Sunteți pe pagina 1din 6

Celula si tesuturile

Vertex-punctul cel mai superior (craniu)


Medial-formatiunile corpului mai apropiate de planul sagital (median)
Lateral-formatiunile corpului mai departate de planul sagital (median)
Nucala-ceafa
Trombocitele, hematiile, unele celule nervoase din scoarta cerebrala-celule foarte
mici.
Celule tinere mai mari decat cele imbatranite.
Histogeneza-nr. diviziuni mitotice si diferentiere celulara (ontogeneza)
Mediastinul-inima, traheea, esofagul(partial), aorta, nervii vagi si frenici, timusul.
Incluziunile citoplasmatice (granule de glicogen, picaturi de grasime) iau nastere in
urma metabolismului.
Stomacul prezinta 4 tunici (interior -> exterior)
-tunica mucoasa-epiteliu cilindric simplu, tesut conjunctiv (se numeste corion)
-tunica submucoasa
-tunica musculara
-tunica externa (adventice)

Nucleolii-locul de sinteza al ribozomilor

Tesutul conjunctiv provine din mezoderm.


Tesutul nervos-ectoderm
Pericarion-corp celular neuron
Axon-cilindrax, neurit
Ramificatiile colaterale ale axonului ies prin nodurile Ranvier.
Interneuronii (neuroni de asociatie)-exclusiv in SNC
Stimuli subliminari produc potentiale locale care nu se propaga. Cronaxia
reprezinta timpul minim necesar unui curent cu intensitate dubla fata de reobaza
pentru a produce un raspuns motor.
La sfarsitul celei de a treia saptamani de viata, embrionul are simetrie bilaterala.
Extremitate cefalica-cap+gat
Celomul uman-cavitatea generala a corpului
Hematocrit-volumul de eritrocite din sange (43%)
Plasma-55% din sange
Diapedeza-leucocitele
Tesutul muscular-cel mai abundent-40% din masa corpului
Muschii se fixeaza de oase prin tendoane.
Sincitiu-masa citoplasmatica cu mai multi nuclei
Proteine reglatoare (se ataseaza de actina si miozina)-troponina tropomiozina
Sarcomer-unitatea morfofunctionala a miofibrilei
Striile scalariforme-jonctiuni intre celulele musculare are inimii (pag 15 hutanu)
Cale multisinaptica-transmiterea se face mai lent (in comparative cu o cale cu 2-3
neuroni)

Neuronii olfactivi si cativa neuroni din hipocamp se divid


Neuronii pot fi si secretori (elaboreaza neurosecretii)
Potasiul mai iese prin difuziune cand membrana este in repaus (potentialul este de
repaus). In schimb, sodiul nu poate. Canalele de sodium sunt toate inchise, dar la
potasiu mai raman cateva deschise.
La potentialul de actiune exista o perioada de latent (pag. 18 hutanu)
Labilitatea-este caracterizata de nr de stimuli la care poate raspunde un neuron intrun anumit interval de timp
Metabolismul se realizeaza numai in conditiile efectuarii schimburilor permanente
de materie si energie dintre organism si mediul inconjurator.

Sistemul nervos
Cordoanele sunt formate din 3 tipuri de fibre: de asociatie, comisurale si de
proiectie. Astea de proiectie sunt de doua tipuri (aferente si eferente)
Fasciculele fundamentale sunt formate din fibre de asociatie. Astea de asociatie
leaga parti din aceeasi jumatate a maduvei, iar cele comisurale din jumatatea
opusa. (dintre cele doua jumatati).
Ramura dorsala are dispozitie metamerica formand dermatoame. Ramura ventrala
are dispozitie anterioara si are dispozitie metamerica doar la nivelul toracelui
(formeaza 12 perechi de nervi intercostali). Din plexul cervical se desprinde nervul
frenic care inerveaza diafragma. Din plexul brahial se desprind fibre nervoase care
inerveaza membrele superioare. Din plexul lombar se desprinde nervul sciatic care
inerveaza membrele inferioare. Din plexul sacral se desprind nervii rusinosi care
inverveaza sfincterul anal extern si sfincterul vezical extern. Din plexul coccigian se
desprind fibre care inerveaza organele micului bazin. Fibrele postganglionare sunt
amielinice.
Sistem nervos central/nevrax/ax cerebro-spinal
Potentialul postsinaptic excitator-potential de receptor-potential terminal de
placa(neuron si fibra musculara)
Neuroni piriformi-scoarta cerebeloasa (celulele purkinje)
Filum terminale-alcatuit din celule gliale, fara importanta functionala.
Canalul ependimar se dilata la nivelul trunchiului cerebral, formand ventriculul IV.
Unele reflexe vegetative se pot inchide si la nivelul ganglionilor vegetativi, deci
extranevraxial.

Reflexele medulare vegetative se inched in coarnele laterale ale maduvei spinarii.


(ex. : cardioaccelerator, de sudoratie, de mictiune, de defecatie si sexuale)
Substanta reticulata -> substanta cenusie
Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal,
deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 3 este in coliculul superior iar proiectia este
in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre zona stimulata.
Fasciculele fundamentale provin din subtanta cenusie medulara.

Toate fibrele piramidale controleaza musculatura


striata din jumatatea corpului opusa emisferei lor
de origine.
Caile extrapiramidale nu trec prin piramidele
bulbare.
Nucleul habenular din epitalamus are ceva de a
face cu mirosul. Acolo se inchide reflexul
neconditionat olfactivocefalogir.
Unele reflexe vegetative se pot inchide si la nivelul ganglionilor
vegetativi, deci extranevraxial.
Fasciculul longitudinal dorsal (FLD) conecteaza nucleii hipotalamici cu
nucleii vegetativi parasimpatici din trunchiul cerebral, controland astfel
activitatea lor.
Celulele fotosensibile contin pigmentii in membrana lor.
Vibratie-epicritica
Presiune-protopatica

Proprioreceptorii pot fi clasificati dupa functie in:


a) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cupozitia capului, a
membrelor sau segmentelor de membru. Ei sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare,

ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii interne, Din aceasta categorie fac
parte:
1) Corpusculii neurotendinosi Golgi a sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa
a muschiului si sunt situati la jonctiunea muschi-tendon.
2) Corpusculii Ruffini a sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre
nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si
miscarile din articulatii.
3) Terminatiile nervoase libere a apartinand tipului 3, se ramifica in toata grosimea capsulei
articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de
amplitudinea excesiva a miscarii.
4) Corpusculii Pacini a sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si
sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune.
b) Proprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor, controleaza gradul de
contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de control al tonusului
muscular. Din aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare.

Dupa Sherington receptorii sunt: extero-, proprio- si interoreceptori.


A. Exteroreceptori
Sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru
piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe
celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.
B. Proprioreceptori
Pot fi clasificati dupa functie in:
a) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a
membrelor sau segmentelor de membru. Din aceasta categorie fac parte:
1) Corpusculii neurotendinosi Golgi.
2) Corpusculii Ruffini.
3) Terminatiile nervoase libere.
4) Corpusculii Pacini.
C. Interoreceptori
Ei receptioneaza informatii in legatura cu activitatea viscerelor, si diferite aspecte ale homeostaziei. In
general sunt terminatii nervoase libere, in peretii vaselor si organelor, dar exista si sub forma de
corpusculi lamelati in cord, pancreas, adventicea vaselor.
Dupa functie ei pot fi: chemoreceptori, baroreceptori si osmoreceptori.

Axonul preganglionar al neuronului parasimpatic sacrat patrunde in radacina anterioara pe care nu o


paraseste si pe aceasta cale ajunge la un ggl. previsceral sau intramural.

Axon mielinic-influxul e bidirectional


axon amielinic-influx unidirectional

Previscerali=juxtaviscerali-->parasimpatici
prevertebrali (celiac..)--> simpatici

S-ar putea să vă placă și