Sunteți pe pagina 1din 98
AUTOMATIZAREA LUCRARILOR de CADASTRU ROM BUCURESTI 2007 © MATRIX ROM CP. 16-162 (062510 - BUCURESTI tel, 0214113617, fax 021.4114280 e-mail: office@matrixrom.ro ‘www.matrixrom, ‘wow.carteuniversitara.ro Elitura MATRIX ROM esto acroditata de ‘CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI! STINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR Descrieree CiP a Biblotec! Nationale « RomAniei | TAMAIOAGA, GHEORGHE “Aitomstisare error de cadasty | Geren Temsiag3, Danis | ramaioage = Bucwest Mati Rom, 2007 | Om abe. | ssenStesvareete03 ‘Tamsioess Dance | oasza4e ISBN 978-873-755 - 160-3 Parten Il-a. Automatizarea lucririlor de cadastra CUVANT INAINTE Lucrarea de fata ,,Awtomatzarea ertrlior de cadastru” vine si completece cunostingele despre cadastru, prezentate in manuatul Cadastral General si Cadastreie de Speciatitate (Partea I-a Cadastral General siPartea a U- ‘@ Cadastrele de specialitate, in care problemele de cadastru ax fost ratate numa ‘sub aspect clasic), cu Partea a Iil-a, care se referd la automaticarea proceselor ce ‘au loc in actvitatea de cadastru Lucrarea este concepuld tn 6 capitole, respect: capitolul 1 se referd la automatizarea culegerti datelor cadastrale (pentru cazurile cénd datele sunt culese prin masuritori directe in teren, prin masurdtorifotogrametrice $i prin scancrea- vectorizarea documentelor cadastrale existents) Jn capitokul 2 se trateaze eutomatizarea prelucrarit datelor cadastrale culese direct in teren, iar tn capitelul 3, se prezintd aspectele automatizirit Iucrarilor de intocmire a planurilor cadastrale mumerice $i a plan! cadastral index, sub toate aspectele, inclusiv avantajele $i dezavaniajele acestor produse (acest capitol include $i partea de automatizare a prelucrérii datelor culese prin mdisuratori fotogrametrice si prin digitizare). Jn capitolul 4 este abordata problema Sistemului Informatic Cadastra incepdnd cu conceptul de SIC, $1 continudind cu proiectarea bazei de date, -gestiunea ci $i incheind cu exploatarea acesteta si obfinerea produsclor finale. Se continud cu rolul Sistemului Informatte Cadastral in cadrul wut Sistem informatic Urban, pentru cresterea eficientei acestuia th gestured (planificdrea $1 sistematizarea) localitatilor, in condiile in care se utllizeaza rejeaua InternedIntranet ca mediu de publicare si accesare a informatillor spajiale si textuale din baza de date a SIC, $1 implicit a SIU. Sunt prezentale aplicapiile pentru obfinerea automat a plamurilor cadastrale, a registrelor cadastrale, a wnor rapoarte privind reteiele edlitare, $i rapoartelor specializate Jn finatul capitolului este prezentat Sistemul Informatic af Cadastrului Drumurilor, precwn i folosirea lui ty cadral wrui Sistem Informatio Urban, la 0 aplicatie de sistematizare, care implica extinderea wnet artere de circulafie. Jn capitolul 5 se prezina pe scunt, aspectele automaticaritintrefinerit st prelucrarea si analiza datelor, respectiv: regisire, restructurare, ‘ransformiri, operatuni de corespondenté vector-aster, statistic ete. : + aflsarea datelor si generarea produselor finale, respectiv :afigarea graficd Pe temminale grafice, plottere, imprimante ; afisarea conjinutului bazei de date ; generarea de planuri cadastrale, registre cadastrale gi alte rapoarte ; generarea de perspective ; adnotiri ale planurilor prin introducerea de titluri, legend, texte, ségeti: posibiltai de pozitionare interactiva sau automaté a textelor ete. Din punct de vedere hardware un SIC trebuie sé aibé configuratia unui sistem distribuit, sau a unui sistem independent (sau chiar a unui sistem hibrid), care sé dispuna de echipamente de digitizare, scannere, stafi totale, aparaturé de cexploatare digitalé a fotogramelor Ja nivel de comund, sau grup de comune, jude} tc, precum si echipamente de afigae, de tipul monitoarelor cu tub catodic sau plasmé, echipamente de editare de tipul imprimantelor si plottrelor etc Utilizaréa unui SIC are o serie de avantaje dinte care se pot enumera ~ asigura gostionarea si accesul rapid la toate informatile relevante despre teritori si propristari; ~ asiguri o securizare garantatd a datelor si informatiilor din baza de date, ~ asiguré o baz superioars pentru dezvoltarea ulterioar a teritoriulu; ~ contribuie la stabilirea unei baze juste si reale de impozitare ; ~ asigurd cunoasterea situate’ juridice a tuturor busurilor imobile; ~ pune la dispozitie date de bazii pentru alte aplicatii: ~ asigura informatie de baz& pentru administrarea teritoriuli ; ~ pune ia dispozifia specialistilor © serie de elemente calitative necesare pentru evaluarea bunurilorimobile din teritoriul respect. Aceste avantaje subliniazd stringent necesitatea creosii si utilize unui SIC, deoarece scot in evident faptul c& pe Inga elementele tence, cadastrl are i putemice componente economice (calitative) si juridice pe care le pot utiliza ‘multe insttuii din diferite sectoare de actvitate ale economiei nationale. Insttufia care foloseste cel mai depin documentata cadastala este cartes Jfunciaré. Pentru a servi scopului cari finciare, bunurile imobile trebuie 9 Sistemul Informatio Cadastral eprezentate gi descrise fra echivoc in cadastru, astfel inc&t conginutul si ntinderea drepturitor reae imobiliare 88 poatl fi definite firt gresealé. Individualizarea bunurilor imobile se realizeaza at&t prin delimitarea lor pe planurile cadastrale, prin localizarea lor spatialé si postala precizfind denumirea localititi, cvartalului sau strizii si mumérului postal Ja care acestea se afla, cit si prin precizarea folosint! sia mumArului cadastral ; © alts institute care poate folosi cu eficienté SIC-ul este Directia finanjelor, pentra stablirea taxelor si impozitelor. Pentru stabilires justé a acestor ‘mpozite, pentru fieeare proprietar in fumcrie de bunurle imobile pe care le define, este necesar ca acestea si fic precis individualizate, iar caracteristicile lor principale bine cunoscute, Toate aceste informatii se gAsese in documenta cadastralé gestionati de SIC, respectiv : mumérul, locafia i folosinga bunurilor mobile ordonate pe proprietari, aria, clase de calitate, starea tehnicd a consiructilor, valoarea etc Administraite locale pot folosi planurile si egistele cadasirale, fornizate de SIC, pentru reorganizarea administrativa a teritoriului, arondarea circumscripfilor seolare, samitare, sau electorale etc, deoarece contin informatii de baz necesare pentru proiectarea, sistematizares si echiparea teritorului si localitiftor, In avelas timp planurile si regisrele cadastrale constituie baza proiectelor de organizare 2 teritoriuhui agrico!, de prevenire si combatere @ croziunii soiului, de scalizare @ unor sisteme de irigati, de proiectare a etilor de ‘comuicafii, de amenajare a cursurilor de apa, de protectic a mediului inconjurétor, 1a monumentelor 5 siturloristorice.a rezervatilor naturale cinegetice, botanice etc. De asemenea datele si informatie cadastrale furnizate de un SIC, cu cele farnizate de cartea funciard, pot fi utilizate de catre serviciile de sistematicare lurband pentru a da avizele necesare cliberirii autorizatilor de constructie pentru clidisi cu destinafia de tocuinfe, sau social culturale, pentru realizarea aes a ym csi a et % ‘deca cé un SIC trebuie s& aiba si posibiltatea de 2 comunica ou alte sisteme din care datele pot fi cedate sau colectate in timp rel -Aceast luora implicd obligativitatea ca SIC-ul si aib& o bazi de date standardizatd, care sa fumizeze produsele cadastrale int-un’ format standard, Tespectiv registrele cadastrale si alte genuri de rapoarte sub forma unor tabele tipizate i sistematizate, iar planurile cadastrale s& fie realizate Ia sedri metrice iguroase, care sé aiba si reeunoastere legal Conditia poate i indeplinits dacé SIC-ul are o baza de date care si permit Jucral cu mai multe formate de date, precum si realizarea unei interfefe si a unor Proceduri necesare functionarii acestei comunicdi, care practic s& facd din SIC un sistem deschis, nu numai in ce priveste preluarea si redarea de date si informati ci i in ce priveste implementarea unor noi proceduri realizate de diferti utilizatori, ‘Acest lucra este obligatoriv, mai ales in cazul cdind schimbul de date informai in sistemal informatic creat, se face si prin intermediul Intranet/Internet ou alte sisteme informatice realizate de diferiti agenti san servicii din aduministratiile locale, centrale, nationale sau intemafionale 45. Realizarea bazel de date a unul Sistem Informatie Cadastral {13} Realizarca bazsi de date este partea cea mai complexé si cea msi mare consumatoare de timp, din cadrul procesului de “construire”” @ unui sistem informatic cadastral, deoarece integralitatea si acuratelea datelor ei determink calitateaanalizelor si ale produselor finale ale sistemului Obismuit pentru realizarea unei baze de date se parcurg urmatoarele etape ~ Projectarea bazei de date, respectiv determinarea limitelor domeniului de studiu, @ sistemului de coordonate utiliza, a straturilor tematice necesare, a Confinutului si caracteristicilor Gecérui strat, a atributelor pentru fiecare tip de caracteistci, codificarea si organizarea atributelor ete ; ~ achizitia datelor spatiale ; ~ Prelucrarea datelor spatiale, verficarea si corectarea erotilor, precum gi crearea topologiei; + achiziia datelor descriptive si asocierea lor ou caracteristcile spatiale; oy ‘Sistemul Informatic Cadastral - gestionarea bazei de date, conectarea straturilor adiacente si actualizarea Dbazei de date. 4.5.1. Prolectarea bazet de date a unl SIC. Proiectarea competent a unei baze de date poate fi facut numai dup consulterea unor specialist! din domenile interesate de sistem! informatic, pentre &, eventualele sedpiri in aceasta etapa, sunt foarte dificil de remediat mai tarziv. De asemenea, un rol important fn aceasti proiectare flare si cumoasterea exactd a principiilor de organizare 9 bazei de date, in functie de sistemul informatie respect. In principal baza de date 2 unui SIC confine dou categorii principale de fisiere, respectiv fsierele care contin date spatiale (cartografce) gi fisiere care contin atributele (caracteristicile datelor spatiale si informatile suplimentare privind tematica sistemului). Ambele categorii de fisiere sunt organizate la rindul Jor, din punct de vedere logic, in mai make grape tematice (rele, circulate, hidrografie, imobile etc). Aceste grupe tematice sunt structurate in continuare, fiecare, pe mai multe straturi, cu caracteistci bine stabilite, reprezentind diferitele componente ale temei respective, separate dup& tipul datelor spatiale (punct, tinie, poligon). Criteriul principal care trebuie urmirit Ja proiectare, este ca datele i corganizarea lor in baza de date, sé aibé un continut so structurd standardizate, care & asigure realizarea aplicafilor, in fut de cerinfele beneficizrlor, adaugarea de noi straturi putind fi posibiié chiar dup ce incepe exploatarea sistemului ‘informatie Practic, se parcurg mai multe etape la proiectarea unei baze de date, respectiv ; identificarea enttitilor spatiale, atributelor si stabilirea_stratuilor tematice ; definirea parametrilor de stocare pentru fiecare atribut; asigurarea rogistrajiei coordonatelor si proiectarea fiserelor de luer. 1. Identficarea datelor spatiale, a atributelor lor $i stabilirea straturilor tematice, dentificarea datelor spajiale care urmeazi a fi incluse intr-o baza de date gi cy Partea Ii-a. Automatizarea lucritilor de cadastre 2 relatilor care exist iatre acestea, este um prim pas foarte important, care se Parcurge in cadnil procesului de proiectare a oricirei baze de date, pentru cd, defineste practic modelul logic al bazei de date, Acest Iucru presupune: ‘demtficarea datelor spatiale, a atributelor lor si a relator dintre ele; organizarca Stratuilortematice si identificareastratuilor care urmeazd efi realzate Yidentificarea datelor spatiale a atributelor acestora si a relajillor dintre cle. In aceasta etaps se stabilese datele apartinind entitatlor spajiale care se introduc in baza de date, pentru a fi editate planurile cadastrale cu un confinut Corespunzator, precum si atibutele asociste acestor date si entitii, pentru ca apoartele editate folosind diferite criterii de analiza sé fie corecte si utile ‘Un exemple edificator, in cazul realiziii bazei de date a unui SIC pentru 0 localtate, este cazul in care se cere si se identitice terenurile disponibile pentru realizarea de noi construcfi,cdind trebuie si se foloseasc& urmétoarelecriteri + codurile privind folosinta si ocuparea terenurilor din intravilanul Jcaltii, pentrz punerea in evident a terenurilor virane: ~ costurife tranzactilor (estimativ), in fancfie de aria si categoria de {losing a verenului respectiv ~ locatia, apartenenta si dotérle ediitare ale terenului ete. Jn fimctie de aceste criterti vor fi identificate, ca date spatiale, toate entitajile parceld din locaitate (locelizate prin coordonate), care nu au constructi, Precum si atributele acestor enttati, respectiv: categoria de folosinté (Cc). locatia (adresa postald), sitwatia juridic& (proprietare privatdypublica), proprietarul (ersoand fizicajuridica), doarie ediitare existente (ipurile de refele ee Entitaile la rindul lor mv sunt independent, ci se gasese in relate unele cu altele, astfel c& 0 actiune asupra uneia poate avea efect asupra celoralte (es. construirea unei strizi poate avea ca efect micsorarea unor parcele, sau chiar disparitia lor) Relatile care se stabilese intre entitatile din inmea reala pot fi de natura fizicd (0 constructic se gAseste tu interionil unei parcele), sau de naturé logicd (felafile dintre parcele si proprietari, dintre © constructie si apartamentele sale 93 | Sistemul Informatic Cadastral, | te.) In figura IIL18, sunt reprezentate relatile care se stabilese intre entitatile : | ‘Adrese, Parcele, Constructi, Proprietari si Domiciliu, respectiv co Adrese | or—| Parcele Domicilia | 2 —{ Consmuesi [7]! | : | | Li | Proprietari | B 5 | | | Fig.IE.18, Reprezentrearlailor dintre enti la 0 anumité adresd se pot gist una sau mai multe parcele ; 0 parcel poate confine 0 sau n construct ~o constructie poate confine umul sau mai multe apartamente ; =n apartament poate avea unul sau mai mulfi proprietari ; ~ un proprictar poate avea doar un domicitin stabil ‘Sau in cadrul unei rejele stradale pot interveni de asemenea ummatoareie relafi, figura UL.19 2 ‘Nodui stradale al Numere Postale Fig IL.19. Rela ntre lementele reel’ stradale 94 | | | Elemente Stradale | | | | | Partea Hla, Automatizarea incrivilor de cadastra ~0 strad poate contine unl seu mai multe elemente stradale ; un olement stradal se va gsi intre doud noduri stradae : ~ un element stradal poate avea nul sau mai multe numere postal: 4) Organizarea straturilor tematice. Organizarea pe straturi 2 entitafilor spatiale, existente in zona pentru care se intocmeste baza de date a SIC, se face in fiunctic de anumiti factori obligatori sau specifici, alesi astel, incdt s& se post sotisface cit mai multe aplicai solictate de difeit beneficiar. Astfel unul dintre factor obligatorii este clasa de reprezentare a entitaii (Punct, linie, poligon), care impune practic, straturi separate de stocare. Astfel caminele de vizitare pentru refeaua de canalizare, reprezentate prin puncte, vor fi ‘organizate pe un strat, in timp ce traseele rejelei de canalizare, reprezentate prin lini, vor fi organizate pe alt strat. Ca factor specific se poate considera tematica enttitilor care se vor organiza pe straturi diferite, chiar daca fac parte din aceeasi clasi, deoarece diferd atributcle lor Asti! diferite tipuri de refele ediltare se organizeact pe straturi iferte, sau rejeaua hidrografic si refeaua de cdi de comunicafii se arganizeazi pe straturi diferte, pentru c& diferd si atributele acestora, respect la rejele difert tipul de conducte, diametrele etc, iar pentru hidrografe atributcie sunt denumirea, clasa, viteza, debitul ete. in timp ce pentru clile de comunicasi atibutele sunt \iferite, respectiv: numérul de benzi pe sens, tipul imbric&minfi, categoria etc. ¢) Mdentificarea straturilor care wrmeazé a fi realtzate Organizarea datelor spatiale si a atributelor corespunzitoare ‘acestora in straturi, determing straturile care wor fi continute de baza de date a unui SIC. Aceste straturi sunt practic realizate si in fimeyie de modul de culegere a datelor spatiale si a atributelor care definese enttatile din teren (vezi si &&3.3.6.. 2. Definirea parametrilor de stocare pentru fiecare atribut Dupa identifcarea atributclor fiecdrui strat, trebuie si se stabileascé lomentele care definese flecare atribut, respectiv parametri specifici pentru fiecare atribut si tipurile de valori care trebuie s& fie stocate, Precizarea acestor clemente simplifics mult sarcina de realizare a figierelor de date, care piistreaza 95 iy Sistemul Informatie Cadastral valorile atributelor. Practic, definirea fiecarui atribut se face in mai multe etape, respectiv: codificarea: alocarea memoriei pentru stocare; si realizarea unui dictionar de date @) Codificarea. Codificarea implies Iuarea unei deciaii prin care se stabileste care atribute vor fi stocate ca numere si care ca text (ltere), Astfel dact atributul desctic 0 entitate prin numele ei, atunci el aga va fi stocat si asa va fi redat (ex: B-dul Independentei), sau daca un alt atribut reda lagimea strazii prin valoarea i mumericd, ea aga va fi stocatl gi ulterior redati (ex: 25m). Dacé atributul deserie o cias& de enti, atunci este mai simplu de stocat un cod pentru clasa respectiva, deat atributul care descr fiecare enitate in part, Se reduce astfel volumul bazei de date, usurind totodata si selectarea clasci respective, care reprezinta entitaji cu aceleasi caracteristici. Acest lucru este dificil de ficut ulterior, daca codificarea mu a fost Sicuté inifial. ¥) Alocarea memoriei pentru stocare. Stocarea atributelor care redau stumele strizilor ccupé un spatiu de memorie mai mare decét cel alocat pentru stocarea unni cod, ceea ce duce la realizarea unor fisete mai mic, care ocupé atit ‘un spatiu mai mic pe disc, ct siun timp de procesare mai scur. ©) Realizarea unui dictionar de date. Dictionarul de date (vezi Tabelul 1.2, pentru enttitile constructii si parcele), cuprinde o listi cu atributele din fiecare strat, eu descrierea vaiorilor acestor aribute, sau a codurilor dacd este necesar. Realizarea unui asemenca dictionar pentru baza de date a unui SIC, are 0 mare valoare aid tn procesul de proiec Daze, o@t si, uterior, in procesul transferuli informailor spre utilizatori 3. Asigurarea registratiei coordonatelor. ‘Dupa stabilirea straturilor necesare pentru baza de date, astel incdt ele si aoopere in intregime zona care face obiectul SIC, tebuie si fie asigurati suprapunerea corecté a acestorstraturi, atit pe vertical, cét si pe orizontalé, pentru 2 nu apare probleme la objinerea produselor grafice. Acest Iucru se asiguré prin registratia coordonatelor, respectiv, toate entitifile spatiale din straturile stabilite pentru acceasi zond, sf fie co-regstrate in raport cu um sistem de coordonate nic, 96 Partea Ia. Automatizarea lucrarlor de cadastna Dictionar date pentru enttaile construc si parcele —‘Tabelul 2 [ Enttate Gia [atte] Cod Dewiee ] Consul | Polgon | Fandaie [5 Beeon | | | P| Pilon | | | | R | Radior Lj Lem A__| Alte | [Smienat [A Seas Geos a TET] | B | Zire porn plang ema | |C | Per st plangen din em D_| Peet dn sian | Parsi] CP) Cadre dn beton arty | D | Disflsgmd mix; |b | Lema | P| Paiana cp; | PM | Panouti man; | | 22 Zid poets i ‘AZ| Azbocimest: | Aconetis |B | Beuminoase (OL | Olane S| Sit. : | (SD Sinan; } | T Tig { 7e_| Tabs: | A] Ane | [C | Carlin | Douwe |B | Lumintelecik; j [| masa i | 7L | Lemne: | S| Gaze: i Ince || Femoticae; | | IP 5 | | -—st 7 | B | | sare | | | R | | 1 | ix i Parde | Poigon Folia CC as as ‘Aso Ir Iv | Fs | | P E ®D ” ‘Sistemul Informatie Cadastral Partea Ua, Automatizarea hucrarlor de cadastru astfel ine&t s& fie asiguratt atat suprapunerea corecti a acestora ct si alipirea perfect a foilor de plan adiacente. © registrajie coreeti a coordonatelor se obfine daca se folosese 3-4 puncte, istribuite uniform pe strat, ale cdror coordonate trebuie si fie determinate precis in ‘teren (asa mumitele TIC-uri), Daca se folosesc mai mult de patra TIC-uri, precizia de registratic va ereaste, Aceste puncte de control trebuie s8 existe pe fiecare strat ‘tematic, dar se obignuieste s4 se realizeze si un strat separat, mumai cu punctele de control, precum si un fisier separat, cu codul de identificare si coordonatele TIC- uilor, pentru 2 simplifica practica identificari lor pe fiecare strat, in vederea efectudrii transformérilor sau a suprapunerilorulterioare, Ca puncte de control se mai pot considera si puncte ale caroigjului rectangular al foi de plan, sau colturile foi de plan. Dac nu sunt localizari predefinite pentre aceste puncte de control, atunci se pot alege detalii usor de identifica pe fiecare strat, ou condita si se poatd obtine coordonatels tern ale acestora, cu precizic. Indiferent vie tipul tor, localizares punctelor de control trebuie ficuté inainte de erearea straturilor, pentru 08, dact iocalizarea este flout’ dupa ce au fost deja create straturile,atunci se pot introduce erori Aceste puncte de control vor fi folosite atét pentru suprapanerea straturilor, At i penta transformarea coordonatelor tuturor punctelor din fiecare stat. ‘Transformétile se fac folosind stratul cv punctele de control si au loc rea coordonatelor tuturor punctelor, dintrum strat, intwun sistem de coordonate nic, de reguld aparjinnd sistemului de proiectie STEREO 1970, astfel ca atunci cénd se combind mai multe straturi, datele care se referd le aceleasi entiti 58 fie denice, Aceste transformari au loc atunci ond exist puncte care sunt date fie ‘rumai prin coordonate geografice, fie prin coordonate rectangulare in alt sisten de proicotie, precum si in cazul freevent intdlnit, cind se face trecerea coordonatelor Aigitizor fo coordonate teren. 4. Protectarea fislerelor de lucru. Dupi realizarea projectului bazei de date umeazA construirea acesteia prin achizitia datelor necesare. Pentru inceput se vor realiza straturile care vor contine datele existente in format digital, Pentru realizarea celorialte straturi pentru care mu exist date in format digital, culegerea dateior se va face de pe ortofotoplanur, sau 4e-pe planurl avand suport intr-o stare cét mai buna pentru digitizare. Se face apoi organizarea hard-disk-ului pentru a confine toate straturile, figierele si imaginile grafice create, avind fiecare denumirile conventionale stabilite, pentru ca gestionarea datelor din bazi gi in continuare, dezvoltarea bazei de date 88 se poaté face in mod ecient. Penira baza de date 2 SIC organizarea cea mai indicaté se poate face dup © schemd care st confins directoral proiectului, cu subdirectoare pentru fiecare strat tematic, Astfel pentra o localitate, considernd ca subdirectoare : STRAZI, CORPURI de ‘PROPRIETATE, CLADIRE etc., ficcare dintre ele pot avea asa sumitele seratur’ si fisiere de fucru corespunzatoare fiecdrui stadiu de dezvoltare, De exempln pentm subdirectoral CORPURI de PROPRIETATE pot exista:stratul now digitizat, stratal ex topologia creatd, stratul editat cu erorile fixate ete. Si ia acest caz se stabilese priori denumirile conventionale pentru straturi si fisiere, Pentru & scoate in evidenté stadiul fucrului intr-un strat. Astfel, de exemplu, pentra subdirectorul menyionat pat exista diferitestadii, cu urmitoarele denumiri CORDGOl — strat nou digitizat cu corpurle de proprietate : CORTPO2 - strat cu topologia ereata pentru corpurile de propriate ; COREDOS ~ strat editat eu erorile fixate pentru corparile de proprietate Aceste straturi si fisiere de Iucru pot fi copiate Ia sfirgitul fecirei zile de Incru pe dischete, pentru evitarea pierderii lor in cazul unor defectiuni sau stergeri accidentale. De asemenea toate procesirile care trebuie ficute pénd Ia cbtinerea Stratului defintiv se fac in mod normal pe copii ale acestora, pentru a putea reveni oricénd la etapa precedents, daci este necesar. Sistermul Informatic Cadastral 45.2, Achizitia datelor spapiale pentru un SIC. Datele spatiale necesare bazei de date a unui SIC, pot fi culese si incarcate ‘in mai multe moduri respectiv: ~ achizitia datelor spatiale prin masurétori direct in teren si prelucrarea lor pentru obfinerea coordonatelor punctelor tuturor entitatilor; ~ achizitia datelor prin digitizarea plamurilor topografice sau cadastrale cexistente; = achizitia datelor prin scanarea-digitizarea ortofotoplanurilor saa documentelor cadastrale existonte; - utilizarea datelor digitale existente; - achizitia atributelor direct in teren gi introducerea lor de la tastatur, 1. Achizitia datelor spatiale direct in teren si prelucrarea lor (ve2i si&2.1) Solutia determindrii coordonatelor puuctelor entititilor spatiale folosind masuritorle efectuate direct in teren este mare consumatoare de timp si investi Ea este practic folositd atunci dnd se cere o precizie ridicati si omogend le fnrocmiree plamul cadastral numeric (digital), Obiigatorin insd, aceasta solutie este olositi stunci cind se determind punctele de control (TiC-urile). In celelaite situafii se folosesc aceste date, cdnd ele exista deja, iar pentru a culege si restul datelor spatiale din zond se apeleazd practic la celelalte modaltati de culegere 2, Achizitia datelor prin digitizarea planurilor topografice sax cadastrale existente (vezi si &3.1.2.3a). Metoda digitiziri clasice a plamurilor mentionate, este una din principalele surse de obtinere 2 datelor spatiale, necesare incircari bazei de date a SIC. Eficienta metodei este conditionati insi de timpal avut la Aispozitie (operatiunea este lenta), de calitatea software si a materialului digiiza, precum si de experienta si pregitirea operatorului. Are insi avantajul c& se poate ‘executa pe un calculator de capacitate mic’ si deci nu necesita investtii mar 3. Achisitia datelor spatiale prin scanare-vectorizare (vezi gi 3.1.2.3.) Este procedeul cel mai rapid pentru objinerea datelor spatiale folosind ca principal sursé, ortofotoplanurile si planurile topografice sau cadastrale vechi, cu un efort minim, Sistemul inst, este costisitor necesitind echipamente complexe si 100 Partea II-e. Automatizarea lucririlor de cadastru Programme sofisticate, precum si un volum mare de memorie pentru stocarea ‘maginilor digitale ale documentelor scanate, De asemenca, desi procesul de scanare este in cca mai mare parte automat si mu pretinde personal calfica, twecerea in format vectorial solicit atit intervenfia unui operator experimentat pentru siabilirea atributelor si corectarea eventualelor eror, ct si o mare putere de calcul pent sistem. 4. Utilizarea datelor digitale existente, Folositea documentelor cadastrale care cuprind aceste date necesité utiizarea unor programme de conversie. Desi Geocamdat existi un volum mic de documente cu date in format digital, reformatarea datelor confinute de aceste documente poate cere un interval de timp e le cdteva minute la efteva ore, pentru c& depinde atét de cantitatea si caliatee datelos cat si de compatibilitates formatelor. 5. Achicitia atributeior direct in teren (vezi si &&3.2.2.8), Atributele centitatilor spatiale se culeg ~ fle direct tn teren, in faza de realizare a intervinrlor de odie executantul Jucrarii, cu detindtorii bunurilor imobile, privind: proprietari, terenurile, categorie de folosinfé, clasele de bonitare, construcfille si elementele de cartare ale avestora, situatia juridicd a terenurior si construcfilor etc. si trecute in Fisa daielor cadastrale primare (veri ANEXA 3) ; ~ fle din fisa teritortulu: cadastrat, al c&rui confinut a fost prezentat in de 13.7. din [12]; ~ fie din mdexui alfabetic al proprietarilor, prezentat in Anexa 3 din acelasi manual [12]; + fle din inventarele cu coordonatele punctelor de pe limita teritoriuiui administrativ, de pe limitele proprietatilor, de pe conturul constructor gi ale punctelor aparjinand rejelelor ediltare sau cailor de comumicatil, precum i arille suprafttelor respective, ~ fle din fisele bunurilor imobile/corpurilor de proprietate prezentate in Anexcle 1 gi 1a prezentate in manual [12]; «fle din fisele retelelor si constructilloredilitare, 101 Sistemul Informatic Cadastral, Introducerea lor in baza de date se face, de regula, de ia tastatura calculatorului, cénd are loc si validarea acestora, inainte de intabelarea lor in figierele bazei de date, sau prin transfer direct. 6. Operagiunile de validare a datelor urm&resc depistarea erorilor care pot apare ca urmare a inscrieri gresite a datelor inijiale in documentele primare, sau ca rezultat al introducerii gresite in baza de date, care se pot concretiza in nepotrviri ire codurile stabilite initial (prin NT ale cadastrlu) si cole introduse, privind: categoriile i subcategoriile de folosinfi ale terenurilor, atributele constructiilor si destinatia lor, destinafia terenurilor, tipurile de proprictate si mod de administrare, situatile juridice, codul grupei de proprietari etc Pentru depistarea acestor erori SGBD realizeazd un numar de teste prin rularea cérora se verificd respectarea unor corelatii impuse apriori, datelor si atributelor, dupa care se emit mesaje privind aceste erori, in vederea corectarii lor. Erorile care privesc corectitudinea datelor cadastrale se vor elimina de ‘catre specialistii cadastrali (transcrieri gresite in documentele primare, dubluri aie numerelor cadastrale, erori la prelucrarea si corelarea suprafejelor, incompatibilitasi intre categoriile si subcategoriile de folosinti, intre grupa de ‘proprietari i situafia juridiod a bunurilor imobile etc.) Evidenfierea erorilor sc ‘face prin compararea datelor de intrare din asa nama matrice cadastral, cv o serie de invariant care cantn endiierie impase prin NT ale cadastrului stabilite de ANCPL. ‘Astfel, datele de intrare sunt separate in dou grupe: = date referitoare ls corpurile de proprietate, constituite din 6 tipuri de elemente; ~ date referitoare la proprietari, constituite din 4 tipuri de eiemente. ‘Notdnd cu A matricea elementeior celor m corpuri de proprietate si cu P ‘matricea celor m proprietari, acestea se pot serie sub urmétoarea forma: 102 Partea Ila, Automatizares lucririlor de cadastra in care 4 este numarul cadastral al proprietati; a.) este numarul sectorului cadastral; 5 este numarul foil de plan; ay; este categoria de folosinté a terenului, is. este aria suprafetei proprietapi; ais este situayiajuridic& 2 bunului imobil; f= Lan $i Ps Ps Pa Pa Palp, Pa Pa Pal [Pa Pat Pra Pu ncare: > este numele propritarubu; pe este coda! numeric personal; Po este adresa proprietarilul; py este numtral partidei cadastrale; #~ J..2n Elementele acestor matrici sunt comparate, pentru validare, cu elementele nor invariangi, respect: ~vectorul F al categoriilor de folosinta, cu 10 elemente si anume: FARA, PAS, FAN, VII, LIV, PAD, APE, DRU, CON, NEP), = vectoral Kal situatieijuridice, ou 6 elemente si anume: K(k, Kip ks, a, ks, ko), in care: ‘ky~ propretatea publica de stat; k;—proprietatea publicd 2 adminstratilo locale; ‘ks — proprietatea privaté de stat; ky ~ proprietatea privaté a administratilor locale; ‘ts — proprietatea privati pasticulard; , — proprietatea privat a persoanelor Juridice. 103 Sisternul Informatie Cadastral = vector S pentru arile sectoarelor cadastrale, cu i+2 elemente $i amume: SCs, 56 $1, Si... $i) in cane: § este aria teitoriulai administrativ, sp este aria sectorului,0”, sy este aria sectonului 1"; syeste aria sectorului 2... este aria sectorului 1”, iar f/m. + veetorul Cp cu elementele (CPs, Cps....Cps) reprezentnd axile calor 1” sectoare, fiecare sector avind compurile de proprietate respective si anume: PAG, C258, OPalCaisy-- Sura). Op, (Cosette Coaratyar-a io care S-a nota eu ¢, €,~.6,~.€ ale corpurilor de propretate, Si, - matrices SF a subeategorillor de folosinj& cu 10 lini si 77 coloane respectiv: [eo oe eet [PPL PP Pr 0 0 6 6 6 0 0 | = mm Gr 0 6 0 0 0 6 0 |v ww we WP WHA 0 0 G 0 0 0 gra|i UouF WP wm 0 0 0 © 6 6 D PDP PDR POPS PLT 09 0 0 0 6 0 HOHR HC HB HP HS BA 0 0 0 0 |> DF DN Dy DC DE DS 0 0 0 0 ccc CD cA ce Ot cs cr CRS cI ck NNN NB ONR ONS NH MM NG 0 0 0 In care senmificaia elementclor matriciei SF este data in Tabelul 11 din Mamualul Cadastral General si Cadastrele de Speciale. Orice neconcordanya {ntre elementele matricelor care contin datele de intrare si elementele invariantlor F, K.S, Cp si SF, depistate in cadrul testelor, atrage dupa sine respingerea lor gi emiterea unor mesaje de eroare pe monitor, necesitind verficarea si corectarea lr. ‘Pentru validarea sinuailor juridice se verifick dacd acestea coincid cu clementele invariantului situefilor juridice (elementele vectorului X), stind aceste elemente mu pot avea decdt codurile mentionate 104 Partea Ila. Automatizarea Iucririlor de cadastni Pentru validarea ariilor se face controlul arillor sectoarelor cadastrale pe ‘ntreg teritoral si al arilor compurilor de proprietate pe arile sectoarelor cadastrale, folosind vectori S si Cp. ‘Dupé temminarea operatiunilor de verificare si validare a datelor cadastrale de intrare, se continu prelucrarea automaté in vederea obfinerii documentelor scriptice ale cadastril 4.5.3, Prelucrarea datetor spatiale ale unui SIC. ‘Dupa realizarea versiuni digitale a planului cadastra trebuie verificat daci ] nrSectorCadastal E I ¢ [nies |) Parcele | aaa] Fig IL.22. Reprezentareainformafilor rlatv Ia corpurile de proprieat. 124 © Partea M-a, Avtomatizarea jucririlor de cadastra jude J ocatitate Domicil propriewr -—»( — ‘radi codIRSUP | | mrPostal L | | i L_ | Coase |e] [remot | ea 3 [ei | | Touma] = codGrupaProprietate i | _———— ore | | FigIL23 Repcezestareanformatior —t [>| SupraiatActe | cu piven dress | f suprafanintasarats | i | a === a | | parece | J modDetinereindiviciue | | —*[sieonfolsine ] iL 25 Reps nr revi ropa @- me) [> destinatieTeren [>| suprafayaMasurata L_frcsarat |_G@) Fig HL.24 Reprezentareeinformayilor relay la parcele 12s Sistemul informatio Cadastral [canton | Lo sor | [> suprafaaDestisuratt Fig IIL26. Reprezentareeinformatilorrlativ I constucti 126 Partea Ill-a, Automatizarea Iueririlor de cadastru Corespunzitoare in cadrul aplicatii client, aplicatia server acceseazi baza de date Spatiale si extrage informagile necesare pentru producerea documentului in format! XML. Cu acest document si a foii de stil (stylesheci)zespectiv RegistrulCadastralProprietari.xs|, dupa o transfonmare XSLT Qn format HTML sau PDF}, Gocumentul cadastral este vizualizat in ead aplicatei client (ANEXA 13). Pentru obtinerea registruini corpuriior de proprietate (care contine orpuriie de propriciate in ordinea partdelor cadastrale grupate pe intravilan $i pe extravilan, in cadrul fiectrui tertoriu administrativ), dupa transmiterea cererii si activarea funetiei corespunzitoare in cadrul aplicatiei client, aplicatia server acceseazd baza de date spatial si selecteazi informatiile necesare pentru ‘roduceres unui document in formatul X0/L. Utilxind acest document, precum si fonia de stl (stylesheet) RegisiruCadastralCorpProprietate xsl, aplicatia server va realiza prin intermediul unei transforméri XSLT documentul specificat pe care il va ‘ransmiteaplicatici client tn format HTML, seu PDF (ANEXA 14). Pentru obfinerea figel centralizatoare a partidelor cadastrale pe ropriviani si pe categori de folosinga (care este wn document de sintezi realizat Pe un teritoriv administrativ), dupa transmiterea cererii gi activaree functiei din cadral aplicatici client, eplicayia server acceseazA baza de date spatialé si culege informarille necesare pentru produceree documentuiui in formatul XML. Cu acest document si fonia de sil corespunzatoare, aplicatia server va realiza figa reapectiv Prin intermedia! umei transforméri XSL. Documentul va fi transmis aplicatici client in format HTML sau PDF. Pentru realizarea sclecilor si interogatilor in vederea obtinesii rapoartelor speciale, informatiile publicate in cadnil aplicayi? WebGIS pot ‘vizualizate‘interogate wilizind doua categorii de fine ~ selec la nivetulinformatilor statice prezente in documental SVG; ~ selecti (predefinite-specializate) la nivelut bazei de date spatiale a SIC. Deoarece documentul SVG vizualizat in cadrul aplicatici WebGIS confine att informaie spatiale cat si atibutele acestora, utliztoral le poate interoga fir 84 fie nevoit si acceseze baza do date a SIC. Ca mare se pot realiza att a Sistemul Informatie Cadastral rapoartele specifice evidentate in &&4.5.7.3, cit si altele,cerute de client. entra cealalti categorie informatiile se obtin prin interogarea bazei de date, de exemplu evidentierea bumurlor imobile detinute de © persoan, fueru care se poate face fie prin precizarea proprietarului (nume, prenume $i inigiala cai, sau denumirea persoanei juridice), fie prin precizarea codului numeric personal al ‘proprietarului, sav codul SIRSUP. In al doiles caz interogarea se poate face nu nnumai pe un teritoriu administrativ, ei chiar pe intreg teritoril pari, Rezultatele acestor interogari. sunt prezentate in ANEXA 15, in care folosind numele proprictarului $i iniiala tatdlui, se evidentiazd proprietile acestuia sumai din ‘eritorul administrativ unde isi are domicilul (in caz c& sunt mai mall cetafeni eu acclasi mume trebuie ficute precizari suplimentare, respectiv adresé, coé numeric personal), si in ANBXA 16, in care folosind codkud mumeric personal al proprictarului se evidentiaza direct proprietafile acestuia pe tot cuprinsat pri, eventual si din afard (avand in vedere ca se foloseste Internetul), Pentru rapoartele privind retelele ediitare, respectiv fisa ciminelor de visitare se poste obfine, de asemenca in mod auiomet, tot prin intermediul aplicafiei WedGIS, Dupa activarea fimetied in cadrul apicatei cient se selecteaza, ‘im modalitate grafic, elemental din categoria ciminelor de vizitare gi se transmite 6 cerere aplicatei server, in care se specified mumfrl c&minului de vizitare si ipal rejelei ediltare. Procesul de generare a figei comporté mai inti, extragerea informatiilor necesare producerii sei ciiminului de vistare” . In funetie de clementele precizate, aplicatia server interogheazé baza do date a Cadas rejelelor ediltare (a c&rei structuri este prezentati in figura 27) si extrage informatie relative la cémin gi la toate tronsoanele care converg in acesta. Aceste ‘nformatii sunt codificateint-un document XML. ‘Apoi procesul continua eu generarea descrierit topografice a citminulu de visitare. Dupa identificarea cdminului de vizitare, in cadrul bazei de date spatiale, a Cadastrului fondului mobiliar-editar se face 0 cerere de extragere a informatilor spatiale, urmati de o cerere de conversie a rezultatulni in formatul SVG sau imagine (jpeg, png, gif). 128 Partea Ila. Automatizarea lucrarilor de cadastru 0nd amplasament od posare Le Beewict Asayama Toyoie = ond sie Ree [tl on 1 | Telefonics ae tip nod ge | 7 ial_cond. tel |} AY Se sce] Fig IIL27. Structure bazei de date « $IC-utiretelelor eter (tabelesleghturi nee) 129 Sistemul Informatic Cadastral Urmeazi generarea ,,Fisei ciiminului de vicitare” utilizénd documental XML, imaginea/documentul SVG, si foia de stil FisaCéminVizitare.xsi, Cu aceste documente se realizeazi isa cdiminului de vicitare", prin intermediul unei transformari XSLT, Rezultatul operafiei este un document in formatul HTML, sau PDE, care este transmis aplicatei client de etre aplicatia server (ANEXA 17) 4.7, Sistemul Informatie al Cadastrului Drumurilor 20} Baza de date 2 Sistemuiui Informatie al Cadastrului Dramurilor este realizaté cu software PC ARCINFO. Datele spatiale si datcle textuale (atributcle) ale bazei de date a SIC-ului Drumutilor, trebuie culese astfel incdt cei doi invariangi (Gensitatea detalilor si precizia de determinare a acestora), si corespund® cerinfelor planului cadastral de baz, respectiv 1:500 pentru intravilane si zone complexe (curbe de racordare, serpentine, Iuerari de arta), sau 1:1000, pentri zone simple din extravilan (aliniamente lungi). in arms prelucrarii si analizarii acestor date si informatii, Sistemmul Informatio al Cadastrului Drumurilor, ovat si cu fimepi specifce de GIS, poate fumiza, la cerere, att un plan cadastral it girapoarte care si contribuie la gestionarea eficient& a reelei dramurilor. Axtfel Sistemel Informatic al Cadestrului Drumuritor furnizeazé plant cadastral digital (pentra care datele spatiale au fost culese fn teren cu precizia de + Sem), avind un continut bine precizat. 4.7.1, Elementele continue de plamul cadastral digital [20}. 1. Axa drumului consideraté ca find Toeul geometric (format din lini rept si curbe), al puncieior egal distanjate de marginile parti carosabile (Bard a se considera supralérgirea in curbe), definita prin: a Geometria axei in plan — determinatt prin metodele prezentate in [12], care st asigure coordonatele punctelor fn sistemul de proiectie Stereografic 1970, cu precizia de = Som si prin, b- Geometria pe verticald a axei ~ realizat8 prin profitul in ung, precizia determinarii cotelor punctelor acestuia find +] cm, Relieful din zona drumului este determinat prin realizarea profilelor transversale, pentru care cotele punctelor sunt determinate eu aceeas precizie, 130 Partea Illa, Automatizares lucrarilor de cadastre sunt determinate cu aceeas precizi, 2 Partea carosabilé ~ suprafata din pletforma drumului, destinata circulatici autovehiculelor, definité prin linia de separetie cu acostamentul (borduri de incadrare), pe ambele parti. 3. Platforma drumului — cuprinzind : acostamentele, trotuarele, locurle de parcare, spaile verzi dintre benzi sau dintre partea carosabilé i trotuare, benzile rezervate circulafci ator mijloace (tramvaie, biciclete ete), constructile speciale: oduri, viaducte, pasaje denivelate, constructi de apérare si consolidare. 4, Limitele de proprietate [20] care separa proprietiile vecine de zona