Activitatea de Practica in cadrul Ericsson

Telecommunications Romania

1. Descrierea companiei
Compania Ericsson, cu sediul in Suedia, este liderul pietei de telecomunicatii pe plan
mondial de peste 125 de ani, din 1876. Superioritatea tehnologica a companiei, asociata cu un
portofoliu bogat de servicii profesionale specializate, au facut din Ericsson partenerul de afaceri
preferat al celor mai mari si de succes operatori de telecomunicatii din lume.
Aproximativ 40% dintre convorbirile mobile la nivel mondial sunt efectuate prin
intermediul sistemelor Ericsson, fapt care face din aceasta companie cel mai mare furnizor de
sisteme mobile din lume.
Ericsson ocupa, de asemenea, un loc de varf in domeniul accesului de banda larga si
primul loc in segmentul softswitch. In plus, suntem cea mai mare companie de servicii de
telecomunicatii, cu un portofoliu complet, iar in prezent ne extindem si in zona de consultanta, a
integrarii sistemelor si serviciilor de management al retelei.
Ericsson detine o pozitie unica si in service layer, care devine tot mai important pe
masura trecerii catre telecomunicatiile in banda larga a retelelor fixe, 3G si serviciile complexe
de ultima ora destinate clientilor. Ericsson ii sprijina pe operatorii de telefonie din intreaga lume
sa-si dezvolte afacerile, sa aleaga cea mai potrivita tehnologie, sa-si imbunatateasca retelele si sa
opereze mai eficient. Bazandu-se pe competenta sa in domeniul retelelor de comunicatii globale,
Ericsson ofera sisteme, servicii, tehnologii de baza pentru terminale portabile si licente de.
Clientii Ericsson se bazeaza pe aceasta capacitate de tip end-to-end ca garantie a unor solutii
viabile.
Solutiile Ericsson sunt fundamentate pe o profunda intelegere a necesitatilor clientilor
nostri, folosindu-se tehnologii rentabile care genereaza noi fluxuri de venituri, realizate in
retelele operatorilor prin intermediul serviciilor Ericsson de implementare si integrare de inalta
clasa.
Ericsson are o lunga traditie in materie de inovatii cu peste 15.000 de brevete acordate in
lumea intreaga, fiind si detinatorul incontestabil al brevetului pentru tehnologia
UMTS/WCDMA. Compania a initiat saltul de la telefonia de tip analogic la cea de tip digital, iar
acum, bazandu-se pe o intensa activitate de cercetare si dezvoltare, se afla in avangarda
comunicatiilor mobile 3G dezvoltate timp de peste zece ani. In prezent, in conditiile in care
tehnologia 3G este introdusa peste tot in lume, Ericsson a inceput deja cercetari care depasesc
aceasta etapa. In acelasi timp, Ericsson continua sa conduca dezvoltarea tehnologica in cadrul
unor forumuri internationale pe tema standardelor deschise, a platformelor si aplicatiilor.

1
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Ericsson si-a inceput activitatea in Romania in 1927, furnizand echipamente de

telecomunicatii pentru clientii locali. Biroul a fost inchis putin inainte de cel de-al doilea Razboi
Mondial.
Ericsson a intrat din nou pe piata romaneasca in 1993, mai intai prin reprezentanta, pana
cand s-a infiintat Ericsson Telecommunications Romania in 1994. Incepand cu acel an, compania
a fost implicata in proiecte importante, realizandu-si o baza de clienti majori precum Connex,
Romtelecom, Cosmorom, SN Radiocomunicatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, SNCFR
si ministere.
Viziunea Ericsson a fost dintotdeauna sa reprezinte principalul jucator intr-o lume a
comunicatiilor multiple. Din momentul infiintarii companiei in Romania, intreaga echipa de
angajati s-a straduit sa faca aceasta viziune o realitate. In acest moment este destul de evident ca
Ericsson a reusit performanta de a oferi romanilor comunicare cu oricine, in orice loc, in orice
moment, contribuind prin aceasta la o calitate mai buna a vietii atat pentru utilizatorii individuali,
cat si pentru intreprinderi si institutii.
Contributia Ericsson a fost si ramane fundamentala in modelarea viitorului pietei de
telecomunicatii din Romania. Compania a inceput prin a livra infrastructuri, servicii si terminale
primelor retele mobile din tara, introducand prin aceasta telefonia mobila in Romania. Sprijinul
oferit operatorului Telefonica Romania pentru lansarea primei retele de telefonie mobila (NMT
450) din Romania a reprezentat o realizare majora pentru Ericsson in Romania. Apoi, am
continuat prin a furniza prima retea GSM 900 MHz operatorului Connex si prima retea GSM
1800 MHz operatorului Cosmorom. Cooperarea de success cu operatorul Romtelecom dureaza
de 11 ani.
In cele din urma, furnizarea de infrastructura si servicii profesionale pentru Connex, in
vederea introducerii telefoniei mobile de generatia a treia in tara, este o alta dovada a
angajamentului companiei in Romania, intre numeroase realizari din toti acesti ani.
Pozitia de lider detinuta de Ericsson in industria telecomunicatiilor, atat in tara, cat si in
lumea intreaga, genereaza responsabilitati clare fata de partenerii nostri sociali, unul dintre
acestia fiind comunitatea, respective profesorii si studentii.

2. Introducere in tehnologia GSM

Ce nseamn GSM?
GSM este prescurtarea de la Global System for Mobile communications. Aceast
denumire a fost ns primit ulterior, cea iniial fiind n limba francez Groupe Special
Mobile. GSM este cel mai popular standard internaional de telefonie mobil. Bazele sale au fost
puse n 1982 cnd la Conferina European a serviciilor de Pot i Telegraf s-a decis crearea
gruplui menionat mai sus. Acesta urma s creeze un standard pentru telecomunicaii mobile din
Europa. n 1987 a fost semnat un memorandum de 13 ri care se angajau s dezvolte un sistem
de telefonie mobil comun pe ntreg continentul.
2
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Responsabilitile grupului GSM au fost transferate n 1989 Institutului European pentru

Standarde de Telecomunicaii (ETSI) , iar prima faz a specificaiilor standardului GSM au fost
publicate un an mai trziu. Prima reea GSM a fost lansat n 1991 n Finlanda de ctre
compania Radiolinja. Infrastructura acesteia a fost parial realizat de o companie ce se va
remarca de-a lungul timpului n domeniu: Ericsson. Radiolinja a punctat mai multe prime
evenimente importante n istoria reelelor GSM, cum ar fi primul SMS trimis de la o persoan la
alta n 1993 i primul ton de apel descrcabil contra cost n 1998.
Din ce este format o reea GSM?
Structura unei reele GSM este destul de complicat. n principiu, exist trei elemente principale:
Base Station Subsystem (BSS), Network an Switching Subsystem (NSS) i GPRS Core Network.
Base Station Subsystem este acea component care permite conectarea telefoanelor mobile la
centrala de telefonie mobil. Ea este format din staiile GSM pe care le vedem la tot pasul n
zilele noastre i care sunt numite Base Transceiver Station (BTS), precum i din unitile de
control pentru staii (BSC). Staiile GSM sunt de obicei dotate cu antene unidirecionale. Zona de
acoperire din jurul unei staii/celule GSM este mprit radial n sectoare, pentru fiecare din ele
fiind repartizat una sau dou antene. Un tip comun de sectorizare este cea de tip trifoi, cu trei
sectoare de 120o fiecare.

3
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Structura unei retele GSM

O unitate de control pentru staii (BSC) controleaz de obicei zeci sau sute de antene,
direcionnd traficul ctre NSS. ntr-o reea GSM exist mai multe BSC-uri regionale care
concentreaz conexiunile dintr-o anumit zon i le transmite ctre MSC, o component a NSS.
BSC este considerat cea mai robust component a unei reele GSM, fiind dotat cu sisteme
redundante pentru a asigura funcionarea continu a reelei.
Network Switching Subsystem (NSS) este acea component a unei reele GSM similar
cucentrala telefonic a unei reele de telefonie fix. Ea realizeaz managementul convorbirilor
din reea i asigur interconectivitatea cu alte reele de telefonie mobil sau fix. Cea mai
important component a NSS este Mobile Switching Center (MSC). Aceasta este responsabil
n principal cu direcionarea apelurilor i a SMS-urilor. De asemenea, prin intermediul MSCului, un utilizator din reeau GSM poate contacta un utilizator de telefonie
fix. GPRS sau General Packet Radio Service este un serviciu de telefonie mobil pentru
transmisia de date, bazat pe trunchierea fluxului de date n pachete. GPRS Core Network, cea dea treia component a unei reele GSM, este responsabil cu managementul acestui serviciu de
date.

4
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Structura unei retele GSM - o versiune mai simplificata

Cum funcioneaz o reea GSM?
Majoritatea reelelor GSM opereaz n benzile de frecven de 900 MHz i 1800 MHz. n
unele ri, cum ar fi Statele Unite i Canada, sunt folosite i benzile de 850 MHz i 1900 MHz. n
bandaGSM-900, spre exemplu, telefonul folosete frecvenele 890-915 MHz pentru a
transmite ctre staie i primete de la ea pe frecvenele 935-960 MHz, fiind create astfel 124 de
canale radio. Folosind tehnica multiplexrii n timp, fiecare canal radio permite transmiterea
a opt pachete de voce la calitate standard ( full rate ) sau 16 pachete la calitatea njumtit (half
rate). Cele dou codec-uri folosite iniial, care comprim semnalul audio, aveau rata de
compresie de 13 kbps (full rate) i respectiv 5,6 kbps (half rate). n 1997, rata de compresie full
rate a fost mbuntit la 12.2 kbps cu un codec nou. n final s-a fcut trecerea la codec-ul cu
rat variabil AMR-Narrowband care ofer o calitate foarte bun a sunetului i este rezistent la
interferene.
Mobile Switching Center (MSC)

5
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Tehnologia folosit de reelele GSM pentru comunicare se numete TDMA (time

division multipleacces) i i trage numele de la tehnica multiplexrii n timp de care am vorbit
mai sus. Atunci cnd se realizeaz un apel, un canal cu limea de 30 kHz este alocat conexiunii.
Timpul de transmisie/recepie este mprit n diviziunii de 6,7 ms care sunt la rndul
lor mprite n trei. Datorit faptului c transmisia este digital, fieacare conversaie ocup
doar o treime din band, n comparaie cu reelele analogice care o ocupau n ntregime. Reelele
GSM sunt de tip full-duplexdeoarece este folosit o frecven pentru semnalul transmis i alta
pentru semnalul primit.
Ce se ntmpl cnd primeti un apel?
Atunci cnd telefonul mobil este pornit, el recepioneaz pe un canal de control un cod
SID(System Identification Code). Acesta este un numr unic de cinci cifre, specific fiecrei
reele GSM. Dac pe canalul de control nu este recepionat niciun semnal, atunci terminalul
mobil informeaz utilizatorul c se afl n afara ariei de acoperire. Codul SID recepionat
este comparat cu cel de pe SIM sau din telefon (dac este blocat ntr-o reea) i atunci cnd ele
coinicid, telefonul se conecteaz la reea. Aceast conectare implic nregistrarea numrului de
telefon ntr-o baz de date zonal a unei uniti Mobile Switching Center (MSC). n acest fel,
atunci cnd este nregistrat o cerere de apel pentru un anumit numr de telefon, reeaua tie
ctre ce staie sau celul s direcioneze apelul.
Atunci cnd este primit un apel, staia local seteaz o pereche de frecvene i le
comunic telefonului pe canalul de control. n momentul n care telefonul i staia stabilesc
conexiunea pe cele dou frecvene, apelul este activat. MSC-ul, prin intermediul canalului de
control, menine o monitorizare constant a semnalului staiilor n a cror arie de acoperire se
afl telefonul. Dac n timpul apelului utilizatorul se apropie de limita ariei celulei GSM la care
este conectat, MSC-ul va transmite unei alte celule apropiate comanda de a prelua apelul i va
transmite terminalului noile frecvene de operare. Tot acest canal de control este folosit n
situaiile speciale cnd este necesar localizarea telefonului mobil.
Atunci cnd telefonul iese din aria de acoperire a provider-ului de telefonie mobil, va
face shimb de SID-uri cu reeaua pe care o detecteaz. Aceast reea va verifica dac reeua din
care a provenit terminalul se afl ntre cele cu care are un contract de roaming i va autentifica
sau nu telefonul. Aceste aciuni au loc doar n cteva secunde i uneori apelurile sunt meninute
chiar i atunci cnd se face trecerea de la o reea la alta.
3. Introducere in tehnologia UMTS
UMTS (Universal Mobile Telecommunications Systems) este un sistem de telefonie mobil
3G (Third Generation) i face parte din familia IMT-2000 (International Mobile
Telecommunication 2000) a standardelor de comunicaii mobile de generaia a treia. Cele trei
standarde special definite pentru 3G sunt: UMTS sau W-CDMA (CDMA de banda larga),
cdma2000 si TD-SCDMA (TDMA/CDMA cu sincronizare)
Sistemul UMTS reprezint o evoluie n servicii i n viteza de transfer de la a doua generaie
la a treia generaie (3G) i consituie o cale real pentru dezvoltarea produselor i serviciilor
multimedia.
6
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Sistemul UMTS a fost prevzut ca successor al sistemului GSM i se adreseaz unei

creteri a cererii aplicaiilor mobile i Internet.
Elementele de reea ale sistemului UMTS sunt mprite n dou grupe. Prima grup
corespunde reelei de acces radio, RAN (Radio Access Network), care suport toate
funcionalitile radio. n cazul sistemelor UMTS, cu acces radio de tip WCDMA (Wide
CDMA), se utilizeaz denumirea de UTRAN (UMTS Terrestrial RAN) sau UTRA. Cea de-a
doua grup corespunde reelei centrale, CN (Core Network), care este responsabil de comutaia
i de rutarea comunicaiilor spre reelele externe. Pentru a completa sistemul, se definete, de
asemenea, terminalul utilizator UE (User Equipement).

UE
Interfata Uu
(radio)

UTRA
N

CN
Interfata
Iu

UTRAN este format din unul sau mai multe RNS-uri (Radio Network Subsystems), care
la rndul lor sunt formate din staii de baz (Node Bs) i RNCuri (Radio Network Controllers).
Node B este o staie de baz, ce comunic cu UE prin interfaa WCDMA. RNC controleaz
resursele radio.
Reeaua de acces radio UTRAN ndeplinete mai multe categorii de funcii:
- funcii privind controlul accesului n sistem;
- funcii de criptare i de decriptare a informaiilor pe canalul radio;
- funcii de mobilitate;
- funcii lagate de controlul i managementul resurselor radio;
- funcii legate de serviciile difuzate.
Reeaua Central (CN) este partea sistemului UMTS ce conecteaz UTRAN la reelele
externe, cum ar fi PTSN (Public Switched Telephone Network) i Internet.
Echipamentul de utilizator (UE) este format din USIM (UMTS Subscriber Identification
Module) i echipamentul mobil, ME (Mobile Equipment). [5] Interfaa radio Uu reprezint
punctul de legtur dintre terminalul mobil (UE) i reeaua UMTS.

7
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

Pentru UMTS au fost standardizate doua moduri de operare, unul pentru operatii pe
frecvente duplex (FDD) si unul pentru operatii in benzi impare de frecvente in timp duplex
(TDD). UMTS-FDD si UMTS-TDD difera nu doar in tehnicile de duplex, dar si in tehnicile de
multi-acces. Se poate spune in general ca singurul mediu unde aceste doua sisteme difera este in
nivelul fizic a stivei protocolului UTRA.
Accesul multiplu a ambelor moduri este bazat pe acelasi tip de schema. Pentru realizarea
functiilor periodice, timpul este divizat in ferestre de 10 ms fiecare. Durata unei ferestre
corespunde duratei de 38400 chip-uri, rata de modulatii fiind deci 3.84 Mchip/s. Datorita
utilizarii modulatiei QPSK cu 4 valori, un chip poarta informatia a doua chipuri, unul pentru
ramura de faza a modulatiei si una pentru ramura de cuadratura. Fiecare fereastra este divizata in
15 slot-uri, fiecare corespunzand duratei a 2560 de chipuri. Durata unui chip este de 0.2604
micros. Optional, modul TDD poate fi operat si la o rata mai mica de chip.
Banda unui canal radio modulat QPSK este de 5 MHz , durata cadrului de 10 ms,
numrul de sloturi temporare este 15, debitul chip de 3,84 Mcps sunt aceleasi att pentru modul
FDD ct si pentru modul TDD. Difer factorul de mprstiere DL (Down Link)/UL (Up Link) de
512:4/256:4 la FDD respectiv 16:1/16:1 la TDD si rata de simbol pe purttoare 7,5/15kbps si
240/240 kbps respectiv pentru modul FDD si modul TDD. Numrul de canale radio n band
este de 12 la modul FDD si de 4 la modul TDD.
Spectrul de frecventa de 230 MHz alocat sistemelor 3G este divizat in doua benzi: 18852025 MHz si respectiv 2110-2200 MHz, din care 60 MHz in subbenzile 1980-2010 si respectiv
2170-2200 sunt rezervate componentei satelitare, iar restul de 170 MHz pentru componenta
terestra. In zona europeana se preconizeaza utilizarea pentru componenta terestra a unui spectru
de 155 MHz in modul urmator: un spectru de 2x60=120 MHz pentru comunicatii duplex prin
divizare in frecventa FDD si doua subbenzi de 20 MHz si respectiv 15MHz pentru comunicatii
duplex cu diviziune in timp TDD.

4. Descrierea activitatii in cadrul Ericsson Romania

In cadrul companiei Ericsson Telecommunications Romania eu ocup o pozitie in
departamentul de Front Office (prima linie de suport tehnic) pe departamentul RAN (Radio
Access Network). Acest departament se ocupa exclusiv cu partea de acces la reteaua radio, ceea
ce presupune implementarea unei tehnologii de acces. La nivel conceptual, reteaua de acces
reprezinta infrastructura de retea dintre un dispozitiv terminal (exemplu: telefon mobil,
computer) si reteaua core (Core network). In functie de standardul utilizat, echipamentele
terminale se pot numi UE (user equipment) sau MS (mobile station).
Pozitia pe care o ocup in cadrul companiei presupune monitorizarea si depanarea
problemelor ce apar la nivel de echipament (2G kit, 3G kit, echipament de transmisiune) sau
localizarea problemelor pe liniile de transmisiuni alocate segmentului Radio Access Network.
Astfel, echipamentele 2G / 3G (BTS sau Node B) sunt conectate printr-o conexiune IP de
8
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu

supervizare care permite interogarea statusului echipamentului, a alarmelor prezente, si a

parametrilor utili. Functia de inginer RAN presupune interpretarea corecta a statusului
echipamentului, investigarea problemelor aparute si interactionarea cu echipamentul in asa fel
incat problema sa fie eliminata, redusa sau evaluata corect in vederea trimiterii unui inginer de
teren pe amplasamentul respectivului echipament. Practic fisa postului presupune Operatiuni &
Mentenanta si ar contine urmatoarele activitati: supervizarea retelei (monitorizarea alarmelor pe
RNC-uri, BSC-uri, BTS-uri, Node B-uri si depanarea acestora utilizand anumite interfete si
platforme software), generarea de tichete intr-un tool de tichetare, depanare de Hardware,
Software sau configuratie, escalarea problemei la un nivel superior de depanare.

9
Rezumat activitate practica Lucian Tlvescu