit si in Sri Lanka.
Asezarile rurale
Tarile din subcontinentul indian se disting prin vechimea asezarilor rurale si diversele forme de
organizare teritoriala a acestora. In Afghanistan, satele sunt adunate, cu o structura stradala
geometrizata, distingandu-se piata centrala in care se intalnesc cateva ulite principale.
In India (sudul tarii), Bangladesh, Sri Lanka sunt frecvente doua tipuri de sat : liniar (pe vai sau
in zonele de cultura a orezului) si dispersat (in zonele plantatiilor de cocotieri). Caracteristicile satelor
difera in India, in functie de distributia spatiala a populatiei, altitudine, activitate economica. In India,
predomina satele polinucleare, iar dupa fizionomie exista urmatoarele tipuri : sate compacte, sate
adunate, sate fragmentate, sate risipite.
Sate mici, dense se intalnesc in prehimalaya, mai ales in zona fluviului Brahmaputra (in
bazinul Gange-Brahmaputra, densitatea populatiei depaseste 1000 loc/km2 )
In regiunea montana, predomina asezarile dispersate, pana la 2000 m altitudine, influentate de
dispersia culturilor agricole.
Pe masura ce altitudinea scade, asezarile se maresc, iar structura se distinge prin aglomerarea
satelor. Altitudinea influenteaza si materialul de constructie al caselor. In nord,casele sunt construite
din piatra, lemn si lut, iar in sud apar: case din piatra (regiunile colinare), case din lemn (Malabar),
case din paie (Godavari), case din caramida (regiunea semiarida Madras).
Asia de Sud-Est - asezarile rurale din aceasta parte a continentului sunt, in general,asezari
dispersate, cu locuinte construite pe piloni (in cele mai multe cazuri) si din materii vegetale. Functiile
principale ale acestor asezari sunt : agricola si mestesugareasca. Tipul asezarilor este influentat de
sistemul de cultivare a solului si de sistemul de proprietate.
Specificul asezarilor din aceasta regiune il
constituie asezarile pe piloni si frecventa mare a
acestora. Prin aceasta forma de asezare se asigura o
economie de teren arabil,apropierea de locul de
munca, aparare contra animalelor salbatice si
insectelor daunatoare. In aceasta regiune sunt
22

reprezentate atat sate mici, de tipul catunelor (in zonele culturilor pe terase, in Malayesia), si sate mari,
aglomerate sau dispersate (in sudul Vietnamului, in regiunea de cultura intensiva a orezului, in vaile si
deltele fluviilor Mekong si Menam, pe platourile inalte din Laos, Myanmar).

Capitolul IV Prezentare economico-geografica

4.1 Industria energetica


Tarile Asiei au o industrie energetica bazata pe consumul de hidrocarburi din resurse proprii Indonezia si Brunei. Singapore isi acopera necesarul de energie pe seama acelorasi hidrocarburi, dar
care provin din import.
4.2 Siderurgia
India ocupa locul al cincilea mondial si al doilea pe continent in privinta cantitatii de minereu
de fier. Extractia se efectueaza in statele Orissa, Bengalul de Vest, Bihar, Madhya Pradesh, Uttar
Pradesh, Mysore si in sud-estul Kashmirului (la Mandi).
Minereu de fier (in cantitati mai mici) se extraga din Malaysia,Filipine (provincia Bulcan,
provincia Camarines-Norte, provincia Surigao si in insulele Masbate si Samar). Dintre tarile Asiei doar
India vinde minereu de fier.
Metalurgia neferoaselor
In India, zacamintele de cupru se exploateaza la vest de Jamshedpur, in Afganistan la nord de
Kabul.
Staniul (cositorul) se foloseste in aliaje, la acoperirea anticorosiva a otelului, lipirea contactelor
electrice, ambalaje - mari zacaminte sunt in Malaysia, Indonezia, Myanmar, Vietnam.
Dintre metalele usoare aluminiul este unul dintre cele mai raspandite in scoarta terestra. Mari rezerve
se afla in Indonezia, Malaysia, Vietnam, India.
23

4.3 Industria de utilaje agricole s-a diversificat si produce tractoare, combine, masini pentru
intretinerea culturilor, utilaje pentru sectorul zootehnic si mecanizarea lucrarilor agricole.
Dintre producatorii de masini si utilaje agricole: India (la Patna, Nagpur); Pakistan (la Lahore si
Hyderabad), din Asia de Sud-Est, Vietnamul (la Cholon si Hanoi), Thailanda (la Korat) si Indonezia
(la Palembang), Filipine (la Iligan).
4.4 Industria chimica
Aceasta ramura industriala asigura o valorificare superioara a materiilor prime (substante
minerale, produse vegetale si de origine animala, subproduse si deseuri industriale,aer atmosferic etc.).
In India, dintre ramurile industriei mai active se remarca a fi rafinarea petrolului (Digboi, Barauni,
Cochin, Bombay Trombee s.a), petrochimia (Baroda combinat profilat pe produse aromate si
uleiuri), industria ingrasamintelor chimice (Sindri in Bihar, Rourkela, Korba, Noyrelli s.a). Se produc
cantitati mari de acid sulfuric, soda caustica, rasini sintetice.
Industria petrochimica este concentrata in sud-estul Asiei in Indonezia (Palembang, Balikpapan),
Filipine (Batanga) si Sarawak.
4.5 Industria lemnului
Mari cantitati de lemn brut sunt produse in Indonezia, India, Malaysia, Filipine, Myanmar, Thailanda,
Vietnam s.a. Prelucrarea industriala a lemnului are loc in Thailanda (Chiang Rai, Surat Thani), in
Indonezia (Sampit), Filipine (Manila).
Se produc : cherestea, placi fibrolemnoase, mobila, furnire.
4.6 Agricultura
In India din totalul suprafetei tarii , terenul arabil detine cea mai mare pondere 49,7%, padurile
20,5%, Cele mai mari zone agricole sunt Campia Gangelui Malabar si Coromandel, in conditii
pedoclimatice favorabile. India detine locul doi pe glob la iuta,bumbac, apoi locul intai pe glob in
regiunea Assam la bananieri,cocotieri si ceai.
Agricultura este in general dezvoltata de-a lungul fluviilor si in zonele de campie.Nu toate
statele din Asia de Sud si Sud Est detin o agricultura bogata dat fiind solurile lipsite de humus sau
mlastinoase.

24

Singapore - Detine o economie de piata puternic dezvoltata si de succes, se bucura de un mediu


deschis si lipsit de coruptie, preturi stabile si de un produs intern brut pe cap de locuitor egal cu cel al
unor tari vest-europene.Economia depinde de exporturi, mai ales electronice de consum.Stimularea
fiscala, dobanzile mici, o crestere a exporturilor, flexibilitatea interna au condus la o crestere a PIBului de 7% in 2006.
Forta activa 2,4 milioane
Rata somajului 3,1%
Nepalul - Face parte din categoria statelor in curs de dezvoltare, , avand un PIB de 42,17
miliarde $ si un venit pe cap de locuitor de 1.500$. industria este reprezentata de intreprinderi mici
axate pe prelucrarea materiilor prime forestiere si agricole.Agricultura este principala ramura a
economiei ce antreneaza peste 60 % din populatia activa.
Forta activa 10,4 milioane
Rata somajului 31%
Thailanda - Infrastructura dezvoltata, o economie cu intreprindei private si politici
proinvestitionale.In perioada 2002-2004 a avut cea mai buna evolutie a economiei din Asia. Accelerata
de consumul crescut, de cheltuielile de investitii si de exportul marit economia a crescut cu 6,9% in
2003 si cu 6,1% in 2004. In 2005 rata de crestere a economiei a scazut la 4,6%,scaderea se explica prin
preturile ridicate la petrol, declinul turismului dupa tsunamiul din decembrie 2004, slaba cerere de
piata occidentala.
Forta activa 36,41 milioane
Rata somajului 2,1%
Filipine - Tara a fost mai putin afectata de criza financiara din Asia in 1998.De la scaderea PIB
ului in 1998 la 0,6%, in 2009 acesta a crescut cu 2.9% si cu 4,4% in 2004. Filipine se confrunta cu o
rata de crestere demografica ridicata, cu saracie generalitata.Constrangerile fiscale impiedica Manila
sa finanteze infrastructura si cheltuielile sociale.In 2005 a fost introdusa taxa de valoare adaugata care
a generat noi venituri statului.
Forta activa 36,55 %
Rata somajului 8.4%
4.7 Transporturile
a - Trasportul rutier
Retea rutiera nu este atat de dezvoltata datorita infrastructurii sarace.
25

b - Transportul feroviar
In Pakistan, jumatatea vestica are o slaba dotare feroviara; in nordul partii vestice a tarii se afla
o cale ferata, intre granita cu Iranul si orasul Quetta (de aici se ramifica spre Chaman, Shikarpur si
Dera Ismail Khan). Nord-estul Pakistanului are o retea densa de cai ferate convergenta spre Lahore,
Rawalpindi, Wazirabad.
Unul din cele mai mari sisteme feroviare se afla in India. Traficul feroviar cel mai intens
se desfasoara pe valea Gangelui si in Punjab pe linia ferata Amristar Ambala Delhi Kanpur
Allahabad Varanasi Calcutta. La est de Ambala, calea ferata se ramifica spre Delhi si, la nord de
Gange prin Rampur.
O serie de orase sunt noduri feroviare: Bikaner si Jodhpur (in Rajasthan), Ahmedabad, Bhopal,
Hyderabad, Nadpur, Vijayawada, Bangalore, Varanasi s.a.
In Bangladesh, linia ferata de pe dreapta Brahmaputrei se desfasoara de la localitatea Sisi
Bargaon (in est) pana in Bengalul de Vest, cu o ramificatie peste fluviu, la Guwahati. Din Bengalul de
Vest, o linie ferata cu orientarea N-S ajunge, pe dreapta Brahmaputrei pana in Delta Gangelui la
Mongla. Pe stanga Brahmaputrei, calea ferata incepe la Saikhoa Ghat si se termina la Chittagong.
In Peninsula Indochina reteaua feroviara se desfasoara predominant pe directia N-S, pe tarmul
de est al Malaysiei si al Vietnamului, iar in partea sudica a Thailandei pe direcNia E-V.
Sursa foto:
http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://1.bp.blogspot.com/_DeOrUlIt_nQ/S7j6x_LT7oI/AAAAAAAAGTQ/80gNpOp_w3I/s1600/train-inpakistan01.jpg&imgrefurl=http://excursionisti.blogspot.com/2010/04/cu-trenul-spreindia.html&usg=__mF6Po9wnQZmRqrXoaLn9AJIgV9I=&h=373&w=560&sz=43&hl=ro&start=0&sig2=qGoMJpPF9Q8_XWw2jGoFHw&zoom=1&tb
nid=r-UYrc3zPNBHaM:&tbnh=151&tbnw=201&ei=1IfvTe__IsTHswbHtNj0Aw&prev=/search%3Fq%3Droads%2Bferoviar%2Bpakistan%26um
%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=125&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:2,s:0&tx=63&ty=92
26

c - Transportul maritim
Destul de dezvoltat cu iesire la Oceanul Indian sunt: Mumbay, Madras, Calcutta, Rangoon,
Bangkok, Singapore etc.
Singapore este unul dintre cele mai mari porturi din lume, situat pe locul I mondial in functie de
tonajul brut.
d - Transporturl aerian
Transportul aerian este folosit prioritar in traficul cu pasageri, coletarie, produse perisabile si a
medicamentelor.
SIA Singapore- este un mare operator de trafic aerian.
Cele mai aglomerate aeroporturi Singapore, Jakarta (Indonezia),Don Muang (Bangkok,
Thailanda), Santa Cruz (Bombay, India), Manila (Filipine), Karachi (Pakistan), Palam
(Delhi, India), Kuala Lumpur (Malaysia) .
Companii aeriene:

Bangkok Airways, Indonesia Air Asia, Vietnam Airlines, Singapore

Airlines, Philippine Airlines, Air India


4.8 Turismul
Maynamar
Arhitectura si sculptura birmaneza de un inalt rafinament se reflecta prin frumusetea
templelor, palatelor, pagodelor. Denumirea de tara "celor 1000 de pagode" nu confirma realitatea,
deoarece numai in capitala de o mare frumusete a vechiului regat se aflau cea 5000 de pagode pe
aproximativ 30 km (din care se mai pastreaza 2000).
Sursa

foto:

http://www.google.ro/imgres?

imgurl=http://www.firmeproduse.ro/pictures/p1012/daltravel1294694712.jpg&imgrefurl=http://www.firmeproduse.ro/catalog/18050/circuit
%2B2011%2BTHAILANDA%2BDE%2BNORD%2B-%2B%2BMYANMAR%2B

27

%2BPHUKET.html&usg=__T8LzO4gSFslxTN_eiTTK5ogv_kg=&h=339&w=500&sz=43&hl=ro&start=0&sig2=MIMzMgFRvyYRsukQHtovdw&zoo
m=1&tbnid=dTl5t6R_JFWNpM:&tbnh=138&tbnw=190&ei=_5DvTZSIDIzdsga9ltnQAw&prev=/search%3Fq%3DMyanmar%26um%3D1%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=960&vpy=289&dur=2125&hovh=185&hovw=273&tx=228&ty=78&page=1&ndsp=25&ved=1t:429,r:11,s:0&b
iw=1259&bih=795

Rangoon-Yangon (Mingaledon) - port fluvio-maritim, centru politic, economic, comercial,


vechicentru budhist, oras turistic important cu palate, pagode, temple. Impresioneaza pagoda
ShweDagon (Soarelui) in intregime aurita, cu 300 de turle mai mici, ce troneaza Dealul Elefantilor
de peste 2500 de ani din secolul VI i.Hr.
Thailanda

BANKOK

Alaturi de bambasul "arborele cu 1000 de intrebuintari",


Thailanda prezinta interes prin miile de temple buddhiste
(20.000), pagode stralucitoare cu acoperisuri multicolore,
artizanatulde mare rafinament. Muzeul in aer liber de langa
capitala reflecta aceste traditii ale poporului.
Bangkok -

oras-port

pe

fluviul

Menam,

capitala

Thailandei din 1782, denumit si "Venetia Orientala", datorita multimii canalelor, a ambarcatiunilor, a
celor peste 300.000 de locuitori ce traiesc in aceste "locuinte" sau in locuinte lacustre, a modului de
organizare a pietei (pe barci) sau"Orasul ingerilor" (Krunk Thep), a fost construit in 1350. Ca
obiective: 300 de temple si pagode, Marele Palat construit pe o insula artificiala, Capela Templuluilui
Buddha din smarald.
Sursa foto: http://www.cityimage.net/bangkok-01/
Malaysia
Paduri luxuriante cu peste 1500 despecii de plante in care traiesc o mare varietate de animale,
peisaje inedite, insule si plaje cu nisipuri fine, traditii folclorice si etnografice (artizanat), mari
manifestari: Ramadan, Anul NouChinezesc, Deepavali - festivalul hindu al luminilor.
Kuala-Lumpur - nod de comunicatii, important
centru comercial si industrial, a fost intemeiat in 1859.
Se remarca: Moscheea Nationala, numeroase temple,
parcuri, Centrul de Artizanat, palate, Petronas Twin
Towers (Turnurile Gemene Petronas), care este cea mai
inalta cladire de pe glob (500 m), unite prin Podul
Suspendat, lung de 57 m, unicat in domeniul zgarienorilor pe glob, la a carei realizare a participat si
arhitectul roman Vlad Simionescu.
28

PETRONAS TWIN TOWERS

Sursa Foto:http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/7het_BqJQFk/Tc6lByb8TYI/AAAAAAAAAF8/UoutnN4vZDc/s1600/twin-tower-petronas-malaysia-tourism.jpg&imgrefurl=http://ubahubah.blogspot.com/2011/05/5-worlds-tallestbuilding.html&usg=__kXifrmKVZv1EDGF1fmK0gZmCULQ=&h=1200&w=1600&sz=382&hl=ro&start=25&sig2=XMR2LsZoTqHt4ahghamMCg&z
oom=1&tbnid=xHAG1mWXWTP_AM:&tbnh=134&tbnw=202&ei=8JPvTeipLoSEswb335n3Aw&prev=/search%3Fq%3Dpetronas%2Btwin%2Btower
%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm%3Disch%26prmd
%3Divnsm&um=1&itbs=1&biw=1259&bih=795&iact=rc&dur=156&page=2&ndsp=28&ved=1t:429,r:4,s:25&tx=96&ty=90
Plaja Langkawi

Indonezia
PERLIS - cu resedinta regala Arau pesteri si lacuri de acumulare.
KEDAN - cu Moscheea Mare, Palatul Vechi, bazar, plaje, cascade
fascinante si Insula Langkawi cu frumoase plaje si hoteluri de lux
precum si parcul cu cele sapte fantani, ce formeazasase bazine
suspendate.
Sursa Foto:

http://www.google.ro/imgres?

imgurl=http://reservation.passionasia.com/images/hotel/Hotel4610.jpg&imgrefurl=http://eniolandia.com/wp/wp/hotel%2520berjaya%2520langkawi
%2520beach%2520and%2520spa-39145.html&usg=__g1w8dxZYdMftXEGBAPaIlJcTsSY=&h=200&w=200&sz=22&hl=ro&start=122&sig2=jcPktFN99tgZorC-iFFdQ&zoom=1&tbnid=NKiHEEqQ7C4UBM:&tbnh=150&tbnw=150&ei=v5XvTe3TOo7EsgbLpKX0Aw&prev=/search%3Fq
%3Dbeach%2BLangkawi%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1259%26bih
%3D795%26tbm

%3Disch&um=1&itbs=1&biw=1259&bih=795&iact=rc&dur=219&page=7&ndsp=24&ved=1t:429,r:20,s:122&tx=123&ty=67

PENANG - se impune prin farmecul plajelor, Parcul National, Biserica Sf. George (una dintre
cele mai vechi, 1818), Templul Buddhist - cel mai mare si cel mai frumos din SE Asiei,Templul
Sarpelui, Moscheea de Stat, Expozitia Fluturelui (100 de specii de fluturi si insecte vii,in habitatul lor
natural, unica in lume).
Sursa foto:

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.kirtanisourlifeandsoul.com/newsletter/wpcontent/uploads/2010/11/Penang_Temple_design.jpg&imgrefurl=http://www.kirtanisourlifeandsoul.com/newsletter/janananda-goswami-newsletteraugust2010/&usg=__aDD7gjJeinh3pGelJ8N5daxRah4=&h=393&w=550&sz=228&hl=ro&start=0&sig2=m26Wo_mXdzwS_vyT8iihw&zoom=1&tbnid=CkkeQ17S2V-ShM:&tbnh=146&tbnw=200&ei=e5bvTbS3IMfHsgadtcDsAw&prev=/search%3Fq%3DPENANG%26um
%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=571&vpy=236&dur=782&hovh=190&hovw=266&tx=199&ty=106&page=1&ndsp=20&ved=1t:429,r:17,s:0&b
iw=1259&bih=795

PERAK - cu temple, moschei si gradini japoneze, sanctuarul de pasari Kuala Gula - pasari
exotice, care cuibaresc numai aici, statiunea montana Bukit Larut
SELANGOR - Parcul Templelor (500 ha) cu flora, fauna specifica,cascade, pesteri, Complexul
turistic Mimaland (121 ha), Parcul National Kuala Selan Gor.

29

PAHANG - Taman Negara cel mai vechi parc tropical din lume; Insula vulcanica Palan
Tioman
TERENGGANU - in N-E peninsulei cu peisaje montane, de faleza si plaja, cu parcuri de
recreere (prin jungla) si plaje pentru broastele testoase Rantau Abang.
Sursa Foto:

http://thestar.com.my/lifestyle/story.asp?

file=/2010/6/8/lifefocus/6400707&sec=lifefocus

testoase Rantau Abang.

Singapore - vestitul parc chinezesc "Balsamul


Tigrului" (pazit de un urias tigru de piatra), muzeul "Casa
Jadului", ce dispune de o fabuloasa colectie de piese rare de
jad sculptat, Gradina botanica (32 ha), Parcul Merlion, cu o
uriasa sculptura - simbol al orasului,
Gradina de orhidee Mandai, Gradina chinezeasca, Gradina Zoologica, Paradisul Crocodilului,
Acvarium (6000 de specii). Insula Sentosa,
statiune a orasului, accesibila prin ferry boat

sau

telecabina

se

ofera

prin:

plaja,agrement nautic, Parcul cu Fluturi (de


interes

mondial),

muzeu

SENTOSA

maritim

(subacvatic).
Sursa foto: http://blog.luxuryproperty.com/oceanfrontsentosa-cove/

In Vietnam s-a dezvoltat o stralucita civilizatie, care se mai pastreaza inmarile orase:
Hanoi - port pe Hong Ha, oras stravechi, capitala regatului.Detine numeroase temple (Van Nien - sec.
XV, inchinat lui Confucius), pagode (Marele Buddha, sec. XI), pavilioane, palate, mausolee. Ho Si
Min, intemeiatin 1778 sub denumirea de Saigon.
Indonezia
Jawa - insula muntoasa, vulcanica ( peste 300 de vulcani, din care 15 cu peste 3000 m
altitudine; (36 sunt activi, 7 sub supravegherea vulcanologilor ).
Medan - port maritim, al treilea oras al tarii cu palate, moschei, in apropiere,recunoscuta ferma
de crocodili si rezervatia cu urangutani.
Alte centre turistice: Braotangi, Bukittingi, Batang Palupuh centru florar, unde creste cea
maimare floare din lume - Raffloria Acnoldi, coroana are l m diametru si cantareste 7 kg.

30

Kalimantan - habitatul insular cu case pe "piloni". O serie de orase sau sate sunt construite pe
piloni in mijlocul unor mlastini.
Balikpapan - prezinta interes prin contrastul dintre locuintele pe piloni ale localnicilor si
cartierul rezidential strain, construit pe o colina.
Bali - Insula apartine Arhipelagului Sondele Mici si este renumita prin frumusetea peisajelor
tropicale si vulcanice cu palmieri si flori uriase, fermecatoare si arta sa originala, numita si "Insula
Paradisului".Dispune de statiuni balneare cu plaje si hoteluri de lux (Kuta), pavilioane plutitoare,
pagode, satefortificate, temple, manastiri buddhiste, parcuri cu broaste testoase uriase.
Filipine -

peisaje de mare atractivitate, plaje

Insula Palawan

insorite, dar si valori culturale renumite, in Insula


Palawan exista o importanta rezervatie ornitologica,
arheologica si speologica, cu plaje, paduri, cascade, grote.
Sursa

foto:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.baltours.ph/bilder/palawan_2.jpg&imgrefurl=http://www.bal-

tours.ph/package_palawan.html&usg=__WaKzYIEpjPj6mcg61LTopAg35xQ=&h=240&w=320&sz=23&hl=ro&start=41&sig2=EOrx2-g3qH4X1v5DhDH8w&zoom=1&tbnid=8o___661SsjoDM:&tbnh=141&tbnw=202&ei=25vvTYOOGouHswaoqumZBQ&prev=/search%3Fq%3DPalawan%26um
%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DG%26biw%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=977&vpy=496&dur=750&hovh=192&hovw=256&tx=87&ty=82&page=3&ndsp=21&ved=1t:429,r:4,s:41&biw
=1259&bih=795

Defileul Indusului - la 4590 m, se afla o manastire buddhista, unul dintre cele mai inalte locuri
de pe glob cu asezari permanente, peisaje de stepa arida, desertice (Thar) cu dune de nisip.
Delhi - nod decai de comunicatii, centru
economic si cultural. Se pastreaza vestigii de mare

TAJ MAHAL

valoare istorica si culturala, alaturi de muzee, teatre si


alte institutii culturale, intre care amintim: Coloana de
Fier de peste 1500 de ani, construita din fier pur (99,97
%), inalta de 10 m; Fortul Vechi, o perla a arhitecturii
indiene, Fortul Rosu, ridicat in 1638 din gresie rosie,
care adaposteste palate din marmura alba de Agra,
moschei de mare valoare artistica: Moscheea Perlelor,
minaretul KutubMinor (1220), socotit una din cele
sapte minuni ale lumii, cu 5 etaje (3 de granit, 2 de marmura) si 379 de trepte; Observatorul
Astronomic (1725), strada comerciala Chaudi cunoscuta pentru pietele de aur si argint; Universitatea
(sec. XI).
31

Sura

foto:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.orangesmile.com/common/img_final_large/newdelhi_sightseeing.jpg&imgrefurl=http://www.orangesmile.com/airtickets/new-delhi-airlines-booking/flights-to-newdelhi.htm&usg=__0gRBRzljREv0aur9vLbieugZjg=&h=768&w=1024&sz=140&hl=ro&start=42&sig2=UP8SEi5iZRXt4M_HWmBY1w&zoom=1&tbnid=9utIAYMycRw2M:&tbnh=142&tbnw=195&ei=t5zvTcvxM4iSswbj4d3UAw&prev=/search%3Fq%3Ddelhi%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw
%3D1259%26bih%3D795%26tbm
%3Disch&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=576&vpy=376&dur=641&hovh=194&hovw=259&tx=116&ty=99&page=3&ndsp=20&ved=1t:429,r:2,s:42&bi
w=1259&bih=795

In Muntii Himalaya se remarca statiunea climaterica si de sporturi de iarna Smila (2200m alt.)
Campia Gange - Brahmaputra fluviala, cu un paienjenis de ape si canale. Delta Gange Brahmaputra si cu sistemul urban antic si modern ce s-a construitaici (Agra - Kanpur Benares )
reprezinta sub aspect natural, dar si istorico-cultural, o adevarata Mesopotamie. Fluviul Gange este
"Fluviul Sfant", unde se afla "Lacasul Zeilor" .
Benares (Varanasi) - cel mai important oras - centru religios al Indiei cu sute de palate, temple,
moschei, construite din marmura rosie.
CALCUTTA - cuprinde Delta Fluviilor Gange - Brahmaputra litorala, o campie mlastinoasa cu
multe brate si canale si habitate deltaice specifice, Calcutta , "orasul iutei" sau"Poarta Bengalului",
port in delta, este centrul administrativ si politic al Bengalului, detine importante monumente de arta
antica, islamica, europeana, medievala, dar si cladiri monumentale, magazine si hoteluri de lux,
contemporane.
Aria montana de la poalele Muntilor Siwalik si Khasi, in Bazinul fluviului Brahmaputra, cu un
peisaj montan spectaculos, parcuri nationale, fond cinegetic, etnografie si folclor, interesante
monumente de arta (temple, mausolee).
Golful Arabic un areal mlastinos catre ocean si desertic in nord (Desertul Thar).
Bombay (Mumbay) - "orasul bumbacului", situat pe o mica insula din Marea Arabiei, cel mai mare
port al Indiei. Oras medieval, cosmopolit, cu numeroase grupari religioase, detine o zestre importanta
de edificii istorice, temple, palate, muzee, Universitate (1857), gradini suspendate pe colina
Malabar.Spre est, Nagpur; Haiderabad ; Bangaiore;
Mysore(Maisur) cu Palatul Maharajahului (1897), o uriasa cladire, unde se desfasura renumitul
festival Desserha .
Sri Lanka - tarmurile sunt renumite prin cele mai frumoase recife de corali din lume,
recunoscuta si prin faimoasele perle naturale sau de cultura.
Nepalul este o destinatie turistica pentru alpinism si ascensiune in Himalaya. Kathmandu
asezat in centrul tarii pe un platou de 1500 m altitudine formeaza cu inca 2-3 orasele o conurbatie
extinsa pe 3 km. Are valoare turistica importanta prin multimea templelor, sanctuarelor (2700), edificii
32

istorice, muzee, in Piata Palatului se afla Templul Regal, cel mai mare din tara, ridicat pe o piramida
cu 5 etaje; in Parcul Central este vechiul templu construit dintr-un singur cedru.
Mustang - orezul se cultiva la 5000 m altitudine si se coace in cateva saptamani (datorita
razelor soarelui, rarefierii si puritatii aerului) cu multe temple si manastiri.
Patan - oras dedicat lui Buddha, unic in Nepal, aici se afla hotelul Yetti.

Capitolul V Concluzii finale

In cadrul proiectului ASIA de SUD si SUD EST prezentare a urmat un plan strict.
Am analizat unitatile de relief mai importante ale subcontinentului, clima + adaugarea de diagrame,
hidrografie , vegetatie si fauna.La prezentarea economica am enumerat industriile,exemplificand
locatiile unde se gasesc acestea. Turismul destul de bogat prin frumusetiile naturale si antropice al
subcontinentului aduce anual numerosi turisti , de unde ia nastere si o economie ridicata.

33

BIBLIOGRAFIE

Pacuraru Alexandru - ,, Geografia Turismului International Editura Pressa Universitara Clujeana ,


1999
Luca Gabriela - ,,STATELE LUMII-antologie Editura Steaua Nordului, Constanta 2002
Arborele Lumii de la A la Z sectiunea PLANETA PAMANT si ATLASUL LUMII
Silviu Negut, Ion Nicolae - ,,Statele Lumii , Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1985
34

Lupu Silvia, Marin Ion - ,, Asia geografie fizica , Bucuresti 1974


Rusu Eugen - ,, Geografia Continentelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2003

35