13032016 ‘Awva, cum 9§ putea sa ma maui | Teofan Mada Avva, cum as putea sa ma mantuiesc © forma mai precisa de indrumare dumnezeiasca in povatuire, mai ‘vhimandr Teofin Mach gor de ilustrat decat credinta in inspiratie la care adesea se fac referiri explicite, sunt experientele vizionare de care au avut parte multi parinti si care i-au ajutat sa descopere cauzele ascunse ale problemelor care ii framantau pe ucenicii lor. Asistenta de sus a AVWVa, __parintelui este bine ilustraté de doud exemple clare. Un frate a venit ME cun fei . 5 cum a3 putea 1a un parinte ca s8-i ceara sa se roage pentru el, deoarece era ispitit | md mSntuiesc? Ig pacat trupesc. Dupa o vreme, parintele a inceput sa se ingrijoreze ca fratele nu-si gasea linistea si L-a rugat pe Dumnezeu sa-i arate cum traia fratele in chilla sa: ,lar Dumnezeu (-a aratat ce facea fratele. L-a vazut asezat, cu duhul pacatului trupese sténd langa el Un inger statea aléturi, suparat pe frate fiindca nu s-a aruncat in fata @: lui Dumnezeu, ci cd gasea placere in gandurile sale, dedicdndu-si mintea acestei activitat.” Ca urmare a acestei descoperiri, parintele il confrunta pe frate, fi spune c& problema apare din propriul consimtémant la aceste gAnduri si 1l invaté cum 8s se opuna lor, pentru ca fratele sa gaseasca liniste ,prin rugaciune si invatatura batranului. Bineinteles c aceasta apoftegma are scopul de a-i avertiza pe cei care au auzit-o de mai multe ori sau au citit-o, amintindusle ca persistenta ispitelor lor a fost adesea un rezuttat al propri vointe de a le alimenta consimtamantul cu ele si nu severitatea ispitei in sine. Totusi, nu trebuie sa credem oa elementul vizionar din relatare nu ar fi luat in considerare ca 0 indicatie despre felul in care un parinte ar obtine cunostintele necesare despre un ucenic pentru a-l putea povatui pe acesta cu folos, In acest context, amintim fh trecere ca apoftegmele sunt pline de referinte la modul de Vietuire despre chilia cdlugarului ca loc de manifestare a vietii acestuia, Fuga in pustiu duce la un loc al stabilitatii: Asa cum un copac nu poate s4 dea roade daca mereu a fost mutat, tot aga nici cdlugarul care se tot duce dintr-un loc in altul nu poate sa dea rod virtuti.” Prima actiune a noului venit in pustiu era fie chilia grija s-si construiasca o chilie simpla, cu o singura tnoapere, fie s4 se alature unui calugar deja stabil sa. Idea de a se nevoi intr-o chilie este subliniata incontinuu. ,Du-te si stai in chilia ta, las-i trupul peretilor ei gi nu iesi din ea.” ,Un frate a venit la Sketis sd-1 vada pe Avva Moise gi i-a cerut un sfat. Batranul -a zis «Du-te, stai in chilia ta gi ea te va invata toate»."De ce vedeau aceasta stabilitate in chilie ca fiind vitalé in nevointa lor? Pentru c& numai si numai acolo puteau sa invete cé Dumnezeu exist’, fiinded dacé Dumnezeu nu este aici si acum, in aceasta clipa in acest loc, atunci El nu este nicdieri. A ramane in cl insemna sé fii in mijlocul suferinfei umane si s4 descoperi cd Dumnezeu este acolo, ca in chilie este viata si nu moarte, mAntuire si nu pieire, lumina si nu intuneric, Imparatia lui Dumnezeu nu este viata de dupa moarte, ci o realitate prezenta. Daca cineva traieste pentru Dumnezeu si si-a biruit ego-ul hipiteofanmada rlpubicatilearttara-cun-a6-puea-sa-mamantsesc! ws13.08.2016 ‘Ava, cum apt 8 ma méruise | Teton Mada pacatos, atunci nu-i va fi fric’ de moartea trupeasca deoarece aceasta va fi continuarea vietii prezente si fericite pe care o traieste impreund cu Hristos. Ei spuneau: ,Chi unui cdlugar este cuptorul Babilonului, dar mai e si locul unde cei trei fii L-au gasit pe Fiul lui Dumnezeu,; este ca si stalpul de nor, locul unde Dumezeu i-a vorbit lui Moise.” Chilia era locul nevointei celei grele: Avva Sarapion a vizitat odata 0 maica renumita care locuia mereu intr-o singura incapere mica gia intrebat-o: ,De ce stai aici?” lar ea i-a raspuns: Nu stau. Calatoresc”. Sa revenim la o alla istorisire despre o descoperire mai lunga despre Avva Macarie. Macarie traieste singur in pustiu, dar in apropierea unei regiuni unde locuiesc mai multi frali asupra carora vegheaza intr- un fel.Odata, ,batrénul supraveghea drumul si l-a vazut pe Satana venind sub chip de om, ca si cum ar trece pe langa el.” Macarie, avnd aceasta viziune, il intreaba pe vrajmag ce face sii se raspunde c& merge sa ofere, sa le dea sugestii diavolesti fratilor (Grroymvijoxeiv): poarta cu el diferite feluri de hrand (adica ispita sau gand) pentru ei, sperand ca fiecare va accepta cel putin unul. Dupa un timp, Macarie 1 vede intorcdndu-se si il intreaba cum au decurs lucrurile. Satana fi rspunde cA numai un frate este prietenos cu el ,si cnd ma vede, se schimba precum vantul”. Macarie fi cere numele fratelui, iar dup ce vizitatorul pleaca, se duce sa il vada pe fratele in cauzé. Datorita viziunii sale, el stie c fratele este ispitit si ilintreaba insistent despre ispitele sale, chiar daca fratele, rusinat, la inceput raspunde cd totul este in ordine. Dupa ce fratele si-a recunoscut gandurile, Macarie ji spune cum sé li se opuna: ,Posteste pana tarzit , lupté-te, mediteaza la Evanghelie si la alte Scripturi, iar daca un gand te paste, nu privi in jos, ci in sus, iar Domnul te va ajuta imediat’.In cele din urma, aflém ca fratele nu mai este supus atacurilor Satanei, ci c& a devenit ce! mai hotarat oponent al acestuia. Aceasté relatare spune multe lucruri despre Infelegerea activitatii demonilor de catre parinti, intelegerea felului in care diferitele lor ispite pot fi respinse,Raspunsurile Mantuitorului la ispitirea diavolului din desertul Carantaniei reprezinté canoane pentru viata monahala prin infatisarea celor trei votuti ale libertatii, De aceea lupta ou ispitele demonilor eo ‘comoponenta pe care nimeni nu 0 poate ignora in viata duhovniceasca. O invalatura mai detaliata se poate gasi in textul citat mai sus care, dupa comentariul despre rolul parintelui spiritual, adauga: ,Cineva care s-a incredinlat pe sine lui Dumnezeu, nu ar trebui sa se ingrijoreze de niciun fel de ganduri, sau sa lupte impotriva lui, sau sd-i lase loc sa se strecoare in minte. Daca totusi apare, inal\a-{i gandurile catre Dumnezeu si spune: «Nu am nimic de a face cu el; Tatal meu stie» Atentia indreptata céitre Dumnezeu alunga gandul, caci un gand ,nu poate sa ifi vind atunci cénd mintea ti- e la Tatal si Dumnezeul tau."Cunoasterea ispitelor nu e imposibila. Daca agezéim paralel, langa pocdinta, frica de Dumnezeu, atunci omul nu trece prin niciun pericol din partea demonilor. Sfantul Simeon Nou! Teolog spune: ,Cel care se teme de Dumnezeu, nu se teme de atacurile demonilor, dar nici de amenintarile viclene ale oamenilor.” Conform parerii Sfantului Maxim, in timpul ispitelor” trebuie s8 infruntam cu ,barbatie valurile cugetelor’; aceasta barbatie inseamna rabdare si nadejde, stiind cd ispitele se dauiconomic de catre Dumnezeu, adica avand scopul final de imbunatatire si folos duhovnicesc. De altfel, Sfantul Maxim spune c& .desavarsit este acela care se lupté cu ispitele voluntare, prin cumpatare, si hipiteofanmada rlpubicatilearttara-cun-a6-puea-sa-mamantsesc! 213032016 ‘Awva, cum 9§ putea sa ma maui | Teofan Mada cu cele involuntare, prin rdbdare.” De adaugat ca lupta nu trebui 8 se dea numai cu barbatie, ci si cu muttu $i Sfantul Vasile ce| Mare ne invata rabdarea si nddejdea in infruntarea mahnirilor sau tetilor.Curajul, ca mod de infruntare a ispitelor, il intalnim si in scrierile Sfantului loan Gura de Aur si ale ‘Sfantului Chiril al Alexandriei. De asemenea, si Sfantul Simeon scrie despre bucurie, rébdare si nadejde in timpul perioadelor de ispita. Sigur cd nu e usor a infrunta astfel ispita, intrucat toate acestea presupun o stare duhovniceasea inaintata. Exista ins& cazuri cand, desi ispita se cunoaste, totusi ea nu poate fi infruntata si acest lucru li se poate intampla chiar si celor ,desavarsif", cu exceptia situatillor in care, atunci cand ei lupta cu ispitele, le cunosc puterea si nu sunt surpringi, Astfel, treptat, celui ce se invredniceste de primirea in suflet a Duhului Sfant — in harisma Caruia noi tofi ,s& ne buouram in ispite gi in necazuri sd ne laudam” — in acelasi timp i se umple inima de multumire si putere ,ca s& rabde pana la sfarsit necazurile.” ‘nsa din nou, elementul vizionar la Parinfii Patericului trebuie luat in serios, oricat de tulburator ar parea Abilitatea de a vedea demonii sau de a infelege calle prin care lucreaza era un aspect important, pentru Parintii Pu: lui, al experientei lor vizionare. Un batran putea sa ceard prin rugaciune sai se permita s& vada acti tea demonilor sau, dupa ce a primit darul abilitatii de a vedea ,ce se intampla”, ar putea relata c& a vazut un demon neputdnd sa intre in chilia unui frate si sa i se impotriveascd atata timp cat acesta continua s8 mediteze (probabil ca si in sfatul lui Macarie despre Scripturi). In cazul lui Macarie, viziunea sa despre demon foloseste cauzei povatuirii eficiente. Aceste experiente vizionare fi insoteau pe unii parinti inca de la inceputul venirii lor in pustiu. Ele aveau un rol in convertirea lor. Rugaciunea curata este rugaciunea Duhului in suflet si ea nu are nimic comun nici cu reveria sentimentak-pietisté psihologizanta, nici cu meditatia intelectual-cerebralé conceptualizaté. Rugaciunea e vocea Domnului in inimi curate: .Pe cand inca traia la palat, Awa Arsenie se ruga lui Dumnezeu cu aceste cuvinte: «Doamne, arata-mi calea spre mantuire» si o voce i-a raspuns «Arsenie, Indeparteaza-te de ‘oameni si vei fi mantuit», Dupa ce s-a retras in viata solitara, el a rostit aceeasi rugaciune gia auzit o voce zicandu-i: «Arsenie, fugi, stai tn t&cere, roaga-te mereu, caci acestea sunt izvoarele nepacatuirii».” Aceste apoftegme atribuite lui Arsenie contin mai multe aspecte care alcatuiesc esenta spiritualitatii pustiulul: unica dorinta de mantuire; actiunea practica imediata, nu doar cugetarea; porunca de fuga, de indepartare de tot ceea ce este familiar; apoi ideea de tacere si singuratate reprezentate de pustiu; dorinta rugaciunii neincetate pe tot timpul vietii. Se mai adauga insa si vocea, chemarea, indrumarea care vine de la Dumnezeu la inceputul acestei convertiri, aceasta fiind prima si poate cea mai vital dintre caile intelegerii spirituale in aceasta traditie Exist multe relatari despre felul in care parintii se hotarau s& inceapa vietile de asceza si despatimire si Intotdeauna gasim sub 0 forma sau alta aceasta voce, aceasta poruncé sau descoperire de la Dumnezeu In cazul lui Arsenie, este vorba despre un raspuns-chemare in timpul unei rugaciuni. La altii, vocea este mijlocita prin una din numeroasele moduri prin care un crestin s-ar putea astepta s8 auda voia lui Dumnezeu. Spre exemplu, Antonie cel Mare — parintele eremitilor, a auzit cuvantul Evangheliei citit in hipiteofanmada rlpubicatilearttara-cun-a6-puea-sa-mamantsesc! a413032016 ‘Awva, cum 9§ putea sa ma maui | Teofan Mada iserica: .Daca vrei sa fii desavarsit, vinde tot ce ai, da-le saracilor si urmeazé-mi Mie si vei avea 0 comoard in ceruri’, De data asta un cuvant din Scriptura i-a strapuns inima si a fost urmat de aceeasi reactie ca sila Arsenie: Antonie a pardsit imediat Biserica si le-a dat oamenilor din sat proprietatea pe care 0 avea... apoi sia dedicat tot timpul vietii ascetice”, iar dupa o vreme s-a retras din ce in ce mai mult in pustiu, O acfiune practica, apoi plecarea, retragerea, indepartarea de lumea familiara a satului, asa cumArsenie a fugit de la palatul imparatului. Acest tipar de a fi migcat de lucrarea sau inspiratia lui Dumnezeu, de a pardsi locul familiar, de a pleca sia se lisa Tn voia lui Dumnezeu in singuratate gi linigte constituie in pustiu primul pas inspre rugaciune si convertirea inimii, Ceea ce urmeaza pana la moarte este munca cea grea de a deveni un om nou intru Hristos: ,Unul dintre parinti La intrebat pe Ava loan cel scund «Ce este un calugar?» lar el a spus: «Este truda. Calugarul trudeste in tot cea ce face. Asta inseamna sé fii cdlugar»”. Aceasta ,truda”, aceasta »munca grea” tinea o viata intreaga, iar indrumarea trebuia urmata in mod constant. A fost si este inca o cale grea pe care, pentru a o putea urma, un ucenic trebuia s8 0 vada ca pe crucea lui Hristos, ca pe un sir de rni, pentru a primi cu adevarat viata cea noua intru Duhul. Un frate La intrebat o dat pe un cdlugar batran: .«Cum ag putea s& ma mantuiesc?» Acesta din urma si-a scos haina, si-a dezvelit salele sia ridicat mainile spre cer, spunand: «Asa trebuie s& fie cdlugarul: despuiat de toate lucrurile lumesti gi rAstignit. In concurs, atletul luptd cu pumnii; in gandul sau, célugdirul sta in picioare cu bratele intinse sub forma de cruce, chemandu-| pe Dumnezeu. Atletul este dezbracat in timpul unui concurs; calugéirul este dezbracat si despuiat de toate lucrurile, uns cu ulei si invatat de indrumatorul sau cum sa lupte, Asa ne conduce Dumnezeu Inspre victorie».” Abdicarea necesara a sinelui egoist — pe care loan Licolpolis fl vedea ca pe un sarpe incolacit in jurul inimii oamenilor, atat de profund implantat incat era imposibil de inlaturat de unul singur — cerea o atentie deplind din partea ascetului, zi de zi si in fiecare minut, pentru tot restul viet. Literatura pustiului nu vorbeste intai de toate numai despre viziuni si experiente mistice, ci si despre procesul indelungat al frangerii inimilor. Sunt putini parin{i— si acestia vor fi mari lumini in istoria crestinismului — care au avut asemenea viziuni, pe cand in pustiul Egiptului au trait zeci de mii de monahi ce se defineau ca pacatosi, ca penitenti, ca cei care aveau si mereu vor avea nevoie de mila. Aceste vederi sunt mari harisme de la Dumnezeu, date pentru folosul sufletese al celorlalt Ca gi intr-o apoftegma, cateva ziceri implica experienta vizionara a unui parinte in perceperea stari duhovnicesti a unui frate, cu scopul unei povatuiri ct mai de folos. O alta functie importanta a viziunilor este sd afirme si sa critice calitatea vietii duhovnicesti a comunitatii ca Intreg. Nu toate viziunile slujesc vreunuia din aceste scopuri, dar in unele cazuri, aga cum a fost ilustrat aici, viziunile fi sunt intr-adevar de ajutor unui avva in sarcina sa personala de a povatui si forma. hipiteofanmada rlpubicatilearttara-cun-a6-puea-sa-mamantsesc! 4s