E-urile

SURSA 01 armonianaturii.ro
In Romania nu exista aparate care sa
controleze calitatea aditivilor din alimente.
Societatea este intr-o continua evolutie.
Tehnologia este prezenta in aproape toate
mediile. Produsele alimentare sunt si ele
obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi
procedee. Supraproductia si oferta foarte
variata ii obliga pe producatori sa faca tot
ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor
sa aiba succes.
Astfel, produsele sunt conservate pe
perioade lungi, se introduc culori cat mai
atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un
cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E urmat de un numar format din trei cifre
sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre
aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in
cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a
preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o
parte din "E-uri.
In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de
multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista
astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor
legale. Ce sunt "E-urile? Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice
substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata
ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare
intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de
fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare,
devine o componenta a acestor produse alimentare.
E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori,
conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii
Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E pentru aditivii alimentari. Numeroase
organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la
aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice.
Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave
care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in
randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante
artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa
accidentele de circulatie.
In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca
aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III impotriva careia nu exista
inca premisele ca se va descoperi un antidot.

SURSA 02 raspunsuri.rol.ro
Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica,
supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne si
deregleaza profund armonia proceselor fiziologice din corp. In cazurile nefericite rezultatul
acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori
maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire
indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor

intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect daunator la nivel fizic. Pe
Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina
inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de
grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori
de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu
cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre
savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu
ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de
lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt
insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate
mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate
la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de
metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Zaharul - moartea alba
Pe termen lung, consumul de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si
intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este
insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma
produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea
zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza
dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri.
Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar
are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la
dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului.
Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul si acesulfam K (E 950 si E
951) sunt indulcitori foarte des folositi si pot fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Contin in exces glutamatul de sodiu (natrium glutaminat), E 621, considerat de specialisti
dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a
supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este
amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu),
dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde
producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi
chimici, aromatizanti. Rolul lui este acela de a intensifica gustul, oricare are fi acesta. De
fapt, este un fel de drog (cu observatia ca drogurile clasice intensifica trairile psihice,
emotionale, nu gustul). Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor
si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de
interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug
Administration (FDA) ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc
boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele
nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa
introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele
fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind cancerigene ori toxice. Intr-o pastila
de guma de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E
967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme
indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E
330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor
racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E
330) sau sarea de lamaie (care se vinde si separat, ca suc de lamaie) precum si inlocuitorii
de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. Bauturile
alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care
ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice
care provoaca migrene.

SURSA 03 flu.ro
Specialistii spun ca aditivii alimentari sunt produse chimice ce se obtin in laborator si nu se
gasesc in mod natural. Tocmai acesta este si motivul pentru care noi nu ar trebui sa ii
consumam, dat fiind faptul ca ei sunt respinsi de organismul nostru. Substantele straine
produc automat efecte secundare. In urma cercetarilor, medicii au ajuns la concluzia ca
tumorile beligne si maligne sunt produse tot din cauza unor asemenea substante. Corpul
uman, fiind invadat de aceste E-uri, produce cat mai multi anticorpi pentru a se apara.
Produsi peste masura, acestia ajung sa fie utilizati impotriva propriului organism.
Conform rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului,
cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu E-uri, se afla de locul III. Pe celelalte doua
locuri primand consumul de droguri si medicamente si accidentele de circulatie. Conform
raportului Comisiei Nationale de Oncologie-2000, in Romania cancerul prezinta o crestere
alarmanta. In scurt timp, se crede ca aceasta maladie, pentru care momentan nu s-a
descoperit antidot va deveni boala mileniului III.
In termeni oficiali, aditivii alimentari se definesc ca fiind substante care in mod normal nu
sunt consumate ca aliment in sine, care pot avea sau nu valore nutritiva, dar care prin
adaugarea lor intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice, pentru fabricare,
prelucrare, preparare, tratament si ambalare devin o componenta a lor.
In listele nationale, dar si internationale, aditivii sunt catalogati in 25 de categorii,
numerotati specific.
Colorantii sunt folositi pentru a schimba sau a da culoare: E100-E182.
Conservantii sunt substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin
protejarea lor de microorganisme: E200-E297.
Antioxidantii prelungesc perioada de pastrare a alimentelor protejand impotriva oxidarii:
E300-E390.
Agentii de ingrosare sunt substante care maresc vascozitatea produselor alimentare.
Emulgatorii asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare E400-E496.
Agenti de gelifiere sunt substante care duc si ajuta la formarea gelurilor.
Stabilizatorii sunt substante ce permit mentinerea propietatilor fizio-chimice ale alimentelor.
Sarurile de topire: E452.
Agenti de gust (aromatizanti) sunt de trei feluri: substante aromate naturale, substante
aromate identic naturale si substante artificiale: E600-E640.
Acidifiantii se folosesc pentru a creste aciditatea alimentelor dandu-le un gust acru: E300E390.
Amidon modificat: E1400-E1450.
Agenti antiaglomeranti: E500-E580.
Edulcoranti sau indulcitori: E900-E999.
Antispumanti: E500-E580.
Substantele de afanare sunt substantele care ajuta la cresterea volumului alimentelor: E400E496.
Agenti de suprafata si albire: E900-E999, E1500-E1520.
Agenti de intarire sau afemisanti: E500-E580.
Umectanti: E1200-1202, E1400-E1450,E1500-E1520.
Enzime: E1100-E1105.
CELE MAI PERICULOASE E-URI
E212 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar, dar si pentru a da
gust unor alimente de calitate slaba. Bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o mare
cantitate de benzoat de sodiu, de la 25 mg pana la 250 ml. Il mai gasim in lapte, produse din
carne, produse de brutarie si dulciuri. Este prezent si in unele medicamente cum ar fi
Tylenolul si Phenerganul. Acesta provoaca urticarie si agraveaza astmul. Trebuie sa stii ca
Asociatia Consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen. Desi in SUA
este interzis, in Romania este permis.
E330 (acidul citric) produce afectiuni bucale cum ar fi aftele ai are actiune cancerigena. Este
prezent in majoritatea sucurilor din comert, insa se mai intrebuinteaza si pentru mustar si
conservele de ciuperci.
E338 (acid fosforic) il gasim in preparatele din branza.
Provoaca tulburari digestive, indigestie, voma, colici abdominale.
E951 (aspartam) este unul dintre cei mai folositi indulcitori si este cancerigen. Se crede ca
poate fi sursa a peste 70 de boli. Il intalnim in guma de mestecat, produsele zaharoase si
bauturile racoritoare. Pe termen lung, s-a demonstrat ca, in exces, aspartamul poate duce la
gripa, boli de plamani, infectii urinare, intestinale si lipsa de calciu. De asemenea, mai poate

produce cefalee, insomnie, tulburari de vedere, de auz, tulburari ale memoriei, amnezii
usoare, oboseala, palpitatii si predispunere la ingrasare. Declanseaza tumori cerebrale,
scleroza, malformatii si diabet. In SUA este interzis.
Cofeina in cantitati mari poate provoca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma,
convulsii, diaree, insomnie, crampe stomacale, tremur, spasme musculare si scaderea
calcemiei.
E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial ce poate produce migrene. Poate fi cancerigen.
Este interzis in Anglia si in SUA din 1970.
E455 (difosfat) in cantitati foarte mari poate deregla prezenta calciului si a fosforului in
organism.
E452 (polifostati) in cantitati foarte mari poate afecta functionarea normala a
metabolismului
E110 (Sunset Yellow) intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, snacks-urilor,
chips-urilor, bauturilor, medicamentelor, conservelor de peste, prafurilor de budinca
colorandu-le in galben, dupa cum spune si numele apus de soare sau apus galben daca
traducem mot-a-mot. Este cancerigen si poate produce tumori anale. Printre efectele sale
secundare se mai numara si congestia nazala, alergii, dureri abdominale, indigestie, voma,
hiperaciditate. Este interzis in Norvegia.
E466 (carboximetilceluloza) produce indigestie, voma, colici abdominali si alte tulburari
digestive.
E104 (Quinoline Yellow) este un colorant galben folosit pentru dropsuri, inghetate, prafuri de
budinca. De asemenea, se mai intrebuinteaza pe scara larga si in produsele cosmetice cum
ar fi rujuri, cosmetice pentru par, parfumuri, dar si pentru o serie intreaga de medicamente.
Poate provoca dermatite. Este interzis in SUA si Norvegia.
E440 (pectina) se gaseste in jeleuri, sosuri si gemuri. Consumat in cantitati mari, poate
provoca disconfort intestinal.
E127 (eritrozina) este un colorant rosu ce se intrebuinteaza pentru compoturi, bauturi
alcoolice, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare. In urma experientelor facute in
laborator pe sobolani, s-a demonstrat ca duce la cancer de tiroida. Rezultatele sunt inca
neclare in ceea ce priveste cancerul la om. Din 1990, este interzis in SUA, dar si in Norvegia.
E132 (idigotina) este un colorant ce se adauga in dulciuri, inghetata, produse de patiserie,
biscuiti. Poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, probleme de respiratie,
urticarie, reactii alergice. Este interzis in Norvegia.
E412 (guma guar) poate provoca crampe, greturi si reduce nivelul colesterolului.
E102 (tartrazina) este un colorant galben ce se gaseste in dulciuri, budinci, inghetate,
dropsuri, bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Are actiune cancerigena
si poate provoca tumori tiroidiene, mutatii cromozomiale, determina deficiente de vitamina
B6 si zinc, genereaza crize de astm bronsic si urticare. Este interzis in urmatoarele tari:
Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda. Romania a solictat si ea
autoritatilor interzicerea acestui compus.
E122 (azorubina) este un colorant rosu obtinut din gudron. Face parte din compozitia unor
dulciuri ca martipan, jeleu, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si
la cele alergice la aspirina. Tari precum Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia au intezis
folosirea lui.
E250 (nitrit de sodiu) produce boli cardio-vasculare. Este folosit pentru a da culoarea rosie a
carnii. Adaugarea nitritilor in alimente poate duce in timp la formarea de celule cancerigene.
Insa nitritul este folosit in compozitia carnii deoarece reduce riscul aparitiei bacteriilor care
ar putea provoca toxina botulinica.
E621 (glutamat monosodic) este prezent in cantitati mari in supele concentrate, fiind
considerat de catre specialisti una dintre cele mai cangerigene substante. Se foloseste
pentru conservarea branzeturilor, laptelui, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor
inghetate. Majoritatea tarilor din Europa incearca sa interzica aceasta substanta deoarece
glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are o
serie de reactii adverse in cazul persoanelor bolnave de astm si are efecte neurotoxice
provocand migrene si crampe. Este cu desavarsire interzis in mancarea copiilor!
E132 (indigotina) provoaca greata, varsaturi, urticarie, probleme de respiratie, hipertensiune
arteriala. Este interzis in Norvegia.
E160 (annato) este un colorant rosu ce se gaseste in branza, unt, margarina, cereale,
snacks-uri, chips-uri, dar si in produse cosmetice cum ar fi sapunurile si vopselele. Provoaca
urticarie. Se recomanda renuntarea la el.
E124 (rosu ponceau) se gaseste in mezeluri si este toxic. S-a interzis in SUA si Norvegia.
E223 (metabisulfit de sodiu) este un compus ce provoaca alergii, afectiuni intestinale, atac

de astm, distruge vitamina B1. Il gasim in carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe
confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin, unele sucuri.
E320 (butil-hidroxi-anisol BHA) este un conservant ce se gaseste in cartofii deshidratati,
uleiuri vegetale, margarina, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat, arahide. Este
posibil cangerigen si consumat in doze foarte mari creste nivelul de colesterol. Este un
derivat din petrol. Este cu desavarsire interzis in mancarea copiilor! In tari precum Japonia, a
fost interzis din anul 1958. Restaurantele McDonalds din SUA au eliminat acest aditiv din
produsele lor inca din 1986.
E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se stie clar
ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu
boala Alzheimer, in Romania este permis.
E421 (manitol) este interzis in mancarea sugarilor putand provoca diaree si disfunctii renale.
Provoaca greata si voma si alergii.