Sa se proiecteze un motor cu aprindere prin comprimare cu

urmatoarele caracteristici:
Pn=77kw
nn=4000rot/min
i=4numaruldecilindrii
AlezajulD=76mm
CursaS=82mm

1.Calculul cilindrului motorului

Se alege solutia constructiva cu camasa umeda.
Calculul grosimii cilindrului
Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la presiune interioara.
In urma calculului termic am obtinut:

D 76

mm

S 82

mm

pmax 8.5

MPa

Se adopta pentru fonta cenusie: Fc280

Fig.1 Elemente constructive ale camasi umede

100

0.5 D

MPa
pmax
t

5.12

Se adopta grosimea

mm

mm

si

D1 D 2

Verificarea tensiunilor sumare:

Dmed

D D1

Dmed 81

mm

mm

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala este

t

0.25 pmax

Dmed

mm

34

MPa

Tensiunea de incovoiere se calculeaza astfel

4

D1 D
W

32
D1

Nmax 4307

W 24359.489 mm3

h 36

mm

pg - presiunea maxim a gazelor [N/mm2];

d - grosimea peretelui cilindrului [mm];
N - forta normal pe peretele cilindrului [Nm];
h - distanta din P.M.I. pn la axa boltului [mm].
i

Nmaxh
W

t i

6.365

MPa

40.79

MPa

Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 59 MPa

D1 86

mm

2.Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni pe baza
datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare
H 1 D

H 76

mm

L 0.7 D

L 53.2

mm

h 0.11 D

h 8.36

mm

hc 0.046 D

hc 3.496

l1 0.61 D

0.26 D
di 0.76 D

l1 46.36

19.76

mm
mm
mm

di 57.76 mm

Fig.2 Dimensionarea pistonului

Verificarea capului pistonului:
Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si incarcata cu o
sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:

di

0.1875 ( pmax 1)

12.016

MPa

af

90 200
MPa

Determinarea diametrului pistonului la montaj:

Diametrul pistonului la montaj se determina in asa fel incit sa asigure jocul la cald
necesar functionarii normale
- pentru aliaje din aluminiu
- pentru fonta
p

17.5 10

1
K

10.7 10

1
K

Tc 370 K temperatura cilindrului

- pentru racirea cu apa

Tp 200 K temperatura pistonului

T0 288 K
- jocul pistonului la partea superioara

0.286

mm

- jocul pistonului la partea superioara

0.226

mm

Dp 75.898

mm

Di 75.958

mm

D[ 1 c ( Tc T0) ] s

Dp

Di

1 p ( Tp T0)
D[ 1 c ( Tc T0) ] i
1 p ( Tp T0)

Calculul zonei port-segmenti

d 75.5

Valorile eforturilor unitare se calculeaz astfel:

2.88 pmax

hc

Dp
0.76 pmax

f
Dp 2


2

ech

Dp d
2 2

4 f

2
d

2
2
d

2

0.079

MPa

ech

12.92

6.46

MPa

MPa

pme - presiunea medie efectiv

N

pme 1.61

mm

l 17 mm
l -distana de la fundul pistonului la generatoarea alezajului boltului [mm].

d1

d 0.02135

Dp
pme
l

d1 75.423

mm

l' 10 mm
l'- distanta dintre planul care delimiteaz zona port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].

d2

Dp

l'

d 0.0513

pme

d2 75.184

Calculul mantalei pistonului

psm

-presiunea specific pe mantaua pistonului.

Aev 2

Dp
L
2

Nmax 4307

Aev 12684.967

Fig.3 Grosimea peretelui mantalei

mm

mm

Nmax
psm
Dp L Aev

de aluminiu

psm 0.498

N
2

mm

psm < 3,05,0.105 [N/m2] la motoarele de autocamioane si tractoare;

psm < 4,07,0.105 [N/m2] la motoarele de autoturisme;
psm < 10.105 [N/m2] la motoarele supraalimentate cu pistoane matritate din aliaje

Grosimea peretelui mantalei, recpectiv diametrele interioare se determin cu urmtoarele relatii:

-n planul axei boltului:
l1 30

mm

l1 - distanta de la partea inferioar a pistonului la axa boltului [mm];

l3

Dp
d 0.02135
pme
l1

l'1 9

l3 75.456

mm

mm

l1' - distanta de la partea inferioar a pistonului la planul n care se calculeaz grosimea

mantalei [mm].
Verificarea sectiunii slabite:
Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea x-x, deoarece forma constructiva, cu gauri in dreptul
segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni

Dc 71.2

diametrul pistonului in zona segmentului de ungere

mm

z 8 gauri
dg

dg 2 mm

2...3

Ac

Dp di
4

Dp di

zdg

Ac 1758.88

mm

D
c pmax
4 Ac

21.923

MPa

Efortul unitar admisibil la compresie este ac=20-40 MPa

d4

Dp
d 0.00772
pme
l'1

d4 75.447

mm

Calculul jocurilor segmentilor n canal:

Grosimea segmentului:
K 0.08
a

65

constanta
N
2

mm

Dp
pmax 1
K

2
100
a

b 1.94 mm

pgmax - presiunea maxim din cilindru [daN/mm2 ]

a - efortul unitar admisibil [daN/mm2 ]
a = 5,56,5 [daN/mm2]

Distanta dintre segmant si umrul pistonului:

- pentru segmentul de foc:

f1 0.075

- pentru ceilalti segmenti de compresie:

f2 0.028

- pentru segmentul de ungere:

f3 0.046

t1 4.6 mm

t2 4.6 mm

t3 4.6 mm

t1
j1 f1 p Tc Dp
b

j1 0.087

mm

t2
j2 f2 p Tc Dp
b

j2 0.033

mm

t3
j3 f3 p Tc Dp
b

j3 0.054

mm

3. Calculul boltului de piston

Boltul de piston este solicitat in timpul lucrului de o sarcina mecanica variabila ca valoare si sens
iar in unele perioade de functionare a motorului caracterul solicitarii se apropie de cel de soc. Miscarea
oscilanta si temperatura relativ ridicata de la umerii pistonului determina conditii nefavorabile pentru
realizarea unei frecari lichide : de aici si uzura accentuata a boltului.
Pentru calculul boltului se considera o grinda pe doua reazeme incarcata cu o forta uniform
distribuita
pe lungimea piciorului bielei. Schema de incarcare se vede in figura. Conventional forta ce actioneaza
asupra boltului se considera a fi forta maxima de presiune a gazelor diminuata de forta de inertie data
de masa pistonului.
Boltul se verifica la uzura in piciorul bielei si in umerii pistonului, la incovoiere in sectiunea
mediana, la forfecare in sectiunile dintre piciorul bielei si partea frontala a umarului pistonului si la
ovalizare
Verificarea la uzura:
-se face calculind presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit pentru piciorul bielei
cit si pentru umeri
db 0.34 D

db 25.84

mm

dbi 0.7 db

dbi 18.088

mm

l 0.88 D

l 66.88

mm

Fig.4 Dimensionarea pistonului

Lungimea de contact cu piciorul bielei:

lb 24.32

lb 0.32 D

lp 20

mm

j 1.5

mm
b 27

mm

mm

Presiunea pe suprafata piciorului bielei

Fmax 45236.23
pb

Fmax
db lb

Fmin 256.3

pb 71.983

MPa

Presiunea pe suprafata umerilor pistonului

pp

Fmax
2 db lp

pp 43.766

MPa

La motoarele existente presiunea specifica variaza in limitele: pb=(40-90) MPa si pp=(25-54) MPa
Verificarea la incovoiere:

Fig.5 Schema de calcul

Efortul unitar maxim la incovoiere este

imax

Fmax( l 0.5 lb 4 j ) 0.1

dbi

db

1.2 db 1

imax

24.451

imin

Fmin( l 0.5 lb 4 j )
4
dbi

1.2 db 1

db
3

imin

1.385

MPa

In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare

imax

imin
2

imax

imin

11.533

MPa

12.918

MPa

Se verifica valoarea simax<sa=(250500 ) MPa

coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila

0.8

factorul dimensional

1.1

coeficientul de calitate al suprafetei

340 MPa

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere

1.5

2 0

510 MPa

0.333

c2

a m

rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

coeficientul tensiunilor

c2 2.3

Verificarea la forfecare:
Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:

2
dbi dbi

0.85 Fmax 1

db db

dbi
2

db 1

db

165.962

adm=(150220)N/mm2

Calculul la ovalizare:
In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o sarcina
distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se majoreaza cu
coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se calculeaza astfel:
1,2,3,4,k sint coeficienti care depind de raportul
1

12.5 2 6

4.2

7.9

Fig.6 Repartitia sarcini

1

Fmax 1

ldb 2

163.598

MPa

Fmax
2
ldb

157.054

MPa

Fmax

157.054

MPa

206.788

MPa

ldb
Fmax
ldb

dbi
db

kov 1.56

Fig.7 Variaia tensiunilor unitare de ovalizare n bol(a) i valorile mrimilor K, 1, 2, 3,4 (b)
Valorile maxime admisibile pentru aceste eforturi sunt a=(150-300) MPa
Calculul deformatiei de ovalizare:
3
l dbi
0.09 Fmax
db
max

kov
5
dbi
l2.1 10 l

db

max

0.0045

mm

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decit jocul radial la cald
1

0.0005 db 1 0.013

0.006 max

Calculul jocului la montaj:

ol - coeficientul de dilatare al materialului boltului

ol

12 10
20 10

al - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

al

tb - temperatura boltului

tb 423 k

tp - temperatura pistonului

tp 450 k

t0 - temperatura mediului ambiant

t0 293 k

6 1

1
k

4. Calculul bielei
In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele de inertie
variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la compresiune, intindere si
incovoiere transversala
Calculul piciorului bielei
Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din literatura de
specialitate
Ochiul bielei este solicitat la intindere de forta de inertie a ansamblului pistonului, la compresiune de
forta de presiune a gazelor.
Pentru a efectua calculele de rezistenta se considera piciorul bielei ca o bara curba incastrata in regiunea
de racordare C-C cu corpul bielei.
Forta de inertie se considera ca actioneaza uniform repartizara pe jumatatea superioara apiciorului bielei
In sectiunea periculoasa C-C va apare momentul incovoietor
Masa pistonului:

mp 0.28

Masa bielei:

mb 0.42

Masa piciorului:

m1b 0.275 mb

m1b 0.116

Masa capului:

m2b 0.725 mb

m2b 0.305 Kg

Masa capacului de biela:

mcp 0.3 m2b

mcp 0.091 Kg

Unghiul de incastrare:
Forta de intindere:

120

Kg
Kg

180

Fig.8 Dimensionarea piciorului bielei

Kg

rm 15

mm

Solicitarea de intindere:

Fig.9 Schema de calcul a piciorului bielei la ntindere

M0 Fjp rm( 0.00033 c 0.0297)

r 40 10

rm 15

S
2

n 4000

r 41
rot
min

mm

1

3.6

Fjp mp r

30

( 1 )

Fjp 2573797.873N
5

Modulul de elasticitate al materialului bielei:

EOl 2.2 10

Aria sectiunii piciorului:

Ap 138

Grosimea radiala a piciorului:

h_p 7.3

mm

Latimea piciorului bielei:

a 24.1

mm

Raza corespunzatoare fibrei medii:

M0 749148.23

MPa

mm2

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sunt:

Mi M0 N0 rm( 1 cos ( c ) ) 0.5 Fjp rm( sin( c ) cos ( c ) )
Mi 4023.6

Nm

Ni N0 cos ( c ) 0.5 Fjp ( sin( c ) cos ( c ) )

Ni 2369.3
N
Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:
Kb 1 in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei
ii

2 Mi

ie

6 rm h_p
1
Kb Ni
h_p ( 2 rm h_p)
a hp

2 Mi

ii

6 rm h_p
1
Kb Ni
h_p ( 2 rm h_p)
a hp

Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa

Solicitarea de compresiune:

Fig. 10 Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

355.22 MPa

ie

214.35

MPa

Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.
Fc

D
pmax Fjp
4

Fc 2656.4

In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a piciorului bielei, se vor
obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si exterioara cu o varitie precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu urmatoarele relatii:

M'0 Fc rm0.0011

M'0 43.831

N'0 Fc 0.003

N'0 7.969

Nm
N

sin( c ) c sin( c ) 1 cos ( c )

Nc N'0 cos ( c ) Fc

Nc 35.376

sin( c ) c sin( c ) 1 cos ( c )

Mc M'0 N'0 rm( 1 cos ( c ) ) Fc rm

Mc 367.276

Nm

Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:

-in fibra exterioara
ce

6 rm h_p
1

2 Mc
kovNc
a hp
h_p( 2 rm h_p)

ce

273.2

MPa

-in fibra interioara

ci

6 rm h_p
1

2 Mc
kov Nc
a hp
h_p ( 2 rm h_p)

ci

189.12 MPa

Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa

- Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
EOl 2.2 10

N/mm2

a h_p
12

I 781.276

8 Fjp rm ( c 90)

10 EOlI

0.06

mm

Calculul corpului bielei.

Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar daca
sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru sectiunea II-II
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj
Efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

Fig.11 Dimensionarea corpului bielei

mj ( m1b mp)

mj 0.396 kg

-pentru sectiunea I-I

F mj r

30

Fcp

A 294

( 1 )

D
n
pmax mj r

4
30
mm2

F 2369.36

( 1 )

aria sectiunii care se calculeaza

Fcp 3693.34

Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

c

Fcp

21.923 MPa

8.059

adm=150-300 MPa

MPa

Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua plane sunt
aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese. Considerand corpul bielei ca o bara
articulata la capete eforturile de flambaj sunt:
Fcp
f 13.819
A
Calculul coeficientului de siguranta:
f

1.1

450 MPa

1t

max
a

max
max

min

min
2
min
2

a m

0.7 0.3

1.14

1t

adm=150-300 MPa

MPa

a
m

2.88

MPa

12.918

MPa

c 2.25

Calculul capului bielei.

Capul bielei se verifica la intindere sub
actiunea fortei de inertie
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza
pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in
dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua,
capacul fiind montat cu strangere.
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu
capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al
sectiunii transversale.
In aceasta situatie efortul unitar de
intindere in fibra interioara este :
Fig. 12 Schema de calcul a capului bielei

c recomandat 2-2.5


Fjc r

30

[ ( mp m1b) ( 1 ) ( m2b mcp) ]

Fjc 28590.731 N

-momentul de inertie al capacului:

Icp 5716.66 mm4

-momentul de inertie al cuzinetului:

Ic 32.55

-aria sectiunii capacului:

Acp 350

mm2

-aria sectiunii cuzinetului:

Ac 62.5

mm2

-momentul de rezistenta al capacului:

Wcp 816.66 mm3

-distanta dintre axele suruburilor

bielei:

0.023 lp

Fjc

Ic
1
Wcp
Icp

lp 63.8

0.4

Acp Ac

mm4

mm

78.806

adm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:
c 2

1t
max ( 1

c 2.36

Calculul deformatiei:
2

0.0024 Fjc lp

EOl( Icp Ic)

0.06

c recomandat 2.5-3

MPa

Calculul suruburilor de biela

Suruburile de biela sunt solicitate la intindere de forta initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra planului
de separatie dintre corp si capac.
Pentru a asigura strangerea necesara cuzinetilor, forta de strangere initiala a suruburilor
trebuie sa fie mai mare decat forta de inertie care revine unui surub
z 2

0.15
Fi1

Fi Fjc

Fi

Fi1 14295.365

Fsp 2 Fi1

Fsp 28590.731

Fs Fsp Fi1

Fs 30735.036

N
N

Tinand seama de fortele ce solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaza in functie de

solicitarea la intindere si se verifica la oboseala
Diametrul fundului filetului se determina astfel:

cc 2

coeficient de siguranta

c1 1.3

factor ce tine seama de solicitarile la torsiune

c2 1.2

factor ce tine seama de curgerea materialului

1200

ds

cc

limita de curgere a materialului suruburilor

4 c1 Fs

c2 c

ds 5.53

mm

Diametrul partii nefiletate

d's

cc

4 Fs

d's 5.07

mm

Calculul coeficientului de siguranta:

Aria surubului la diametrul fundului filetului:
Fs
As

max

max

1279.657

min

MPa

As

Fsp
As
min

1190.379

ds
4

MPa

As 24.018 mm2

max

min
2

1235.018MPa

v
v

max

min
2

44.639 MPa

Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranta se determina astfel:

5.2

0.85
1

v m

1.2

0.2

c 2.62

600 MPa

c recomandat 2.5-4

5.CALCULUL ARBORELUI COTIT.

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune
specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se limiteze
presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza astfel;

Fig.13 Dimensionarea arborelui cotit

dm 43

mm-diametrul fusului maneton

lm 25.5

mm

b 110 mm
a 29

-lungimea fusului maneton

-latimea bratului

dp 46

mm

-diametrul fusului palier

lp 53.2 mm

-lungimea fusului palier

h 13

-grosimea bratului

mm

mm
Rmmax 128183.2

N -forta maxima ce incarca fusul maneton

Rpmax 25781.05

N -forta maxima ce incarca fusul palier

pmmax

Rmmax

pmmax 116.902

dmlm

MPa

ppmax

Rpmax
dp lp

ppmax 10.535
MPa

Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina cu relatiile:

Rmm 9860.71

Rpm 14408.62

pm
pp

Rmm
dmlm
Rpm
dp lp

Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor

fortelor care incarca fusurile paliere si manetoane

pm 8.993 MPa
pp 5.888

MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si acesta se refera la
determinarea coeficientului de uzura.

1.06

dmn
Km pm

60

dp n
Kp pp

60

Km 2797043.219

Kp 2504147.624

Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai regimului

hidrodinamic de ungere.
Verificare la oboseala.
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea calculul impune
adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care considera arborele cotit ca o grinda
discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru
fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de torsiune
si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma momentelor
coturilor care preced cotul de calcul
Calculul fusului palier la oboseala.
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece lungimea fusului
este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si in aceste conditii se renunta la verificarea la
incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit sunt solicitate la momentede
rasucire mai mici decat acelea ce actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai
ales asupra fusului final, deoarece in acesta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru.
Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare cilindru in parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Fig.14 Calculul fusului palier

Mpmin 302.36

pmin

Mpmin10
Wp

Nm

Mpmax 1107.42

Nm

Wp

3
pmin

31.641

pmax

dp
32

Mpmax10
Wp

Wp 9555.939
3
pmax

115.888

 180

_1

pa

1.2

pm

x 2.5

1.8 _1

pmin
2

pmax

MPa

pmin
2

pmax

MPa

2 _1 0
0

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:

_1
Cp
Cp 1.876
x pa r pm

Calculul fusului maneton la oboseala

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot ce se sprijina
pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea momentelor maxime ale acestor
solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune
si apoi coeficientul global de siguranta
Reactiunile din reazeme se determina din conditia de
echilibru a fortelor si momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se
descompuna in doua directii: una in planul cotului cealalta tangentiala la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza urmatoarelor relatii:

Mtmax 507350
Wpm
max

min

16

dm

Wpm

Wpm 15611.163

Mtmax
Wpm
Mtmin

Nm Mtmin 9376

max

min

0.7

max

min
2

Nm
mm3

32.499

0.601

0.1
m

1.1

max

min
2

_1

180

Fig.15

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

_1

C 2.6

a r m

t r

Calculul fusului maneton la incovoiere se face pe baza urmatoarelor relatii:

Mimax 485623

Wm

16

Mimax
Wm

Mimin
Wm

max

min

dm

max

min

max

Nm

mm3

Wm 15611.163

2 r 0.7
a

Mimin 9376

Nm

31.107 MPa

0.601

0.1

min
2

MPa
0.8 _1 280
m

max

min
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

_1
Coeficienul de siguranta global:
C
C 4.994

a r m

Cm

C C
2

C C

Cm 2.306

Calculul bratului arorelui cotit.

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere
si torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii mari a
sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere

Tensiunea totala se calculeaza astfel:

Fig.16 Calculul bratului

Bzmax 74433

Bzmin 2324

6 a 1
2
b h

Bzmax

max

b h

min

max

1.1

6 a 1
2
b h

Bzmin

max

b h

min
2

0.1

min

max

x 1.5

748.734 MPa

23.378

MPa

min
2
_1

280

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

C

_1

x a m

C 3.6

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune

K 0.27
max

min

Tmax 23545

0.5 a Tmax

x 2

max

K b h

0.5 a Tmin

min

K b h

max

min
2

0.1

Tmin 5854

a
t

68.018

16.911

max

MPa

MPa

min
2

1.1

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

Ct

_1

x a t m

t

Ct 2.9

Coeficientul de siguranta global:

Cbr

C Ct
2

C Ct

Cbr 2.258

6. CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Parametri principali ai distributiei.

Fig.17 Dimensionarea supapei

da 27

- diametrul talerului supapei de admisie

mm

dca 0.865 da
dca 23.355

de 25

- diametrul canalului de admisie

mm

mm

dce 0.865 de

- diametrul talerului supapei de evacuare

- diametrul canalului de evacuare

dce 21.625 mm

5.5 mm

- diametrul tijei supapei

Viteza de curgere a gazelor prin canal:

3

S 10 n
Wm
30

i 4

Wm 10.933

m
s

numarul supapelor de admisie si evacuare

2

Wca

dca2 2 i

Wm

Wca 30.644

Wm

Wce 36.095

Wce

dce2 2 i

m
s
m
s

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii

maxime:
- admisie 40..80 m/s
- evacuare 70..100 m/s

Aria sectiunii efective de trecere:

Aca

Ace

Aca 404.642 mm

Ace 343.526

dca

dce

mm

Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:

45

Inaltimea de ridicare a supapei

2

da

ha

he

de

4 da cos

180

mm

cos

180

- pentru supapa de evacuare

180

mm

Asemax h dce cos

hsin

180

cos

180

180

Asemax 812.215

mm
2

D
Wsa Wm
4 Asamaxi

Wsa 14.382

D
4 Asemaxi

he 8.411

- pentru supapa de admisie

Asamax 862.175

Wse Wm

mm

4 de cos

180

Asamax h dca cos

hsin

180

ha 9.15

Wse 15.266

m
s
m
s

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii

maxime:
- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s

Determinarea profilului camei

Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala, care considera pentru fiecare portiune a
camei o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de grade
corespunzatoare unei progresii aritmetice.
a 6

p a 2

n
30

q p a

90

r q a

90

180

180

s r a

89

Cp

2 q r s
( p 2) ( q p) ( r p) ( s p)

Cq

Cr

2 p q s
( r 2) ( r p) ( r q) ( s r)

Cs

C2

180

90

hm 0.009

180

2 p r s
( q 2) ( q p) ( r q) ( s q)

2 p q r
( s 2) ( s p) ( s q) ( s r)

p q r s
( p 2) ( q 2) ( r 2) ( s 2)

hs ( ) hm 1 C2

Cp

Cq

p Cp
vs ( ) hm 2 C2

0
0
0

as ( ) 2 C2 p ( p 1) Cp

0
s 2

s ( s 1) Cs

p2

Cr

p1

Cs

q Cq

q1

q ( q 1) Cq

q2

r Cr

r1

s Cs

r ( r 1) Cr

s 1

r2

hm
2

[m]

Ridicarea camei
0.01

0.0075
hs ( )

0.005
0.0025
0
90

60

30

30

60

90

[RAD]

180

Viteza

[m/s]

5
2.5
0

vs ( )

2.5
5
90

60

30

[m/s2]

30

180

60

90

[RAD]

Acceleratia tachetului
6000
3750

as ( )

1500
750
3000
90

60

30

30

60

90

180

[RAD]

Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului.

Masele reduse ale mecanismului.
g

md' 50

cm

md md' Aca 10

md 202.321

Calculul arcurilor supapei.

Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si cama
cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orce regim de functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de evacuare la
depresiunea din cilindru
pr 1.1 10

N/m2

- presiunea in cilindru in timpul evacuarii

kr 2
Fga

- coeficient de rezerva

dca 10
4

F0 40

2 (pr)

Fga 47.124

Fmax 80

Fmax kr F0

Dimensiunile arcului
Dr 0.9 dca

Dr 21.02

mm

Diametrul sarmei

1.24

500 N/mm2

- rezistenta admisibila pentru otelul de arc

8 FmaxDr

d 3.259

mm

Numarul de spire active:

G 8.1 10
ir

N/mm2

G d Fmax

i ir 2

Dr
i 7

- modulul de elasticitate transversal

ir 5.152
- numarul spirelor active

Pasul arcului este:

min

0.6

t d

- jocul minim intre spirele arcului

mm

Fmax
min
ir

t 5.251

mm

Calculul arborelui de distributie.

Fig.18 Calculul arborelui de distributie

E 2.1 10

mm

Fr 5960

Fjmax 3225 N Fg 2321 N

Ft ( Fr Fjmax Fg)

Ft 11506

Ft E
b r

0.418

1148.611 N/mm2

adm=600..1200 N/mm2
Sageata de incovoiere
l 112

f 6.8

d 16

mm

Ft l1 1 l1
4
El d

mm
f 0.053 mm

l1 32 mm lt 112 mm b 16mm

ic 1

Verificarea la torsiune
j 13 mm
Mt ( Fjmax Fr) ic j

d
Wp
16

Wp 793.018

Mt
Wp

150.57

mm

N
2

mm