P. 1
3

3

|Views: 810|Likes:
Published by vitan3

More info:

Published by: vitan3 on Apr 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/02/2013

pdf

text

original

BACAU

166

BACAV

urmeaza eu activltate de catre o societate straina. In 1885, Fernand Hue, in lucrarea sa asupra petroleulul, ne spune ca au dat numai 12000 tone.

Domeniul Solontul-MoinestiTazlaul, care euprinde peste 3000 taleT locurf de irnas, este eel rnaf avut in teren petrolifer, in ozocherita sl Iignita. Societatea romina pentru industria si comerciul petroleulul a extras cantitatT de petrol tot rnaf mart in anii din urma sl anume dupa cum urmeaza :

1887/88: 3300 tone titeill.

1888/89: 3700» »

1 890/91 : 62 1 5» "

Fabriea Theiler, din Val ca·

Arinilor, a extras in anul 1890- 1891, din 5337800 kgr. tltcltl:

3318000 kgr. petrol de lampa 1 106ao » solzI de parafina 423069 » uleiurf

281222 » residurl.

Inainte de an iT 1858, cind s'a instalat prima fabrlca de petrol de la Tetcanl, de catre niste EvreT din Galitia, ~i la 1860 cind s'a instalat cea de la Moinestl (Theiler) de catre Wolf Lazarovicl, pleura sc ardea in gropi deschise, pentru a 0 Iipsi de productele volatile, pe cind pacura groasa ce raminea, era singura intrebuintata in cornerciu, pentru ungerea carutelor, Parafina se fabrica la Moinesti nurnaf din anul 1866, iar uleiul de uns din 1887.

Alte industrif maf vedem in judo Bacau, sl anume:

o fabrica de hirtie la Bacau (Letea), infiintata de 0 societatc rornineasca, prin legea de la 17 Tanuarie 1881. In 1889, cind s'a acordat fabricei avantagiile legcl industria Ie, fabrica avea un capital de 2400000 lei ~i intrebuinta 150 lucratorf,

La Grozavesti, in localltatea numita Iordacat, se afia instalata,

de catre proprietarul mosier Negroponte, 0 fabrica de var hidraulic si ciment, in valoare de peste 150000 leT, pentru prosperarea careia proprietarul a ~i proiectat constructiunea unel caT ferate pe Valea-Oituzuluf. MaT sunt alte doua fabrici de var ordinar in com. Bog-dana.

Pietre de moara, bune, se fac la Comanesti.

Caramida se fabrica in apropiere de Tlrgul-Ocna in satul Piriul-Boghif, com. Tirgul-Trotusul, unde in toate curtile tliranllor se vad barbatl, femel si cop iT facind caramida.

Fabricf mal marf de caramida, adica locuri unde se intrcbuintcaza lucratort eu plata, sunt la Tlrgul-Ocna 4, alte doua la Bacau, iar una la MargineniMunteni.

In tot judetul sunt doua olarif', la Bacan.

o fabrica de sticlarie in comuna Bogdanesti,

o alta industrie, care si-a luat un avlnt colosal, gratic numcroaselor caT cc strabat judetul, este cheresteaua de brad sl rnolift. De acest fel sunt In judo Bacau 3 ferestrale cu abur sistematice, sl peste 90 ferestraie de apa, dintre care cele rnaf multe pe Trotus, 1'1 Brusturoasa, unde lucreaza campania Goetz de la Galati.

Prin lndustrlile cele marl, cata sa notarn 4 fabricl de spirt, care lucreaza la Tetcani, la Fintincle

• (Hemeius), la Racova $i la Margineni-Munteni, care au dat, in 1890, 9930.58 hectol. spirt. MaT este ~i 0 fabrlca de bere,

Fabrica de spirt, Ellenberger, care este situata pe teritoriul cornunef Marginenl-Muntenl, la 3 kil. departare de orasul Bacau, pe un tarim ses, Iinga calea ferata Bacau-Piatra !;Ii pe rnalul piriulul Trebesul, este construita

dupa sistema eea maT noua si produce alcool de 930 absolut, inlesnind tot de odata ingrasarea sistematica a unui nurnar de 1500 capete de vi teo Grajdurile sunt sub un singur acoperamint, lucrate dupa eel mal perfectionat sistem. Apa se cistiga prin fintinf artesiane de [a o adincime de 138 m. In aoeasta fabrica se mal produe romurf, coniacurT si Iicoruri.

Rachlu s'a scos in I 890 sl din prune (tulca) 146.06 hectolitri, din yin 14 hectoJ. ~i din tescovina ~i drojdif 705.58 hcctolitri. La Tetcani sc fabrica un rachiu de masa anisonat, de a call tate superioara.

Localltatile cu podgorlf rcnumite se glisesc pe acolo uncle clima estc mal dulce. Ele dau un Yin in genere alb eu gust placut ~i se afiii pe eomunele Gioseni , Dealul-Mare, Tirg-ulOcna, Tirgul-Trotusul, Hagda· nesti, Faraoani, Cleja, etc.

In aceasta grupa de industriT alimcntare intra sl morile !;Ii anume: 0 moara sistematica cu turbina, 5 cu abur, 276 Cll apa, 5 de vint si 3 mlscate de animale.

Alte industrif sunt: 3 fabric! de sapun ordinar, producind 40ClOO kilogr. pc an; 4 fabrid de luminarf de seu ; 2 draste san piue pentru eergI; 2 de postav (siac), in Bacau, ~i peste 30 piue de batut sucmanc care bat 28Cl6::> metriI pc an; 4 dubalarit san tabacarlt, (In Bacau si Tirgul-Ocna); 3 fabricf sistematice de lernnarie. Foartc multa butnarie sau dogarle (butt !;Ii felurite vase de yin, cofe, clubere, scafe ~i altele, toate din lemn de brad) sc face mal eu seama in comunelc Cleja, Paucesti ~i Faraoani; multe din podgoriile tare! sc indestuleaza cu vase fabricate in aceste 10-

Digitized by Google ~

calitatf. In deosebitc locurf se lucreaza rotarie ; carute se fabrica maT cu seama la Molnesti. in comuna Nadisa se fac cobze foarte cautate de lautarif judetulul,

Industria casnlca se compune din tesaturl de lina, (cergr, laicere !?i sucmane), bumbac, cinepa, in sl matase (mararne la Tirgul-Ocna) si alte multe, dieT tl1ranul tn genere i!;'T fabrica singur aproape toate uneltele sale, precum sl lucrurile de imbracaminte. Cu introducerea industriilor manuale in scoalele rurale, industria casnica va propnsi in judet.

Centrurile de industrie mar insernnate sunt: Baciifl sl TirgulOcna. I11')A in acest din urma oras industria pare sa fi dat inapol, dieT multe din industriilc manuale de la penitenciarul din accst tirg, care au meritat atitea laude, au disparut sl acum nu se mal lucreaza de cit Iinguri ~i bastoane de lemn, cutlte, satire si mid ohiecte de piatra. Pe la jurnatatea secoluluT nostru, se fabrlcau aci pistoale sl revolvere, iar din in sl einepa se facean pinza $i fringhiT.

In scrlerea «Notice sur la Roumanle. publicata la 1868, de comisiunea insarcinata cu lucrarile necesarif pentru expunerea produetelor romine la Exposltia universala din Paris de la 1867, gasim urmatoarea relatie :

«Penltenciarul Ocna cuprlnde mal multe ramurf de industrie, care se desfasura in profitul statuluT ~i in acelasf timp al stabilimentului insust: se nurnara o manufactura de pinza, de od-goane (fringhi! groase de eorabiT) sl de fringhiT, care este exploatata ell ajutorul capitalurilor private $i care procura condamnatilor micl sume la esirea lor din Inchisoare, contri-

1117

buind a le ameli ora dlspozltiunile morale. Cantitatea de cinepa care s'a consumat anual in aniT 1863-1864 este de 276721/2 ocale. Productlunea pinzel s'a ridicat la 10254 cotf, Cheltuelile ocazionate au fost de 176149 leT vechT ~i veniturile de 213663 leT vechT, cea ce dA un beneficiu net de 375 I 3 leT vechT sl in plus materialul brut si producte in magazii in valoare de 73544 leT vechl».

Comerciui. RominiT se in deletniccsc cu rnunca cimpuluT sl transportul cu earele, iar comerciul se gase!;ite maT tot in miinile Evreilor, Armenilor sl Grecilor din judet,

BilciurT se tin in urmatoarele localitatl : la Bacan de 2 orT pe an, la Onesti de 7 orl, la TirgulOena de 4 orl, la Molnesti de 5 orf, la Comanestl de 4 orl, la Darmanesti de 4 orT, la Bogdanesti de 2 orT, la Radeana de 2 orT, la Casin, eel maT mare tirg, care tine de la 8-20 August, la Parincea, Glodurile, V alea-Rea si Caiutul.

Comerciul interior se face la aceste tirgurT eu cereale, vite, cherestea sl lemne de construetie, pinze si pieT, petrolia sl pacura, Yin sl spirt, sare ~i carhunf de pamint, var ~i pietre de morT si de constructie, etc.

Productele judetuluf adunate maT toate la Bacau si TirgulOcna, precum la Moinesti, oras comerclal din cauza productluneT petroleulul, fac schimb ell producte de ale TransilvanieT, prin trecatorlle Ghimesul, Uzul $i Oituzul.

Administratia. judetul Bacau este subirnpartit in urmatoarele pll1!;lT (1892): piasa Siretul-d.-s. cu resedlnta la Seeuieni ; pI. Siretul-d.-j. eu resedinta la Parlncea; pI. Bistrita-d.-s. cu resedinta la Girleni; piasa Bistrlta-d.j. cu reo

llAl'Xl:

-----

sedinta la Valea-Seaca ; piasa Trotusul cu resedinta la TirgulOcna; piasa Tazlaul-cl-s. cu resedinta la Scorteni ; piasa Tazlaul-d.j. cu resedinta la ValeaRea; piasa Muntelui cu resedinta la Moinesti.

In nurnar de 4 au fost plasile maT inainte de aceasta impartire adrninlstratlva si anume: piasa Bistrlta-d.vs., piasa Histrlta-d-j., piasa Tazlaul-d.,s. $i pl. TazIAul-d.-j.-Trotu$ul. $i maT in vee hi eran cincf plast, c.ld piasa TazIAul-d.- j.-Trotusul formati doua pla~l deoseblte : pI. Tazlaul-d.cj. ~i pI. Trotusul, care mal in urma insa, dupa legea din 1882, privltoare la reducerea si fixarea numiirulur subprefecturilor, s'au contopit intr'una siflgur~.

In anul 1896 cele 8 pl;l-:;T s'an redus iarasl la 4 si anume : Blstrita-d-s., Blstrita-d-j., Tazlauld.-s. si TazIAul-d.-j.-Trotu~ul.

a) Piasa Histrita-d.-s. s'a format din comunele plasilor Bistrita-d.vs. si Siretul-d.-s. la care s'a mal adaogat comunele: Slobozla-Luncani sl Luncanl din fosta plasa Tazlaul-d.vs., precum si comunele : Bacau, CalugaraMare, Dealul-Noli si Luzi-Calugara. din fosta pI. Bistrlta-d-j.

b) Piasa Blstrlta-d.ij. s'a format din comunele fostelor pIA~I Siretul-d.-j. ~i Bistrlta-d.j., afara de cele 4 comune din aceasta ultima piasa, care s'an alipit pe Hngli piasa precedenta,

c) PIasa TazliluI-d.-s. s'a format din toatc comunele fostei plasa a Muntelut la care s'au alipit comuna Doftana din fosta plasa Trotusul sl comunele: Bahnasenl, Basestl, Bucsesti, Leontinesti, Schitul- Frumoasa !;Ii Solontul din fosta plasa Tazlaul-d.vs.

d) Toate comunele fostelor pIIl.$T Tazlaul-d-s, sl Trotusul

Digitized by Coogle

BACAl:

Hi8

----------------------

BACAO

(afara de Doftana) precum si comunele: Ardeoani, Nadisa, Scorteni si Tetcani din fosta piasa Tazlaul-cl-s., au format plasa cea mai mare cu numele Tazlaul-d.j .-Trotu~ul.

In judo Bacau sunt doua comune urbane ~i 87 comune rurale coprinzind 405 sate saii catune.

Budg etu], Budgetul ordinar al districtului pe exercitlul 1891 -92 are: la venituri lei 340497,35 !;'i la cheltuell let 323299,75; excedentul este de leT 17192,60.

Budgetul cxtraordinar a zecimel a treia adaoga ca la cheltuell s'a trecut suma de lei 31859,10, procentele si amortizatia imprumutului de 450000 lei, lasind libera suma de leI 36451,89, pentru plata datoriilor contractatc cu construirca palatulul, Budgctul acesta dar se prezinta cu 1184:!3,36 la venituri, si 1 18157,35 la cheltuell, Iasind un eseedent de lei 266,01. Budgetul drumurilor se prczinta cu 1 13984,99 lei la veniturI, cu 1 10260 la cheltuell si lasa un excedent de 3724,99 lei. Judetul are angajat la creditul agricol suma de 73675 leI.

Impocite. Acestea sunt: catre stat: clii de comunicatle lei 174486; patente lel 29687,39; fonciar lel 332565,84; licente lei II 1991,40; catre judet : doua zecimI ordinarc leI 143912,57; a treia zecime leI 71974,88; doua zecimi ale drum. 108877,87.

Seruiciul sanitar. - Personalui sanitar al judetulul in anul 1890 s' a compus din: un medic primar al districtulul, 4 medici de plasa, dol medici ai 0- raselor Bacau ~i Tirgul-Ocna, 9 moase, platite unele de stat si altele de cornune, dintre care 2 cu resedinta in Bacau, 2 in Tirgul-Ocna, I in circumscriptla I cu resedinta in Moinesti, care

avea de vizitat 5 comune, 1 in circumscriptia II cu resedinta la Cornanestl, avea 3 comune, 1 in circumscriptia III cu resedinta la Valea-Rea, care avea de vizitat 6 cornune, 1 in clrcumscriptia IV cu resedinta la Onesti, avea 7 comune, si 1 in circuruscriptla V, avea 0 co muna ; mal este si 1 medic vcterinar al distrietulur.

Pe I1nga acest personal se mal adaoga rnedicif spitalelor $i subchirurgiT sau vaeeinatoriI lor.

Dupa cum se arata in publicatiunea oficiala din «Monltoru!» No. 128 din II Septembrie 1891, numarul nascutilor din judct, afara de orasele Bacau si Tirgu!-Oena, in anu! 1890, se ridica la cifra de 5979 copif (3151 baetl sl 2827 fete), dintre carl sunt legitim! 2962 baet! si 2616 fete, iar nelegitiml 190 baet! si 216 fete. Romints'au nascut 3001 baetI sl 2673 fete; E vreI 137 b;letI, 142 fete; altf strainf 14 baeti, I 1 fete. Mortalitatea a fost de 5570 indivizi: 2863 de sex barbatesc sl 2706 de sex femeesc.

In anul 1891 s'au numarat 6742 nasterl si 7615 mortf in comunele rurale ale judetulul,

In orasul Bacau avern pentru anul 1890, nascutf 444, din carl 187 Romini si 257 Evrel, Copil legitimi dintre Romini au fost 47 baett si 77 fete; Evrel 104 b[leti sl 117 fete; nelegitirnf Romini, 20 baetf si 33 fete; Evref 1 5 bact! sl 2 1 fete. M oasele au asistat la 49 lehuziT: 40 nasterf fiziologice, 9 avorturT, 5 nascutf mortl. Mortalitalitatea a fost printre RominT de 125 barbatf ~i 110 femel ; iar printre EvreT 108 barbatl si 105 femeI..

In orasul Tirgul-Ocna s' au nascut 129 baetf si 124 fete, Moasele all asistat la I 07 nasterI fiziologice, 4 patologice, 4

nasterl premature, 1 I avorturT.

Mortf au fost 240: 139 de sex barbatesc sl 101 de sex femeesc. Mortalitatea errorrna a fost intre copiiI mid, de la nastere pana la 5 anI.

Ajutorul medical graruit s'a dat fa 9075 indivizi, dintre carf 3 175 la domicili u si 5900 la d ispensarlu, ~i anurne : 4709 de mediciI plasilor, 1506 de mediciI oraselor, 3166 de medicii spltalelor.

Nurnarul copiilor vaccinatf cste de 7795, dar cu succes nurnal 7028. Revaccinatl cu succes 745, fara succes 22.

Pentru populatiunea saraca, medicamentele s'an dat gratuit. judetul a mal venit tn ajutor, pe linga sumele alocate (6000 lei) de comune, cu 1000 leT pentru ordonante gratuite si combaterea epidemiilor, osebit ca. a mal cumparat 0 mare cantitate de sulfat de chinina, necesara pentru cornbaterea frigurilor palustre ce au blntuit pe 0 scara intlnsa.

Statui a acordat suma de 500 lei pentru intretlnerea a 10 paturf in timpul verei, special pentru pelagrosl, numarul lor fiind mare.

Constatart de medlcina legala ali fost 1533, liberindu-se 37 acte pentru autopsiT, 18 pentru deflorart, 319 pentru plagi, 484 pentru contuziunT, 9 pentru constatarea facultatilor mintale, 242 pentru scutiri de contributiunf.

OrbT, in anul 1890' au fost: 53 barbatl, 49 femeI; surdomutt : 70 barbatl, 46 fernef ; crestinT: 36 barbatl 13 femel, Mlscarea alienatilor mintaJi a fost: 1 1 barbatl, 3 femei.

In intregul district sunt 5 spitale (5891):

t , Spitalul Pavel si Ana Christea, cu 29 paturt pentru barbatl sl 13 pentru femeI. Are re-

Digitized by Coogle

BAcAl;

----------------------------

sedlnta in orasul Bacan ; este intretlnut din fondul Pavel sl Ana Christea, de judet si de stat, cu o subventiune pentru intretlnerea a 10 paturl, spre a se cauta pelagrosll. Se adminlstreaza de judet.

2. Spitalul Izraelit, cu 6 paturf pentru barbatl sl 6 pentru femet. Are resedinta in orasul Bacau ; este intretinut de comunitatea Izraelita sl administrat de un comitet.

3. Spitalul Molnestl, cu 10 paturI pentru barbatl si 9 pentru femel. Are resedinta in Molnestl sl este lntretinut I?i administrat de judet.

4. Spitalul Sf. Spiridon, cu 20 paturl pentru barbatl si 10 pentru femel. Are resedinta in Tlrgul-Ocna, si este intretlnut sl administrat de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iasl,

5. Spitalul penitenciaruluf Tirgul-Ocna, cu 12 paturi, intretinut sl administrat de stat.

In intregul district sunt 4 farmacll, 2 in orasul Bacau, I in Molnesti I?i I in Tirgul-Ocna.

Posta Ii tdegraful. Biurourf telegrafo-postale cu serviciul permanent se gasesc: la Bacau, infiintat in 1856, luna Septembrie; la Tirgul-Ocna, infilntat in 2 Martie, 1861; si la Moinesti, infiintat in 8 Februarie, 187 I ; pe linga care se mal adaoga, osebit de cele de pe la statlunlle drumurilor de fer I?i de pe la halte, un bluron functlonind numai pe timpul verel la Mile de la Slanic.

Circulalia. judetul Bacau e strabatut de urrnatoarele cal:

I. Ciil f'erate. a) Linia Bucurestl-Roman, intra in judetul Bacaa la satul Racaclunl, pe care-I lasa, dlrnpreuna eu statia Racaclunl, la stinga. Statla Racaciuni se gaseste la 274 kil. de Bucuresti, la Nord de Sas-

169

DACAl;

cut cu 16 kilom. sl la Sud de Bacau cu 28 kil. Linia taie: c. Racaciuni, intra in Faraoani, pe care se afi~ halta Faraoani, com. Valea-Mare, comuna ValeaSeaca in care se afia statia ValeaSeaca, la stinga linieI, comuna Rusl, sl prin comuna Letea, ajunge la statia Bacau, Ia 302 kll, de la Bucuresti. Aceasta statie este departe de Iasi cu cu 160 kil, si de Galati cu 190 kilo (pe la Tecuciu).

Din comuna Bacau Iinia trece in comuna Marginenl-Muntenl, apoi in comuna Osebiti-Marglneni, Fintinele, 306 kil. de la Bucuresti, unde se afla halta cu numele Fintinele, precum si podul de frer de 200 m. in lungime peste riul Bistrlta, apoI prin comuna Ciumasul, cornuna Serbesti, comuna Beresti, de unde linia intra in districtul Roman, pe la comuna Galbeni.

Asa dar linia Bucurestl-Roman, taie districtul Bacau, de la kil. 270 - 321, pe lungime de 5 I kil., avind 0 statie principala: Bacau, doua maT putin importante: Racacluni si ValeaSeaca Si doua halte: Faraoani Si Fintinele ; sl 34 cantoane pentru pazitorif liniei.

Linia taie soseaua nationala Bucuresti-Roman la 298 kiL; soseaua nationala Baciill-TirgulOcna la 30 I kil. Si soseaua natlonala Bacau-Molnestt la 303 kil.; iar soseaua Bacau-Piatra o trece la 307 kil.; trece piriul Negel la 302 kilo prlntr'un pod boltit de piatra, de 5 m. deschidere, sl trece piriul Trebesul la 305 kiJ. cu un pod de 20 m.

In acest judet sunt doua sapaturl mal mari in pamint : una de 800 111. lungime sl cu adincimea maxima de 5 m.; cealalta de 1600 m, lungime cu adincirne maxima de 15m. Cea dintii este aproape de Bacau la

comuna Rusl ; cea d'a doua este imediat dupa podul de peste Bistrita, 0 a treia sapatura mal putln lnalta (3m',50 maxim) este pe comuna Berestl la 318 kiJ.; are 0 lungime de 1400 m.

Statia Bacau are inaltime d'asupra Maret-Negre de 185 m.; statla Racacluni este la 143 m. inaltirne, statla Valea-Seaca la 152 m. si haltele Faraoani la 147 metri si Fintinele la 182. Punctul eel mal lnalt al liniei in acest judet este Ja 316 kil., unde se suie la 2 I I m.

In comuna Racacluni, Siretul schimblndu-sl albia ce avea cind s'a construit linia, a mincat tarimul pe care se facuse linia, ast-fel ca a trebuit sA se mute linia in doua rinduri spre a inlatura un accident.

Linia Bucuresti-Rornan a fost construita de Struss berg. Mer'ge ast - fel: Bucuresti - BuzanBraila-Barbosl-Marasesti - BacauRoman, sl a fost pusa in clrculatie la 1872. In urma s'a facut unirea dlrecta : BuzanRimnic-Focsani-Marasesti, linie care a fost construita de Stat la 188 L Reteaua principala construita de Strussberg a fost rascurnparata de Stat, la 1880. Linia are suisurf grele de cite 10- II mm. pe metru.

b) Linia Bacao-Piatra pleaca din statia Bacau si ajunge la Piatra, parcurgind 0 distanta de 58 kil. Dad consideram kilometragiul de la Bucuresti, vom avea pentru statia Piatra 0 departare de capitula \Arir de 360 kilom.

Linia Bacau-Piatra tale cornunele urmatoare III judo Bacau :

Marginenl, Fintinelele si Girleni, pe care se afia statia Girleni la 13 kit. departe de Bacau.

Din comuna Girleni trece in com. Racova sl apoI in judetul Neamtu, prin com. Buhusl,

22

Digitized by Coogle

BACAU

170

DACAU

Linia Bacau-Piatra a fost construita de stat si pusa In circulatie la anul 1885. Aceasta linie a fost construita cu material mic. Departarea intre sine era mal mica de cit la liniile celel'a1te (101.00, in loc de 101.50) si atit vagoanele cit si maslnele erau mici, neputind circula pe liniile cele-l'alte. De aceea, atit pasagerir cit sl marfurile, trebulan s~ schimbe vagoanele in statla Bacau, daca aveau de mers spre Piatra, Aceste sehimbarf de vagoane priclnuiau pagube prin pIerderI de timp sl cheltueli de rnanipulatie, sl de aceea statui a decis ca linia sa se transforme din Ingust~ In normala.

Lucrarile s'an inceput in anul 1891 sl s'au terminat. Linia se largeste de 0 potriva, de 0 parte si de alta, si podurile, care toate eran de lemn, s'au facut acum de fier. Linia are suisurf bune, maxima rampa 5 mm. pe metru ~i taie judetul Bacau pe kil. 22. Pe aceasta linie nu se afla cantoane afara de cele din statle,

Linia taie soseaua nationala Bacau-Moinestl la kil. 303, soseaua Bacau-Platra la kil. 3 I 2 sl inca 0 data la kil. 324, trece piriul Negel imediat la esirea din statla Bacau, apoi Trebesul la kil. 304, printr'un pod de lernn, acoperit ~i lung de 200 m. Statla Girleni are inaltirne d'asupra marel de 198 m.

c) Linia Adjud-TirgulOcna intra in judetul Bacau sl trece la:

I. Caiutul la kil. 267 de Bucuresti ; statia Caiutul :;;i satul sunt pe stinga Iiniel.

2. Onesti la kil. 282 de Bucuresti ; statia Onesti ~i satul sunt pe stinga linicf.

3. Tirgul-Ocna la kil. 294 de Bucuresti ; statia Tirgul-Ocna ;;i orasul sunt pe stinga linief.

Tirgul Ocna este departe de

Adjud cu 50 kilo sl Adjudul de Bacau cu 58 kil.

Linia trece riul Trotusul, dupa ce ese din statia Onesti spre Tirgul-Ocna, pe un pod de fier care serveste :;;i pentru sosea ; de aceea el este facut mai larg si impartit in doua p~r~l: In dreapta trece linia ferata si in stinga :;;0- seaua.

Inaltimlle d'asupra marel sunt:

Caiutul 198 m., Onesti 199.70 m., Tirgul-Ocna 210m.

Linla a fost construlta de stat si s'a dat circulatief la 1884.

In constructie se gase~te:

I. I .inia Tirgul-Ocna-Molnestl, are 28 kil. ~i trece prin satele:

Valcelele, Bogata, Doftana, D:1rmanesti, Comanesti sl Vasiesti, trece peste Trotus, la 5 kil. de la T1rgul-Ocna, printr'un pod de fier de 80 m. lungime, apof peste riul Doftana la 10 kil. pe Ull pod de fier de 60 m. lungime. Trece riul Uzulla Darmanesti pe un pod de 120 metri lungime ;;i apof iar Trotusul llnga. Comanesti la kil. 19 pe un pod de 150 m. lungime. Afara de Tirgul-Ocna, are statiile Doftana, Comanesti ;;i Molnestl.

2. Linia Comanesti-Palanca. Proectate sunt:

Llnia Moincstl-Tetcani, care se va eonstrui spre a se face junctiune eu liniile ungurestt la pasul Ghimes, ~i linia OnestiIordaeat.

Tot in acest judet proprietarul Negroponte dorestc sa construiasca 0 linie ferata pe mosiile sale si sa 0 lege eu Iiniilc statulul. Linia s'a studiat. Statia de junctiune ar fi Onesti ~i linia ar avea 22 kil. lungime, trecind prin comunele Bogdanesti sl Grozesti, sl terminindu-se la piriul Iordacat, afluent '

. al Oituzului. Aceasta linie ar fi faeutii pe valea Oituzului, pe

care l'ar trece de mar multe orf ; ar costa 4 milioane de lei.

2. Sosele. a) Cal nationale : calea nationala NO.9, Racaclunl-Bacau-Galbeni : 54 kil. adid: Bacau-Galbenl 22 kilom., Bacau-Racaciuni 32 kil., total 54 kil.; calea nationala No. 15, Bacau-Buhus : 24 kil.; calea nationala No. 14, Caiutul-OnestiOituzul (Hlrja) : 5411~ kil. ; calea nationala No. 26, Bacau-OrasaOnesti-Tlrgul-Ocna : 65 kil.; total 1951/2 kil.

Pe calea natlonala NO.9, in directia Bacan-Galbenl, este podul de fer, cu picioare de piatra cubica, pe riul Blstrlta, tinga orasul Bacan, Pe ealea nationala No. 26, intre Orasa si 0- nesti, este un pod de fier sistem american, cu picioare de fonta pe apa TazlaulMare, anume Ia Helegiul, un catun din comuna Draguge~ti.

b) Cal judetene soseluite in cea mal mare parte: Bacau-Moincstl-Tlrgul-Ocna 75.660 ki!.; Bacau-Parincea 26 .. 139 kil.; Bacau-Birtad 25.800 kil.; TetcaniSanduleni 1O.78b kil.; Valea-Racataul 14.505 kil.; Sipotenl-Comanesti 1.773 kil.; Vaslestl-Comanestl-Palanca 35.880 kil.; Valea-Uzuluf 19.980 kil.; TirgulOcna-Slanic 18 kil. ; total 228.822 kilometri.

c) C~J vecinale: Onesn-Casinul-Manastirea-Caslnul 14 kiI.; Grozestl-Bahna-Ocna 5 kil. ; Ocna-Barsanesti - Gura - Vail I 1.280 kil.; Ocna-Slanic 20 kil.; Darmanesti-Poteca-Uzulul 3.600 kiI.; Molncstl-Poduri- Tetcanl - Nadisa 20 kil.; Scorteni-Luncani 8 kil.; M'"lgirc$ti - Solontul- Gura - Solontuluf 13 kil. ; Calea-Tarltef 3.200 kil.; Scorteni-Batcani (jud. Neamtu) 13 kilom.; Valea-lul-Ion-Podul-Lespezi 10.300 kil. ; SaucestiSpineni -Serbesti - Galbeni (jud. Neamtu) 16 kil.; Lespezl-He-

Digitized by Coogle

BAcAU

171

BAcAU

----

meius-Marglneni-Muntenl 8.600 kil.; Blagesti-Buhusl 2.190 kil ; Hemeius-Ciurnasl-Berestl 13 kil.; Cimpenl - Obirsia - Gloduri - Otelesti I I kiI.; Obirsia-MarestiLunca 7 kil.; Lecea- ParinceaNanesti - Pancesti 12 kiI.; Tamasi - Horgesti - Petresti 1O.~Oll kil.; Petresti - Racataul 2 kiI.; Fundul-Racaciunl-Cleja - Faraoani-Valea-Marc-Dealul-N oii- CalugAra 23.t17 kil.; Gropile-RiplleRacacluni 9.700 kil.; Valea-ReaBerzuntul-Podurl I 1.6 kiI.; Buhociul-Blblrestl 4.7 kilometri; total 25 I.UT kilo

d) Calle comunale In total au 134.858 kil.

Populafiulua. Dupa ultimul recensamint din 1890, judetul Bacau numara 172496 de locultorT. Densitatea populatlunef este de 41 locuitorf pe kilom. patrat.

Acest numar se descompune in 19200 populatiune urbana, cu 559 I capI de familie si 153296 populatiune rurala, cu 29494 capI de familie. Contribuabilr sunt 35327.

Miscarea populatlunel, dupa extractele matriculare, aprobate de serviciul statistic de la 189 I, Iulie I si pan a la 1892, Iulie I, este: nasterf 6742, casatoritf 2974, rnortf 7615. Excedent de mortf 873. Virsta de 100 de anf 0 ating 29 barbatl sl 27 fernel, prin sate; in erase nicf unul nu ajunge la asa virsta,

In raport cu starea civila, in populatiunea urbana gasim, printre 9493 barbatt, numaf 35 17 insurati, 394 vaduvl ~i 15 divortatf ; iar printre femeT, In numar de 9707, maritate sunt 3517, vaduve 1303 :;;i divortate 25.

In sate: din 7723° locuitorT de sex barbatesc, sunt 32931 insurati, 3786 vaduvl sl 135 divortatf ; iar pentru fernel, din

76646, maritate sunt 33933, vaduve 5844 ljli divortate 126.

Dupa natlonalitate, populatiunea urbana se imparte in 9665 Romint, 1199 Unguri, 7369 Evrei, 530 ArmenT, 45 Greci, 629 GermanI, 20 Ru~I, 5 Sirbl, 18 FrancezI, 55 ItalienI, 12 EIvetienf, 2 Turd, 36 BulgarI, in total 19200 suflete.

Populatiunea rurala se compune din 123 132 Rominf, 247 I 5 Unguri, 5197 EvreI, 47 Greet, I I I GermanI, 5 Ru~T, 5 FrancezI, 58 ItalienI, I Englez, 35 Bulgari, in total 152296 suflete.

Dupa protectiunf loco se impart in parnintenl sub protectiunea romlna, de care, afara de RominI, tin sl Armenii, U ngurir ~i EvreiI: 170883. Sub protectiunea austro-ungara 590 Austriacf si 601 Unguri, germana 105, elena 49, bulgara 54, rusa 5, franceza 23, italiana 81, elvetiana 12, engleza I, turca 2, din alte state 89. Total 172496.

Dupa felul ocupatlunilor sunt la orase : 900 agricultorI, 940 rneseriasl, I 3 industriasf san fabricantl, 745 comerciantl, 842 profesiunJ libere, 671 muncltorf, 1224 servitorf, 9023 fara ocupatll, in total 14367. La sate sunt: 90056 agricultorI, 1894 meseriasl, 358 industrlasl saii fabrlcantf , 1622 comerciantl, 1362 profcsiunf libere, 8377 muncitorT, 2493 servltorl, in total 106162.

La mijlocul secolului nostru, populatia judetuluf era numal de 140450 loc. sl 28090 fam., din 2 orase sl 2 tirgurI (Bacau, Tirgul-Ocna, Ttrgul-Trotusul sl Moinesti) si 163 sate, impartite dupa grade ~i profesiunI ast-fel:

Scutitf de impozite:

Boeri si fiT de boerf 24 I, functionarf f'l!.ra rang 15, preotl si ajutoare (clerul) 764, profesori si medici 4, strain! 192, inten-

dent! :;;i servitori 770, privilegiatl 177, slujbasl 1584, TiganT de la manastirl I 18, Tigant de af particularilor 300, soldatl 47, slujitorf 204, infirmT 2830.

Clase contribuabile:

N egustorl sl mestesugarl 38 I , Mazilo-ruptasl 1976, taranT cultivatorf 16547, oamenf fl!.rli domiciliu fix 123, ernlgratl privileglatl 677, Evref 504, stralnl traficantf 125, Tiganf de ai statului 611; (Soutzo: «Notions sur la Moldavie», 1 849).

Dupa cum vedem, cea mal mare parte a populatlunel este rornina, vorbind dialectul moldovenesc, caracterizat prin lndul,cirea sunetelor tarl, prin schimbarea luI e terminal in i sl prin intrebuintarea a unor alte cuvinte pentru a desemna uncle obiecte. Se zice de pilda : aiasta in loc de aceasta ; susit in loc de sucit; di pi colo in loc de: de pe colo; di undi, In loc: de unde. Se mar zice: prostire la cearsaf, pestelca la sort, glod in Ioc de noroiu, ornat la zapada, oghial la plaporna, gavanos la borcan, etc. etc. Taranii mar schimba litera f in h: hier (fier), :;;i litera p in ch: chieptene, (pieptene), chiatra (piatrA),Schineni (Spinelli).

Cullul. Cultul ortodox are un numar de 125736 de adeptf (Rominl, Grecl, Bulgarl, Rust, Sirbf).

Districtul Bacau, bisericestc, depinde de eparhia Romanului. Episcopul de Roman numestc un protoiereu sl Ull sub-protoiereu, ambiI cu resedinta in Bacau, care la rindul lor insarcineaza onorific preotl Iocalnici, numitf proestosl, ca sa Ie ajute, cite unul de fie-care piasa.

Administrarea generala, precum sl judecarea clerulul, se face de catre consistoriul de linga eparhla Romanulul,

Digitized by Coogle

BACAU

172

--------------------------------------------

BAC.:\O

------

Parohiile, dupa ultima lege din 1894, sunt in numar de 99, din care 6 in eomunele urbane (3 in Bacan !;>i 3 in Tirgul-Ocna) si 93 in eele rurale.

BisericI sunt 2 I I active, 7 in constructle, 12 inchise.

Opt bisericI sunt intretinute de stat si anume cele a car or avere a trecut in stapinirea statuluT, care sunt: biserica Precista din Bacau, schitul Frumoasa, biserica din Berzunt, bisericite Precista, Raducanul si a penitenciarului din Tirgul-Ocna, rnanastirele Bogdana sl Caslnul ; iar doua, schitul Magura !;>i biserica de la baile Slanic, sunt intretlnute de catre Epitrop,ia Sf. Spiridon din Iasi.

Cele urbane rnaf au !;>i venituri ale lor propriT, iar cele-l'alte, de prin eomunele rurale, sunt intretinute de eomune sl de enoriasl,

Deserventf aT bisericelor sunt: 139 preotl si 333 cintaretl, Calugar! sunt 17, dintre cart 5 la schitul Magura sl I I la manastirea Bogdana.

In «Analele Statlstice» de Martian (1863) gasim urrnatoarea relatie despre manastirele !;>i schiturile din distrietul Bacau :

N einchinate: Lapos eu 6 calugarf, Asaul eu II calugar], Sava eu 40 calugarlte, Bogdana eu 24 calugarf, sehitul Magura cu 6 ealugarT. Total 65 calugar! !;>i 40 calugarite.

Inehinate la Sfintele locurl :

Lucacesti, Cimpeni eu 2 calugarT, Frumoasa cu I dllugar, Plopul eu I calugar, Berzuntul eu 3 calugarf, Casinul eu 4 calugarf, Precista (Bacaii) eu 3 calugari, Precista si Raducanul eu 4 calugart. Total 18 calugart,

Cultul eatolie nurnara in acest judo 32463 credinciosl, mal mult ea in ort-ce alt judet din tara.

Episeopul eatolie de Bucuresti are sub autorltatea sa, in judetul Bacau, dol vicari: unul se chiama al Trotusuluf eu resedinta in Tlrgul-Trotusul. De aeest vicariat depind 4 parohif : eca din Tirgul-Trotusul si eele din sate Ie cu Sacul : Darmanesti, Pustiana sl Grozesti. Al dollea vieariat este al Bacauluf, eu resedinta in Bacau, De aeest vieariat depind parohif de prin locurile loeuite de Ciangai !;>i anurne : Prajesti, Bacau, LiuziCalugara, Valea-Seaca, ValeaMare, Cleja!;>i Faraoanl. Blserid catoliee sunt 62 active, 2 in constructie, deservite de 12 preotl, 54 cintarett sl eclesiarhi.

De acest rit tin UnguriJ, in numar de 25914, dintre carl 24715 prin mar mult de 80 sate.

Protestantlt sunt in nurnar de 53. 0 singura capela protestanta se gaseste la Fintinele, construita de raposatul Print Emil Wittgenstein-Berleburg-Sain.

Cultul mozaic. judetul BacM este unul din judetele, in care nurnarul Evreilor este relativ mar rnic de cit in alte judete ale Moldovei. Aci sunt 13512 adeptf at cultuluf mozaic, pe cind in Iasl sunt 40862. N u ali nicf 0 sinagoga, ci numaf scolf de rugaciunl (belferit) cu maf multi rabini. In Tirgul-Oena s'a inceput cladirea unel sinagoge.

Armenii sunt din secta nestoriana, in numar de 726 si au doua bisericI, deservite de 2 preotl, 3 clntaretr ~i 3 ecieseirhT.

Cultul mahometan nurnara numal 2 adeptt,

Instructiunea. Din populatiunea tntreaga a judetulul, 172496 locuitorl, stiu carte: la orase, barbatl 3989; fernef 2040; In total 6029 ; la sate, barbatf 7846; femei 2915 ; in total 10761.

I. Scolr primare. a) Instructiu-

nea populatiunel rurale se face in 79 scoll rurale, din care 7 sunt mixte, I de fete :;;i J de baetr ; ele au fost frecuentate, in anul scolar 1890-9 I, de I 554 baetl sl 300 fete; total 1854, din 18526 copif in virsta de scoala.

Invatatorl sl invAtatoare au fost, in acelasf an, 80.

Loealurile scoalelor sunt 44 construite dc cornuna , 4 de particularT, 7 cumparate, 17 inchiriate si 2 cedate comuneJ pe timp hotarit,

In vatra satelor, apartinind scoalelor, se gas esc 12,6633 heet. paminturf imprejmuite ~j 4,3494 heet. paminturl neimprejmuite. In tarlna, scolile au 224,5563 hect. parnint.

b) Populatiunea urbana primeste Inva\atura primara in ro scolf primare urbane, dintre care 6 de baetl (3 Bacau, 2 TirgulOena si I Moinestl) : 4 de fete (2 Bacau, I Tirgul-Ocna sl I Moinesti). Scoalele de baetl au 2 I institutor! !;>i I 134 elevI; iar scoalele de fete, 694 eleve !;>i 14 institutoare. Copiif in virsta de scoala sunt in numar de 2422.

Din local uri, 3 sunt construite de comune, in valoare de 82000 lei, 5 sunt curnparate !;>i 2 inehiriate, to ate de zid. Doua din ele sunt in stare buna, 4 bunisoare ~i 4 in stare foarte rea.

2. Scolf secundare. Instructiunea secundara se da baietllor intr'un gimnaziU clasic, destinat a deveni licea, in capitala judetulul, In anul scolar 1891-92 a fost populat de 124 elevl, eursurile predindu-Ii-se de catre 14 profesorl, dintre cari II titulari, Dintre scolart, 57 s'au prornovat !;>i 67 au ramas repetenti, Au absolvit toate studiele 2 I elevI. Fetele primesc lnvatatura intr' 0 scoala pro fesionala, care a fost 3 anI ex-

Digitized by Coogle

BACAU

178

ternat secundar; in anul scolar 1891/92 a fost frecuentata de 78 eleve, dintre care 8 s'au retras, 6 au rarnas repetente si 54 s'an promovat.

Corpul didactic era compus atuncJ din 6 profesoare sl acum e compus din 8.

3. In capltala mal este 0 scoala privata de fete, coprinzind ambele cursurl, primar si urban.

Martian, in Analele Statistice, ne relateaza ca au functionat, in anul scolar 1 861 -62 :

Scoale primare 5, dintre care 3 de bae~i sl 2 de fete, cu 1 1 profesorI la baetf si 4 la fete; lar elevi au fost 456 sl eleve 105.

In anul scolar 1862-63:

Scoale de bae~T 3, scoalc de fete 2: total 5; profesorf de baetl 13, de fete 5: total 18. ElevI 410, elevc 212: total 622.

Cea d'intiT scoala infilntata in judetul Bacau a fost scoala primara No.1 din Bacilli (1839).

Justitia. In judo Bacau sunt: (1894) un tribunal, in capitala judetuluf ; 0 curte cu juratf si 9 judecatoril de pace, la Bacau, Tirgul-Ocna, Parincea, Secuieni, Moinesti, Valea-Rea, Scorteni, Valea-Mare si Glrleni.

In anul 1891 au fost 57 indlvizI prevenltl la curtea cu jurati, IOJ3 la trlb.icorectlonale ; s'au dat 2717 cartI de judecata ; s'au terminat 520 procese civile, 30 comerciale sl 13 electorale ; s'au judecat 18 divorturl.

Armata. In judo Bacau se afia urrnatoarele corpuri de trupa: 1 regiment de infanterie, care inainte de noua organizare din I I Iulie 91, purta numele de Regimentul 27 Dorobantt, apartinlnd Corpului 4 de armata, Divizia 8-a, Brig-ada f 5-a Infanterie; un escadron de calarasl, apartinind Regimentului 8 de Calarasl, Corpul 4 de armata,

Brigada 4-a Cavalerie; 0 baterie de artilerie.

Reglmentul. Bacau No. 27, se compune din 3 batalioane (I permanent !;ii 2 cu schimbul), \,i un pluton afara din rindurl, sl este condus de: 1 colonel, 1 It-colonel, 2 majorl, IO capltanf, 12 locotenentf !;ii 8 sublocotenentf.

Efectivul trupef, dupa budget, a fost in 189 I de 2440 oamenl.

Batalionul permanent si unul cu schimbul au resedinta la Bacau; al z-lea batalion cu schlmbul i!;ii are resedinta la TirgulOcna.

Companiile din batalionul cu schimbul ali urmatoarele resedinte :

r-iul batalion cu schimbul, comp. I, II ~i III cu resedinta in Bacau ; compo IV-a cu resedinta in Parlncea.

AI z-lea batalion cu schlrnbul, compo l-a ~i II·a, cu resedinta in Moinestl ; comp. III-a \,i IV-a cu resedinta in TrrgulOcna.

Acest regiment da oamenT, carl pazesc frontiera si ternnita districtuluT.

Frontiera se pazeste de 55 oamenT din trupa cu schimbul, repartizatf la 13 pichete, alternind in fie-care saptamina cite 4 sergentl, 5 caporalT sl 46 sold.

Intretlnerea regim. costa pe Stat (1891) anual, I. 785298 b. 81, repartizatf ast-fel:

Solde lef 283586.61; indernnitate leI 315354; echiparnent leT 33502.60 bani; irnbracamlnte lei 131902.20; mlc echipament ~i cazarmament leT 20853.40.

In anul 1891, din intregul district, au fost inscrisf pe tabloul de recensamint 18Cj6 tinerl ; din acestia all fost examinatf 1086, recrutatl in prezenta 794, recrutatf in absenta 61, in serviciul auxiliar 1 1 I. N umarul recrutilor

BACAU

este maT mare decit nurnarul tinerilor inscrlsf in tablou.

Etuografia ft' istoricul judelulul. - LocuitoriI judetuluf Bacaft sunt, cea maT mare parte, Rornint. Gasim inca, printrc satenil agricultori, si vechI co- 10nT de origina maghiara, pastrind pana acum limba lor \,i religiunea catollca. Apoi, ca mal In toate judetele tarel, se afla, printre locuitorif statornicT, EvreT, ArmenT si TiganI. Populatiunea rornina se compune din Moldovent, bastinasf al loculuT, ~i din Mocani, venitf mat de curind din ArdeaI. Fie-care din aceste ramure i~T pastreaza caracterele sale etnice, in asa grad, ca sunt sate intrcgf de sute de familif de CiangaT, carl nu stln inca un cuvint romineste, sprc exemplu in : Faraoani, Cleja, etc.

Rominii rnosnenf din partea munteluT se deosibesc mal cu seama prin statura lor lnnalta, spatoasa, prin taria lor ~i pri n agerimea mintef lor.

MocaniT, carf de vre-un secol lncoace, au venit sa se stab ileasca in acest judet, ocupa mal cu seama satele din valle Oituzuluf si Caslnulut, Ef ~l-au pastrat portul ardelenesc.

Colonistll Ungurl se impart in doua ramure: mal Intit, sunt nurnitif Cianga! (Czango Magyarok), carf din timpurI nemernorate, poatc chiar inainte de intemeierea princlpatulul Moldovel , locuesc basi nul SiretuluI, pe malul drept si se intind de la Lespezl, Iirnita superioara a lor, pana in dreptul Racaciunilor, Iimita inferioar a, La 1420, Slglsmund, printul Transilvaniei, autoriza pc un numar marc de Saxonf sl de Szechlerf sa paraseasca tara. Emlgrantlt se stahilcsc in Moldova, undc Iura primitl bine de Alcxandru-celBun. Ei fura impartiti in 9 pa-

Digitized by Coogle

BAC.~C

174

BACAtJ

rohll, sub autoritatea Episcopuluf catolic de Bacan. Parohiile germane In urrna au disparut orf s' au contopitcu cele maghiare. Printre Ciangar giisim multf cu nume nemtesc, ca Schuster, Muller, etc. SzechleriI (sau Sacuil) s'au asezat prin Bacau, stabilind parohlf la Faraoani, Calugara (cu sucursale la Bacau si Baratl), Grozesti (cu sucursale la Trotusul sl Ocna). (<< Alexandre Je Bon», par E. Picot et G. Bengesco, p. 44).

Sub raportul vorbiref lor, et se deosibese prlntr'aceia, c.1 nu pot pronunta f sl c, ei rostesc, de pilda : se in loc de ce, sl si in loc de si.

Alt! Unguri san Sacul, veni~i in Moldova pe la juniatatea secoluluf XVII-lea si prin al XVIII-lea, s'au asezat pe mosiile veclnase cu Transilvania, pe valea Trotusului si prin ale afluentilor luI in dreapta.

Nu se poate sti cu siguranta la ce moment au venit Evreil sa locuiasca cu perrnanenta in aeest judet ; dar se constata exlstcnta lor la Tirgul-Trotusul in secolul XVIII· lea, cad acolo se gasesc morminte evreestl de pe acele timpuri. CeT mal multl insa au venit mal de curind, carl din Rusia, carl din Austro-Ungaria (Galltia). Gramadirea lor in timpiI mar recentl ([882-1887), a facut ca sute de familii evreestl sa emigreze sprc a se stabili in Palestina; dar foarte multe din acelea s'an in tors curlnd inapol.

Cit despre Tiganf, putem 'lice ca, de la emanciparea lor din robie, ei, din zi in zi mal mult, se contopcsc in populatiunca rornineasca, in cit caractcristica sl statistica lor a devenit azf foarte anevoioasa de facut, intru cit priveste judetul Bacau in special.

In privinta Armenilor, d. Xe-

nopol (in" Archiva Societatef stilntlfice $i literare» din Iasl, 1889, No. I) constata ca, pe cind Genovezif faceau cornerciu in tarile noastre despre sud sl rasarit, pe la gurile Dunaref, Armenil luasera aceiast sarcina In Moldova, unde ef venise din Polonia, din orasul Leopo!. Gaslm 0 biserlca armeneasca in Iasl la anul 1395. Cu zece ani mal inainte, cucerirea Armenief de catre Sultanul Egiptulul Saban, Impra~tiase aceasta populatiune, Cit-va mal in urma, la [4[8, pe timpul lUI Alexandru-cel-Bun, 3000 de familif armenestf, din eele alungate din Armenia, printr'o cumplita navallre a Turcomanilor, Yin in Moldova $i se aseaza In partile sudice ale taret, preeum In Cetatea-Alba, unde cu 3 anI in urma, il gase$te Guilbert de Lannoy, $i In Galati; apol 11 vedem si mal sus, In orasele Vasluin, Iasl, Botosani, Dorohoiu si pan a in Hotin sl Sueeava. Bacaul, fiind un PUIlCt intermcdiar, trebue sa fi avut si dinsul partea sa din aceasta eolonizare arrneneasca.

Un pasaglu din ziarul calatorief Patriarhului Macarie din Antiohia, pe care 11 vorn reproduce mal la vale, ne confirrna aeest fapt, pentru secolul XVII. Armenii din toata partea de sus a MoldovcI se servese, ea lirnba uzuala, de dialectul armenese; nurnaf eel de curind venitt din Constantinopol $i asezatl ca negutatorI in orasele Moldovel-d. j., intrebuinteaza intre dinsli limba turceasca (Prince N. Soutzo, «Notions statistlques sur Moldavic», p. 52).

Daca Insa am voi sa aruncam chiar $i 0 privire retrospectiva asupra loeuitorilor judetulul Bacau, dintr'un trccut departat, apoi referindu-ne in secolii cind popoarele barbare cutreerau tao I

rile romine, putem, lara. totusf de a ne sprijini pe doeumente pozitive, sa recurgem la toponimla citor-va localitatf din acest judet si sa trag-em dtntr'tnsa dovezr, ca intr'lnsul au locuit odinloara Curnanit, de oare-ce aci se afia sl acum numirile topice de Cornanesti, Coman !,'i altele analoage; ea asemenea au stat aci $i Uzil, de oare-ee gasim numirile de Uz ~i Oituz. Dar localitatl din Bacau eu mult mai numeroase dovedesc, prln denumirile lor actuale, 0 Inriurire directa si statornica a popoarelor slavone; destul ne este sa cltarn numirile Bistrlta, Sohodolul, Ciudomirul, Liuzif ~i altele.

Din epoca invaziunilor barbare, daca nu $i mal vechI, adica din timpurt preistoriee, cata sa fie si numeroasele movile, ce se vad in deosebitele partr ale judo Bacau, ~i din care cea mar inalta sl mal insemnata este, fara indoiala, cea din eomuna Prajesti. Chiar la apus de orasul Bacau, in dreptul loculut numit Dumbrava, sl la Iliesti, comuna Ardeoani, sunt movile marl $i altele mal mid. Despre aceasta, ca sl despre orf-ce alte movile, se zice, ca ar fi vechf morminte. Ipotezele, ca movilele ar fi puncte strategice san strejI, nu poate fi serios sustinuta, de vrerne ce multe din movile si mal cu searna cea de la Iliesti, sunt inconjuratc, la distante nu prca marl, de dealurile naturale, care de sine forrneaza puncte strateglce eu mult mal insernnate de cit movilele construite de mina orneneasca,

In fine, 0 a treia ipoteza este aceea ernlsa de calatorul rnaghiar P. A. Gego, care a fost trimis la 1836 de Academia din Buda-Pesta sa cerceteze pc UnguriI din Moldova, $i care,

Digitized by Coogle

BAcAe

175

BAdl:

sustinind, ca Ciangalf sunt urmasf aI Cumanilor, pretinde ca dilmele (movilele) ce se vad IlU departe de orasul Bacau, sunt veehI altare, unde Cumanlt jertfeau zeilor, sl ca acele dilme sunt numite ale Cumanilor. (V. « Foaia pentru minte, lnima sl Iiteraturadin Brasov , 1839, No. 43-46).

Istoricul complet al judetulul Bacau, inceplnd din timpurile antice sl pana in zilele noastre, este greu de facut, Abia daca se poate lntrunl vre-o cite-va notiunf istorice atingatoare de intregul tlnut ; de altminteri, mal toate faptele cunoscute in istoria ~ei MoldoveI, ca petrecute in acest judet, se rapoarta la clte o anume localitate dintr'insul. NoI ne-am impus de a Ie relata pe scurt, acolo unde tratam despre fie-care localitate in parte (vezI Bacau, Valea-Seaca, Trebisul, Racaciunl , Manastlrea Caslnul, Onesti, Ghimesul, TirgulOcna, Borzesti ~i altele), Denumirea generala a judetulul, fiind aceeasf cu a orasuluf ce-I serva de capltala, n'avem alt rnijloc de a 0 explica de cit referindu-ne tot la ceca ce spunem despre origina orasulul, carele negresit, din cauza situatiunef sale maI centrale ~i mal lesne de abordat, a fost prefcrit tuturor celor-l'alte localitatf ca resedinta a autoritatilor.

Acolo, decI, s'au asezat inca de timpuriu centrurile de adminlstratle, De aceia, si cele doua tinuturf din veehime, al BacauluI si al Trotusulul, s'au unit in vremuri mai noua, alegindu-se orasul Baeau ca resedlnta, D. V. A. Urechia, bazindu-sc pc documente, afirma ca, pe la 1304, inainte de venirea in Moldova a lui Dragos-Bogdan, se afla aci un principat moldovean, cu capitala in orasul Bacau, care poseda un palat princiar.

In timpul dinastieI Comnenilor, domnitoare in Constantinopole, UnguriI erau atacatl energic de catre Bizantini pentru pradaciunile !;ii incursiunile pe care le faceau in imperiul de rasarlt, In unul din aceste atacurI, ne spune cronicarul Clnamus, GreciI all fost ajutatf de de 0 armata de ValachI (Romini), anul 1161. D-I Xenopol ne dovedeste, ca locuinta acestor Valachl era chlar Bacaul, intarlnd parerea luI si cu marturisirea unuf alt cronicar bizantin, Nicetas Choniates, care ne spune di la 1167 Manoil Comneanul, imparatul bizantin, era sA fie ornorit de un nepot al san, generalul Andronic Comneanul. Atentatul fiind descoperit, acesta fuge peste Dunare, ~i este prins de niste ValachI din tlnutul Bacaulul sl trimis irnparatuluf (A. D. Xenopol, vol. I, p. 559-563).

DecI, dupa cronicariI bizantinl, Bacaul exista ca principat locuit de Valachl, in acelas timp pe cind aveati fiinta ducatele luI loan, Tarcas, Seneslau, Lirtioi (Muntenia) sl republicele:

Vrancea, Cimpul-Lung, Tigheciul, Bolohodul (Moldova), din sec. XII si inainte de descalicare.

Inca de pe la anul 1401, sub Domnia lui Alexandru-cel-Bun, Episcopia latlneasca, care mal inainte era asezata in TirgulSiret, s'a mutat in Bacau, afllndu-se acolo mal in mijlocul calugarllor catolicl, (Slncal : «Cronica Rorninllor», ed. II; t. I; p. 593). Pe aceasta episcopie straina, multl din DomniI paminteni au darult-o cu mosit, cu scutirf si privilegii de tot felul. Spre dovada, se pot v~ea multe uriee domnestl, cum spre exemplu: al luI Istrati Dabija-Voda din anul 1662 (vezi «Urlcaruls lui

T. Codrescu, vol. V, p. 230) ; al lui Duca- V oda, din 7 I ulie 1665 sl acela din 14 Decembrie 1675, al luI Antonic Rosetti, amindoua reproduse de d. B. P. Hasdeu in scrierea sa: «Istoria tolerantef religioase in Rominia», Bucurestl 1868, pagina 46 si 47).

judetul Bacan a fost adeseorf teatrul luptelor dintre principii Moldovei $i af ArdealuluT. II vedem citat ca atare, sprc cxemplu, la 1467, in batalille dintre Stefan-eel-Mare ~i Matei Corvin (vezf Slncal: «Cronica Rominilor», la anul 1467).

Cu dol secolI In urma, cronicele Moldovei (Miron Costin: c Letoplsetul», cap. XVII ~i XVIII) ne arata, ca 0 buna parte din primele harte intre Vasile-VodaLupu si antagonistul sau StefanVoda-Gheorghlta , ajutat fiind acesta de oaste transilvana, tramlsa de prlntul George Racoti, s'au petrecut, la anul 1643, prin tinutul Bacau, intre capitala judetuluf :;;i satul Racacluni, prccum :;;i pe valea Trotusulul.

In luna Septembrie, 161 I, Radu-Serban, voevodul Munteniel, dupa ce biruise pe Gabriel Batori la Petresti, vazindu-se parasit de ostasif sal, se grabeste a trece In Moldova; de la Lunca-Mare, aproape de Bacau, Tlitarif trlmisf de competitorul sau Radu-Mihnca, II iau la goana sl Serban-Voda abia scapa cu citl-va oameni in tirg la Suceava. (Raportul luI Sigismund Forgach in «Istorla Rominllor s de A. Xenopol, vol. III, p. 444 !;li «Istoria Romina», de Gr. 1'0- cllescu, p. 116).

In fine, coborinrl Inca, cu 200 anI mai la vale, putem cita ca un eveniment razbolnlc mal recent, intrarea in judetul Bacau, pc la pasul OituzuluI, a generalului polonez Iosef Bern, ca-

Digitized by Coogle

BACAU

___ --

pul unel avangarde ungurestl ; dupa ce batuse in ziua de 27 Lulie 1849, pe Ru~I la Szepszi Szt - Georgy, a urmarit si in vins ostile rusestf conran date de generalul Moller, in apropiere de Onesti ; dar nesimtlndu-se secundat, Bern a marginit intru atita indrazneata sa incercare in Moldova sl de la Tirgul- Ocna s'a retras peste hotar, tot pe unde venise.

Despre contestarile ce stapinirea romineasca a avut adesea, in trecut, cu Ungaria, totd'auna gata a depasi graniteie sale spre a calca pe teritoriul Moldovel, avem, chiar de pe la inceputul secolulul nostru, dovezl, care se ating de judetul Bacau. E un raport al stolnicului Ion Virnav, ispravnic de ~inutul Bacau, care relateaza visterieI, la 8 Iulie 1804, in ce fel facuse Sacull calcare pe teritoriul judetuluf la malul piriuluf Ciughe~ulur. 01 ezl «U ricarul» luI Codrescu, vol. IV,

P: go).

Cu un an mai inainte, administratia vlsterief intocmise pentru Domnitorul Alexandru Moruzzi, 0 condica foarte detaliata, un de se arata anume tot birul ce se platea sl tote scutirile de care se bucurau diferitil proprictarf din intreaga tara a Moldovel, fie boierl, fie razesf, fie breslasf, fie calugarl de prln manastirl, fie negutatorf paminteni ~i strainf, fie chiar ~i Jidovl.

Intru ceea ce priveste tinutul Bacau, impartlt in ale sale sase ocoale de pe atuncI si anume :

Bistrita-d-j., Blstrlta-d-s., Tazlaul-d.vs., Tazlaul-Sarat, Tazlaul-d.-j. sl Trotusul, constatam, ca birurile sc ridicau la suma de Jei v. 13981 I, parale 60; iar Liuzil, sau indivizlf scutitt de bir suo diferite pretexte, eran in numar de 1471. (Vezr: «Uri-

________ 17fl B_A_C_A_U_~ _

caruls lUI Codrescu, vol. VII, p. 288-300).

Nu mal putin interesanta pentru cunostinta starer acestui judet este incercarea de cadastru ce s'a facut la anul 1824, de catre ispravnicul tinutulul sl al\i boieri, dupa 0 tidula domneasea, ca sa se inscrle cite anume moslf se aflau in acest judet, spre a se avea In vedere la facerea finului pentru menziluri (postil) sl neferf (jandarml). (Vezi: «U rlcarul» lui Codrescu, vol. V, pagina 176).

Un alt document din 1834 ne arata,d. dintre cele 138 asezaminte manastirestt, ee se aflau pe atuncI In Moldova, tlnutul Bacau continea 13 si anume: Manastirea Tazlaul , schitul Pralea, manastirea Casinul, manastirea Berzuntul, schitul Magura, schitul Buciumi, schitul Asau, sch. Nilatului (?), schitul Laposulul, schitul Savu, manastirea Preclsta, manastlrea Bogdana, manastirea Raducanul, 01 ezT «U ricarul» lui Codrescu, vol. VIII, p. 231).

Insa, pe de alta parte, un raport din anul 1838 asupra scoalelor din Moldova, ne da trista incredintare, ca in acel an, statui nu intretinea Inca nicl 0 scoala in acel judet.

Cu dol ani mal inainte, mlsionarul ungur Gego vizitase Moldova, unde i-se paruse, - vazind probabil multirnea U ngurilor din judo Bacau, lucru de altmlnteri exceptional, - ea peste tot locul nu sunt decit Ungurr, Ciang;U sl Sacul. Intr'o statistica, cu totul inchipuita, el spune, ca In Moldova intreaga sunt peste 55000 MaghiarT catolicI, vorbind ungureste, iar daca s'ar numara si eel cari au schirnbat legea ~i graiul, apoi eel putin a patra parte din 10- cuitorif tarei ar fi de orlgina rna-

ghiara. Din norocire, statistica publicatli Ia 1849 (pag. 67) de Printul N. Sutu, restabrleste adevaratul faptelor, aratlnd ca numarul tutu lor catoliciJor, - nu numaT Unguri, - din Moldova, era numaf de 44317, asa, ca nu putean sa fi fost atit de numerosf cu 13 ani mai inainte.

Pe linga aceste notite istorice foarte resfirate asupra jucletulul Bacau, credem, ca nu e filrA folos a aminti vre-o cite-va fapte biografice si a spune, spre ex., ca Bacaul a dat nastere citor-va din oamenif de frunte af Moldovel, Insusl Marele Stefan - Voda a fost nascut in Borzestl, pe la anul 1436 (Gr. Tocilescu, «Istoria Romina» ); Stefan Gheorghi~a Voevod era originar din satul sau mostenesc Racaciuni. Sa adaogam, ca dol din fruntaslf desteptaref noastre nationale, arnindof contimporanT cu nol , sf-au avut, unul leaganul ~i eell'alt mormintul, in judo Bacau.

Ilustrul nostru poet Vas He Alexandri, s'a nascut la 1821 in Bacau, iar Constantin Negri, acel vrednic luptator, care a combatut asa mult pentru intemelerea drepturilor politice ale Romlnlel, si-a petrecut ultimele zile si sl-a dat sfirsitul in Tirgul-Ocna, un de el se retrasese la 1866. Mormintul lui se afla in biserlca Raducanul din acest tirg, Acestl corifei aJ poporulul nostru din epoce cu totul diferite, all lasat memoria lor vie In judo Bacau unde, dupa cit se vede, «el ali aflat mingiieri si lntarirl in momente de oboseala-. Poate, ca ~i dinsi! au soptit atunci, spre a-sf invlora sufletul, doina ce 0 cinta Bacauanll de pe malurile repezl ~i volburoase ale Bistrltet:

Bistrlta, apa vile,

Du-mf necazul in pustie;

Digitized by Coogle

BAcA.V

li7

BACAV

----------------

Du-l sl du-l sa nu mal vie. - Dorule, vrajmasule!

Ce rM am putut s;,qT fac? De-rnf tot daT mereu de hac!

Spre a incheia aceasta ochire aruncata in treacat asupra unor fapte !;'i intimpl.trt ce, in timpul de odinioara, s'au petrecut in cuprinsul judo Hacau, vom reproduce acum doua foarte interesante dad de seama despre starea acestuT frumos tin lit, pe la mijlocul sl pe la sfirsltul secoluluT XVII-lea. Una va fi un extras - tiparlt pentru prima oara in limba romina -. din ziarul calatoriet ce Patriarhul Antiohlet, Macarie, a facut, la anul 1655, prin Moldova, intorclnduse clin Moscova Aceasta relatie a fost scrlsa zi cu zi, in limba araba, de Paul din Alep, arhidiaconul PatriarhuluT. Nor darn aci 0 traducere, dupa versiunea engleza a luT Belfour (tip. in Londra la 1834. NumaT parte din vol. I a acesteT calatorif a fost reprodusa de d. B. P. Hasdeu, in «Arhlva istorica»). Textul ce nol punem subt ochiT cititorilor rorninf este din vol. II-lea, partea VIII, cartea XV, tratind despre Moldova. In sectlunea I, care se in cepe cu intrarea Patriarhuluf in ziua de 1 Sept. anul lumiI 7f65 ([656) in Iasl, ni se spune cum noul V oevod Stefan Gherghi~l din Racaclunl ii face 0 primire mult mal buna decit cea care 0 incercase cu un an inainte de la precedentul voevoc1, Vasile Lupu; apoi analistul Paul din Alep urmeaza in acest fel, vol. II, p. 3[8:

«Pe la sfirsitul luI Septembrie, Beiul (Stefan Gherghlta V ocvod) se porni lntr'o calatorie de placere la Husi si de acolo la Galati, unde avea sa viziteze 0 manastire ce de curind se cla-

dise in apropiere de acest oras ; eJ lua fAgAduiala de la stapinul nostru Patriarhul, ca va veni sl dinsul acolo. DecJ indata ce sosi la Galati, tramise yorba stapinulul nostru; iar vechilul sl boierif luT lngrijind sa ni se dea trasurf !;'i escorta, nor ne pornlram din Iasi, Miercurf in ziua de 8 ale luniI Tesrin el Ewel, filnd intimplnatf la portile de afara cu obicInuita ceremonie. Ajunseram mal intil la dealul FrumoaseT, unde este un palat de piatra ; dar mal inainte dc a sosi de acolo trecur.un un pod de piatra, unde se petrecuse 0 incalerare intre eel din urrna Voevod (Lupu) si Beiul actual. Acela fiind batut, fu silit sa-"r caute adapost in tara Cazacilor. Pe locul un de se petrecea batali a, hircele mortilor inca se puteau vedeas , (Batalla dela 1'0- pricani 1653, intre Timus si Stefan Gherghita).

A doua zi soslram la orasul numit Roman; acolo sunt foarte multe biserici de piatra, precum sl 0 foarte frurnoasa rnanastire cu numele SfinteT Paraschlve, Eo cladire foarte frumoasa, inaltata de Alexandru V oevod, precum ~i 0 locuinta pentru Episcop. In acest oras sunt si mai multe case frumoase pe care Ie stapinesc Armenit, care au trasurf ~i altele trebuitoare pentru calatort, De acolo, pe drum uri foarte rele sl dupa ce intilnlram

o girl:'!. largA (Bistrita) pe care

o trecuram in luntre, ajunseram la un alt oras.

Numele acestuia este Bacau (Bakovi); intr'insul sunt maT multe biserici de platra, Din acest loc, pe caT foarte anevoioase, trecind prin codri si prin muntl, care semanau cu caile de prin Moscova, ba chiar ~i maT salbatice, am sosit la lntiiul sat dintre cele stapinlte de Beiu ;

pe aces tea el Ie pnmise mostenire de Ia tatal si de la bunul sail; ele sunt dintre cele maT frumoase ~i maT populate dintre sate, cact fie-care catun are pe el cite 0 casa boereasca sl cite

o blserica.

Orl-ce colt al acesteT tarT, de la Roman pana la Focsani, e acoperit cu orase sl sate, ~i ele sunt in asa placute pozltlunt, udate de fintinf sl riulete, in cit nici se poate spune. Din toata Moldova, acesta cste tinutul eel maT frumos sl maT tare locuit. De la Roman pana sosestf in Foc~aI1T, e cale de cincT zile. Tot in acea parte e si hotarul despre tara U ngureasca, unde locueste multa taranime saseasca, care este de lege franca, adica inchlnatort Papif si au bisericf ale lor; cacl, dupa cum ne-am informat, in U ngarla sunt nenumarate secte si nati-unT, ast-fel in cit in aceeasl familie se afla maT multe religiunI, tatal buna-oara fiind de 0 lege, nevasta de alta, iar copiii luind fie-care credintele care-T place. Craiul si dregatorif sunt Calvinlstf ; aparatorll cetatilor sunt Sa.,?T. Mergind maT inainte, noT aflaram drumurT foarte grele ~i patrunseram in codri maT noroiosf ei maT salbaticf de cit orT unde; iar in mijlocul lor furam siJitT sa dormim, neputind ajunge pana la conac. In acelasf timp, nof deteram drumul vitelor noastre, ca sa pasca unde vor voi si aprinseram focurT, care tlnura pana dimineata, Atunci adunindu-ne vitele purceseram inainte ; iar in ziua de LunT sosiram la unul din tirgurile stapinite de Beiu si numit Bogdana (Boghzini), precul11 se chiarna ~i manastirea, pe care el a zidit-o acolo. Aceasta este pe un loc asezat intre muntl, pe o vale cu pasunl frumoase, pe

23

Digitized by Coogle

BACAU

care de patru l rturl le apara inaltimile. Prin vale curge 0 girl a mare numita Trotusul (Tatrosh).

Ascultind poruncile BeiuluI, noi ne-am lasat bagagele in tirg la Bogdana ~j am porn it tara. de sarcine in spre manastirea Beiului (Caslnul P) care este mar in laturf de tirg. Ca sa patrunzt intr'Insa, trebue sa intri intr' 0 rovina iogusta care, atit in dosul, cit ~i in fata manastlret sau in jurul ei, este singura trecere pana la manastire. Indata ce trecuram dincolo de rovina si pe cind ne apropiam de rnanastire, ne aflaram pc un cimp verde nivelat ~i intarlt prin prejur. In mijlocul acestuI cimp sta rnanastlrea inconjurata cu numeroase fintini de apa dulce. Beiul ajunse inaintea noastra cu Doamna sa ~i cu boerif insotit! de nevestele lor.

Cu acest prilej se tinu acolo

o mare panaghirie saa serb are, mai cu seama spre amintirea Sf. Paraschive, fecioara bulgara ale caret moaste se afla in rna nastirea lui Vasile Vodli. (TrerErarhl). A doua zi dupa sosirea noastra noi slujiram leturghia, de fa~el cu Beiul, intr'o biserica de lemn pe care 0 ridicase aproape de manastire, impreuna cu cite-va chilil spre a servi panel cind se va savir~i cladirea ce se zidea acolo. Dupa leturghie petrecuram in ospete panel catre seara. Descrierea manastirel este ast-fel : E inconjurata de un zid lat si inalt cu patru turnuri, cite unul la fiecare colt, afara de clopotnita ce cste d'asupra porter, Toata aceasta cladire s'a inaltat in timpul acesteI veri ~i se zice ca au fost intrebuintatl la lucru mal mult de 800 Jancua (CiangelI) din aceste locurt; dar cladirea bisericeT nu este inc;l savirsita ; ea este inchi nata celor dof Voivozi al ta-

17S

bereT ingerestl Sfintll Mihail sl Gavril, precum si intregeT osti cerestl, Beiul a trimis sa ia pentru aceasta manastlre un istaticon, de la Patriarhul din Constantinopol, spre a 0 declara Stavroplgiaca, a 0 pune sub stapinirea patriarhatului si a nu avea nicf odata vr'o alta inchinare. Dlnsul ceru r;;i de la Patrlarhul nostru un drept de acelast fel; iar prea Sf. Sa scrise pentru dinsul un istaticon cu acelasf scop, insotindu-l eu blesteme, anaterne si cele-I'alte, Pentru intretinerea manastirel , Beiul il darui mal multe sate ~i alte mosif cu marl venituri. In ziua de Mercurl, Beiul se porni si in sfirsit nol il urrnaram pana la mieul tlrg Bogdana. Jor de dimineata, foarte de timpuriii, Beiul tramise dupa stapinul nostru Patriarhul ea sa alba cu Sf. Sa 0 intrevedere de despartire ; Patriarhul facu 0 rugaciune pentru dinsul ~i pentru Doamna ; dupa aceea, Beiul se porni la Iasi, lasind pe seama noastra un capitan cu compania sa, ca sa ne excorteze pana la Focsani. In acea seara noI ajunseram intr'un tirg stapinlt de un mare boer, al caruf nume era Dabija ; acolo, dupa poruncile BeiuluI, ni se arata un mare respect; sl dupa cum tot el dorea, in ziua urrnatoare noi sosiram intr'un alt tirgulet al aceluiasl boer. Aci era un palat mare, asezat pe malul unui ria larg, tie a'iupra unul deal inalt ~i vesel; intr'acest loc fugise Belul Stefan dupa ce, pentru intiia oara, fusese batut aproape de Iasi de catre Timus si Cazacil luI. Aci i!;iI luil el resedinta I ca intr'un loc apropiat si tie Ungaria sl de Tara-Romineasca, Totl se mirau, cum noI am putut trece prin aceasta cale, pe unde nimcni nu calatorlse, nicl

BACAC

chiar dintre calugari. Acel boer (Dabija) avea la dtnsul pe nevasta Sardarulut sat1 capetenlel pe care de curln d 11 ucisese Beiul Vasile. Ea este din neamul nostru \ii cunoaste obiceiurile noastre, fiind urrnasa lUI Petre-Voda care a trait in exil la Alep.

Simbata sosiram in Focsanl, unde deteram drumul capitanului, tramitind prlntrInsul scrisort catre BeW. Aci 0 capltanie de ostasl ne intimpina din partea Beiului Tarel-Rominestf».

Iaca in fine cite-va extracte din «Descriptio Moldaviae » a Principelui Dim. Cantemir, (tip. de Societatea Acadernica Romina, tom. II, p. 27) relative la tlnutul Bacau :

«Tlnutul Bacau, peste care este un vornic cu scaunul in Bacau, tirg situat intro insula a riulut Bistrita, vestit pentru abundenta merelor ~i a altor fructe. Are un episcop catolic, care se numeste «de Bacau» pentru ca In tinuturile de pe llnga munte sunt multl supusl Moldoveul, numitl catolict, dupa nationalitate sl religiunea lor, pe care i-a asezat acolo ~tefaneel-Mare dupa ce a batut pe Mateiu, regele unguresc, sl i-a impartit pe la boeril sar, Este de insemnat satul Canternirestilor din tlnutul Roman (?) numit Faraoani, af caruf locuitori, mal bine de 200 familii, sunt catolid si au 0 biserica de piatra foarte veche; Ocna ~i Trotu~ul, linga apa Trotusulul, tirguri memorabile pentru salinele excelente ce se gasesc imprejuru] lor. Pe aid este intrarea cea mai larga din Moldova in Transilvania,

In salinele de la Ocna nu e trebuinta de nicf 0 maestric pentru curatit sarca, cad sapind pamintul de un cot sail dol de

Digitized by Coogle

----------- - --- ---

179

BAeAt

--------------------------------------------------

adinc, se gaseste sare prea curata, care sa stravede ca eristalul san porfirul, nefiind amestecata eu parnint cit de putin, Sl aceste saline nicI odata nu se sfirsesc, macar ell. lucreaza intr'Insele multe sute de oamenT. Pentru ca in loeurile unde se taie tablele sail drobiJ de sare, se lasa intr'un loe si intr'altul eolumne de aeest eristal de sare care sa sprljlneasca pamintul ~i boltitura sl sa alba loc de a se latl vinele cele noT, !?i asa apol boltile acestea atit se umplu de sare, pana in 20 de anT, in cit nicJ se cunosc ca au fost deserrate vre-odata, Sl se gasesc intr'Insele une-orf pestl intregl impreuna crescutl, care nu se deosibese de loe de pestif eel firesti, care se prind prin riurlle de prin prejur. Pe Tazlaul-Sarat, nu departe de satul Moinesti, curge, dintr'un izvor, pacura eu apa amestecata, cu care se servesc taranir pentru unsul carel or ~i zie cli daca s'ar putea bine scurge apa, ar fi cu mult rnaf buna pentru trebulnta easel de cit acea ce se scoate din arborf»,

Toate cite le-arn spus in partea descrlptiva de la inceputul acestuT articol, arata cita deosebire exista intre starea actuala a judetuluf Bacau si aspectul safl de acum 250 ~i 200 de anI.

Marca jud.: Stiner cu bradet,

Bacau, com. uro., pI. Hlstrlta-d-s., judo Bacau, este capitala judetulul cu acelasf nume.

St'tualia_ Acest oras cste asezat la ses, pe malul drept al riuluf Blstrita, care-I spala marginea rasariteana, si se gase~te la 0 distanta aproximativ de 4 kiI. de varsarea acestuf riu In Siret. Esind din oras in dlrectiunea rasaritulut, dineolo de po-

dul Blstritel, malul SiretuluT este la 0 departare aproxlmativa de 5 kil. Aci, la Radomiresti, se va construi de catre stat un pod mare de fier, care aetualmente este in studiu, In partea de sus a orasulut se scurg in Bistrita apele pir. Birnatul (Trebisul) ~i ale pirlulul Negelul, care tr i11- conjura toata partea de N., descriind 0 incovoltura,

Bacaul e situat la 46°.33'35" latitud. boreala si 240.37'15" Iongitud. orientala, eu ora 1.38'29" pe cind in Bucuresti este 1.35'5".

Bacaul se poate considera ca inima MoldoveT; printr'insul se pun in legatura distrlctele din N. tareT cu cele de la S., prin sosele nationale sl printr'o cale ferata. Se gase~te la 0 departare de 302 kil. de Bucuresti, 160 kil. de Iasi, 190 kil. de Galati ~i 58 kll. de Piatra. Altitudinea d'asupra niveluluT MareTNegre este de 161"'·,20.

Limite. Tarina orasuluf se rnargineste la N. cu com. Margineni-Munteni, la E. cu riul Bistrita, la S. cu com. Letea sl cu comuna Calugara-Mare, la V. eu com. Calugara-Mare si com. Margtnenl-Muntenl.

PojJulaliunea. Dupa recensemintul'din 1890-91 se nurnara: 391 1 capT de familie ~i 12675 suflete, dintre carl 6299 barbatf sl 6376 fernel, Dupa sex ~i stare civlla, populatia se imparte : neinsuratf 3815 barb. !?i 3249 fern. ; casatorltt 2156 barb. sl 2234 fem.; dlvortatl 8 barb. ~i 13 fem.; vaduvf 284 barb. ~i 880 fern.

Miscarea populatiel : 484 nascutt, 192 casatorltr, 381 mortl,

$tiU a citi si scrle 4481 10- cuitorl si anume: 2861 barbati ;;i 1618 femei, Dupa nation alitate sunt: 51 IO Rominl, 6122 Evrei, 560 Germanl, 485 Ungllrl, 218 Arment, 33 Greer, 25 Bulgart, 20 Rust, 20 Italienl,

15 PolonJ, 14 Francezl, 12 EIvetlenl !;li 1 Turc,

Dupa protectiune : austro-ungara 382 (371 Austriaci sl II Ungurt), elena 33, bulgara 23, ltallana 20, franceza 14, germana 13 si elvetlana 12; iar restul e de protectiune romlna, coprinzind, afara de Rominl, pe Arment, pe UngurT (476) !;li pe EvreJ.

Dupa religiune: 5170 ortodoxl, 6122 mozaicl, 1133 eatolieT; ArmenT - GregorienT (ortodoxi) 218 s! 1 mahometan.

Sub raportul ocupatiunilor se deosebesc: agricultorT, maT tot' RominT, 299, meseriasl 604, in mare parte Germani, industriasl san fabricantl 5, comerclantf (Greer, EvreJ sl ArmenT) 604, muncitorJ 421, servltorl 964, profesiunT libere 6go, iar restul fara ocupatie profesionala.

Marca orasuluf este 0 padure de bradet cu un cerb.

Case, edificit, bis. ft' strode.

In orasul Bacau sunt 4 subirnpartirr, sectll san eulorT.

Casele sunt de caramlda, dintre care unele in stil modern, foarte ales. Cea mal insemnata cladire este Palatul Administrativ, situat pe calea nationala Bacau-Focsanl, eonstruit cu mijloacele propriJ ale judetulul sl anume din venitul zecimilor aditlonale, si terminat in 1889.

Acest edlficln, care a costat 689900 lei, nu are un stil blue pronuntat, dar cu ceJe doua ale sale caturl, eu ferestrele sale foarte marf, cu cele tref lntrarl, eu scara-I principala de piatra masiva, cu balcoane de lespezt de piatra ; apol inlauntru, eu coridoare largt, sillY spatioase, Cll un salon de cerernonil, luxos mobilat, sl in fine cu acoperamintul sM in forma de mansarde prezinta totusi un aspect monumental. Intr'Insul sunt ins-

Digitized by Coogle

BACl.C lRO BACAC

----~--------------------------------------------------------------

talate mar toate autoritatile , precum: Prefectura, Consiliul judetean cu Comitetul sall permanent, Tribunalul, judecatoria de ocol, Casieria generala, Posta ~i Telegraful, infiintat in oras la 1856, Creditul agricol, Serviciu] tecnic ~i Serviciul higienic al judetulut, ArchitectuI care a executat lucrarlle a fost Filip Xenopol, Liceul «Prlnclpele Ferdinand», situat pe strada judetiana, azf denumita a liceuluf «Principelc Ferdinand», este asemenea o cladire frumoasa, construita de stat, care s'a terminat Ia 189 I sl a costat 220000 lei.

Palatul public, care este construit de cornuna din excedente in valoare de 100000 lei, cuprinde 0 sal a de teatru ~i cazarma pomplerlior.

Casa prlmariel este situata in centru, alaturea cu Palatul Admlnistrativ. Gara, construita in 1870, este situata la extremitatea nord-vestica a orasuluf ; ca este 0 clad ire frumoasa ell doua caturi sl cu salr spatioase. Gazduirea in oras se face In dona otelurf marl cu doua caturt l1Umite: Hotel-Central ~i Europa, situate pc strada principala. Mar sunt si alte cinci han uri de 0 insemnatate secundara. De la 1891 incoace s'au facut tref 10- calurf de scoala: No. 2 de fete sl alta de baett, ambele pe strada Coror si NO.2 de b'-leV pc soseaua nationala Bacau-Ocna, Fiecare din aceste 3 localurf ali fost cladite de comuna Bacau si constructia lor a costat cite 70000 lei.

Bisericele sunt in numar de opt si anume:

I. Precista, fosta rnanastire, careia apartlnea mosia Letea; e a~czata pe strada ce poarta numcle el, la Estul orasului. Aceasta biserica este eel mal vechili monument al tlrgulul; a

fost cladita la 1472 de Alexandru, fiul lUI Stefan-eel-Mare,

2. Sf. Nicolae, catedrala, In centrul orasulul, pe calea nationala Bacau-Roman, cladita la 1840 de catre enoriasl.

3. S-tH Imparatl, situata in partea vestlca a orasulul, pc strada G 1ril, chidita la 1 ~45 de raposatul Emanoil Krupenski 5i altil.

4. Sf. Ion, in centrul orasulut, pc 0 ulicioara a stradei Busuioc.

5. Buna-Vestire, pe strada cu acelasl nume, construita la 1880 de arhitectul orasuluf de pe aatunci, inginerul Iosef Szavloski, cu mijloacele unuf comitet particular, la care Gh. Morariu "i Gh. Manoliu all contribuit cu sume mal marl.

6. Sf. Treime (cimitirul), afara din oras, pe soseaua Bacau-Focsani, zidlta de comuna la 1876.

Din aceste biserici, 5 sunt subventionate de cornuna, iar una (Precista) de stat si din veniturile lor proprii. Sunt deservite de 7 preotr, 1 diacon "i 7 dascall, CatoliciI din Bacau ali cladlt intrc anii 1845-1861, pe strada Buna-Vestlre, 0 biseserica, numita de pop or Baratta, la care cladire a contribuit si Imparatul Austrlei, Franz Iosef I, cu 1000 fiorinl. De asemenea, Armenii sf-au zidit la 1850, pe strada Armeneasca, 0 biserica mare, la care a contribuit cu 0 suma de banl (200 galbanl) Mihail Sturdza, fostul Domn al Moldovei ; fie-care are cite I preot sl I dascal,

Evreii au cincl scoale (havre), uncle ';;1 fac rugaciunile.

Gradlna publica este situata in centrul orasului, pe calea Bacau-Rornan, ~i a fost facuta de raposatul Dimitrie Kracti, pe cind era prefect. In acest loc de preumblare s'a asezat bustul lui Vasile Alcxandri.

In tot orasul sunt patru plete :

una cu hal a, construlta pe timpul cind Leon Sachelarie era primar, si alta, Plata- Vechie, pe strada Mare; a treia, in fata cazarrnif Pompierilor (casa S'ion) sl alta pe calea Bacau-Ocna.

Mar sunt doua cofetarii, din care una cu gradina,

In stare de constructie sunt: cazarma pompierilor ;;i un turn (foisor) pentru observarea incendiilor. Canalul colector al apelor din oras s'a dat iestimp (1893) In antrepriza. Se trateaza ali mentarea cu apa din izvoarele de la Baratl-Mnrgineni, carl au 0 altitudine de 30 m. In raport cu orasul, ;;i se gasesc la 3 J.t kit. departare, Toate lucrarile de alimentare cu apa ~i scurgere a apelor vor costa I 14000 let, S'a proiectat a se construi un abatoriu sistematic in locul zalhanalet actuale de Iinga zagazul Bistrltef ; de asemenea se va deschide un bulevard de la garJ. la bariera Calugara, pc IocuI viran al cornunel.

In fata garii s'au construit cazarmele de artilerie, compuse din 19 pavilioane. In interiorul orasulul circula trasurf cu dol cal ;;i eu un cal.

Sunt 12 strade marl, blne aIiniate, dar cea mal mare parte nepavate, ci numaf soseluite :

Calea Bacau-Roman, stradcle:

Precista. Bu na- V estire, Busuioc, ] udetiana san a LiceuluT, Gelref, Prhnaverel, justitler, Annerieasca, Lecca, Bulevardul ~i calea Bacau-Ocna,

Din cauza vintulut ce bate aproape 8 Iuni pe an si a ancvointef cu care se aduce apa din Blstrita, orasul a avut a suferi incendiI marl, carl au distrus strade intregi, maT cu searna din centru, unde casele fiind aproape Iipite una de alta, a fost ad ese-orf eu neputinta de a se localiza focul,

Digitized by Coogle

BACA(:

lRl

Imprejnriuu: Privind in zbor de pasare, observant eli vatra orasulul se afla pc un loe scs, a caret uniformitate nu este varian de nicl 0 ondulatiune a t trimulul. Irnprejurhn'Ie din contra sunt accidentate ~i ele prezlnta pozltiunf frumoase ; ast-fel la N., pe rnalurile piriulut Neg-elul, se intind regulat brazdele verzt de legume ale gr,'ldinariilor, dincolo de care sc z:.re,;,te Lunca-luf-Ruglnn, plina de privighetori, apoi inaltimile sl dumbra vile de pe mosia Fintinelelc ; spre V. dealurlle paduroase ale SohodoluluT, Calugaret ~i Dealul-Nou ; la S. se vede Cimitirul si frumosul pare La-Porumbarul, de linga fabrica de hirtle Letea, devenit g-radinli de petreeere a Bacaoanllor in zilele de sarbatoarc; iar la E., dincolo de Bistrita "i Siret, eulmile aeoperite eu eopaci, de la Ruhoei.

Scoale. In acest oras se afl<'i. urmatoarele scoale :

Scoale publiee: Liccul c1asie «Princlpele Ferdinand», infiintat in 1867; este asezat in localui sau propriu, cladit de Stat. Cursurile sunt predate de 14 profesorl, dintrc care I I titulari ~i 3 suplinitort, iar intretlnerea Iiceului se urea la suma de lei 54840 anual.

In anul scolar 189 I --92 era inca gimnazift ~i a fost populat de 191 elevl, dintrc care 124 s'au promovat ~i 67 ail ramas repetentl, In anul 189 I -- I 892 gimnaziul a dat 21 absolventl.

Externatul secundar de fete infilntat la 1890, a fost transformat in scoala profeslonala, eu inceperea anuluf 1893- I 894.

Trel scoale primare urbane de baetl, Ele au fost populate in 1890-9 I de 724 clevf ~i infiintate : No. I, la 1839, No. 2 la 1859 sl NO.3 la 1870.

Doua scoale primare de fete.

Ail fost freeuentate in anul scolar 1890-91 de 388 eleve ~i intiintate : No. I la 1858 ~i No.2 la 1870.

Doua scoale private," una de baetf sl alta de fete.

Afara de acestea, comunitatile catolice si armene ali cite o scoala mixta, iar Izraelitif all 7 scoale, numite belferiT. Evreii all vrut sa fad. pe scama lor o scoala profesionala de fete, dar din lips" de mijloace, all facut nurnaf 0 scoala prirnara de fete pe strada Rusuioc, unde se invata, pe I1ng;l limba rornina ~i eea germ ana. Se mal invata :;;i religiunea mozaica.

In orasul Bacau se afla doua tipogratiT: Tautu ~i Margulius, 5 lihrarif ~i I litografie.

."'·tabililllt'llte sanitare. Spitale se gasesc doua : a) Spitalul Pavel ~i Ana Christea, eu 42 paturi, intretlnut din fondurile donatorilor al carer nurne it poarta sl dintr'o subventie anuala, acordata de cornuna. De la 1 Oetombrie 1891 pana la 1 Oetombrie 18)2, s'au cautat in aeest spital 596 b trbatl ~i 377 femcT. b) Un spital izraelit cu 11 paturf, asezat intr'un local bun.

In tot orasul sunt doua farmaciI.

Industria. Stabilimcntele industriale sunt: 0 rnoara sistematica a d-Iu! Cristea, eu turbina, fosta moara Meleca ~i 2 aite mort de apa ; 0 fabrica de cherestea Tenof & C-nie, care se aprovizioneaza din padurile judetelor Neamtu ~i Sueeava, cu lemn de brad, transportat pe plute pina in Bacau ; 0 sapunerie ; 0 fabrlca de apa gazoasa ; o fabrica de luminarl de sell; 2 cararnldarit ; 4 t:lbacarii; 2 fabrici de postavurT groase (~aiac) ; 2 fabricf de oale de pamint.

Lemnaria se lucreaza mult in acest oras, Afara de boloboace,

se mal fabrica paturT, dulapurt, seaune sl mese, toate eu un material foarte bun ~i cu prcturl moderate. Asemenea, meseriasif orasulul se ocupa cu ciobotarie, eroitorie, confectiunf de eaeiule ~i de eojoace. Femeile tes in stative, (razboaie) matase, din care fac borangicul; pinza de bumbac, de in ~i de cinepa, precum ~i laicere (scoarte de lina).

Acest oras a particlpat eu 0- biecte fabricate intr'Insul !ji anume: vestminte brodate (suemane) si icoane de argint, la Expozitia din Paris, de la 1867.

In orasul Bacau sunt doua socictiitf eeonomice: .. Carpatlt», eu 97 membrii ~i eu un capital de 56252 leT ~i a «Functionarilor Publ'ct», Cll 56 membrll activi sl un capital de 16030 lef,

Anima/ell'. Dupa recensarnintul din 1890, se gasesc in orasul Bacau : vite bovine 784, porcl 100, cal 300, oJ 3 10 si capre 20. Pasunatul vitelor se face pc irnasul tirguluf ~i pe 10- eurile de pasune ale rnosiilor invecinate. Proprietarii vitelor platesc, pentru suhat, proprietarilor mosiilor vecine. Pentru indestularea publica s'au consumat, in anul 1892/93, 3617 vite bovine, 10923 miei, oi, eapre si 1739 poreT.

Comerciu], Comerciul este cIestul de insernnat ~i se face mar eu searna prin importarea obiectelor de imbracaminte, marc parte de proveninta austroungara ; apoT fierarle, alarnarle, sticlarie, etc. Sunt doua til guri (iarmaroaee) anuale : la 29 Iunie sl la 29 August. Ele se tin in partea estlca a orasului; sunt sl doua saptaminalc :

Joia si Dumincca. Pe plata de pc soseaua Bacau-Ocna se desfac lemne de foe :;;i finete, precum si linga biserica catolica. Se numara 35 debltantl de tu-

Digitized by Coogle

BACAD

lR2 BAclO

--------~~--------------------------------------

tun ale carer dughene sunt in acelasl timp si circlurne,

Budgt'ful. In anul 1891-92, budgetul ordinar al cornunel a fost de 376116 leT 74 bani la veniturI ~i de 370072 leT 05 banI la cheltueli. Budgetul drumurilor avea 21200 lei la veniturT si 21 175 lei la cheltueli.

Proprietatea. - Suprafata 0- rasuluf Bacau, fAra de a se socoti tarlna imprejmultoare sl considerindu-se ca Iirnlta a orasulul, despre apus, reteaua princlpala a caet ferate, lncepind de la soseaua Bacau-Ocna pan a la piriul Negelul sl inainte pe aeest pirlu si pe loeul poster vecht pana in Girla-Morllor, este de 34260.24 hectare.

La finele anuluf 1891, cornuna avea urrnatoarea avere lmobila : primarla, 4 localuri de scoll primare, 0 casa Iinga scoala No. I de fete, un abator, 0 gradina publica, un eimitir, 0 plata de tirg de vite, locul eu fabriea de cherestea Tenof, 0 pravalie in strada Tavernilor, 0 plata de victualil, 0 plata deschisa ling-a cea de victualil, mal multe 10- curi virane in plata zisa veche, locurile eu grajdul cailor COl1lUnali sl pentru depozit de furaglu, casele foaste Sion-Mavromati, 3 localuri de garda de bariera, tarina ClI paminturile de hrana si doua imasuri.

Parte din tcritoriul orasulul ~i anume coltul sud-estic, cu 364 case, cuprinde locurf situate pc 111 l!;'ia statuluf Letca, unde proprictarii platesc cmbatic; iar rcstul este loc g.)spod (domnesc).

Pc la anul 1823, veniturilc tlrgulur, fiind raLl administrate ~i nelndestul<Uoare pentru lntre~inerca ora~ulur, tirgove~iT ali rcciamat Domnitorului Ion Sandu Sturdza, care printr'un hrisov din 23 Julie J 823, a alcatuit II

noua asezare de venit, In care se poate vedea felul cum s'a regulat atuncl proprietatea In acest oras :

.Cu mila lui Dumnczeti, :Soi loan Sandu Sturdza, Vocvod Domn Tarei Moldovei. Se face ~tire eu acest hrisov al Domnief mele, ea tnfiipi~illdu-se inaintea Domnicf noastre toata obstia locuitorilor tirgoveli din tirgul Bacauluf cu jalba asupra alciituiref, ca dupa cere rea Dvlor-Sale Boierilor de acolo, s'a fost fiicut de ora~ un venit obstesc tlrgului acestuia, 5pre a so Inlesni in eels de ob~tcasdi trebuinla a tirgului, care alcatuire s'a intarit ~i prin Domnescul Hrisovul nostru co s'au dat in luna treClltii Martie a anului acesta 1823, ne-aii anltat ea aceea a~czarc de venit nefiind alcatuita prin ~tirca ~i obsteasca invoire a tlrgovc\ilor ~i nicf cu chibzuirea ace cuvilncioasa dupa starea accstuf tlrg, Ie cade cu multa greutate ~i cu asuprirea ce mal simtitoarc pentru unif, fiicind rugamillte ca sa ne milostivim Dornnia-me, ~i ill locul ace] a.~czascrr, sa lntarirn acestui tirg altii alciituire de venit, care este eu primirea tuturor locuitorilor tirgovell ~i cu toata obsteasca mulramire,

iJrept aceea Domnia-me lucretiuztudu-ne a.,upra adcvsrului aratiirilor ace-tora a jaluitorilor ~i insu~r voiuta uoastra fiind ca o asemenea alcatuire de venit obstesc al tlrgului sa fie in cit se poate mai chibzuita dupa starea acestui tlrg ~i cu ob-tcasca multamire a tlrgovetilor. latii prin acest al nostru 1 )()mllesc Hrisov lutocmaf dupa cercrea lor, care 0 am gasit ~i nof intru tot drcapta, ~i cu cuviillla, hotarlrn ~i, ill locul eei mai din naiute a~eziiri de cutic, cuprillsa priu Hrisovul uo-tru de mai sus pomenit, care prin acesta 11 nusiim ~i-I ohorim cu totul dill fiinlii, lcgiuim tirgulul acesta pomenit Bacaji, alcatulrea aceasta mai jos insemnatii de cutie ~i de venit al ob-tie] tirgului, adccii :

I. Mahalitul tlrgului, care sa-l ia dupa rinduiala aceea ce se urmeaza ~i pc la alte lirgurl, sau vinzindu-se CII anul, sau ill credilila diutindu-se.

2. Cularitul tirgului ,a fie iarii~i \'ellit al cutici ~i de la tot rachiul, holerea sau vinul cc se va vinde sau Ctt vurta sau pc la eri~me ~i pc la dugheni, ,a ia clitia dte zeee paralc de tot ,,'bill ciud SC va masura, ncavilld voie vinzatorH de a masura vasele precum nid insu~i' crt~mariI Ja diutarea socotelelor eu apa sau alt-fd, de cit nllmai eu eolu!.

3. Cas'lpia tirgulu; sa dec_pc tot anul

cite cincf-zecf lei venit la eutia tirgulu!, macar ori-cine ar fi pitorii easapiei, afara de ceca ce s'a obicinuit a se da la ispra vnicie.

4. Strainii ce vin cu marfurl de Ie vind in tlrg la iarmaroaee \,i la zilele de t1rg, sa dee la cutie cite dof lei de un car, ~i cite un leu de 0 diru? cu marfii, ori de ce nape ar fi,

S. Cei ce vor cumpara acareturf de vecf in tlrgul acosta, or! ~i cine ar fi, sa dee la cutie cite doi Ief la slltl\. pe toata suma prctuluf cit va cuprinde cumparatura.

6. Cef ce vor stringe perje de velnipi pcntru Ilegupitorie, sa dec cite zece parale de toata mierta la cutia ttrgului, afarli pc acef cc vor stringe pentru trebuinta numaf a caselor lor, care nu au sa se supuna CC aceast8. plata,

7. Orf-ce strain va veni ca sa deschida dughiana nOlla in tirg, pentru orfce fel de ale~veri~, afara de tirgovepi ace] vechf, sa dee la cutic zece lei, clnd va deschlde dughiana, iar in urma IIU are sa se mar supuna eu aceastii plata.

8. Cei ee vor voi a prinde vre UII loc din noii din locul tirgului, care IIU vor fi nicf cu 0 pricina sa se invoia."ca rna! inti! cu epitropii cutief a tirgulul pentru a plati un bezman hotiirit la eutie, ~i apof sa aiba voie a prinde locul ~i a face biuea pc dinsul.

9. Ccf ce se vor rtndul cu \idulc de la Ispravniclc ill ecrcetarea negutitorllor pcntru pricini de socotelf sail pentru preleluire de venit ~i alte lucrurf, sa dec la cutie dof lei de va fi pricina mica, iar de pricinf maf mari sa dec ~i paua la cincf lei de 0 pricinii.

10 •. Din piarul tirgulul sa is eutia venit de la tOli acef ee vin eu marfurf ~i orf-ce alte lucrurf de vinzare citc ciucf parale de to' carul, iar dipitanul Ispravuieiei, vame-ii sau alii! din zapci] ispravnicief sa IIU ia nimica de la nimeIlea ca !ia Iipscasca jafurile.

1 I. Straini! ce JIll vor prinde ca ~i cef-I'altf locuitorf tirgl1vell la havalelclc ~i cheltuelele tirgulnl, sa nu fie volllicl a intra ea sa-~i faca aratllra in p.rina pc locul tirguluI; ~i in I.trina ~a nu so. illtinda nimellea mal mult cu inchidcrc de loe, Ctl pe elt este astizi larina sa tiC illsemlleze Cll pietre statornicc de hotara, pen tru ca sa ri1.mie de-a pururea sloboda sprc hrana locuitorilor tirgului.

12. TOli eel ce vor lua lemne de foc din padurc de pe mo~ia tirgulni sa dec cite zcce parale de tot carul la cutil! tirgului, afara i110a de loclIitorii tlrgovetl' cart n'au ,ii sc supuna Cll aeeasta plata-

Digitized by Coogle

HAcAU 183 BACAU

--------------------------------------------------------------------------

13. Nimenea de aii"inaintc sa nu fie volnic a mal da cui va loc dill locul tlrgului, ce se aria slobod, Cari ~tirea Epitropilor cutief ~i a toata obstea tirgoveIilor, iar acel ce s'ar tmputernlcl de sine Intr' 0 urmare ca aceasta, ori cine ar Ii, sa se supuna a da ~traC, una suta lef 111. entia ttrguluf ~i locul sa se ia iaril~i ob~tesc.

Acestea sunt veuiturile ~i privilegiile care ,c lcgiuiesc tirgului acestuia 11.1 Bacaului, ca sa le aiba de-a pururea ncsmintitc ~i nestramutate I ~i obstia tlrgovelilor, alcglnd epitropi pc cine vor socoti, oamcni de buna l11~ckgcrc, ~i ell [rica lui Dumuezuii , ace] epitropi sa fie ill"arcillali cu liucrea cutiei sub pecetea tirgului ~i cu ,tringcrca tuturur acestor venitur] numai 111. cut ie, prccum ~i cu chcltuirca dill venitul cutiei, care an, ~a .c Caca numai peutru trebuiuti ob~tc~ti tlrgulul ~i mal cu de adiusul peutru 11.1- catuire de u ~c"ala ob~tea"ca a tlrgului, 111 cit s'ar putea mal 111cuviilliata sprc 1l1va\itura copiilor tlrgovetllor, fara uicl o plata de 111. sine, peutru ca sa se IulC:;IWa.';Ca ill acest chip )'i eel mai ~arae] lutru c1~tigarc de luvataturf, iar mal prisosiud ceva Ja cutic, afara de trebuinla ~coalci, accea sa se lutrebuiuteze ~i III alte chcltucli de trebuill{3. ~i de navalelele tirguiul ~i a mo~iei tlrgului; datori fiiud cpitrupii a da seama pc tot auul de veuitul cutief ce se va strluge ~i de chcltuelile facute, carl pururea ail ,a urmeze dupa vointa ~i dupa cca mai ob~teasca primite a tlrguvclilor ~i acea suma cercetiud-o obstia sa 0 ~i isciiIeasca de va fi buna ~i Cara pricina \,i sa se dea iara.~i cpitropilur ca sa se puc in pil.strare 111. cpitropia cutiel. Spre 11.ceasta dar s'a dat acest 11.1 nostru Domncsc hrisov, Illtiirit cu a uoa,;tra DomIlCa5Ca iscalitura ~i peccte, ca sa st"a de II. pururea In mlna tlrgovcplor ca 0 illtaritura statoruica ~i 111 veei nesmintita a<;upra Icgiuirci ace.tor de mal sus illsemnatc ob~tc~ti vcniturl ~i priviJegil a tirgulul, poftind ~i pc lumillapi Dom"l, frali! Jlo~tri, carl dill pcouia ccreasdi ,<, vor orllldui 111 urma noa.,tra, ubl:iduitori piimintului acesta, nu numai sa IIU stramute sali smintcasca, ceva din ace,te hutiirite, ci mai virtos, ca pentru 0 ob~tea,ca trebuinla, sa adauge eelc cc Be vor mai gibi dc cuviilliil pelltru a Dumuiilor sale, In veel ncsfir~ita lauda ~i Ccricita pomcnirc.

S'aii serb la scauuul Domllici mele In ora~ul III.~i, ll1tru cea d'lntliii i)omnic a lIuastra la Moldova, ill allul 11.1 doilea, 111. leatul 1823, lulie 23.

IscalilI: NOl loan Sandu Sturdza Vuevod. Spre neschimbare, N. Dumitra.~cu •.

(L. S.)

Ne urmindu-se insa intru toate dizpozitiunile acestul hrisov, sau dupa cum se exprima jurnalul din 22 Maiu 1840 al boerilor, negutatorilor sl cea-lalta obstle: 'f. ••• nepazindu-se buna-cuviinta ~i facindu-se jignire celor spre folos totimef proprietari localnici, s'a incheiat numitul jurnal, prin care se institue anume persoane ca sa privegheze la apararea totlmef proprietarilor ~i illdreptarea celor de cuviinta- :

e Auul 1840. Luna :'[11.1 22. Iloierif, Negutatori] ~i cealanta oh-tie, acer cc lie anum localnici 'I'Irguluf Bacilli ,i avem lusu-Irlle ~i dritutilc proprietiilii mo;id pomeuitului tirg, in privire luiud ccle palla acum urmate rluduielir, lntru toate dreptatile acestef proprictalI, nep"7.illdu-se buna cuviiutii, s'aii racut jiguire celor spre folos totimef proprietarl localuicf, car' mal din urma nefacinduse trebuiucioasa stavilarisire, dupa tmprejurarf aii sporit jignire luclt s'a racut nesuferlta : decf dupa dreptatlle de proprlctarf, precum suntem am cautat a ne aduna uuil cu al!i' ~i a ne conglasui spre pUllcrc 111. calc de a tntimpina rclcle vatamar, a proprictarei, stavilindu-le Intru toatc ce ar putea sa maT aduca jignire ~i a face indrcptiirl nccuviinlcior urmate palla aCllm.

A~a intrullindn-nc ~i :-.iOcotilldu-llC en de-amarulltul pClltru toate citll trcbuin\l eer a-;I avea a lor r"gularisire ~i buna orinduiala, statomicitii pc yiitorime spre curmare a tot felul de catahrisuri, carc palla acum s'aii facut de catre ace! rali inara\'ili in dreptalile prnprictapl, iutr'" unire cu !o!i, am alcatuit urmatoarele:

I. Am ales dOl dilltre Hoierl ~i dOl dintrc lIegulitori, sub lIumire de ocrotitori drepta!ilor proprietiilcl, pe illig;;' care vor fi do, ~i din cealantii oJ" tic, su pu~I ocrotitorilor spre lucrarea celor de trc~uillia la apararea dreptalilor tOiimd proprictarilor ~i Il1dreptatea celor de cuviillla.

2. l'elltru ca la celc mal multe lucriirl cc cere trebuinla a sa\'ir~i d"mni'i oerotitori, cste de cuviin{a de a "e conglasui mai cu mult, spre a sc urma toate cu 11'.:111 orhdul:ll~ ~i te,nclnlcie, care 0 1\-

seme nea aduuare de deoscbite madular}, este cu ueortnduiala de a se face cu care cum se va gasi, ce am socotit de cuvUntil s.~a adica, sa so aleaga ca Ili~te deputan de catre totimea boerllor ~aso dintre dumnealor, ~i de catre totimea negulitorilor ~il.se dintre 01, precum ~i de catre cealalltii obstie proprietarf iara~T diutre ci ~iise, de a caror ale-I uume incheiuduse jurual sub a noastre iscalitur i se va pastra 111. dumnealor ocrotitorif, dupa care orf la ce trebuiuta vor avea a conglii,ui, Ii se va face cunoscut ~i se \' or aduna fara a da sminteala lucrarel cu ncaduuarea 111. vremca ceruta. Il1sa clud de 111. intimplare nu "0 vor alia tUll ca sa s" aduue , atuncf lucrarea ~e poate face ~i uumui cu jumatate dill numarul ale-ilor, fiind acc-tia orf ~i dill care treapta, dar mal cu puriu IIU. Tot acesti ale~i fiind complectul lutrcg, adica eel purin pan a la jumatate au sa tnchele ~i seama cuticl Domuilor ocrotitorl 111. lmplinirea fic~tecaruia an, ~i ~a cu aceastii rillduiaia vor putea fi ~i toate lucrarile 1 'omnilnr ocrotitorf Cara banuiala despre vre - o parte.

3. Dumncalor Ucrutiturii, vor race patru Cor.dici, ~i anume : L'na peutru regularisirea locurilor din tirg sprc' curmarca catahriselor de lmprcsurare ; a doua Condica peutru regularisirea Iocurilor de hrana diu \!Lrilla ; a treia Condica PCIltru veniturlle ce se vor strlnge dill cele hariizitc prlu luminatul Hrisov-gnspod, din anul 1823, precum ~i acele ce se vor mai scoate de catre Dumuealor 0- crotitorii, impreunii cu ale sale miidlllar! a mal fi de cuviinla sa se aduuc ill fulosul cutiel spre illtlmpillarca cheltudelor trcbuitoarc pentru lucrarilc temeillicilor imbunatiiliri a proprietiilci ; ~i al patrulea: Condic:i pelltru toate cheltuielele ce se yor face dill cutia tlrguluI, pentru care au D-Ior ucrotitoril ~ii dea sllma curata pe fie-care an, fiind toate aceste condici ~nuruitc ~i legate bine ~i pecetluite cu pccctea Isprav"idei ~i a Eforiei ~i a bocrilor dill rnaduiarl ce vor voi sa puc pece~lc lor, Ciicindu-se cOlldicile cu chcltuiala din cutie; ascmellea ~i osebitii hlrtie, cerBeala c1tii va merge In lucranlc l11sarcinatelor Domllilor ocrotitOrl, tot din cutie are sa fie.

4. Illcheilldu-,e sam a Ocrutitorilor ~i trecllld banii peste cheltuiele urmate ill alml acela, pentru acel prisos se va socutl de adullarca legiuita mal sus, ~i se va hotari salt sa sc 11ltrcbuillieze ill ceva sa.u sa stec de rClCn.'a paua cilld :o;c ,"ur mal aduna ~i atil","l cu j"trullirca su-

Digitized by Coogle

BACAL- 184

-~----------------------------~~------------------------------------

DACXl;

cotintei, sa se hotiirasca ce sa se faca eu acef bani pcntru folosul obstei, in~elcglndu-se 10. debatatic ~i cu cuprinderea hrisovului din anul 1823.

5. Locurile din t1rg ~i mahalalelc se vor regularisi lntru acelas] chip, adcca pc tOIl acei ce vor avea locurl cu binale din lnvechime ~i pana la trecutul an 1823 facute, se vor margini Intru aceeasI co se vor fi glisind stapluindu-lc, daeli insa nu sc va atinge prin pa~irca hotarelor cuprinzatoure prin documcuturf de schimosire lnfrumuseteref tirgului, strlmtorind ulitile cu cupriuderc de mai mult loc, cad aceasta e in dreptatea Eforici de a rcgularisi ~i pcutru inaiute a privcghia, ~i masurlndu-li-sc, cu stinjinul g,"spod, so vor trccc In COIIdicii SUDla stlujluilor fie;,tc-ciirllia loc, pc numele proprietarului sau, dindu-i-se ~i document de catra d-lor Ocrotitorii.

Iar pcntru locurile date de tirg fara bani, acelea care ll'au hinale pe dlusele ~i date in vrcmea sus "i;a paHala 1823. flind-ca a uuor de asemcuca lccuri, proprietarii nu sc glisesc locuind in acest tirg, dar macar ~i acelor cc sc gasesc locui nd aice, pcntru ca poate sa Ie r. \iind spre splculatie particularnice, iar nu pentru neaparata lor tTl:buin\a, vor socoti d-lor ocrotitorii [mpreunii cu osebitele alcse madular] ~i vor pune la calc ce trebuie a regularisi pcntru ascmenca spre maf buuul Iolos al cbsticl.

6. l'entru locurile acele care de 10. 1 823 ~i incuace pina acum, fiiHd-ca toate acele locuri ,'au dat cu catahrisis de catra ace! rau inur1h'ili, ealcll1d legiuirile Unmllescului I-lriso,' din 1823, lulie 23, care de 10. sille lulnd illsu~ire de Epitropi, I'ail imparlit prill feluri de ru~ferturl ~i cui au avut drepturl de a i sc da loc ~i CUI n'au ayut drept; pe linga aceste apoi Ie-au dat ~i elt IIU Ii-au eazut pentru facerea ~ezarel ullui locuit.'r dlnd pelltru UII loc, in care ar incapc trei ~i palru a~ezari, cu a carora rca urmare s'aii mal Inc hi; ~i un pUiill ima~ ce mal ramagese dcspre Bistrila pentru trcbuinia ob~tici. Iutru acesta facind d-Ior Ocrotitorii patrulll.atoare cercetare tuturor acclora, care aiUIIJ.u-se cu .l..-emenea locuri, de catra cille Ii s'a dat ~i cc ru~fcturr au pliitit, ~i dC5lu~illd a~ devarul pentru cite loeurl sc vor g,isi prillse ~i date \lllOra ~i altora, fiira a avea datiitorii illsu~irile legilor dill Domncscul I1risuv, ~i primitorii de implinitori celor eupril",e prin cl. Vor face UII iz,'"d lamuritor de dataturi ee ~'aii luat nedrcapti insu~ire ca sa harazcasca 10- curi, de primitoriI locurilor. de cati-

mea mlirimei ~i de suma priimitii ru~fert ~i sa faea chemare mlidularilor eu zi hotirita ~i precum s'a vorbit mal sus ca eel mal putin sa fie la acea adunare sa luchcic jurnal ~i sa iscalcascd fiestc .. care intr'Insul, ~i sa se puc acel izvod pc masa acef presus viitoare zi ca sa se debitorlsasca ~i sa se ia In judecata to ate catahrisurile urmate cu darea 0.color locuri ~i pentru dovcditcle Iuiiturf ru-fert, luchcindu-se jurual se vor lmplini de ocrotitori prin ispriivnicie de la cutcziitor] ~i se "or treco ill coudiea 0.dunarel' folosurilor proprletatif , tot 0- dati se va lmplini ~i cite una suti lei ~traf Icgiuit prin Hrisov, Iar cu acef care li s'aii dat locurile, se va urma a, a adicii acelor de au avut drcpt a li se da loe de a~czarcJ sa Ii so dec, socotindu-se de complctul madularilor cc sc va cuveui, pliitind acum priimitorul 10- culul bczrnan cc sc lcgiuicste prin hri"'V ill Iolosul cutief tirgului, I,,,,a 1111- mai acum odata peutru tot-dauna, iar IlU ~i lnaiutc, socotindu-se aceasta ca un filutim dar IIU bezmliluire, 1n,;a numal cit loe se va cuveni, pc care i se va do. ~i document de d-lor OcrotiturH, trcciudu-I ill coudica, dar prisosul yo. ramille 111 folosul obstici sprc larglmea Imasului, ~aii sc va da altora ce li se \"0. cuveui cu folosul cutief ; iar clt PCIltru acci care nu vor ave a ill-;ll~iri de a Ii sc da lucurl, ~i se vor gibi ca Ii-ali dat acde macar ~i cu bin ale, de ar f. toatc .';a "c ia ill folosul ob~tid tlrgulul cc arc dritnl propri~talii, cu care d-Iur Ocrutitori' \'<)[ pui urmarea sus zi"ii, pelltru prb(birile din locurilc acdum ce Ii sJa" CUYCllit a Ii se lia ~i ullii ea a .. cc~tia, care fad a IIU av"a drept de propril'tari, .~i prill IIcdr"ptatc ,'ati silit a-~r ci~tiga locllrl, pc C.lrc ~i-au fiicut ~i binale, fiind-cit aed" to ate sa iail In rolosul ob,tici proprictarilur, d i~1 vur cauta url-ce pretclI\io yor a\'~a ell acd ee Ie au dat lucurile cu IIccrL'dillja, ,i d,itlitorul loculu' se va ~trafui potri\"it cu cuprillderea Hriso\"ulnl.

i. Ttlt locul de luana ec csto in larina tirgnlui, se va ma"ura eu lngillcr' 111 primavara ~i vara. acca~ta, care sc ya ~i imparli h)calHicilor proprietarl de catr" Inginer in cuprillsul vidoma~tiei co d-Ior Ocrotitorii vor do., la a caria luerare oh~tia tlrgului proprictarii cste datoarc a do. din inceput ~i palla la ispravire a tot lucrul illgincrcsc lOamellil trebuincio~l, rara \"[e-o ccrer<! de plata de la cutie, dccit IIumai illgillcrulu! i ,e va plati dupa tocmeala ee va avea. Se face ~tiut ~i accasta, cii inginerul arc

sa Imparti locul de hralla tn parlile, adica dlud un rind de bucall din locul mai bun ~i aualoghicos, dupl hunjitatea ~i rautatca pamintulur ~i sa dee ~i din locul eel prost,

8. In lucrarea vidomasticl vor cerceta dolor Ocrotitorii cu patrunaime pc tOil localnicil tlrgove~i; tiltH pentru in;;u~irilc proprictiitcf de i sc eu vine a avca loc de hrana ~i apof fiiclnd un isvod de numcle acelor ~i cltimca cit ,;" eu ville fie7te-caruia, 10. pre,;u;; viitoarea 1.i a madularilor se va pune pc ma.,a spre a SI! dcbatarisi, co. dupa aceste potrivit sa Ii se dee ~i Iucmrilc de hrana, lacindu-se tot chipul de silinle, ca dc sc va putea :;9. mal ramiic ~i CCV3 ima~. ca sa Iipscasca tot felul de striglirl, ~i a~a se va trece In coudica, dupii care d-lor Ocrotitoril vor sloboz.i ~i pdule fie-tc-caruia pc numelc sau de suma priijinilor ce i s'a dat pana la cea mal de pc urma ob-tie propeietarf , ea dupa acele lidulc 5a-~1 stapiueascd locurile de hrana fiestc-carc, fllrii insa a-I putea diinui sai"i vlnde ; caei' care va cutcza illtru ascmeuea, locul i se va lua ill folosul oh~tid ~i unul ca accla nici odinioara nu va mal putca ci~tiga 0 a-cmcnea dreptate.

Jar pentru ace! care, dill tntlmplarc, s'ar departa de aice dill tlrg cu locuiutn, IIU vor mai putea avea dreptate sa stapillcasca locul dc hrana, ci va rlimine ill folusul ub;tiei, care afara uumal cilld locuitorlll va inchiria casele, care se ror illlocui de inchirie\!, soeotindu-se ca ni;te lucuitori, sunt in dreptate a st.~pini paminturilc ee ,'a avea inchiriitorul, daca 111';[\ 11 va da, deeit numai atunci :;c yo. lua in folosul cutiei, ~i rna. cu dilladilbul a ob;tiei, adica: c1nd oarccare boier, dill imprcjurarl pClltru indelullgat vremelnice~te. "au pentm mal pUiin, p",'a;uit de 'mprejurari, ,ar duee la "rc-un loc ~i ca,ele le-ar inehiria de Judccatorie, I,;praYnicie, ~coala si alte a~CmeIH\ atunci locurilc de hmlla accia ca,c, ,'or ramille In folosul ob;tiel palla la lnto_:.rcerc, adcca: sa sc la~c pcutru ima~, mij!odll" Ocrotiturilillchipuirc prill :,chhubarc vrcmcll1icea.o;,di. ell ~a sc aHitureze de ima~ la,at pentru vitele ob~ticl tlrgului. A"cmcnc ~i pcntru cel ec ,c vor saylr~i din viap lara a Ie riimillC adcvarail elironomi, atullci iara, i loeurilc de hraun, cc vor fi avut, vor ramine til folo~ul ob~tici, 11"."3, toatc ni~tc asemenc locurl p:btrilldu-Ic d-Ior ocrotitUrl cn dupa \'femc ,ii ;;e poatiJ. lntirapilla dilltr'illsele lil).;a la care ar cere trebuill\a <Iup" "rcptate a i sc da.

Digitized by Coogle

RAC.U;

9. Clnd oare-care din locuitori, din binalc lucuitoa.rc ~i nu splculatoare, precum de pilda crlsme, hanurl, dughcne ~i altc asemenea sc vor vinde de vecf, dupa trebuinra ce-I va Indemna, atune] acea binea. locuitoare, da.ca se va locui de cumpiiriitor, vor avea drcpta.te a line ~i locurile de brana ce va fi avind vluzatorul, peste 10 aJli daca va fi strain venit din alt ora~ sail sat ~i de va Ii cre-tin, (iar liind de aWi natie ~i sudit nu va putea intra in locurile de hraua), dar pine. la vremea dc 10 aui locurile vor rimine tn folosul ob-tiel ; iar liind cumpiiratorul vcchiti tirgoval de 10 lUli san mai iuvcchit, atunci va. trage ~i 10- curile vlnzatorilor, daca insa nu va ave alte locurf de hrana dc mai Inainte, dar avlnd asemene loc de brana, nu va mai pute cere alt loc, ~i cu a~a chip poate riimine proprietar cumparatorul, ~i vlnzatorul raminc stirpit de dreptali peutru tot-d'auna, iar la intlmpla.re de lnchiriat se va aplicarisi la punctul ma.i sus al S-lca.

10. Locul, ce se va pute opri pentru ima~, se va pastra tot intr' 0 ingriiditura cu cea-l'alta la.rina, in care cite 0 vitii saii mult doua, acele mal cu nevoc Irebuitoare pentru Indemluare ~i hranji a lie~te-ciiruia din locuitorii proprieta.ri, se va primi a se pii.~una, lnsa a localnicilor en pastor toe mit de obstie ; iar mai multo vite sa nu se ingaduiascii a se baga ill acest ima~ mar vlrtos 01, nicf pc eel dill afarii de ima~ nu vor Ii slobode a se pa~una, lnsa a localuicilor proprietarf slobozeuie 0 vor avea numai pc Heme panii clnd se vor da oile In stina, iar apof altora uicl lutr'o vremc JlU vor fi slobode a se pa;una, bcz de tref capre ce poate sa le aiha unif pcntru trchuin\a de cui'll ~i aceasta pentru ea sa se poatii Inlesni hra.na celor-l'alte dobitoace a proprietarilor.

1 J. Pentru ea proprietatea tirgului se giise~tc impresuratii de dtdi megie~itele mu~ii, Intrc care trebuill\a cere neaparat de a se scoa.te de suh Impre,urare la a ciiruia lucrarT, fara a nu Ii 1nadin~i vechili stiiruitori p1iJla in slir~it (nu puate Ii uimica adus 1ntm .adr~irc). De a.ceea d-Ior Ocrotitorii lmpreuna cu ale sale miidulari, vor soeoti a alcatui ui~te destoinici vcehilT de asemcnea trcaba, credincio~I, cinstilT ~i haruici ill lucriiri, carora plata aIciituirci ~i chcltueIile ce va. cere trebuinl& osehit a ,e maT face, se vor da din cutia tlrgului.

12. Uii Ia. ce lucra.re va cere trc.buinia a so &duna ale ~ale maduliiri, se tn\eJegc ca dupa forma mai sus itisa, ~c

IR5

-------- -----------

BACAU

------

va isciili de tOli clti se vor &duna in a.cea zi presus fiitoare ~i dupa congliisuirca ce va urma in totimea adunaref a.lese cu d-lor Ucrotitorii, daca nu va Ii un ire In In\clegcre ~i socotintf ~i vor Ii dezbinarf, atunci socotintele se vor da

'In judecata ~i glasurile covlrsitoarc adeverite prin iscallturile presus liitorilor acelci z ile, va ramlne temci Inca ~i de la se PUIIC in lucrare, iar pcntru eell'alli I~i va da socotinta pe cue s'a lntemeiat de nu s'a unit, ~i a~a pc acele jurnalur'i, care se vor piistra. cuprinderel lor lara abatere 1ntru cit do putiu, Intelegludu-se dar ma] lamurit ea accste aduuar] ~i conglasuirf, n'aii sa privcasca catrl alta, de cit numaf dtdi a.pararea dreptatilor proprietatef spre a.Jc [mbunatiiti Intru toate,

A~a dar aceste liind socotiutele noastre ce 5C cuprind In aratatele 12 puncturi, 'prc curmarea a. tot felul de catahrisuri, care palla acum a unna.t lndreptatile proprietatei, ~i spre a se lmbunatiip Intru toate catrii care prive :tc buna punere la cale a. unef proprivtutf de mal multf proprietarl, precum ~i a. dreptadlor proprietarilor ei, tncheiam acest jurnal sub a noastre iscaliturf, punere de degete ~i pecerl, pe temeiul carora se vor pazi nestramutate toate cupriudcrile lui atlt acum precum ~i In viitorime, spre odihna localnicilor proprieta.ri ~i nejignlrea dreptatilor proprietatef.

Urmcaza 46 iscalituri ~i 10 punerf de dcgete.

Adeverite de Eforia orasulul Ilac .• ii, No. 374, la 1 Iulie 1840"

Istoricul orafulul. In privlnta punerei inceputulul tirgulul sunt mal multe legende, insa lipsesc cu totul date sigure si docu mente pozitive. Dintre legende vorn alege pe cea care pare a explica de odata, atit funda~iunea originarA a tirgulur, cit :;;i numele de Bacau. Aceasta este ~i cea mar acreditata printre bAtrinii din tirg !;Ii mar cu seama printre Ciang:1ii (Vnguril) carr populeaza sate intregi tn acest judet. Doua din aceste sate, Calugara-Mare ~i Liuzi-Calugara sunt chiar la poarta ora~ului. Dintre ace~ti CiangelI unii pretind, cel In documente vechI de ale p:imlnturilor lor S'ar fi vor-

bind ehiar de un oare-care Bako, ungur din Calugara, care a pus sl inceputul !;li a dat si numele sM tirgulul Bacau. lata cum spun ei, dl-!;ll amintesc din batrinf :

-Un oare-care ungur, din Calugara de loc, avea paminturl pAna in apa Bistrltel, adica!;li pe acolo pe unde azl e orasul ; fiind dinsul un mare tilhar, a fugit in V ngaria, unde a fost prins sl condamnat la moarte. Precum se stie, pe atuncJ condamnatii nu eraa executatl, daca primeau sa fie cMau (aceasta si asta-zl se apllca in Rusia) un timp oare-care ; acesta primi si dupa expirarea termenulul, raminind liber, se Intoarse lar in Moldova la parninturile sale,

V ngureste ealau se chiama bako. Asa ca el cind venl sl deschise 0 crisma pe soseaua Romanulul, adica in capatul de sus al viitorului oras, toata lumea 0 cunoscu sub numele de crisma luI Balm. Crisma fiind pe drumul principal al Moldovel, numele el de Bako deveni foarte eunoscut, ea un punct insemnat pentru toata regiunea. Imprejurul el au lnceput a se vinde bucatf din paminturile lui Bako ; asa s'a lipit casa de casa, s'a lungit ulita, ~i s'au deschis altele, care toate au luat sl ele numele de Bako»,

Dupa legenda aceasta ar urrna, ca or~ul actual sa se fi intins treptat de la N. spre S., adica de prin mahalaua Romanulul, in josul apei; aceastii consecinta a legendel este verificata de fapt; In adevar, de cite ori se cearca sapAturl mai sel'ioase pentru vre-o constructiune In partea din sus a tirgulul, maItot-d'a-una se uii peste temelii, beciuri, adica unne de cladiri anterioare; din contra, aceasta nu se intlmpla nicJ 0

Digitized by Coogle

/;

BACAO

186

DACAl'

data cu partea din jos a orasulul, unde solul pare a fi lipsit de constructiunl vechi.

Acum doua sute de ani aproape, Dimitrie Cantemir ne povesteste, ca orasul era situat intr'o insula a riuluf Bistrita (cDescrierea Moldovel», traducerea romlna, tom. II, pag. 18); lucru ce a putut sa fie cu putin~ pe acele timpuri, cunoscindu-se de totI schirnbarlle capricioase ale cursu lui riulul,

Intru adeverirea acestei necunoscute mutarl a riulul, aducem urmatoarele : cA fost 0- biceiu ca sa alba Catolicii, 10- cui tori in Moldova, un episcop cu episcopia tn tirg la Bacau. Apa Blstritef a surpat biserica, si de atunci s'a mutat in tara leseasca, Acum episcopul Stanislas Iezerski, ce se nurneste al Bacaulut, venind si voind sa se aseze in tara, Voevodul i-a dat poslujnici de oameni strainl, pe care sa-I aseze in satul Trebes al Episcoplet, ce este la tirg la Bacau ; l-a mal dat Episcopiei ~i tot felul de alte scutirl». (Uricul luI Grigorie Ghica, dat in 1741).

Chiar astaz! partite marginase, de la estul si nordul podisului maT ridicat al tirguluI, sunt supuse la dese revarsarf ale riului Bistrita, cind vine mare, precum si ale celor doua piraie : Barnatul si N egelul. Pentru apararea aeesteI partf a orasulul, de desele revarsarf ale riulul, s'a inceput construirea unul dig (zagaz), care este pe jumatate neterminat.

Acest oras, din vechime, a fost seaunul uneT episcopit eatolice, cu titlul «Episcopus Bacovensis», creata in locul celel de la Siret in anul 1401, de catre papa Bonifacio IX-lea, avind 0 mosie si astazl, sub stapinirea embatieului. In secolul al XVIlea, aceasta episeopie fu unita

cu vieariatul apostolic din TaraRomineasca, sl titularul purta titlul «Eptscopus Argensis et Bacovensiss (e Alexandre le Bon», de Bengeseo, pag. 62).

Din eele precedente se vede, ea pe la jumatatea secolului trecut, Episcopia s'a mutat in PoIonia. (Melhisedec, «Papizmul ~i biserica ort. in reg. Rominiet», p. 17). Prin secolul al XVI-lea era la Bacau 0 manastire franciscana, care a fost dlstrusa de un foe.

In orasul Bacau, pe timpul lui Alexandru-cel-Bun (1401- 1433), care locuia adese-orl in acest tirg, trecea frontiera moldoveana, si aei se afla un stabiliment de varna, dlmpreuna eu cite unul la Trotus ~i la Taz- 1M. Postavurile de Orient, cu destlnatie pentru Brasov, se va-

. rnuiau la Bacau sl Trotus,

La 1422, Alexandru-cel-Bun a dat manastlrel Bistrita, judo Neamtu, vama de la Tazlau, care depindea de cea din Bacan ~i care probabil apartinea atunci aceleiasi manastirl, La 1456, Stefan-eel-Mare confirma posesiunea vamilor rnanastirel Bistrita.

Despre numele orasulul Bacau, despre Episcopia catolica dintr'insul si despre vama ce se afla acolo, trateaza ~i d. B. P. Hasdeu, in tom. III din «Etymologieum Magnum Romanla» , p. 2288-2294. Credem de mare interes a extrage si a decopia dintr'aeea erudita notlta, faptele urmatoare : In privinta numeluf, d. Hasdeu resplngind pentru dinsul 0 origina ungureasca, precum, bine inteles, sl ridicula lui derivatiune din numele zeulul Bacchus, pare a inclina catre 0 etimologie turanica, ce s'ar afla in relatiune cu oeuparea tinutului, ca si a intregeT Moldove, de Curnanl, mal inainte de al XII-lea secol.

D. Hasdeu vorbeste apol de-

spre Episeopia catolica din BacM, pentru care citeaza hrisoave de la Duca-Voda ~i de la Anton Ruset, precum ~i un pasagiu din Miron Costin, eu urmatorul cuprins: «Episeopul de Bacau are titlul: al bisericilor eatolice din toata tara Moldovii. Autoritatea lui se intlnde sl asupra Bugiaculuf, unde ·locuesc nu putinl Catolici, anume in Cetatea-Alba, in Tighina ~i in eele sapte sate hanestl». (Vezi lista Episcopilor catolici din Bacaa in:

Bence, «Milcovla», II, 24-35)· Tot asa de interesanta pentru treeutul orasuluf nostru este si descrierea lul, facuta la 1640, de episeopul italian Marco Bandini si tiparlta in Kurz's «Magazin., II, pagina 14: cOr~ul Bacaa a fost intr'o vreme resedinta Domnilor Moldovei, mal ales atuner cind traia Margareta, fiica Voevodului unguresc Stefan din Transilvania si prima sotie a lui Alexandru-Voda (t 1410, sub care Bacaul ajunsese la apogeul inflorlrel sale). Pe atuncf se inalta in partea sudica a orasuluf un palat domnesc, care acum zace in cenusa, Pozltiunea orasulul e cea mal desfatata, scaldat la rasarlt fiind de riul Bistrita, care se revarsa cu violenta din muntii Ardealulul, la miaza-zl privind ° intinsa clmpie acoperita cu dese sate rominesti ; des pre crivat pana la Carpatl avind vestita vale a Blstrltel, numlta ast-fel dupa riu, si in fine despre apus, la departare de 0 leghe, muntl ~i dealurT, intrerupte prin val, cale de trei zile pana la Transilvania. Aerul e eel mal sanatos ; padurl frumoase prin natura :;;i prin arta, stejari~e, fiare salbatice si pasari multime, riurf pline de pestl deliciosl necunoscutl in Italia, apol bel~ug de vite, de grine, de poame. unt ~i mlere»,

Digitized by Coogle

BACXO

--------

In fine, d. Hasdeu sc exprirna intr'ast-fel des pre varna Bacaulul: «In secolul XV, Bacaul mal avea inca 0 alta insemnatate, cea mal mare din punctul nostru de vedere, fiind-ca, dupa cum se vede, ea a lasat pAnA astAzY 0 urma in graill. Pana la anexarea catre Moldova la 1475 a distrietululPutnel (eLetopisets I, p. 128), Bacaul era oras de hotar despre Muntenia sl chiar despre Ardeal, Aci trebuia sa se vamuiasca marfurile. In tractatul comercial cu Polonia, din 1407, Alexandru - eel- Bun zice (<<Archiva Istoricas I, I, P: 131): a exportatiunll postavurilor la Ungurl si la Muntenl este sloboda ; anume pentru exportatiunea munteneasca se va plati in Suceava de la I grivna, 3 gr051, ~i apoJ la lntoarcerea din Valachia cu marfa de acolo, fie piper, fie linA, fie orf-ce, se va plAti tn BacM de la 12 cintare, I/! rubla de argint, .. :t sl maJ jos : «importatiunea cerel muntenestf sl brasovenestf e llbera, platlndu-se varna de Ia 0 peatra de ceara in Bacaa I gros ... l>

«Tot ast-fel suna tractatul comercial cu Polonia din 1434 de la Stefan Voda (Kalusznlacki: «Dokumenta Moldavsklo», Lwow, 1874, p. 25) $i de la Petru Voda din 1456 (ibid., p. 37). Despre depozitul rnarfurilor straine in BacM vorbeste un hrisov al luf Stefan-eel-Mare din 1460 (<<Arhiva Istoricas I, 2, p. 7): «Orf-care negutator va veni fie de orr unde, si-st va depune rnarfurlle in Bacau, sa dea calugAriior (de la Tazlau), vama cea mare de grivnA, iar de marfurile trecatoare sa se Jea dupa lege varna de car .... », adica 0 vamuire mare, dupa valoare si o vamuire mica, dupa greutate. Un alt hrisov de la Stefan-eelMare, din 1459 (<<Arh. Istor.» I,

187

I, p. I 14), ne arata in Bacau o autoritate judiciara, compusa din judecatorl (suditl), avind la dispozltiunea lor globnici sl slugi, agentt pentru executarea sentintelor. Din acea epoca s'a nascut si a ramas in graiul rominesc 0 Iocutlune proverblala foarte interesanta : "a·~i gasi Bacaul», pe care Cihac 0 traduce prin: etrouver son diable», sau «son bourreau», iar d. Saineanu, prin: «Selnen Melster findens .... «$r-a gAsit Bacaul» ... sl care vrea sa zica pur si simplu: a mers pana a dat de hotar, a ajuns la varna, a fost oprit si scotocit si a putut sa mearga mal nainte. Nascut in secolul XV, cind pe calatort, si mar ales pe negustorr, ii Ingrozeau cele doua vaml, «rnl-am gAsit Bacaul», este un adevarat monument istoric».

Reluind acum sirul evenimentelor istorice, al carer teatru a fost Bacau, vom aminti, ca la 1476, Bacaul d'irnpreuna cu alte orase a fost pustiit, dindu-i-se foe de Stefan-eel-Mare, In retragerea sa la Valea-Alba (RAzboieni) d'inaintea Turcilor (Gr. Tocilescu, «Istoria Romina», p. 68). Orasul Bacau, resedinta numal a tinutulul din vechime, ce-I purta numele, devine in secolul al XVII-lea, capitala a doua tinuturf alipite, al Bacaulul ~i al Trotusulul,

Printre faptele istorice petrecute aci, gasim urmatoarele : a) «Pe timpul luptelor inversunate pentru Domnie dintre Gheorghe-$tefan si Vaslle-Voda, acesta aflind despre uneItirile logofatuluI Gheorghe-Stefan si ca acesta s'a inteles cu Racotl $i cu Domnul Munteniei Matel-Voda, ca sa-l detroneze, trarnite pe Seculi ~i pe Iacomi, vatafr de aprozf si pe Alexandru Costin, eu carte dornneasca, sa cheme in data la Curte pe logofat.

BACEA

Acestia ajungind la BacAU sunt intimpinatl de strajile ungurestl, care-I ia la goana lmpusclndu-l cu pistoalele, - Iacomi. .. cade mort. (<<Letopisetul Moldoveh, t. I., p. 300). Iar tot in acel timp (1653) Gh. Stefan, cind plecase cu ajutorul lui Matei' Voda sa alunge din nou de pe tron pe Vaslle Lupu, se muta cu temelia oastel sale, de la Racaeiunl la Bacau, unde ii sosi ajutor de la Racoti II, pe Stefan Petki cu un corp de Transllvanenl». (<< Letopisetul Moldovei», t. I, pag. 318).

b) In anul 1712, in Bacan fu prins, de catre Vornicul Manolache Rosetti, fostul rege at Poloniel si rege at LotaringieT, Stanislav Leszynski (a caruia fiica a fost sotla lui Ludovic XV), care trecea drept ofiter din armata suedeza. EI a fost predat lui Neculae Mavrocordat, Dornnul Moldovei.

La Bacau s'a nascut ilustruI nostru poet Vasile Alexandri, In anul 1821, la 1 Iulie. Dupa toata probabilitatea, din aceste locuri a adunat el 0 buna parte din comoara de poeziI populare, ce ne-a dat,

Bacali, stati» de dr, d. f., judo Bacau, pl. Bistrita-d.j., comuna Bacan , pe linia Marasesti-Roman, pusa in circulatie la I Septembrie 1872. Se aflA intre statiile Valea-Seaca (10 kll.) ~i Fintinele (12.1 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului marl! de 160.77 m. VenituI acestef statil pe anul 1896 a fost de 758.319 I. 17 b.

Bacea, cdtun, In judo Olt, pendinte de com. Timpeni, situ at pe malul sting al DorofeiuluT, 3 kilo la N. de Tirnpeni, resedinta comuneT. Are 0 pop. de 700 loc., maioritate mosnent,

Digitized by Coogle

RACEA

Cel maf insemnat intre dlnsil e Dumitru Serbanescu, cu 100 h. arabile ~i 15 hect padure, ET poseda 200 boT, 170 vacJ, 150 car, 1700 oT, 150 porcl sl 2 rnagarY.

Aci se afHi 0 biserica cliidita la 1857 de Ion Brumusila si Dumitru Serbanescu. E deservita. de I preot si I cintaret, pliititT de locuitorI sl de com.

Se zice ca Bacea i~T trage numele de la un cioban, care avea 0 stina mare, asezata in . ace! loc, unde s'a format satul maT tirzlu.

Bacea, ptr. mic in judetul Olt, care se forrneaza pe teritoriul comuneT Timpenl, cat, Bacea, pI. Serbanesti, Curge de la E. catre V., prin mijlocul satuluT ~i se varsa in Dorofeiu pe stinga lui.

Bachii (La cul- ), lac, in com una N ehoiasul, cat. Basceni, judetul Buzan, pe muntele Dealul-Zmeului; are mult peste, mal cu seam a soreasca si purcol,

Bacin, lac, in piasa Sulina, judetul Tulcea, pe teritoriul comuriel urbane Chilla-Veche, in partea apusana a pla~ii si a comunel ; are 0 intindere de 30 hect.; este inconjurat cu stufisurf, ~i comunica prin mid girlite cu lacul Maxinca, si bratul Tatarul (0 derivatie a bratulul Chilla) de care e format in revarsarlle sale; pestele sM este putin cautat.

Bacin, lac, in judetul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul com. urbane Chilia - Veche, in partea S.-V. a plasi]' ~i a cornunef ; el este mal mult 0 continua tie a laculuf Costin, cu care comunica prin gitul Costinciuc; iar el formeaza la rindu-I lacul Pos-

IRS

BAClt7L-PO$TA

.-------~ ---------- ---------

tar sl Tlhac, din care pleaca girla Aliboea - Suhatul; comunidi si cu girla Iacob-Suhatul; suprafata este de 80 hect.; e inconjurat numaT cu stuf, peste bun sl in mare cantitate, fiind bine alirnentat de cele doua girle de mar sus.

Baciul san Baciul-de-Sus, cat. din com. Blejesti, pl. Glavaciocui, judo Vlasca, 0 mahala din acest catun este pe proprletatea d-luf Ap. Grajdanescu cu un venit anual de 10000 let,

In acest catun este 0 biserica cu hramul Sf. loan Botezatorul, cu un preot si 2 dascalr: depinde de parohia Baciul-Posta.

In acest catun este scoala cornunala sl prlmaria. Sunt case bune de locuit. OarneniT muncitorl. Este situat pe coastele apei GlavaciocuI.

Baciul, balta insemnata in piasa Medjidia, comuna Rasova, judo Constanta. Este situata in partea apusana a plasll i?i cea centrala a cornunel, intinzindu-se de la Moara-luf-Mamic, pana in dreptul ruinelor satulul Ghiol-Rasca, printre dealurile Gerrnelul sl Mustana la apus sl Dealul-Baciulul la rasarit. Are 0 lungime de 6 kil. pe 0 largirne maxima de '/2 kit. CU 0 suprafata de 1300 beet. Ea nu este de cit partea rasarlteana a maref baltf Alimon, cea apusana fiind balta Vederoasa, Este acoperlta in intregirne de stuf, care este foarte des. Valea Arabaji-Ceair se deschide in aceasta balta, impreuna cu valea Ceraclar prin partea sa de sud.

Baciul, bill de apa sarata, in j ud.

Prahova, ce izvorasc din minele de sare parasite. Sunt situate in centrul com. urbane Slanicul, plaiul Varbllaul, Apele apartin

statuluT si se arencleaza de Directiunea generala a monopoluluI statuluT. Sunt situate In regiunea unuf munte de sare, ce domina asupra vedereT SlaniculuT. Comunicatia la bar se face cu inlesnlre prin gara SlaniculuT.

Apele sunt sarate si mal contin iod in mare cantitate $i fier. Ele sunt bune pentru reumatism, boale de femel, de piele, scrofule ~i altele.

S'au facut analize calitative de mar multi medicT; insa nu s'au publicat pana acum.

Baile sunt administrate de d.

Ion T. Popescu, care Ie cauta in antrepriza, in asistenta d-lor dr. Margulius si Argesanu,

BaciuI, loc cu isuoare, pI. Tazlaul-d.j., com. Bratila, judetul Bacau, pe teritoriul satului Gura-Vaif, de unde obirseste piriul Gura-VaiI.

Baciul, munte, eomuna rur. Rucarul, plaiul Dimbovita, judetul Muscel,

Baciul, piidure, supusa regimulur silvlc, pe muntele cu acelasl nume, proprietatea d-luf Anastase sl a altora, pendinte de com. Rucarul, plaiul Dimbovita, judo Muscel, in intindere de 250hect., avind esenta dorninanta mollft. Etatea ei este intre 40-60 anl,

Se margineste la N. ~i V. eu Austro-Ungaria.

BaciuI, pida, com. Rucar, piasa Dimbovita, judo Museel.

Baciul, mic ptrill, afluent al Somuzulul-Mare, in com. Dolhasea, judo Suceava.

Baciul-Posta, edt, din cornuna Blejesti, pl. Glavaciocul, judetul Vlasca, situat pe proprietatea

Digitized by Coogle

IlACll'l.UI (DEALt'L-)

Neamtu !;li Blejesti, a fratilor Cvsi G. Olanescu. Are un venit anual de 50000 leI.

In acest catun, la 1864, s'a improprietarit 75 locultort, luind 295 hect. Pe aceasta proprletate este padurea Sinica in suprafata de 250 hect.

Inainte de a se face soseaua Bucurestl-Pltesti-Slatlna- Craiova si inainte de a se construi linia ferata Bucurestl-Vlrclorova era a 3-a posta sau statiune unde se schimbau calf de olac, ce faceau cursa Bucnresti-Craiova. Aceasta a facut sa-l se zica Baciul-Posta ca sa se deoslbeasca de cele-I-alte catune cu nurnirea de Baciul. 01 ezi com. Blejestl),

Baciulul (Dealul-), deal, in judo Constanta, pI. Medjidia, pe terltoriul com. rur. Rasova; se desface din Dealul-Malagenilor, si anume din vlrful numit Movlla-Arnautulul; se intinde spre

. miaza-noapte, avind 0 directiune generalii de la S.-E. spre N.V.; brazdeaza partea apusana

- a pIa~iJ;;i cea S;-V. a comunet ; se intinde de-alungul b~UtiT Vederoasa pana in Dunare. Arc o inAl'ime de 120 m. Este de natura stincoasa ~i are 0 multime de vai rlpoase ; malurile Dunarif (Girla-Veriga) sunt inalte sl ripoase ; la poalele N.-V. ale lui se gase:;;te izolata Moara-lut-Mamic. Este acoperit cu verdeata, pasunf si pe icf sl colo cite-va sernanaturt.

Baciulul (Groapa-), toe isolat, in COIll. Mlajetul, judo Buz.1C1, ~i punct de hotar des pre cum. Colti,

Baciulul (Izvorul-), icuor, in com. Canesti, catunul Negosina, judo Buzan. E avut in substante mineralc si mai cu seama in sare, Incepe de la Saraturi, din

11019

HAGHIEI (GRINDUL-)

Fundul-Vail, !;'i se scurge In pir. Saratelul-Bercil, in com. Policiori, cat. Scortoasa.

Baciului (Movila-), Tn01lt'/a, judo Bacau, pl. Tazlaul-d-j., c. BrAtila, pe teritoriul satului Ciortea.

Badaca, vezi Baseni, taa, jude- I tul Iasi.

Badalar, lIIovilii insernnata, in judo Constanta, pI. Mangalia, pe teritoriul com. urb, Mangalia ; situata in partea rasariteana a pJ<1;;iT ~i cea apusana a comuneI, la 4 kil. spre N.-V. de oras, pe muchia dealuluf Mangalia, are o inaltirne de 67 m., dominind cele 13 mieT movile in mijlocuI carora se aRA, apof drumurile ce due de la Mangalla la Cara-Omer sl Medjidia ; a servit odinioara ca punct de orientare; este acoperita cu verdeata,

Badalas, deal, pc coasta carula e situat satul Balteni, din com. Hermeziul, pl. Turia, judo Iasl ; numit ast-fel dupa numele unul pazltor de hotare,

Badea, mahala, cornuua Parausani, pl. Mljlocul, judo Vilcca. Arc 0 populatie de 120 locuitort,

Badeasa, sat, judo Arge~, piasa Pltesti ; face parte din com. rur, Borlesti- V arzari. (V. a. n.)

Badei (Dealul-), dea], com. Bajesti, pl. Riurile, jud, Muscel.

Bade! (Gura-), pidid, in jud, R.-Sarat, pl. Orasuluf. (V. GuraBader).

Badel (Valea-), pidil, in judo Ri-Sarat, pI. Orasulul, comuna Brosteni ; izvorcste din DcalulTalsuiul ; uda partea de rasarit

a comunel ; se varsa in riul MilCOY, pe dreapta luf, trecind prin cat. Bro steni.

Badel (Valea-), pir., izvoreste din coasta numita Valea-Badet, comuna Vladesti, piasa Riurile, judo Muscel, se varsa in Valea-lul-Dan, pe teritoriul aceleiasl comune, sl impreuna se varsa in riul Bratia.

Badel (Valea-), in judo Vilcea. (Vezf Daroaia),

Badiului (Capita-), colind, in com. Vintil<1-VodA, cat. Budinesti, judo Buzan.

Badragi, sdtisar, In judo Dorohoiu ; vezf Rusif-Ciomirtan, sat, com. Zamostia, pl. Berhometele.

Badragi, dumbrazJa de stejarf, in judo Dorohoin, pe teritoriul satulul Ruslr-Clomirtan, comuna Zamostia, pl. Berhometele .

Bagdat, sat, In judo Braila, la S. de com. Dedulesti, pe muchia malului sudic al viroagel Buzeelulul-Sec, la 2 kiI. de satul Dedulesti, numit ast-fel dupa numele proprietarulul mosier. Vatra satuluf este de 16 hectare, avlnd 32 case sl 3 circiurnl. Populatiunca este de 18S locuitori; animalele sunt: 88 cal, 190 vite cornute, 760 or ~i 50 porci.

Bagdat, mosie, in judo Braila, situata la S.-V. sl pendinte de com. Dedulestl, pl. Ianca, proprietatea mostenltorilor T. Bag-dat, cu suprafata 1800 hect. \,i venit 40000 lei.

Baghiei (Grindul-), grind, sau loc ridicat deasupra stufulul incoujurator, in judo Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul cornunel Uf-

Digitized by Coogle

BAGHIUL

bane Macln (sl pe al catunulul san numit Ghecet), Se desfaee din Grindul-Gheeetului; se Intinde spre miaza-noapte, avind o directlune generala de la SudVest spre Nord-Est; are 0 forrna Iunguiata, eu 0 intindere de 4 kil. si eu 0 suprafata de 80 heet.; are spre rasarit 0 prelungire numita Grindul-Pietroiului; la miaza - noapte comunica eu Grtndul-Splnaulul, la Sud eu Grindul-Spinaulul, Oaei!;li Clecea-Mare ; pe la Nord treee si glrla Spinaul ce se varsa In Balta-Latirnel ; el este inconjurat de toate partile nurnaf cu stuf; nu este eultivat, fii nd putln cam pietros.

Baghiul, munte, In plaiul Closani, judo Mehedlnti.

Bagiurea, sal, numit in vechime ~i Voicauti, in com. Darabani, pl. Prutul-d-j., judo Doroholu, eu 250 familii, 932 suflete sl situatie placuta, Are vederI intinse asupra Basarabiei!;li a Bucovinel, pe podisul inalt ~i parte din costisa dealuluT, ee domina asupra PrutuluI, pana la al caruia mal se intind poalele dealuluI.

Asezarlle satenllor In marc parte sunt bune, eu livezf si grlidinT; proprietatea nu are asezare,

Biserica eu patronul Sf. Dumitru, eu [ preot, 2 cintaretr :;;i i palam. este mica, construitA din lernn si lipita, facuta de satenl,

Cali tate a pamintuluf este buna.

Satenif poseda 735 hect. pamint,

Drumurile prineipale sunt: spre Dorohoiu ~i Darabani ; spre Baranca-Hudestilor, catre Herta !;'i Mamornita.

Vechimea satuluf este insemnata, cad documentc vechT acum de 300 anI trecutl, vorbesc

190

----------- ---------

BAHLUIUL

de acest sat. Din vechime, dupa acte, satul avea doua partt deosebite una de alta: Bagiureadin-Deal si Bagiurea-din - Vale, dar prin sporirea populatief acum s'au impreunat.

In ograda caseI locuitoruluf Gh. Vasilescu se afla 0 piatra cu inscriptla urmatoare :

« 1797, N oembrie 8. Aid au impuscat TurciT pe Grigoras Cristea Paharnicul, in vremea ciumeJ. Dumnezeu sa-l erte».

Iata legenda ee se pastreaza In popor asupra acesteI intlmplarf :

.Grigora~ Cristea Paharnic, locuitor din Sulita, era Ocolas ~i avea porunca de la Oclrmuire, sa arda casele molipsite de ciumji, In acel timp locuia, in acest sat, capetenla unei potcre de Turd numit Hasan. Casa In carc vietuia Hasan a fost banuilli ca molipslta de ciuma, fiind-ca murise In ea 0 {alli mare. Acea falli primind de la un om care zacuse de boala ciumel, 200 lei bani, pretul unor bof ce-I vinduse tatli1 el, se zice ca prin contactul banilor , fata Inbolniivindu-se a murit. Atuncf Grigoras Ocolasul a pus de a dat foe easel. Turcui Hasan afllndu-se de cea-I'altli parte a Prutuluf ~i viizind flacara foculul, a alergat in graba ~i giisind casa arzind cu lucrurile din ea, 1ntre carf eraii ~i a Turcului, acesta 1nfuriat de minie a inpu~cat pc Ocolas, carc pusc,e sa dea foe easel. Sotia mortuluf , auzind de accaslli 1ntimplare, a venit de la Sulita, a ridicat ~i transportat cadavrul, lnmormlnttndu-l 1a Sulita ; iar pe locul un de a cazut mortul, a Iufipt crucea de piatri, cu inscriptia de mai sus •.

Bagolat, locuill/ii ieolatd, in judo Ri-Sarat, pI. Gradistea, comuna Valcele, pe drumul catre cornunele Gulianca sl Ciorastl ; nu se stie de unde tr vine numele.

Bahltnestl, lac, in judo Tulcea, pe teritoriul com. urb. Mahmudia, in partea nordica a plasl] si a comuneI; suprafata 40 heet.; inconjurat eu stuf; se varsa in giria Sondul ; peste putin sl necautat,

Bahluetul, pinfl, ce curge prin judo Roman, pIasa Siretul-d.-s .• com. Strunga. Izvoreste la S. de satul MovileniI; eurge de la N.-V. catre S.-E. UdA foarte putln pamintul acestel eomune, dupa care apof treee in judo Iasl, unde se uneste eu un alt piriias, tot cu numele de Bahluetul, ce izvoreste din padurea Vatcani, judo Suceava. Primeste in sine. pe teritoriul judo Iasi pe pir. Sirca si altele si apof se varsa, maT in jos de Podul-IloaeI in riul Bahluiul de-a dreapta,

Bahluetul, ,infl, lzvoreste din padurea Vatcan l, judo Suceava, Intra In judo Iasl prin partea de N.-V. a com. Baiceni, udind o parte de la V. a plasef Bahluiul, pAri! la Tirgul-Frumos ; iar de acolo toata partea de N. a pIA !;liT Clrligatura, sl la ttrgusorul Podul-Iloael, se varsa In dreapta riuluf Bahluiul, dupa ce primeste In cursul sAu mal rnultf afluentf.

Bahluetul-Rece, p,iriu, ce trece in judo Suceava, prin satele Giurge!;lti sl Costesti din com. Ruginoasa, sl, dupa ce forrneaza iazurile Giurgesti, Pfetrlsurile (li Dadesti, si a primit, din stinga, piraiele Dragoteni, Giurgestl si Valea-Bunel, iar din dreapta pir. Paunestl, trece in com. Dlldesti, judo Iasi, si se varsa in Bahluln.

Bahluiul, piasa, in partea despre N.-V. a judetulul Iasi ; sl-a luat numele de la riul Bahluiul. ce curge prin mijloeul eT; se intinde de la N.-V. spre S., pe dealurile si podisele dintre riurile Jijia!;li Bahluiul, pe valea BahluiuluT sl pe dealurile si P'" disele din dreapta riuluf Bahluiu, pana In marginea despre judo Suceava.

Digitized by Coogle

BAHLUIUL

Limite/e. Se margineste la N. cu judo Botosani, incepind hotarul din malul drept al rluluf Jijia, prin 0 linie mal mult dreapta, inclinata spre S.-V.; trece prin marginea de N.-V. a cornunelor: Sipotele, Ceplenita sl Badeni, pana in dreptul satuluf Sticlaria ; la V. se margineste cu jud, Suceava, incepind hotarul din dreptul satuluf Sticlaria ; continua pe marginea de V. a com. Badeni, Iasindu-se spre S. pe rnarginea de V. a comunelor : Ceplenlta, Cotnari, Baiceni, sl pe piriul Bahluetul, pan a in marginea teritoriuluI Tirgul-Frumos; la S. se rnargineste cu 'Tirgul-Frurnos si piasa Cirllgatura, pana din colo de tirgu:;;orul Podul-Iloael ; la E. cu pl. Turia, din marginea judo Botosaui, pana in dreptul satulul Vladeni, din com. Sipotele, avind de hotar apa JijieI (ce curge de la N. spre S.); iar din marginea teritoriuluf satuluI VIadeni, din malul drept aI rlului j ijief, pleaca 0 Iinie dreapta de la E. Ia V., facind hotarul de N. aI plA~if Copoul; de acolo se lasa spre S., pe marginea de V. a plaslf Copoul, in malul sting al riuluf Bahluiul, I1ngA tirgusorul Podul-IloaeJ.

Aceasta piasa e fermata din comunele urmatoare :

I. Sipotele, cu satele: Slpoteie, Iazul-Nou (Stpotele-d-s.), Mitocul (Slpotele-d.j.) , BuMieni, Chiscarenl-Nol, ChlscareniVechl , Dr.1gane$ti, Fintinele (Cioara), Halceni, Iacobenl, 0- nesti, Plugari, Soldana ~i Vladeni, in partea de N.-E. a plasif', intre rlul Jijia ~i piriul jijloara.

2. Badenl, cu satele: BAdeni, Fetesti, Zagavia, Scobinti, Steclaria si Traistenl (Luparia), in partea de N.-V. a pla!;lir, de-a dreapta ~i de-a stlnga riului Bahluiul.

Wi

3. Ceplenita, cu satele: Ceplenita, Buhalnita, Steclaria, Viriti, Moara-Prefectulur sl Borosoaia, la N.- V. plasi], de-a dreapta $i de-a stinga rluluI Bahluiul.

4. Cotnari, cu satele: Valea, Dealul, Ziodica, Horodistea si Luparia, Zbereni, Hodura ~i 10- sipeni, in centrul si partea de V. a plasll, de-a dreapta si de-a stinga riuluI Bahluiul.

S. Balceni, cu satele: Baiceni, Barbatesti, Clrjoaia, Coasta-Magurei, Cucuteni, Zbereni, Secaresti, Balosinesti sl Dadesti, in partea despre V. a pla~iI, de-a dreapta rlulul Bahluiul.

6. Belcesti, cu satele: Ciorani, Valeni sl Rusl sub numele de Belcesti ; Ulml-Nol, UlmiVechI, Polieni, Liteni, Arama (Protopopul), Coarnele-Caprel, Focurile (Praguri) ~i Munteni, in rnijlocul plasil, de-a dreapta si de-a stinga riuluI Bahluiul.

7. Blrlesti, cu satele: Birlesti, Erbiceni, Spinoasa $i Totoesti, la S.-E. plA$ii de-a dreapta sl de-a stinga riulul Bahluiu, $i

8. Ttrgusorul Podul-Iloaei, la S. pIA$iI, de-a dreapta ~i de-a stinga riuluI Bahluln.

Suprafata teritoriuluI plasi] este de 74123 hect.

Cali tate a solului e reputata ca dintre cele mal bune $i pro· ductive.

Clima variaza dupa pozitiunl, ape sl padurf ; mal racoroasa in partea de S.-E., din cauza padurilor. Aerul este curat si sanatos,

Dealurilr. In aceasta piasa se intind doua siruri de dealurI marl, de la N., pornind din judo Botosanl ; unul trece printre riurile Jijia $i Bahluiul, cu diferite ramificarl , formind doua val marT, iar altul pe dreapta BahluiuluT.

Ramurile ce se desfac in diferite directiunl, din aceste doua

llAIIL.t:lUL

sirurl, formeaza : piscuri, podise sl vAi, carl toate ali numirile lor, prin localitatile pe unde se gasesc, ast-fel sunt:

In comuna Sipotele : Odaea, Domneasca, Viisoara, Balusul, Nucusorul, Novaci, Jireghea, Plugari, Solo vatu 1, Rediul, Mamaliga,lacobenilor, Gavriloaea, Tomulet, Soldana, Grajduri, Buhaenl, Draganestllor, Vacer, Bughei, Topala, Vladenl, Hilcenilor, Berbecutil, Mitocul, ZugravuluT, Urzicanilor, Calpagiul, Sipotele, Chlscarenl, Coroleuca, Crucea, Urzicani ~i Vladoaia.

In com una Badeni : Dealul-lulV oda, Bisericel, Hatei sl Vintila.

III comuna Ceplenita : Babanul, Galu!;lca, Ureche $i Petrosita,

In comuna Cotnari: Catelina, Piciorul-CatelineI, Paraclisul, Zlodica, Chiscovul, Ineamanul, Furcilor, Mindrului, Sarata, LitenceI, Botul-Mlngalarlel , Chilia , LunceI, Vulpoiul, Durnbrava, Breazul, Hodura si Hritoaia,

In comuna Baiceni : Piscul, Valea - Raculul, Horodistea, PIctrosul, Naslaul, Sarata, Roznovanul, Vilsoara, Magura, Ftllpasul si Cetatuia,

In comuna Belcesti : Bahlulul, Rusll-Cioranl, Ciomagul, Morel sl Lunger.

In comuna Birlesti: Norocelul, Moslnoael, Postel, Moaret, Radiul, Nucusorul, Dorostei, Birlesti, Racea, Tlntel, Vulturul, Hlincea $i Sarata,

Printre aceste dealuri, se afla un numar de izvoare sl piraie, carl in cursul lor allmenteaza satele, valle sl sesurile cu apa necesara ; precum sl un numar de iazurf marf sl micI, carl pe ling~ ca servesc pentru adapatul vitelor, dar apol produc stuh si pescarif,

Dintre riurf sunt: Bahluiul si Jijia.

Dintre piraie : Meletinul, Stir-

Digitized by Coogle

BAIlLUIUL

192

--~~-- ------=-=--:---------------

BAHLUIUL

leoca, Mitocul, Prajanul, Comanacul, Novaci, Racea, Fetesti, Scobinti, Hatei, Luciul, Hucul, Buhalnita , Hodura, Rascana , Cotnari, Pacurarl, Racea (Sirca), Cirjoaia, Valea-Racului, T oleasa (Valea-Orzei), Spinoasa, Lungei. Dorosteii, Capsa, Totoesti, Bahluetul ~i Jijioara.

Drumurt. Piasa Bahluiulul, este tesuta de un numar marc de drumuri comunale ~i vecinale, carf leaga satele si cornunele intre ele. Cele mal priucipale sunt:

I. Drurnul Podul-Iloael-Hir- 1M; incepe din tirgu~orul Podul-Iloael ; merge spre N.V. pe valea ~i malul drept al riuluf Bahluiu, pana in cornuna Belcesti ; de acolo pe partea stinga, treclnd prin satele: Belcestl , I-Iodura, Moara-Prefectulul, Ceplenita sl Badenl, pana in marginea tlrgulul Hirlau din judo Botosani.

2. Drumul ce pleaca din tirgul Podul-Iloael, pe malul stlng al Bahluiului, trece prin satele:

Birlestl, Erbiceni, Focuri, Coarnele-Caprel, pana la Petrosita, de unde se desface in doua ramurT: una pleaca catre NordEst, in com. Sipotele, prin satele: Chlscareni, Slpotele si $0- dana, pana in malul drept al JijieI, de unde trece la Andriesani, com. Epureni, pI. Turia ; iar alta ramura, prin Traisteni, Onesti sl Plugari, dind in soseaua nationala din judetul 130- tosani.

3. Drumul ce pleac.t de la Tlrgul-Frumos, spre Nord, pe marginea de Sud-Vest a plasil, prin satele: Cucuteni, Baiceni, Magura, Cirjoaia sl la Cotnari, se leaga cu soseaua mixta,

Afara de aceste sunt doua drumurl mad: unul mixt de la Tlrgul-Frumos la Hirlau ; trece prin comunele: Baicenl, Cot-

nari, Ceplenlta !iii Badenl ; altul judetean, trece de la Nordul pla~er Copoul in sus prln comunele: Sipotele, Onesti sl se leaga cu soseaua nationala din judetul Botosanl ; iar pe 0 mica parte de la V. trece calea feratil: Podul-Iloaei-Tirgul-Frumos.

Pe elt este de bogat in productiunf pamintul plasif Bahlulu, pe atit productiunea industrlala se afla cu totul in ur- 111a; cad. afara de 31 morf de ap t, I de vint, 10 de aburf, pentru macinat falna, ~i () velnita, uncle se fabrlca rachiurf, industria mare nu se mal inseamna prin nimica alta.

Industria casnica, in unele 10- calltatt, totusf se mentine prin lucrul cinepel, a inulul si a Unei, facindu-se diferite tesaturt, precum: pinza, toale, sumane, scorturl, etc.

Prin scoalele rurale, In cite-va localitatl, a inceput a se lucra palarl! de paie si aceasta industrie merge progresind din an in an.

Comerciul locuitorilor consta in desfacerea cerealelor sl a vitelor, prin tirgurlle din vecinatate : Podul- Iloael, Tirgul- Fru- , 1110S ~i Hirlau ; iar proprietarii marl fac vinzar! de pro.Iucte in cantitat! insemnate cu stralnatatea,

Vinurile si fructele sunt cautate atit in tara elt si in afara,

Populalia. In plasa Bahlulului se aflii 0 populatie de: 5471 familiT saii 25 7I 8 locuitori, dintre carf : 131 10 sunt barbatt \ii 12608 femet ; din acestia: 22920 sunt Rominl, 2633 Evrel, 19 Germani, 13 PolonI, 13 U ngurI, 6 Rust, 2 GreeT sl I Lipovan.

RominiT in general se ocupa cu agricultura sl cresterea vitelor. EvreiI, carl traesc cea mal mare parte in tirgusorul PodulIloael, fac cornert 01.1 bacanlt sl

lipscanil, Alti! sunt mestesugarl precum: croitori, ciobotarI, fierari, tinichigiI, stolerf, zldart ; altii fac comert ambulant prin sate cumparind : pief, vite, producte, fruete, pasart, br inza, oua, etc.; iar altil sunt posesorl de mosil ; cel-l'altf strainl se aflli in diferite servicii pe la 1D0~ii.

Piasa Bahluiului, unita cu Cirligatura, se adminlstreaza de catre un sub-prefect cu resedinta in tirgusorul Podul-Iloael ; are sub administrarea sa opt comune din aceasta plasa, cu 58 sate sl un tirgusor.

Fie-care comuna e administrata de un primar cu consiliul comunal.

Pentru pricinele mid de judecatl dintre IocuitorI, sunt instituite judecatorlt comunale, iar pentru apelurT sl pricinI marl, judecatoria de Ocol in TirgulFrumos, care are sub juridictia sa arnbele plasl.

Tot in Tirgul-Frumos se afl<1 garnizoana militara, sub a careia jurldictle sunt sefil de garnizoane de prin comunele din ambele plasl,

Numarul bisericilor este de 35 (dintre carl una catollca), cu 33 preotl, 28 cintarett si 27

eclesiarhf.

Numarul scoalelor e cu 2 I invatatorf sl 3 toare si cu 0 populatle elevI ~i 1 g eleve.

de 21, invata- de 753

I

I Bahluiul, sat, in com. Radeni,

piasa Cosula, jud. Botosanl, situat in padure in partea de V. a cornuncl Radeni, pe piriul Bahluiul, de la care sl-a Iuat si numele.

E populat de Tigani lingurarT, carl au aicea mal mult 0 sedere vremelnica, cacl, mal cu scama in timpul vereJ, umbla din sat in sat eu mestesugul ce au. In timpul ernei se intorc

Digitized by Coogle

BAHlt.:lUJ.

inapof sl se ocupa cu rotaria, lingurarla, facerea de man gal , etc.

Sunt 40 familii, cu 163 suRete.

Bahluiul, deal, pe teritoriul com.

Belcesti, pI. Bahluiul, judo Iasi ; porneste din malul drept al riuluI I Bahluiul, prelungindu-se de la N. la S. pe 0 intindere de 250 metri, avind inaltlmea de 150 m, de la nivelul riuluf Bahluiul. El este traversat de drumul, ce duce la tirgusorul Podul-Iloael,

Bahluiul,piriI2, izvoreste din dealui Runcul din padurea Storesti, com. Storesti, pl. Cosula.jud. Botosani si curge prin padure, spre S.-E., marginlt de dealuri inalte de ambele parti ; el e format din doua brate : Bahluiul si Hu- I mosul.

Humosul izvoreste in padurea Deleni, com. Deleni, din DealulMare ; curge de le V. spre E., pana pe mosla Vladeni, com. Radeni, unde se uneste cu Bahluiul; uda satul Bahlulul, in padure, pe mosia Vladeni ; apoi in directla S.-E., strabate valea sa prin codrii Delenl, uda satul Pircovaci, apol orasul Hirlau, care e asezat pe stinga sa; de la Hirlau, ese din rcgiunea padurilor ~i intra in regiuuea cimpeana, intr'un ses larg, pe teritoriul judo Iasi, pe la comuna Badeni, piasa Bahluiul,

Pe teritoriuljudetulul Botosani primeste din codril Deleni 0 multime de plriiase, si anume :

Magioara ~i Recea pe stinga, iar Vacarita, Racosul, Humosul, Tisa si Pircovaci pe dreapta,

In judo Iasi, trece prin satul Blideni, uude primeste in stinga piriul Luciul i in com. Ceplenita, primeste Ia stinga Piriul-Hater ~i la dreapta piriul Buhalnita ; intre comunele Cotnari si Bai-

H)3

---_

ceni, primeste In dreapta piriul Cirjoaia ; trece apol prin cornunelc Belcesti ~i Birlesti, unde, la satul Spinoasa, primeste la dreapta Piriul-Hucului; iar in mijlocul tirgusorulul Podul-Iloael, piriul Bahluetul, In orasul Iasl primeste la stinga Cacaina ~i la dreapta Nicolina; de acolo trece printre comunele: Hulboca (uncle primeste in stinga piraele Casova ~i Valea-Lunger) si Tomesti, primind aid, in dreapta, piriul Hurnuletul i in urma se varsa in riul jijiea Iinga coasta dealului Doamna, intre cornunele Tutora sl Tomesti, aproape de satul Chiperesti,

In cursul san formeaza mid rezervoare de apa (iazurT), unde sunt instalate mori de apa ~i fabricT pentru batut sumant, De aceste se aRa mal multe In padure pe teritoriul comunelor Radenl si Deleni.

Bahlulul nu seaca uict-odata ~i are pestf mici ~i gusto~i, precum ~i raci.

Bahluiul, pot/if, in judetul Iasi ; este 0 prelungire a dealulul Bahluiul, intinzlndu-se de la N. spre 5., panli la soseaua nationala Podul-Iloael- Tirgul-Frumos, pe 0 lungime cam de 3150 metri.

Bahluiul, uaie, prin care curge piriul Bahluiul, in judetele Boto san i ~ i Iasl,

Bahna, (om. rur, in jud. Roman, piasa Siretul-d.-j., spre sud-vest de orasul Roman, la extremitatea judetului, la 22 kilo de 0- rasul Roman ~i la 2 r kil. de resedinta plasi], Este asezata pe ses. E fermata de catunele :

Bahna, Aramestl-Bocresti (Liliacul), Aramestl-Razasi , Bahnisoara ~i Urzlcl, cu resedinta COlQ. In satul Bahna. Are 425

IIAIINA

eapl de familil, 429 contribuabill, 1460 loc., din carr 127 stiu carte sl 359 case. Toata populatiunea este romlna, afara de 8 familii EvreI. Se lucreaza carute, roate si tesaturi alese de lina, Sunt 1390 capete vite marl. Are o scoala mixta, care a fost frecuentata in 1886-87, de 37 elevi (36 baet! si r fata) din 68 lnscrist (66 baetl sl 2 fete). Are 5 Liserici (2 de lernn si 3 de vaIatucr). Aceasta cornuna tine de circumscriptia fiscala Galbeni. Venitul anual al comunei este de 2709 let, 41 h. sl cheltuelile de 2549 lei.

Este legata prin sosea cu 0- rasul Roman.

Bahna, sal, al com. Bogdanestl, judo Bacau. pl. Trotusul, situat pe piriiasul cu acelasf nume, d'a stinga Oltuzulul, la 0 departare de 2685 m. de Bogdanestl, La anul r 891, din acest catu n, ali urmat la scoala 6 baetl si I fatii, di n 5 I copil in vlrsta de scoala. CapT de familie sunt 56, suflete 288, dintre carl: 229 Ungurt sl 59 Rorninl. Rominii de aci sunt de statura inalta si foarte voinici. Animale sunt: 14 cal, 139 vite cornute, 3 porci si 19 capre,

Bahna, HI, situat pe valea apel Bahna, judo Mehedinti, tine de comuna rurala Virciorova, Prin satul Bahna trece drumul Virciorova Bahna-Balta, din plaiul Cerna.

Bahna, sat, in com. Girovul, pI.

Piatra-Muntele, judo Neamtu, asezat pe valea si podisul din stlnga al piriului Cracaul, formind limita comunel despre pI. de-Sus-Mijlocul.

Are 0 populatluue de 81 suRete, dintre carl 22 capt de faIUUie, sail 35 barbatl ~i 56 fe~.;

26

Digitized by Google

BAlINA

194

HAIINA

dupa starea civlla sunt: 38 necasatori~l, 39 casatoritt, 2 vaduvl, 2 divortatl ; in raport cu instructiunea : 7 stlti carte !_;i 74 nu stiu. Case 27-

Locuitorii se ocupa cu agricultura sl cresterea vitelor. Terenul este relativ cit se poate de producator,

In acest sat se afla: 0 fierarie, 2 rotaril, 3 mori de apa, Vite sunt in nurnar de 240.

Bahna, sat, in judo Roman, pl.

Slretul-d.j., spre sud-vest de orasul Roman, la extremitatea judctulul, la 22 kil. de orasul Roman !_;i la 21 kit. de resedinta plaslf', Este asezat pe ses, E resedinta comunet Bahna, Are 144 capt de familie, 149 contribuabill, 509 loc., din carl 63 ~tiii carte; 135 case. Populatiunea este romina, afara de 6 fam. Evrel, Se lucreaza carute, roate sl tesaturl alese de tina. Sunt 438 capete vite marl. Are o scoala mixta, care a fost frecuentata in 1886-87 de 37 elevf (36 baett si I fata) din 68 inscrlsf (66 bAet! si 2 fete). Are 2 bisericf : una de valatucl ~i alta de lemn deservite de doT preoti. Este legata cu orasul Roman pri n sosea.

De vechimea acestui sat aminteste un document de la 1752. Este de notat, cum c1l. acest sat apartlnea judo Nearntu, de unde se deduce cum ca marginca de vest a jud. Roman, era mal aproape de orasul Roman cum este In prezent. Din acest sat era episcopul de Husi Inocentie, dupii cum se constata dlntr'o hotarnicic de la 1752, de uncle se vede, ca pe acele tlmpurl acest sat era impartit intre 3 batrinf razesf : Gelasie, Neghltu sl Pavel.

Bahna san Bahnita, denutuire,

ce 0 da poporul satuluf Gunoaia, com. Rachltoasa, pl. SUinisesti, judo Tecuciii.

Bahna, baltii, in jud. Doroholu, fermata din scursoarea Siretului, pe teritoriul satului Balinesti, com. Zamostla, pl. Berhometele.

Bahna, deal, judo Bacau, pi. Trotusul, com. Bogdanestl, pe teritoriul satului cu acelasl nume, situat d'a stlnga Oituzulul,

Bahna, ias, in com. Flaminzl, pI. Cosula, judo Botosani.

Bahna, iZ110r de apa, pe terltoriul comunei Valea-Sarll, piasa V rancea, judo Putna, care formeaza ob'rsia piriului Sarata,

Bahna, lilllitd de grmlifii, intre Rominia si Ungaria in judetul Mehedintl. In urma unor neintelegerf ivi te in anul 1886, intre locuitorif din com. rurala Virciorova sl eel din Ungaria, pentru terenul, care era neutru intre Virclorova sl Orsova, s'a stabilit, in paguba locuitorilor Virciorovenl sl a statuluT, prin conventla de delimitare din anul 1887 ca, in loc de riul Cerna ce urma s,l fie limita intre ambele sate, sa fie Bahna granita definltlva numai la Virciorova, intre Rorninia sl imperiul Austro-Ungar.

Austro-Ungarla a facut astfel

o calcarc de teren in pamintul FLriI rominestf , mal bine de 100 miT pogoane. Sunt multe hrisoave in satele limitrofe carl dovedcsc, di inca din timpul lui Mircea-cel-Mare, Domnul Tarif-Romlncstt, a fost hotarul intre Tara-Romineasca ;;i Austria pc apa Cerna si B,lile-Calde (Mehadia), si chiar tractatul de la Slstov, din anul 1791, August

2 I, numeste apa Cerna, Iimita intre imperiul Austriac si TaraRomineasca.

Bahna, mosie, judetul Bacau, piasa Trotusul, comuna Bogdanesti, despre care T. Codrescu (<<Buciumul Romin», 1875, pag. 85) se exprima ast-fel : e Aceasta mosie a fost a Kneazului Dimitrie Cantacuzin, cumparata la 1847, cu pretul de 3632 galbenr de la d-lul Caminarul Spiridon Pandeli, ce 0 cumparase mal inainte de la d-Iuf Vornicul Scarlat Miclescu, carele la anul 184 I sigurlpseste pe cucoana d-sale Ralu, nascuta Roset, cu aceasta mosie, pentru vinzarea mosief Borza de la tinutul Botosani, ce 0 avea zestre, vinduta catre Vorn. Iancu Giurgea; iar acuma la 1853. aceasta mosie, d-luf kneazul Cantacuzin 0 vinde d-sale Sardarului Manolache Apostoliu in pret de 5000 galbenr. Arc sat, 3 nevolnicl, 5 slujbasf volnicT, I vatav, 4 vadane; pe linga mosiile Grozesti, Bogdanesti, Tisesti sl altele, cu un nurnar de 25 locuitort».

Bahna, mosie, in com. Girovul, pI. Platra-Muntele, judo Neamtu. Impreuna cu un loc situat pe mosia Danesti, numit Cotul-lulSimi on - Ciobanul (ca de 3 lIs falcl), are 0 intindere pAna la 4911/2 hectare (3431/~ falcr).

Se invecineste la N. cu delimit area din 1864 (pamintul pe care s'au irnproprietarit in surateif satuluf Bahna), si cu mosia Zldestl ; la S. cu moslile Ivanesti ~i Roznovul; la E. cu Margineni ~i la V. cu apa Cracaul, ce este hotar despre mosia Roznovul.

Aceasta mosie se compune din locurT de aratura sl finete, avind 0 livede cu pomT roditori sl doua mori, una pe apa Cracaulul $i alta in sat, precum

Digitized by Coogle

BAHNA

195

BAHNA-SCHITULUI

~i rnaf multe acarete. Mal inainte vreme se arenda la un loc (ca un singur trup) cu GuraV~ei- Turturesti ; la 1884 insa a fost vinduta separat, prin inalt decret regal. D-lui lord. Comanita, pe suma de 214100 lei.

Se mal nurneste sl Trotta, de pe tirnpul cind era pendinte de manastirea Bisericani.

Bahna, milia de carbUlzf, in judo Mehedlnti, pl. Ocolul, situata pc teritoriul cornunel Virclorova, ~i la N. de aceasta comuna.

Minele de la Bahna au fost puse in exploatare si exploatarea lor a tinut pan~ la anul 1889, cind a incetat. Acum nu se exploateaza la Bahna, de cit piatra. Minele de la Bahna sunt legate cu statiunea C. f. r. Virclorova-Bucurestl prin 0 cale ferata ingusta, care merge la Virciorova pe valea Bahner pana Ia minele Bahner. Din studiul geologic facut asupra judetulul Mehedlntl, de D. Sabba Stefanescu ~i ingineruI Draghiceanu, se dovedeste, ell. plaiul Cerna si plaiul Closani sunt foarte bogate in toate felurile de mineralurL

Bahna, padure, judo Tecuclu, la N. de corn. Umbraresti.

Bahna, judo Mehedlnti, piche! de granit~, intre Rominla si banatul Temisoarel,

Bahna, pina, judo Bacau, piasa Trotusul, com. Bogdanestl, care uda satul cu acelasl nume sl se varsa d'a stinga Oituzulul.

Bahna, piniaf, pl. Siretul-d.-s., judo Bacau, care curge pe Ia apusul cornunel Sacueni sl sc varsa in piriul Valea-Rea.

Bahna, ptria, izvoreste din iazul Bahna, com. Flarninzl, judetul

Botosanl ; curge prin partea de S. sl S.-E. a comunei Uriceni, pl. Cosula, sl unindu-sc cu piriul Tulburea, se varsa in Miletin.

Bahna, piritl, com. Calinesti, pl.

Siretul, judetul Botosanl. VezT Chiua, piriu.

Bahna, pirh1. V. Budaiul, pmu, c. Movileni, pl. Copoul, judo Iasl.

Bahna, pirill, judetul Mehedlntl ; izvoreste din muntele Balul Salt Bala, trece prin satul Bahna, dupa ce uda mal multe comune sl sate in drumul sM, pan a la Virciorova, unde se varsa in Dunare.

Bahna, pll,z,l. V. Calulusul, piriu, judo Neamtu,

Bahna, piriil, pc teritoriul comunel Negrilesti, pIasa Vrancea, judo Putna, ce se varsa in stinga Putnel, Acest piriu desparte deaul Zeica de Dealul-Babel.

Bahna, pirM, care curge prin judetul Roman, piasa Siretul-d.j., com. Bahna. Izvoreste de linga satul Ruptura; curge de la N.-V. catre S.-E., trecind prin satelc :

Galbeni ~i Buciumi si se varsa, la extremitatca sudica a judetulut, in piriul Turbata, de a drcapta,

Bahna, p;d,.l, in cornuna Sasca, judo Suceava, care sc varsa in Sornuzul-Baet,

Bahna, pirill, in comuna Stolniceni, judo Succava, Primeste din dreapta pe Clupesti, PiriulCurtil, Piriul-luT-Vas, Pirlul Pietrif, Piriul-lul-D. Zaharla, Oprisanul.Darabanul sl Olariulj si dupa un curs de 2000 m. se varsa in iazul proprietatif.

Bahna, pirill, izvoreste de sub

dealul Bahner, curge spre Apus de satuI Deleni, com. Clortesti, piasa Crasna, judo Vaslulu, si se varsa in V asluet la Podulde-Piatra.

Bahna, proprietate a statulul, in judo Muscel, pendinte de mitropolia din Bucuresti, care, lmpreuna cu Grigoreni, s'a arendat pe periodul 1888-93, cu 495 leT anual.

Bahna, ft's, in judo Doroholu, pc teritoriul satuluf Horlaceni, comuna Vaculesti, piasa Cosula.

Bahna, it's, din comuna Sirca, pIasa Cirligatura, judetul Iasi ; se intinde din marginea IazulufLunganllor, pana pe rnalul drept at piriuluf Bahluetul.

Bahna, fes, in judo Neamtu, care se intinde catre suduI satuluf Negritesti, comuna Roznov, pI. Blstrita, panii in malul riuluf Bistrita,

Bahna, vale: in com. rur. Virciorova, pl. Ocolul, judo Mehedlnti.

Bahna - Bofesti, mocirld, linga satuI cu acest nume din com. Bradatelul, judo Suceava.

Bahna-lui-Manolache, obirsia plrtuluf Glodurile, in comuna Preutesti, judo Suceava.

Bahna-lui- Vodll, balM, j udetul Iasi, pc teritoriul satuluf Trifesti, comunaHermeziul. Se zice, ca sl-a luat nurnele de la Anton- V oda, care avea 0 mica proprietate pc aceasta mosle,

Bahna-Morilor, uale, in com.

Stolniceni, judo Suceava, parte cultivablla, parte flnet,

Bahna-SchituluI, fine], pe se-

Digitized by Coogle

BAHNARY

sui Somuzulul-Mare, in cornuna Dolhasca, judo Succava,

Bahnari, sat, in partea de N.-E. a cornunef Munteni-d.-j., piasa Crasna, judo Vasluiu. Este sltuat pe coasta dcalulul Mcrieni, pe valea Bahnari !;ii pc coasta dealuluf Bahnari; prin mijlocul luf trece piriul eu acelast nume. Are 0 suprafata de 2937 heet., din carl 2566 heet. parte a pro-

. prietarulul, iar restul de 171 heet. al loeuitorilor. Are 0 populatle de 148 familiI sai .. 432 suflete, din carf 1 fam. Evrei cu 9 suflete.

In sat se aRa () biserica zidita la 1860 de Stefan Angheluta, fost proprietar, servita de 1 preot si 1 cintaret.

Locultoril posed a 34 plug-uri \ii 80 care cu bof,

Vite sunt 802 capete, din carf 269 vite marl eornute, 433 01, 7 cal \ii 95 rimatorf.

Bahnari, sat, in partea de Est a com. Radiul, piasa Stemnicul, jud. Vaslulu, situat pc dealul Bustea pe coasta de Est. Parte din aecst sat se afla pe teritoriul com. Muntenl-d.j. Are 0 suprafata de 8 (9 heet. si 0 populatie de 90 farniIir Salt 285 suflete.

Sunt 60 vitc marl corn lite, 200 ol, 3 cal, 7 rlmatorr sl 7 stupf cu albinc.

Bahnari, deal, pc a caruia coasta c asezata 0 parte a satuluf Bahnari, comuna Munteni-d.j., pl. Crasna, judo Vaslu!n.

Bahnari, podis, se intinde la Apus de satul Bahnari, comuna Munteni-d.-j., piasa Crasna, judetul Vasluiu.

Bahnari, '(II1/t', se intinde In partea de Nord-Est a satuluf MUIl-

teni-d.-j., piasa Crasna, judctul Vasluiu.

Bahnariul, dca], din judo Falciu, in spre Nord-Est de satul Stoisestl, cornuna cu asernenea numire, pl. Mijlocul ; estc acopcrit ell padure si viilc satenilor ; sc mal numeste !;ii Dealul-Viel,

Bahnariul, Pdt/Urt', in judo Falciu, (Vezi Bahnariul, deal).

Bahnel (Dealul-), deal, judetul Tccuciu, situat la N.-V. de orasul Tccucln ; incepe din padurea Frunceasca \ii continua sprc S.E., in raionul orasulut Tecuciu.

Bahnei (Plldurea.),p(id/(rt', proprietatea statulul, judo 1\1 usccl, com. Vladc~ti.

Bahner (Pirlul-), ph'in, in judetul Doroholu, nurnit ~i PiriulScursurelor'; ia nastere din niste mlastinc de pe linga satul Lozna ; curge spre Sud-Vest, formind Iazul-Nou, trece spre lezatura morel, unde face 0 cotitura ~i se varsa In iazul Hapal,

BahneI (Ptrtul-), ph·itl, numit ast-fel de la sesul cu asa numire, de pe teritoriul cornunef Solesti, pl. Crasna, judo Vaslulu, de uncle si izvoreste ; strabate acest ses si se varsa in Vasluet.

Bahnei (~esul-), fCs, In comuna Radeni, pc mosla Vladeni, judo Botosani ; se intinde de ambelc par~r ale piriuluf Vladeni,

BahneI (~esul-), )I'es, numit astfel, pentru ca parnintul san este bahnos (mlastinos) ; se afM spre S.-E. de Iazul-Raculul, din com. Mlclestl, pl. Crasna, judetul Vasluiu.

Bahnei (Valea-), ua!r, izvoreste

BAHNITA

din padurea statulul Bahna, comuna Vladesti, pl. Riurile, judo Muscel ; strabate catunul Prislopul ;;i dupa ee prirneste ca afluent vale a Putlna , sc varsa In riul Bratia.

Bahnele, malta/a, In Focsanl, despartirea IV. care pan a in 1863 forma 0 cornuna rurala dcoscbita, eu acest nume.

Bahnita, foe isolat, la conflucnta piriulut Petrlcelul, cu Piriul-Satulul, com. Storesti, pI. Cosula, judo Botosanl.

Bahnita, piriia~·. ce izvoreste dintre ramurilc S.-V. ale culmef Mestacanul, com. Bargaoani, pl. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu ; curge in directiune N.·S., traversind soseaua judeteana Piatra-Bozieni, intre kil, 20-2 I ;;i varsindu-se in iazul format de seursoarea piraielor Turdesti, Balnisoara s. a., care e asezat pc terenurile ce yin catre rniazanoapte de satul Hirtopul,

Bahnita, pirt't'af, in com. Bargaoani, pl. de-Sus-Mijlocul, judo Nearntu ; izvoreste din culmele dealurilor ce se seo bor din ramura Mestacanul, catre apusul satuluf Bargaoanl ; curge in directiune N.-O., unindu-se cu pir. Certieni, pe partea sa din dreapta, la extremitatea despre N. a satului Bargaoani, sl formeaza iazul Breaza, in dreptul satulul cu aceeasf numire.

Bahriita, pirill, In judo Vasluiu ; ia nastere din niste izvoare de sub dealul cu asernenea numire; curge spre S.-E. de satul Buda, din com. Buda-Rafaila, ~i se varsa in pir. Stemnicul.

Bahnita, ,(M/C, prin care curge pir iul cu asemenea numire; se

Digitized by Google

RAHRIM

197

BAJA

afla in partea de E. a satulul Buda, din com. Buda-Rafaila, pl. Stcmnicul, judo Vaslulu,

Bahrim, deal, in judetul Falciu, spre S.-V. de s. sl com, GuraBohotinulul, pl. Podolcnl ; este o prelungire a dealului Voloca.

Baia, COlli. rltr.!;ii sat in centrul pla~il Moldova-d.-s., judo Suceava, ~i cam in centrul judctului. Se margineste la E. cu com. Fintina-Mare, la V. cu Sasca, despartlndu-se prin semne conventionale, coasta elesteuluf si riul Moldova Si la N. cu Faltlceni prin piriul Buciumeni. Are forma unuf patrulater neregulat, inclinat sprc riul Moldova. Perimctrul comunef e in lungtme de 25000 m.

Fermata dintr'un singur sat, Baia, e populata cu 620 capt de fam. ce nurnara 2570 sufl. sau 1 zl>9 barbati ~i 1301 fern., din carl 154 Izraelltr, Contri b. sunt 687.

Budgetul comunef pc anul 18<)2-1893 are la venit. 10843 lei ~i la chelt. 10807 lei; iar al drurnurilor 1887 leT la venit ~i 177 4 leT la chelt. In toata cornuna sunt: 133 cal, 420 bot, 446 vacl, 274 01, 10 capre, 323 porct ~i 200 stupr, In cornuna sunt 3 marl (2 pe Moldova si una pe Somuzul-Baiet) ; 0 fabrica de spirt, a proprietatir, ce produce anual 516310 litrurt, a! caror pret pe loc e de 5 lef decalitrul, la care fabrica sunt intrebuintatt 60 de oameru ; un fierastrau primitiv, cu 2 piuze, pus in miscare de apa adusa, pe canalul Velnitet, din Moldova. Mal sunt: 2 fierarf bunf Nerntf ~i mal multi Tlganr, 6 cizmari. Cornertul accstef comune e, ca peste tot 10- cui in acest judet, activo Sunt trel circlume ::;i 2 casapii. Pe

lingii. plugaria, cca rnaf mare parte dintre locuitorl se ocupa cu fabricarea de: donite, cofitc, budae, putinl s! alte fabricate din brad, pe carl le desfac pc la Iasl, Botosani, Doroholu, Vasluiu, Roman, etc.

Altitudlnea cornunef de la nivelul rnaret varlaza intrc 400 -700 m. E udata de riul Moldova cu afluentu sat, din dreapta :

Bogata, Jerna sl Mlclausa, iar din stinga: Recea, Sornuzul-BaierMart, unit eu Somuzul-Haiel-Micf si doua iazuri.

M05ia e a mostenitorilor marchizei Carolina de Bedrnar. Suprafata teritorlala a cornunef e de 3853 Wei, din carl 1728 padure, 1325 loc de cultura sl 800 netrebnlc,

Locuitorii improprietaritr dupa legea din 1H64 sunt: 35 fruntasl, 146 mijlocast ~i 202 codasr, stapinind 1346 falcl,

In apc1e comunel se gase~te aproape tot felul de pestt de riu ~i iaz ; iar in padurl se adapostesc mlstrett, lupT, caprloare, etc. Sesul RaeT e renumit pentru h,)tlll ca atrage mult vinat de cimp,

La I803,<<Baia-Bogata, a durnisale Logofatului Constantin Bals, avea 291 liuzI, platind bir 4540 leI pe an, fiind si 25 liuzT de cel fara bir».(<<Uricarul» de T. Codr. VII, p. 249).

La 1 H 50 «Bala-Boguta la tinutul Sucevel, Oeolul MoldovcT, moxie a raposatulul kneaz Alecu Cantacuzino, are sat cu doua bisericl, clncl preotl, dof diaconl, patru dascalr, un privilcgiat, patru-zecr si unu nevolnicl, 57 vadane, un vatav, 37 slujbaslvolnicf, Pe l1nga mosiile CotulBaia, Boroaia ~i altele. Numarul de 326 locuitorf », (<<Budu111UI Rom.» An. I, 1H75, p. X7). I~r trage numele de la baia (mina metalurgica) ce se afla In vechi me

aci ~i din metalcle scoase din dealul si piriul Bogata sl riul Moldova. Vatra satuluI ocupa suprafata de 342 falcl.

La 15 August, ziua hrarnuluf biserieeI, se face tirg ~i joe mare, cu care ocazie satul e vlzitat de locuitorlf de prin toate sate1e inveciuate si de tirgovetit din Falticeni.

Are 0 biserica zidita de Petru Rares la 1532. «Dupa intoarcerea din Tara Ungureasca Petru - Voda- Rares facu biseriea din Baia». (Gr. Ureehe, «Letop.» I, p. 25). Biserica a fost zugravita sl pe dinauntru ~i pe din afara. Inauntru se vad chipurile luf Petru·· Rares - Voda, Elena Doamna si a fiicef lor. Cu vre-o citl-va anI in urma s'a zugravit din nou pe din afara, E servita de 2 preott $i 2 cintaretr.

Scoala rurala mixta eu un Invatator platit de stat, s'a infiintat la 1865 si e frecuentata de 60 scolarl,

In marginea N.-V. a satulul sc afla ruinelc biserlcel luT Stefaneel-Mare numite Biscrica-Alha; iar in grAclina proprietatif se vad ruinele unel bisericf ce poarta numele de Biserica - Saseasca. (V. a. n.).

Alte locurT mal insemnate prin lmprcjurimt sunt: Cetatula, 10- call tate pc un cap de deal, In partea sudica a satului, peste riul Moldova, numita ast-fel pcntru cii asa au apucat-o :;;i locuitoriT de Ia mosf-stramosf, Se hanueste, ca sub scoarta superficiala de pamint, trebue s;1 fie zidurl, iar batrinif povestesc, ca aci ar fi ingropaF banf in butt, precum sl alte odoare vechT.

In oborul prirn triei, in maidanul (plata) comuner, la locuitorul Nicolac Radu, in livada lui Costache Boz si alte localiUti, se g;isesc temelif de zicluri, de pivnite, de cladirf mal mult

Digitized by Coogle

.BAIA

198

BAIA

san maT putln marl, de suterane, etc. Batrlnul Boz spune, d'i. ar fi auzit de la parlntit sar, ca in livada lor ar fi fost in vechime 0 blserica.

Drumurile principale sunt: la Falticenl (7000 m.), la Sasca (4500 metri), la Fintina- Mare (7000 1Tl.), la Bogata (3000 m.).

Dill trecuttd satulut, In vechime Bala a fost un tirg marc si se crede, ca ad a fost ehiar scaunul Domniei primuluf descalecator al Moldovei, DragosV oda, Descresterea sa incepu dupa mutarea autoritatilor la Suceava. Unit cronicarf cred, ca inceputul cetatlr Baia a fost pus de niste olarf : «Aslsderea ~i tirgul Baia l-au descalicat niste olarf sasl ; Olarie saseste se chlama Baia». (N. Costin. «Letop.» I, pag. 84!;)i Apendice I, p. 379). Orasul exista tnsa mar inainte de descalecarea lui Drago~, dupa cum arata 0 geografie ruseasca, anterioara anului 1 347 sl se crede, ca aei, ~i anume la Bogata, ar fi fost mine exploatate de Romani «( Istoria Rorn.» de A. D. Xenopol, vol. I, pag. 244).

Din «Notita asupra minelor » adresata la 1832, Maiu 31, Guvernulul provizorlu rusesc, ce adrninistra atuncl Moldova, de catre dlrectorul scoalef de arte, Mihailic de Hodocin, extragem urrnatoarele : «Netagadulte dovezf ale exploatatlel rnlnelor se infatisaza la Baia, pe riul Moldova, din urrnatoarele date ~i argurnente :

I. Pentru ca Romani! dupa numele anticel politiI Baia, asezata Hnga Neapole, unde sunt ape minerale sl metaluri, la colonizatla lor in Galia all numit asemenea loc Baiona ~i in Dacia pe acest ternelri all dat numele de Baia la toate locurile uncle all aflat asemenea pro-

ducte. De aceia, in Ungaria si in Transilvania, mal toate minele se chiama Banja (Baia), dupa care Rorninif au numit moneta: bani, precum ItalieniT de astazf 0 numesc in chipul urrnator : Bajocco.

2. Baia, in Moldova, a fost, in epoca vechie, politie insemnata si loculta de U nguri sl Sasf Transilvani, carl nu putean fi alta de cit miner]. Aceasta se adevereaza din ruinele aflatoare astazf la Baia, din blsericele ~i mormintele sasestl J din cari, acel cu lnscriptia din anul 1652, este al unuI Lupu Banarlul, adica lucrator de bani; de asemenea all fost ~i aproapele sat Sasca, locuit de rninerf Sa;;L Se pare inca, ca el au dat numele lor si tirgului Neamtu ... » ("Uricaruh de T. Codrescu, vol. VIII, pag. 25).

In prima harta geografica a Rornlnief de Iacov Essler ~i George Ubelin, publicata in 1513: "Tabula moderna Sarmatiae sive Hungariae , Poloniae, Russiae, Prussiae et Valachiae. E. Ptolemeo Argent: 1513», Baia este ornlsa ("Ar- I hiva lstoricas de B. P. Hasdeu, I, pagina [78-(79).

Orasul Baia a fost locuit de multf Sasl. «De asemenea intilnim in Moldova Baia, inca de prin veacul XV-lea, ca 10- cuita de Sasl». CA. D. Xenopol, «1st. Rom.» II, pag. 233). Mai multe documente pomenesc de Sasif din Baia, Asa, in [453, Alexanclru V oda harazeste rnanastiref Probota intre altele ... « . .. si I-am dat, cu voia ;;01- tuzuluf si Purgarllor de la Baia, ca de la moara lor sa alba a lua manastirea noastra pe tot anul cite [2 coloade (rnasurf) de orz ~i 4 coloade de grill fara nicf 0 zilbava; iar.i daca Sasil din Baia vor calca vre-o

data aceasta tocmeala, atune! acei Sasl ne vor plati 60 de ruble argint ... » (cArh. 1st.» de B. P. Hasdeu, I, p. 102).

La 1407, Alexandru-cel-Bun reguleaza taxele vamalc pentru marfurile de import !ili export: « , _ • lara pcntru expor'tatlunea postavurilor la Blstrita, in Ungaria, se va plati, in Suceava, de la I grivna pana la 3 grosl, in Baia, de la [ grtvna panii la [Ih gro$i, la Moldavita asemenea si la intoarcere din Ungaria, cu marfa de acolo, se va plati de la un tarhat in Moldavita pana la 2 grosi, in Baia asemenea».

«Cumparind vite sau cirlanf in Bacan san in tirgul lui Roman sau in Baia, sau in Neamtu, saii in alte orase ale noastre, la locul cumparaturef se va da vama : de la [ vita. - [ gro~, asemenea de la 10 oJ sau de la 10 porcl, san de la 100 pier de miel; de la 100 pier de bou pana la 10 gro$I; de la [00 piei crude panA la 2 grosl».

«Importatiunea jderllor ungurestf e libera, platindu-se varna de la I grlvna in Baia pAna la [ 1/, gro$i, ... din care jderf liber este a se vinde numaI dupace nOI ne vorn alege cit ne va trebui ... » (s Arh. Ist.» de B. P. Hasdeu, I, p. [3°-(32).

Prlntr'un hrisov al lul ;;tefan Voda, din 31 August [458, se da ceara de la toate crismele din Baia, manastiref Moldavita, (<<Uricarul» de T. Co drescu, vol, X, p. 127).

In asezarntntul cornerclal facut de Stefan-eel-Mare in Suceava, la [46o, Iulie 3, se zlce : «Cine va duce postavurl la Blstrita sau la Ungaria, va plati, in Suceava, de grivna 3 gro~i, in Baia, de grivna. 1 Iii grosl ... iar intorcindu-se din Ungaria va platl, de fie-care sarcina sail

Digitized by Coogle

BAL\

199

BAJA

--------------------------------------------------------------------------------

tarhat, in Baia, 2 grosr ... » In Baia se cumparau vite corn ute saii necornute. Exportatiunea cereI muntenestl e libera, platind varna de fie-care piatra de ceara cite un gro~ in Baia, etc. Exportatiunea jderilor ungurestl e libera, platind varna la frontiera in Baia san in Bacan cite un gro~ ... » (<<Arhiva Ist.» de B. P. Hasdeu, II, p. 173-175).

e Matef Corvin ave a sa rafuiasca cu Stefan 0 vechie socoteala, aeea a pradarel Ardealului. EI Intra in Moldova prin pasul OituzuluT, in 19 Noembrie, 1465, arde Romanul, se indreapta spre Suceava si ajunge la Baia, in 14 Decembrie. Acolea trebuind sa poposeasca iarii~I, spre a-sf odihni armata, maT ales fiind vreme de larna, el se intareste in acest oras, in cit Stefan cind 11 ataca lntr'o noapte, trebui sA-I ia cu asalt». Nu sunt exacte decT cele ce spune Urechc, eli Matei ar fi fost surprins de Stefan, pe cind «1!;'i lasase oastea flira nicI 0 paza la bauturl sl jocurt». Dlugosz, istoricul polon, care trebuia sa cunoasca mal bine irnprejurarile, de oare-ce era contimporan Regelui unguresc si Domnulul Moldovei, povesteste ast-fel aceasta batalle: «Dupa cc a sosit Matias Craiul in orasul Baia, sl a intarlt orasul (cact se temea de navallrea Moldovenilor) cu santurt ~i cu care, Stefan-Veda, care se asezase cu oastea sa intre riurlle Moldova ~i SomuzuI, gindind ca a venit timpul cind cu putlnl sa bata pe multl, lasind calf sl sarcinele in tabara, pedestru si usor a venit la Baia sl aprinzind orasul din vre-o cite-va laturf, in 15 Deeembrie, noaptea, a navalit peste V ngurt, si a tinut bataia amestecata pana in revarsatul zorilor. Iara casind mUltI dintre Unguri

~i multi sodomindu-se in flaearf, Craiul Matias, ranit pe trel 10- curl, ci nu de moarte, ca sa nu vina in miinile Romlnilor, cu 0 lectlca s'an scos din locul blitAii. Partea cea maT mare a ostirllor ungurestl venind Ia rnuntl, si aflind drumurile ce se taiase de Moldovenl, all ars carele si bogatia, !;'i ingropind 500 de bombarde, ca sa nu se poata folosi Moldovenif eu dinselc, all trecut cu fuga in Ardeal. Prin facerea de bine a unul Romin a scapat Craiul Ungariel de nu s'a prins, san nu s'a taiat, pe care Romin Stefan-Veda l'a pedepsit cu moartea, dupa ce a inteles tradarea luI. Spun ca 10000 de V ngurT au pierit in bataia acela ; steaguri militarestf vre-o cite-va s'an prins, care le-an trimes Stefan-Veda, prin sollf sal, in semn de birulnta, Cralulul Cazimir». (A. D. XenopoI, «Ist, Rorn.» vol. II, p. 395-396).

Inainte de Iupta de la RazboenI, orasul Baia fu ars pentru a doua oara, tot de Stefaneel-Mare, impreuna cu Iasul, Bacaul ~i Romanul, pentru a ridica ast-fel Turcilor putinta adapostirel, (A. D. Xenopol ~i Gr. Tocllescu),

Baltazar de Piscia comunicind PapiI (Scrisoare din Vratislavia, 1476, Septembrie 16) noutatf capatate de la 5 tinerl GenovezI, carl fusese Iuatf robf de TurcI, spune ca Stefan-eel-Mare a ars Vasluiul, Iasi, Bacaul, Romanul si Baia. ApoI lasind 0 garnizona in Suceava, Stefan avu 0 lupta cu TurciI intr'o padurice, la departate de 0 jumatate zi de la Bagna (<<Columna luf Traian», p. 379).

Episcopul catolic Fra Bernardo Quirini, in 1599, arata ca Bala numara la 3000 case. (A. D. Xenopol. «1st. Rom.« III, p. 533)·

In Baia se intimpla, pe timpul Dornnlel luI Constantin Cantemlr VodA (1685) lupta Hatmanului Velicieo eu un podgeaz mare de Le~I. « ••.• Intr'acea vreme eslt-au Hatmanul Velicico, eu putina oaste ce avea, spre tinutul SuceveI, irnpotrlva a multe podgeazurl Lesesti ee umbla de stricau in tara; gAsitau atunci un podgeaz mare la Bae, si s'au lovit Hatmanul Velieico cu dinsif prea tare, cit l-au lovit pe Hatmanul dintr'un sinet, de 'J-ati rupt zaua de pe lInga grumaz. Velicico navalea in razboln singur eu sulita in mina sl altui l-au lovit de 'i-au rupt spogirniccala de la friul calului sl altul I-au lovit din sinet dirlogul de Ia sea, $i n'au putut sa izbindeasca, ~i au purees Moldovenll in rislpa ; sl all fugit Hatmanul Velicico, ~i multa stricaciune au facut acel podgeaz Lesesc ; si alte multe podgeazurt Lesesti loveau pe alte locuri de stricau ln tara .... ,. ~i mal la vale: «Venise trei Slrbl, aid in tara, sA slujeasca, earii acel Sirbl, mar nainte vreme fusese chesaglt, anume Ilie sl Stanciul si Dimaiuruc; ispoveditus'au la un calugar grec la Galati, trecind Dunarea ; sl acel calugar f-au pirlt la Duca - V oda de le-an luat Duca - V oda 70 de pungr de bani si multe odoare scumpe; i?i pe urma si-au gasit vreme acel Sirbl, de s'au dus in tara Leseasea ; sl acef all batut pe Hatmanul Velicico la Rae ; si facean multe podgeazurf si rauta~I tareI, eli erau oameni foarte harnicl ; si a sa s'au intim plat intr'un podgeaz de i-au impresurat multi me de Tatarl». (I. N eculcea, «Letopls.» II. pag. 23 I).

In 1741, Baia era lnca tirg; dovada un document din ace! an, in care se zlce : «Tirgovetil de

Digitized by Coogle

BAIA

Baia» si «hotarul tirguluT Baia». ( « U ricarul» vol. I, p. 262).

La 1776, Iulie: «Comisarlf Austriecesti si Turcesti pentru delimitarea Bucovlnel se intilnira mal intil in Baia unde '~i-an aratat plenipotentele si s'au apucat de dernarcaclune». «( Uric.» de T. Codrescu, vol. IX, p. 255)·

La 1803 : «Bala Bogata, a Dumisale Logof. Constantin Bals, avea 293 liuzf, platind bir 4540 I. pe an fiind si 25 liuzf de cef f.-Ira bir». (<< Uricar.» de T. Codrescu, vol. VII, p. 240).

Muzcul National din Bucurestl poseda mal multe petre funerare cu inscriptlunl latine si germane referltoare la colonia saseasca din Baia.

Baia, drat, jud. Tccuciu, se intinde de la Nicoresti, merge spre S.-E. pana in sesul orasulul Tecuclu.

Baia (La-), lacnlitate, in judetul Prahova, cornuna Opariti, plaiul Teleajenul, unde este un izvor cu apa minerala, ce confine sare ~i pucioasa. Apa sa nu se intrehuintcaza de locuitorL

Batrinlf spun, CfL in acest loc a fost odlnioara rnina de sare ~i aceasta se dovedeste prin urmele podurilor si ale drumurilor regulate ce duceau de la Baia in toate directiunile.

Timpul cind aceasta mina se exploata in regula nu se stie cu siguranta, dar se stie ca pana la anul 1803, ort-ce locuitor avea voie sa ia sare, In schimbul unel dar"! anuale de un fuior de cinepa san de in sl 0 gfLina.

Baia, pil-itt, judo Tecuclu, curge la S. de satul Cositeni, comuna Brahasesti. Sc zice, ca i~1 trage numele de la un c;dugfLr nurnit Baia, care a fi)cut ~i biserica din Cositeul, unde este ingropat.

200

Baia, uaie, in com. rur. Roeseneni, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Baia, vale, in judo Prahova, izvoreste din dealul Mallni, com. Pacureti, pI. Podgoria ; curge de la N.-E. spre V. ~i se varsa in girla Turburea, tot in raionul com. Pacuretl.

Baia, uaic, judo Tecuciu, inoepe din satul Vizurcsti, merge spre S., paralel cu dealul Cll acclasf nume ~i continua pana in proprietatea Tecucenilor.

Baia-de-Arama, com. /11';'., In judo Mehedintl, asezata in partea de N.-E. a plaiului Closani, la distanta de 61 kil. de orasul Tc-Sevcrin; e situata pe valea apel Bulba si valea orasulul, intre dealurile Coruitul - Baii, dealul Dochiclul, Dealul-Mare ; formeaz,) cornuna cu satele Tarnita, Dealui-Mare, Mahalalele, Valea-Orasulul, Zgindaresti !;>i Ocneni.

Se margineste la rasarit cu com. Negoesti si satul Padestl ; la apus cu corn. Ponoarele ; la rniaza-zi cu com. Cornanesti si satul Pistrita ; !;'i la miaza-noapte cu comunele Marasesti sl Orzesti.

Aceasta com una are 180 contribuabill, cu 1050 locultorf in 230 case. Orasul Bala-de-Arama sf-a luat numele de la mlnele de ararna ce erau puse altii data In exploatare, si ale caror r;L1na~ite se vad sl pana asta-zl. (V. Ocnele ~i Baroaia). I

Bala-de-Arama este unul dintre cele mal hune debuseurf pentru desfacerea cerealelor in plaiul Closani. MaT ales Durnineca, cind locuitorii plasi! se aduna ad spre a face tirgue1ile de saptamina. Baia-de-Arama este resedi uta subprefecturer plaiuluT Closani, judecatorici ocoluluI

llAI.-\'-1 >E-ARAMA

Baia-de-Arama, a cornpanlel l-ia de dorobanti. Are 0 scoala primara urbana de baeti eu 2 institutorf ~i 0 scoala pr imara urbana de fete cu I institutoare, freeuentate de 120 elev! ~i 67 de eleve. Are localuri de scoala in conditiunf foarte bune. Mai ales localul scoalet de fete, construit cu spesele d-luf proprie. tar L A. Protopopeseu, din com. rur. Strehaia, pI. Motrul-d.j., in anul 1892, cu suma de 12000 de lei ~i daruita cornu nel Balade-Arama, intruneste toate COIldltiunile cerute unuI local propriu pentru scoala, Are 2 bisericf cu 2 preotf si 4 cintaretl, Are 9 circiumT. Un oficiu telegrafo-postal al caruf venit pe anul fin. 1896-97 a fost de lei 3058.34 sl un spital, eu local propria, intretinut de judet, In Baia-de-Arama, industria tesaturilor de lin a este foarte dczvoltata, Ocupatiunea zilnica a locuit. din Bala cste comerciul !;>i agricultura. In com una sunt: 14 plugurT, 20 care cu boi, 21 carute, 89 stupi. In acest t1ri! tree patru sosele : I judetiana. 2 vecinale sl 1 comunala, Budgetul comunei este de 6936 lei la veniturT si de 6325 leT Ia cheltuelt, Numarul vitelor in aceasta comuna este de 316 vite marf cornute, 50 cal, 89 ol, 86 capre si 196 rimatort. La Baiade-Arama se gusese ape minerale sl carbunl.

Pozltia cea frumoasa, tntre dealuri, a orasuluf Baia-de-A: rama, ~i eftinatatea vietii, in aceasta localitate, face a fi recomandata pentru vizitare si pctrecere In lunile de vara, ca loc ce arc 0 cllma dulce sl pliicutli.. In Baia-de-Ararna se maf allii 0 spiteric, iar in dealul Cojocul o fintina frumoasa, cu apa bUlla de baut, ce serveste pentru spitalul din aceasta localitate. Apa

Digitized by Coogle

BAIA-DF.-ARAMA

201

HAICA:'ol'I

----------------------------------------------------------------------------

de la aceasta flntina, ar putea fi adusa in oras,

Bala-de-Arama, mimI, nurnita ~i Mlnele-Bala-de-Arama, in comuna urbana Baia-de-Arama, pl. Closani, judo Mehedintl ; a fost pusa in exploatare in mal multe rinduri. Se crede, d eel dintiiu, carl au exploatat aceste mine, au fost Romanu, apot maT tirziu Nemtil, Ungurii ~i Rominil. Proprietarul acestor mine, principele Nicolae Blbescu, a voit a Ie exploata cu concursul unei societatl, sub numele de «Societatea exploataref minelor din Baia-de-Ararna», constituita in Paris. N'au inceput lucrarile pana asta-zf ; iar lucrarile incepute de printul Bibescu in (881, all fost suspendate.

Actualmente, mina aceasta apartine D-IuI George Vernescu, care a sl inceput constructla unul drum de fer de intercs local, pentru inlesnirea exploatarel padurilor si minelor de la Baiade-Aruma.

Bala-de-Ararna, 1111I1ltt', in pl.

Closani, judo Mehedinti, numit si Culmea- Muntelui - Baia-de-Arama, cu 0 inaltime ca la 800 111.

Baia-de-Arama, sc/iit, in judo Mehedinti, numit si Schitul-Baiade-Arama, cu 0 frumoasa rnanastire, care prezinta oare-care interes prin eleganta stilulul interioruluI sail. Toate cladirile acesteI sfinte manastir! din prejur ce sunt [acute de zid de piatra, sunt acum lasate in parasire.

Baia-de-Fier, com. rur., in judo Gorj, plaiul Novaci, la NordEstul plaiulul, situata pe ambele malurI ale piriuluf Bala-de-Fier ce se mal numeste ~i Galbenul ; se lunlteaza la E. cu com. Polovraci, la V. cu Cernadia, la

S. cu Poenari, iar la N. se Intinde pana in piriul Latorlta,

Numele l-ar fi venind, se zice, de Ia fierul ce se extragea odata din aceasta localitate si aceasta se adevereste sl prin urmele uneT fabricIaproapedispc1.rute. Se compune din 3 catune ;;i anume :

Baia, Schodolul si Neagra.

Are 0 suprafata de aproape 1 (300 hect., din care 3 partT sunt ale statuluf sl 1 a locuitorilor, carl sunt clacasl improprietaritf. Din numarul acestor hect, 800 sunt aratura, 800 livezf, 5600 hect, padure, 4100 hect, pasune.

Cornuna are 254 famlllr, cu 1095 suflete, din carl 208 contribuabilI. Loc. posed a 1077 vite marl corn ute, 163 cai,4500 oI, 505 rlmatorl, 257 capre,38 stupl, 50 plugurI, 60 care cu boI, 7 carute cu cal. Venitul comunel este de 1800 leI, iar cheltuelile de leI 1789.

Prin cornuna trece piriul Baiade-Flerjflalbenulj si 0 sosea, care este in constructie sl care merge de la Bumbestl-d-jiu, la Polovraci,

Sunt 2 marl, 42 £lntinT, 1 joagar, 4 circluml. Comerciul se face de 4 Rominl si ( Grec.

Comuna poseda I scoala frecuentata de 34 elevt, din 45 inscrisl sl 2 bisericT, deservite de cite I preot ~i 2 cintarett,

Baia-de-Fier, cdtun, in judetul Gorj, face parte din corn. Baiade-Fier; este asezat pe ambele maluri ale riuluI Baia-de-Fier ; se llmlteaza Ia rasarit cu cat. SchodoluI, la apus cu apa Cernadia, la Nord cu Platra-Boil (munte) sl la S. cu com. Poenarl,

Cu 0 populatie de 181 fam., cu no suflete, din carl 160 contribuabili. Locuitorif poseda 32 plugurl, 42 care cu bol, 6 carute cu cal, 857 vite marl

corn ute, I21 cal, 4050 oI, 195 capre, 385 rimatort sl 38 stupT.

Prin centrul acestui catun trece pirlul Bala-de-Fler,

Calle de comunicatle ce tree prin acest catun sunt: poteca ce vine din muntf si duce la Poenari ~i soseaua veclnala Cernadia- Polovraci.

Din acest catun mal es sl alte poteet, care suie la munte ~i se despart In mai multe directlunl, ducind la stine ; din acestea, poteca prlncipala este cea care trece peste IllU uti]': SUinlsoara, Galbenul, Urda si de aci la Timpa (frontiera).

Catunul mal poseda I joagar pe proprietatea statu lUI, 2 mori, I a statuluf sl I a locuitorilor ~i 30 £lntinl.

Proprletatea apartlne locuitorilor ~i statulul.

Biserica este zidit;l de Arhimandritul Dionisie Balacescu,

In apropiere de aceasta comuna, la 600 m. pe dreapta piriuluT Baia, este 0 pestera, In care poate intra cine-va in interior cu o luminare, la oare-care distanta de la gura eT; de la un oarecare loc nu se mal poate merge inainte, caeI se stinge luminarea, de aceia pestera a ramas pana acum necunoscuta.

Baia-Verde, vezf Carbuneanu, gurii de ocnii, in jud. Prahova, com. Slanicul, pI. Varbllaul, Apartine statuluf sl contine sare si iod.

Baiasi, sal, cu I20 loc., jud. Arge!?, pl. Lovistea ; face parte din com. rur. Perlsani, (v. a. n.); are o blserica cu hramul Sf. Dumitru, cu un preot si un cintaret,

Baicani, trup de mosie, jud, Tecuciu, fosta proprietate a statulul, in com. Motoseni. Aducea un

26

Digitized by Coogle

BAICUL

venit statu luI de 4961 lei; acum s'a lmpartlt la locuitorl.

Baicul, ias, in judetul Braila, care plead din canalul Mucuroaia, de la N. tirlei Cotul-Girlci, pendinte de com. Bertesti-d-j., merge spre N.-E. trece in com. Bertesti-d-j., pc la E. iezeruluf Untea ~i apoi da in iazul Vintoaia.

Baicul, uale, In pI. Borcea, judo Ialomlta, situata intre satul Rosetl-Volnasi sl canalul Borcea ; contlne apa numaf cind Borcea debordeaza,

Baidac, ias, in judo Dorohoiu, vezi Turcatca, sat ~i com., pI. Berhometele.

Baimacului (Dealul -). deal, judo Tecuclu, situat in raionul com. Colonesti, pI. Stanlsesti ; se ramifica din zarea Dobrotforulul,

Bairac, deal, in judo Tulcea, pl.

Babadag, pe teritoriul comunef urbane Babadag ; este 0 prelungire orientala a dealuluI Orta-Bair ; se intinde spre rasarit, avind 0 directlune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centrala a plasif ~i sudica a cornunel ; se ridica pana la 0 inaltime de 196 m.; este acoperit In cea mal mare parte numai eu pad uri ; pe la poalele luI trece drumul comunal Babadag-Ciamurli-d.-j.

Bairac-Bair, oirfn] eel maT inalt din culmea dealuluI Bairac, situat In judo Tulcea, in partea centrala a plasl) ~i cea de miaza-z! a comunei urbane Babadag; are 0 inaltime de 196 m. si este punct trigonometric de observatie de rangul 3-lea; domina asupra drumuluI vecinal

202

BAIRAM-DEDE

Babadag-Canllbugeac sl asupra vail Ceeliu-Chioi, ce trece pe la poalele sale; e acoperit cu paduri.

Bairam-Dede, coon. YUY., situata In partea meridlonala a judetuluI Constanta, la 6 kiI. spre S.V. de orasul Constanta, capitala lui, si in partea tot sudica a plasll Sllistra-Noua, la 60 kil, spre S.-E. de orasul Ostrov, resedinta plasll,

Se marglneste la miaza-noapte cu satul Bekter din pl. Mangalia, la V. cu comuna HairanChioi; Ia S. cu comuna CaraOrner ~i la E. cu com. CazilMurad, ambele din pI. Mangalia.

Relieful solulul e in general putln accidentat de culmea Bairam-Dede cu ramificatiunile sale. Principalele dealurf sunt: Bairam-Dede-Bair, cu virful CogeaIuiuk (180 m.) la V., MezarlicBalr (161 m.) la S.-E., CazilMurad (164 m.) la rasarit, CuneBair (168 m.) ~i Malcoci-Mezarlic (176 111.) la mlaza-zi ; aceste dealurf sunt acoperite cu finete, pasunt si semanaturt, Movilcle sunt numeroase !?i gramadlte mal cu seama in sud-vestul satuluf Balram-Dede ; principalele sunt: Cogea-Iuluk (168 m.) la V., Tasli-Iuiuk (178m.), ele au servit ca puncte de orientare ~i observatie ; unele tind sa dispara, fiind arate de locultorf.

Hldrografia este reprezintata numaI prin cite-va vai, cad ape curgatoare nu avem de loc; accle vai con tin apa numai in timpurile ploioase sl primavara ; principalele sunt: Afighinea, trece prin s. Bairarn-Dede, brazdind partea centrala a comuneI; valea Chiogerciul-PunarCeair la rasarit si Cricic-Ceair la apus, pe hotar.

Clima com unci din cauza Ilpsei de padurt este cam aspra, cu

veri calduroase si iernI aspre ; vintul de N.-E. sufla in continuu aproape; ploaie cade in mica cantitate.

Catunele carl 0 formeaza sunt:

Bairam-Dede resedinta, asezat in partea nordlca, pe valea Afighinea, inchis Ia apus de drumul Mezarllc-Bair ; Cialmagea in partea sudica, la 6 kll, spre S.-V. de resedinta, pe valea Sarapcea, intre dealurile Malcoci-Mezarlic la V est ~i Curu-Bair la E.

Suprafata totala a comunef este de 6252 heet., din carf 71 hect. ocupate de vatra celor 2 sate cu 169 case, iar restul de 6181 hect. impartit intre locuitorI, care poseda 5123 hect., sl stat cu proprietarI carl au 1058 hectare.

Populatiunea totala este de 206 familif cu 927 suflete, carl se impart ast-fel : dupa sex: 469 barbatf si 458 femel ; dupa starea clvila : necasatoritl 519, casatoritf 369, vaduvl 39; dupa instructle : ~tiu carte 43, nu ~tiu 884; dupa cetatenie : cetatenl Romini 916, supusl strainl 9, nesupusr strainl 2; dupa rellgie : OrtodoxI 152, CatolicI 9, Mahomedani 760, LlpovenT 6; dupa ocupatiune : 3 circiurnarf sl 309 agricultorl ; dupa avere : 107 cu proprletatl, 82 neimproprietaritf.

In ceea ce priveste calitatea pamintulul, cele 6252 heet. ale cornunef se impart ast-fel :

7 1 hect. teren neproductiv (vetrele satelor); 6181 hect. teren productiv, din carl: 2731 hect. loc cultivabil, (din carl l70 heet. ale statu luI cu proprletarl, 2561 heet. ale locuitorilor); I870hect. loc necultivabil, (din carr 206 ale statu lui cu proprietari, 1664 hect. ale locuitorilor); 1580 hect. loe izlaz, (din carf 682 hect. ale statulul cu proprietarI, 898 hect. ale locuitorilor).

Digitized by Coogle

BAIRAM-DEDE

20H

BAWL

Budgetul cornunel este de 5843 lei la veniturl ~i 3423 lei la cheltuelt, cu un excedent In plus de 2420 lei. Sunt 3 18 contribuabilI.

Calle de cornunlcatle sunt: drumul Ostrov-Mangalia, ce trece prin sat, si drumuri comunale catre Cazil-Mezad, Sevendie, Dimircea, Haivan-Chioi, Docuzaci, etc.

Sunt 7 geamiT, 61n cat. BairamDede si 1 In cat. Ciacul-Argea, cu cite 1 pogo si IO heet., cacl maioritatea populatlunel e rnahornedana; crestinlf se due la slujba prin satele invecinate.

Bairam-Dede, sat, in judo Constanta, plasa Sillstra-Noua, catunul de resedinta al cornu neT Bairam-Dede; situat in parte a sudica a plasif sl eea nordica a cornunef pe valea Afighinea, intre dealurile Mezarlic-Bair la Est ~i Bairam - Dede la Vest. Are 0 suprafata de 9708 hectare, dintre care 64 hectare sunt ocupate nurnaf de vatra satului ~i de gradini. Populatlunea cornpusa din TurcJ, Romini si BulgarT, este de 298 farnllil, cu 908 sufletc ~i se ocupa eu agricultura si eu cresterea vitelor.

Bairam-Dede, deal, in judetul Constanta, pIasa Sllistra-Noua, pc teritoriul comuneT ~i catunului Bairam-Dede, de unde i-a venit si numele. Se intinde pe la apusul satuluf Bairam-Dede, de la movila Ciali pana la virful Ta!;ili-luiuk~ avind 0 dlrectlune de la nord catre sud. Inaltimea sa maxima este de 180 metri, pe care 0 atinge in vlrful sau Hogea-luiuk.

Bairam-Dede-Balr, deal, in judetul Constanta, pIasa Medjidla, comuna Caraboci; situat in partea nordica a comunei si

a plasl], cu directla Sud-VestNord-Est si 0 inaltime medie de 135 metri, Este acoperit de pasunt ~i de semanaturl mal ales pe poale. Din drumul comunal Bairam-Dede-Caugagl, care merge paralel sl pe culmea apu-. sana a acestui deal, dii un alt drum spre rasarlt, la Cazil-Murad, care tac acest deal in doua partl.

Baisa, sat, situat in mijlocul padurei, pe mosia Stancesti, comuna Curtesti, pIasa Tirgul, judetul Botosani. N urnara 18 farnilil, cu 60 suflete. Vite sunt: 4 cal, 3 vacf ~i 7 porcl.

Baisa, deal, in partca de Est a eomunei Brehuesti, judetul Botosani ; estc 0 continuare a dealurilor din com. Curtest! si este acoperit cu padure.

Balsa, pITdurl', care se intinde in partea de Vest a com. Curtesti, pe mosia Stancesti ~i parte pe mosia Brehuestl, comuna Brehuesti, judo Botosani.

Baisa, pirifJ, izvoreste din padurea Agafton ~i se varsa in piriul Hliboci, pe teritoriul comunef Curtestl, piasa Tirgul, judetul Botosanl,

Baisa, scs, prin care curge piriul Balsa, pe teritoriul comunef Curtesti, mosla Agafton, judctul Botosani ; este productiv in fineturt,

Baiul, numit ~i «Dlhamul», munte, in judo Prahova, com. Predealul, plaiul Pelesul, care serveste de lirnlta intre judetele Prahova si Dimbovlta, la Nord de rnuntele Tirla-Berbeculul, E inalt de 1598 metri d'asupra nivelului Maret-Negre.

Din jalba boeri!or Constan-

tin Cretulescu, Constantin Dudeseu, Medelnieerul Grigore Hrisoscoleu ~i Bibica, sotia raposatului Paleologu, catre Mihai! Const. Sutu Voevod, se eonstata urmatoarele :

I. Ca niste Sasf din Rjjnovul TransilvanieJ, in zilele lui Alexandru-Voda, bazatf pe un zapis al lui Mlhaiu-Voda-cel-Viteaz, care le dedese muntele sa pasca eu oile, au cerut lui Alexandru V oda sa le intareasca actul, ~i acesta, dupa cercetarile facute, a luat acest munte, ca 0 rnosie ce se afla domneasca sl a dat-o danie bisericef crestinestl din satul Rijnov.

2. Ca s'a numit epitrop al muntelul Baiul, Stolnicul Dumitrache, a orinduit pe unul, 10- nitA Leabul din Brasov, ca sa alba asta eplstasie, sa vinda muntele cui va vrea ~i banii sA·i cheltulasca la trebile bisericef si pe tot anul sa-~i dea socoteala la dumnealuf Stolnicul,

3. Ca dupa moartea lui Leabul, boeril au reclamat larasl !,'i ca Domnul Mavrogheni a orinduit pe Stefanica, ispravnicul judetuluf si pe Mihalaehe, vataf ot plaiul Prahova, carl mergind la fata loculut, din marturiile ee au fost, s'a adeverit spusele boerilor si li s'a lasat muntif in stapinlre.

4. Ca la leat 1790, in vremea stapinlref Nerntllor, Sasi! dind jalba la Viena, au venit eu ordin aiel in tarA, cind la divan se afla Entenberg sl s'au judeeat, probind boeril de mal sus, posesorll muntelul, ca raposatil intru fericire DomnI, n'au facut eu totul danie nici bisericer din Rijnov, nici Sasilor, fara numaT iarba sa 0 pasca eu oile.

5. CA eu toate reclamatiunlle boerilor, muntele Baiul, numit

Digitized by Coogle

BAlUL

si Dihamul, a ramas bisericei rorninestf din Rijnov, cad asta era dorinta fratilor Udriste si Toma Postelnicul, donatorT.

Baiul, piriiJ, in judo Dimbovita, care i~T ia nasterea din cuprinsui cornunef Branlstea, pI. Bolintinul, trece pe linga comunele Cornetul, Sardanul, Poiana-Lunga-d_-s., printre Clorogirla si Rastoaca si merge de se varsa in cea din urrna, pe teritoriul judetuluf Ilfov, intre com. Floresti din Ilfov sl Gll.iseni din Dimbovita, Balul, la sorgintea sa in com. Branistea, se nurneste Baerelul, Vezi: Branistea, Rastoaca, Cioroglrla.

Baiulul (Obcina-), ranturd de lIllt1z/t, catre Sud-Vest de grupa stincoasa a Clahlaulul, in judo Neamtu.

Bal-Bair, tlml, In judo Tulcca, pi. Babadag, pc teritoriul cornunef Clamurll-cl-s., si pc al catunulul sal! Caugagi; el este maT mult 0 prelungire nordica a dealuluf Chiuciuc-Bair, cu care sta In Iegatura prin culmea stincoasa a Tas-Bairuluf ; se intindc spre miaza-noaptc dcalungul piriuluf Slava-Ruscasca, avind 0 dircctiuue gcncrala de la S_-E. sprc N.-V.; la poalcle lui orientale se intinde 0 parte din satul Caugagi; sprc rasarit cl se prclungcste eu dealul Tasli-Balr; pe la poalclc sale apusane trece drurnul cornunal Ccamurli-d.-s. Babadag ; se rklica pan{L la 0 inaltirnc de 125 mctri si cstc acoperit in mare parte cu paduri; numal pe la poalele sale se intind pasunl ~i finete,

Bal-Bair, tim I, In judo Tulcea, pl. Istrul, pc tcritoriul comunei Clamurli-d-s., sl pe al catunului Satl Caugagi; cste mai mult

204

HALABANAR-TEPE

o continuatle sud-estica a dealului Tasli-Balr ; se indrepteaza spre rniaza-zi avind 0 directiune generala de la N.-V. la S.-E.; brazdeaza parte a de miaza-noapte a pla~ii si cea de S.-E. a cornunei ; se prelungeste spre miaza-zi eu dealurile Eniceri si Cara-Burun ; de eel d'lntiill este despartit priutr'o vale adinca r;;i prapastioasa ; pe poalele sale curge piriul Slava-Ruseasca, pe malul careia merge vechia sosea nationala Tulcea-Babadag-Constanta, precum \,i drurnul comunal Potur-Hamangi-Caugagi; in partea norcl-cstica este acoperit cu padurl putine, pe Ia poale cu fineata ~i verdeata.

Bala-de-Jos, com. rur., in plaiul Closanl, judo Mehedintl, asezata in partea de mijloc, la distanta de 42 kil. de orasul Turnul-Severin. Este situata pe valea ee incepe de la Bala-d.-s., sl parte pc deal; forrneaza com. eu cat. Cir:;.iul avind peste tot 145 COIltribuabili eu 800 locuitorf, In 156 case. Ocupatiunea loeuitorilor este agrieultura ~i cresterea vitcior. Calitatea parnintulul este de mijloe. Aei se cultiva si pomi multi. Loe. poscda 3 I pluguri, 68 care eu bur, 5 carute cu cal ~i 112 stu pi, Com. arc 0 biscrica cu un preot ~i doi cintarett ; 0 scoala eu I invatator, frecuentata de 36 elevt, \ii 0 circiurna. Budgetul comunei coprinde : la vcuiturf 8<)4 lei ~i la chelt. 491 let, Vite sunt: 408 vite marl cornutc, 1<) cal, 182 OJ, 2 I rlmatort.I'rin aceasta cornuna trcce soseaua comunala Papcsti- IupcaGiurge~ti-Bala-d.-j. Cornuna se marglncste : la rasarit cu COI11. Iupca, la miaza-zl cu COlIL Rudina, la apus cu com. Bala-d.-s., ~i la miaza-noapte eu cornuna Crainici. Pe teritoriul el se afla ape minerale (v. Cirsiul, deal).

Bala-de-Sus, com. YIIY., asezata in partea de mijloc a plaiulul Closani, judo Mehedinti, la 45 kit. de orasul Turnul-Severin; este situata pe valea ce vine de la Rieni, sl duee la Bala-d-j, Forrneaza comuna, Cll satele Berestl sl Laturoasa sl mahalalele Zagoaieea, Valea-PopiI, Ursoaia si Moristea ; avind peste tot 140 contribuabili, cu 750 locuitorl, in 152 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor si cultura pomilor. Calitatea pamintulur este de mijloc. Loc. poseda 20 plugurT, 48 care eu bol, 3 carute eu cat si 160 stupl, Com. are 2 bisericI cu 1 preot si 2 cintaretf ; I scoala cu 1 inva~ator, frecucntata de 27 elevi ; 0 circiurna. In aceasta cornuna, ca 111 toate comunele de munte, se afic1 multi si frumosf pomT rodito rI. Printr'insa treee soseaua comunala Craguestl - Rudi na- Bala-d.-s.-Comanesti, care 0 leaga eu soseaua Severinului si Baia-de-Arama, Vitc sunt: 308 vite mari eornute, 162 ol, 16 cai ~i 168 rimatorl.

Dealurile maf principale din aceasta COl11l1na sunt: DealulUlmulul, Zagoaicei, Corhanului, Ornitcl, Laturoascr si Moristei ; iar valle mal princlpale sunt:

Valea-Zagoaicet, Popii, Pietrei, Chicioara, Bratesulul si Moristel ; sunt toate aeoperite cu dlferltl pornf si vii, afara de Valea-Chiclearer, care este acoperlta eLI padure.

Balabanar- Tepe, mo,'z'ld, 111 judo Constanta, pI. Mangalia, com. Edil-Chloi ; situata In partea nordica a plaslf ~i cea centrala a comunel ; eu inaltime de 93 metri, dorninind satul Edll-Chioi, valea Amzaeea-Dere ~i dealul Cerchezlnc-Balr ; a fost punct trigonometric de observatie de

. Di9itize~ by C'oog Ie

BALABANCEA

205

BALABANCEA

rangul al II-lea; estc aeoperita cu vcrdeata ; prin apropiere sl pe la vestul san trece soseaua judeteana Arnzacca-Uzunlar.

Balabancea, COlli. rur., in plasa Isaccea, judo Tulcea, situata in partea apusana a judetulul, la 13 kil. spre S.-V. de orasul Tulcea, capitala judetulul, ~i in partea sudica a plasil, la 30 kil. spre S. de orasul Isaccea, resedinta plasil,

Numele sau este 0 coruptiune a eeluI dintliu nume: BalabanChioi, satul lui Balaban.

llotarul amanuntit este urmatorul : I'lecind din virful de aluluT Breazul, de asupra manastirci Cocosul, se inclreapta spre N.-V., trece prin apropierea manastirll, pe la poalelc DealululCocosulur, pe muehia DealululCadiului, pana in virful dealuluT Gilmele - Insirate; in tot acest parcurs a strabatut de-alungul intinsa padure a Taitel ; de aci se indreapta spre apus, coboara in valca pirluluf Luncavita, pe care 0 insotestc plina la COIlflucnta sa eu Luncavlcioara, la locul numit Podul-lul-Trandafir ; se indreapta putin spre S.-V. ~i urea in virful dealulul Gog')aneci; de aci, aproape intr'o linie dreapta, se dirige sprc 5.V., taie valea Luncavlcloara , trcce peste Dealul-Fierulul, trecc prin Valea-LupuluT, pe la poaIde Dealuluf-Stubeilor, se urea in Dealul-Iul - N egoi(l, a carul muchie 0 urrnareste panli in virful Almalia ; de aci, urmind aceasta dlrcctie eu care-cart cotituri, pe muchiile dealurilor David ~i Amzalii ~i pc la poalele luI Carapcea, ajunge in piriul Taita, la 2 kil. rna} jos de satul Balabancea; din acest loe, (urea putin spre N. pe lingli piriul Taita, panli aproape de satul Balabaneea), se indrcapta spre

rasarit, plinli la poalele dealulul Boclogea, deasupra com. OrtaChioi, de unde apoT sc indreapta spre mlaza-noapte, pe muchia dealulut Boclogea, pana da in rulnele Valulul-luf-Traian ; de aci se indreapta spre N.-V. dealungul acestul val, pe care II p[Lraseste pentru a urea dealul Pirlita, de unde apof sc scoboara in valea Pirlita, la locul numit Moara-Manastiret-Cocosul ; de aci se indreapta spre ~_-Est, urcind in susul vail Pirlita, pana ajunge in dealul Breazul, de-asupra viilor Badila, de unde am plecat. Forma luf este aceea a unui exagon :;;i a unuT pentagon, unite impreuna pe 0 muehie a lor; lungimea pcrirnetruluf este de aproape I IO kil., iar interiorul luI are 0 intindere cam de 60 kit. p. sau 6000 hect.

Marginile cornunef sunt accstea : La miaza-noapte se invecineste cu com. urb, Isaccea, de care se des parte prin dealurile Breazul, Cadiul si padurea Taita, :;;i eu com. rur Luncavita, despartite prin valea Luncavitel ~i dcalul Gogoncea; la miaza-zi eu com. Orta-Chioi ; la rasarit cu comunele Alibei-Chioi, despartlndu-se prin dealul Boclogea, Mcidan-Chioi, de care sc desparte prin ruinele Valulul-lul-Traian si Nicolitel , de. care se clesparte prin valea PirIita ~i dealul Brcazul ; la apus se invecineste cu comuncle Greci, despartita fiind prin Dealul-lutNegolu, Cerna, dcspartita fiind de aceasta prin dealurile David !;ii Amzalii si cu catunul Ac-Punar, al comunei Cirjelar, de care sc desparte prin dealurile Amzalii sl Carapcea,

Dealurite, Este cea mal accideutata com. din toata plasa, ~i una din cele mal deluroase din tot judetul ; dcalurf sunt foarte multc ; principalele sunt.:

la miaza-noapte Dealul-Breazulul, Dealul-Cadiulul, Dealul-Cocosuluf si dealul Gilmelele-Iuslrate, toate acoperite de intlnsa p.idure a Taitel ; la apus sunt dealurile : Gogoncea, Fterul, Stubellor, (407 m.), Tiganca (309 m.), Dealul-lul-Negoiu (403 rn.), Almalia (370 m.), David (346 m.), Hancearca, Arnzalii (250 m.) si Carapcea, toate acoperite eu padurt ~i de natura stincoasa In general; la rasarit avern dealurile: Culmea, Boclogea (2Ho m.), Geaferca, Coslugea, Pirlita si Talta, iaras! aeoperite cu padurT intinse ~i frumoase, a caror escuta principala este teiul.

Riurlle ~i piraiele carl 0 uda in toate sensurlle sunt nenumerate; vom spune pe cele maT insemnate. Riul Talta, ce-sl ia nasterc din Dealul-Cadiului, 0 uda prin mijloc, trecind si prin satele Taita, Tiganca, Hancearca si Balabancea; afluentll sliT eel numerest uda comuna in to ate directiilc, asa avern pe dr, ValcaCadiulut, Valea-Tlganoerunlta cu valle Taita-Mlca, Valea-LupuluT ~i Valea-Lunga, care 0 uda la miaza-noapte ; valea Carbunaria, valea Sarap-Dere unlta cu valea David prin mijloc, valea Halleearca ~i valea Acar-Cula tot prin miljoe; pc stinga : valea Coslugea la S.-E.; valea StipanuluT ~i valea Holiukliu la rasarit; valea Pirllta unita eu valea Pirlita-Mica la N.-E. Teate aceste riurf ~i piraie ;~Ci cursuri repczI sl maf tot-de-anna apa, din pricina paclurilor pe undc tree, sl carr, dupa cum se stic intretin urnezcala.

Clima este foartc sanatoasa ~i curata ; vinturf bat din toate partlle ; plof sunt mai dese ca in alte partr ; ~i de ;;i une-orf nu ploua mult timp, totusf nicl 0 data seceta IlU e mare, din pridna numeroasclor piralc ~i p;l-

Digitized by Coogle

BALABANCEA

- _

206

BALABANCEA

dud de carl e acoperit pamintul sM.

Catunele comunel asa sunt:

Balabancea, catunul de resedinta, asezat la mlaza - zi, pe malul drept al piriuluf Taita ; IslamGiaferca, spre rasarit, pe valea Coslugea, la 21/2 kil. spre Est de catunul Balabancea; Hancearca in mijloc, pe malul drept al riuluf Talta, la 5 kil. spre N. de cat. de resedinta ; GiafercaRusa, tot in mijloc, pe valea Holiucliu, la 6 kil. spre N. de cat. de resedinta ; Tiganca, la miazanoapte, pe malul drept al riulut Tai~a, la 8 kil. spre N. de cat. de resedinta : Taita, alipit de llnga eel precedent, formind impreuna 0 aglomeratie tara separatie fizica, ci numaT administrativa : rnaf sunt sl locuintl izolate, a~a Moara - Manastirei - Cocosul, pe valea Pirlita, la 9 kil. spre N.-E. de cat. de resedinta sl rnanastlrea Taita, pe malul drept al yair Taita-Mlca, tot la 9 kil., spre N.-V. de catunul de resedlnta.

Intinderea totala a comuneI este de aproape 6000 hect., din carl 2 I 3 hect. ocupate de vatra tuturor sateIor; 2777 hect. apartln locuitorilor ~i 3223 hect. apartin satuluT.

Populatiunea este amestecata, compusa din Ru~T, RominI, TurcI ~i Evref, in care elementul predomnitor sunt Rusii. Sunt peste tot 206 familiI (104 ruse, 75 romine, 2 5 turcestl, 2 evreestl), cu 1265 suflete, (708 Ru~T, 434 Romini, 1 15 Turcl, 8 EvreI); 393 barbatl, 332 femel; 295 insuratl, 29 neinsuratt, 12 vaduvf, Rorninif locuesc In catunele Balabancea ~i Islam-Geaferca; Rusif in catunele Balabancea, Hancearca, Tiganca ~i Geaferca-Rusa; Turcif in catunul Balabancea ; jar Evrcf risipitf.

Dealurilc 1::0111uneI sunt pie-

troase. Din ce1e 6000 hect. pamint al cornunel, 2199 sunt 10- curT arabile, iar restul de 3801 hect. pasunl si padurl mar cu seama, Pe locurile arabile se cultiva porurnb, grin, orz, secara, rneiu, cartoafe, dughie ~i ovaz,

Ocupatiunea princlpala a 10- cuitorilor sunt agricultura si oresterea vitelor. Sunt in comuna 575 agricultorf cu 56 plugurT; 3141 vite din carl : 480 bol, 419 vacf, 123 cal, 98 epe, 107 berbecl, 1090 oT, 74 tapi, 460 capre, 150 porcl, 160 scroafe. Industria este cea casnica. Sunt cite-va mori pe apa, Cornertul nu e tocmaT activ; exportul consta in lemne :;;i vite, importul in manufactura sl coloniale; sunt 5 comerciantf circiumarf in comuna,

Rudgetul cornu net este de 4100 lei la veniturT. Cheltuelile sunt de 3957 leT, raminind un excedent de leT 143. Contribuabill sunt 206.

Calle de comunicatle sunt toate drumurI com.: asa este unul ce uneste catunele Balabancea-Hancearca-Tlganca-Taita, se duce la manastirea Cocosul sl Ia Isaccea; altul la Orta-Chioi, un altul la Cema-Grect-Macin ; altul la AIibei-Chlol-Babadag.

E o scoala mixta in catunul Balabancea, fundata in 15 Octombre 189 I, de consiliul judetean, cu un singur inva\ator; cu 30 elevT inscrlsl.

Sunt 4 bisericf crestine ~i 0 giamie. Bis. din cat. de rescdinta Balabancea, fundata intr'o casa cerchezeasca in urma rasboiului din 1877 - 78, cu hramul Sfintif ApostolT Petru ~i Pavel, un preot, ce serveste si la catunul Islam-Giaferca, si un cintaret, are si 5 hectare pamint; 0 alta in catunul IslamGiaferca, cu hrarnul Acopera mintul-MaieiI-DomnuluI, fundata

in anul 1859, de 0 rusoalca din satul Giaferca-Rusa, are un cintaret ; 0 a treia in catunul Hancearca, cu hramul AdormireaMaieiI-DomnuluT, la care Yin si locuitorll din catunul GiafercaRusa, cad aei nu este biserica, este foarte vechie; la inceput a fost manastire calugareasca, Catunele Tiganca si Taita n'an biserica, dar locuitorif se due in manastlrea Taita, la I kiI. departare spre Nord-Vest, unde serveste preotul din Hancearca. Geamia din catunul Balabancea, fundata, dupa razboiul de la anul 1877, 1ntr'o casa cerchezeasca, de catre Turcif locuitort din catun, are I hoge, precum ;;i 5 hectare pamint date de comuna,

Istoricul. Despre aceasta comuna nu se stie maT nirnic, numar ca a fost fundata de Turcl, peste carT au venit inca din secolul trecut Tigani, Rusl sl Rominf din Basarabia, Dupa razboiul de la 1877 - 78, Turcii fiind invlnsf, incep sa emigreze in Bulgaria si Turcia, lucru care continua sl astazt,

Balabancea, sat, in judo Tulcea, piasa Isaccea, catunul comunel Balabancea, situat in partea sudica a plasil, si in cea de mlaza-z] a comuneJ, a caret resedinta este, pe malul drept aI piriuluf Taita, la poalele dealuluT Carapcea, Nume1e Satl este o modificare a vechiuluf nume Balaban - Chioi (satul luf Balalaban). Teritoriul sM are 0 intindere de 960 hect., din care 60 ocupate de vatra satului, restul al locuitorilor. Dealurile ee-l brazdeaza sunt: Carapcea ~i Arnzalii (250 metri) la apus, Giaferca (230 metri) la rasarlt. Riul Taita il uda prin mijloc. Sc margineste la miaza-noapte cu cat. Hancearca si Giaferca-Rusa ;

Digitized by Coogle

BALABAN!

-------- -----------

la rasarlt cu catunul Islam-Giaferca; la mlaza-zi cu comuna Orta-Chioi; la apus cu catunul Ac-Punar (al comuneJ Cirjelar). Populatia este de 8( fam iii r, din care 30 romiue, 25 ruse, 25 turcestl, ( evreeasca, cu 387 sufl, «(40 Rominl, ll5 Turcr, (30 Rust, 2 Evrei'); se ocupa cu agricultura si cu cresterea vitelor. Are 0 scoala, singura in comuna, cu ( invatator. Are 0 biserica cu ( preot sl ( cintaret. De la eI pleaca drumurf cornunale la Hancearca, Giaferca-Rusa, Giaferca - Turca, Orta - Chioi, Ac - Punar. Se cultlva in cat. Balabancea, griu, meiu, porumb ; padud sunt in partea apusana,

Balabani, sat, face parte din comuna rurala Boteni (v. a. n.), pIasa Argeselul, judo Muscel. Este situat la sudul cornunef si are 0 populatie de 153 locuitort (78 barbatf ~i 75 femet) cu 34 capl de familie.

Balabanul, deal, in com. rurala Bobaita, pIasa Ocolul-d-s., judetul Mehedlnti.

Balabanul, insulii, pe Dunarc, in plasa Ialomlta-Borcca, judetu! Ialornita, in dreptul satuluf Latenl ; are lungimea tie 4 kil. si contine pasunt sl padurt de salcie si plop.

Balabanul, lac, in judo Braila, situat pe lunca cu acclasl nume, la V. com. Dudescu, pI. Ianca; estc format din plof sl vara seaca.

Balabanul, luncd, in judo Braila, spre V. de com. Dudescu, pI. Ianca. Din malul ef despre sat se of era observatoruluf 0 placuta priveliste : gara Cires, cornunele Slobozia - Cires, Faurel, Batogul, etc. Ea cstc productlva si of era bune pasunt,

207

llALACI

Balabanul, movilii, judo Tecuciu, in raionul com. Negulesti, pI. Berheciu ; este punctul cel mal ridicat al dealuluf Raspopt,

Balabanul, munte insemnat, in judo Buzan, pe frontiera Transilvaniel, la N. de Penteleu ; are 1670 metri inaltime si pasun! excelente.

Balabanul, mU11/t', in jud. Prahova, la N. de com. ManeclulUngureni, plaiul Teleajenul, pc care ll uda rlul Teleajcnul si piriul Timpa.

Balabanul, 111111lire 7'edli~', a satului Nisipoasa, in judo Prahova, comuna Hirsa, pI. Podgoria,

Balabanul, pidlCt 11Iilitar de vara, judo Buzan, pe frontiera Transilvaniel, la poalele muntelui Balabanul.

Balabanul,pichetvechiu de frontlera, pe Dunare, in insula cu acclasf nume, din judo Ialornlta.

Balabanul, popillii marc, in jud, Braila, pe malul viroageI Puturosul, la I kil. spre N_-V. tie satul Dudescu.

Balabanul.v-s/e, cu putina apa, in com. rurala Bobaita, plasa Ocolul-d.-s., judo Mehedinti.

Balabanului (Rtpa-), rip ii, judo Tecuciu, in coltul de N_-E. a cornunef Boghesti, pl. ZeletinuI.

Balaca, sat, in judo Prahova, face parte din com. rurala Scaeni, pI. Podgoria. Are 0 populatiune de 268 loc. (140 barbatf !i'i 128 femel).

Aci e 0 biserica fondata de familia Cantacuzino, la anul 1797, sl refacuta la an ul 1840, de Grigore Filtpescu.

Inainte vreme acest sat se nurnea Valea-Capusestilor.

Balaca-Scaeni, in judo Prahova, proprietatea Eforlet spitalelor civile din Bucuresci, fosta pendinte de schitul Tirg~or, com. Scaeni, pI. Podgoria, in intindere de 604 hect., din carl 80 hect. suprafata irnpadurlta (ii 524hect. teren cultivabil si finete, arendata pe periodul 1886-91 cu 5000 lei anual, impreuna cu o moara cu 4 reate de pe apa Teleajenulul,

Balacali-Alcea, piri«, in judo Tulcea, plasa Babadag, pc teritoriul comunef rurale SlavaRuseasca sl pe al com. urbane Babadag; izvoreste din culmea Babadagului !i'i anume din muchiile lui Carada-Bair ~i din poalele nord-rasaritene ale lul, se indreapta spre rasarlt, avind 0 directiune generala de la V_ la E.; cursul sau descrie un semicere, curgind pe la poalele dealului Carada-Bair, pe ling.l viile de la Carada, sl pe la poalele lUI Caragidi-Bair, si dupa un curs de 5 kiI. merge de se varsa in piriul Babadag, pe stinga, ceva mal sus de orasul Babadag, Iinga podul Duva; curge mar mult prin padurl; pe muchia, care margineste malul sting, merge drumul comunal BabadagSlava-Cercheza-Clucurova,

Balaci, statie de drum de fer, judo Teleorman, pI. Teleorman, com. Balaci, pe linia CostestiRosiori, pusa in circulatie la I Ianuarie 1887. Se aficl intre statiile Mlrosi (8.7 kil.) !i'i Beuca (9.4 kll.), Inaltimea d'asupra nivelulul marif de 144.58 m. Venitul acestef statil, pe anul 1896. a fest de 161224 lei 62 bani. In aceasta gara se face insemnat trafic de cereale. Cumpa-

Digitized by Coogle

BALAClUL

--- --- - ---- -----_

ratorll incarca aci vara pentru T.-Magurele I;>i iarna direct pentru Braila, Aceasta gara este legata prin sosele veeinale eu eomunele Balaciul sl Gumesti.

Balaciul, com. rur., in pl. Ialomlta-Balta, judo Ialomita; este situata la marginea de Vest a pla~iT, pe malul sting al riuluf Ialornita, intrc eomunele Fundul-Crasani ~i Sarateni.

Teritoriul cornunef are suprafata de 7141 hect., din carl 156 heet. padure ~i 30 heet. baltis ~i formeaza 10 mosil, carl sunt proprletatf particulare. Improprietaritl dupa legea rurala din 1864, sunt I 10 locuitorf si neimproprietarltf 68.

Se compune din satele : Balaciul-d.-s., Balaciul-d.-j., Crantosul ~i din catunele (tlrlele): Vlasceni, Ti~eica, Popescu, Vlasceanul, Mutul, Cazacul ~i Musatul.

Resedinta primarlel !;'i a judecatoriel comunale este in satul Balaciul-d.-s.

Dupa recensarnintul din anul I 890, populatia comuncf este de 805 locultorl, cu 188 capi de familie si 6 I 7 membrii de familie, sau 4 I 7 barbatt si 388 femei. Dupa nationalitate sunt: 803 Rominl si 2 Greci, totl de rellgie crestina ortodoxa. Dupa profesiunT: 257 agrieultorT, 7 meseriasl, I industrias, 6 eomerciantl, I profesiune llbera, 15 muncitorf si IO servitorl, $tifl carte 68 persoanc, iar 737 nu ~tiii.

Populatia comuncl in 1887, era de 166 familiI ROl11inI, 12 familiI TiganT si 2 familif Greet, sal! peste tot de 846 locuitori, din carl : 203 barbat], 2 I 3 fe- i mef ~i 430 copii. Contribuabilr eraii 157, din carf 2 I se ocupau eu comerciul, iar cel-l'altl cu agricultura.

Vite: 815 hoT, 477 cal, 1567

ol, 2 bivolf sl 324 porcf, san in total 3 185 vlte,

Venitul comunei in 1887-1888 era de 3369 lef si ehelt. de 3460 lei.

Aci este 0 scoala primara mixta cu 32 elevf ~i 4 eleve si cu un invatator retribuit. Sunt doua bisericl, la care servesc dof preotl !;'i 4 cintaretl ; eomuna contribue eu suma anuala de 492 leT pentru intretinerea bisericilor ~i plata personalului.

Prln comuna trece calea judeteana Slohozla-Urzlceni,

Balaciul, com. rur., In judetul sl pl. Teleorrnanulul, situat.i pc valea Burdea, intre comuncle Silistea-Gumesti la E., Dobrotesti la S., Teeuciul-Kalinderu la V., ~i catunul Catelestl, care face parte din comuna Tecuciul- I Kalinderu, la N. piriul Burdea strabate aceasta comunil de la N. spre S., pe marginca satului. Pc dealul despre N.-E. se afia catunul Padureti, pendinte de aceasta comuna.

Atit catunul cit ~i comuna de resedinta sunt asezate intrc dealurf si valcele ; valceaua Balacelul vine desprc com. Surdulesti si Hodorogul despre com. Zimbreasca.

Prin mijlocul cornunel strabate calea judeteana Tumul-RosloriStrimbcni, care 0 pune in legatura cu comunele Dobrotesti $i Surdulcsti, iar cu comunele Tecuciul si Gume;;ti este lcgata prin caT vecinalc.

Pe ling;l localurile sub -prcfeeturci si oficiul telcgrafo-postal, proprietatea judctulul, mal este si acela al primarief I;>i al scoalef mixte, care a fost frecuentata in anul 1889-90 de 32 elevl, Bisericf are doua : una in satul Balaci !;'i cea-l'alta in cat. Padureti, eu 2 preotl !;'i 4 cintaretl.

BALACIUL

Populatiunea comuneI este de I 130 suflete, din car! I 125 Romini, 3 Greet, 2 BulgarI sl un Sirb, Din acestia 265 sunt capl de familiJ; contribuabili sunt 243·

Teritoriul eomuneI oeupa 0 suprafata de 3280 heet. Din acestea, 2560 apartln mal multor proprletarl, dintre carl cei mal prineipalI sunt d-nif Ghita loan cu 800 hect., G. Pctraru, Dr. Rimniceanu sl altif,

LocuitorT lmproprietaritl, dupa legea rurala, sunt 156. peapro ape 720 hect.

Com una Balaciul este situata la 28 kil. socotite pe ealea judeteana de la Rosiori ; de la Alexandria este in departare de 60 kit. socotite tot pe calea judeteana.

Terenul acestef eomune este mat mult ses si prea putin deluros si nu e tocmaf productlv. In partea despre Sud- Vest este ~i 0 padurice san braniste in intindere ca de 5 heet., proprietate particulara. Se cultiva grill, porumh si rapita,

Locuitoril, cam s:lracacio~r, sc indeletnicesc nurnaf eu agricultura ; ei sunt la Illf,l~i~are serhezT si bintultt de diferite boale, preeum: frigurile, varsatul, pelagra :;;i altele.

Vite sunt: de 4449 cap etc, dintre carl 785 vite marf corn ute, 194 caf, 25 magarT, 3240 of ~i 205 porcl,

Budgetul comuneT este de 3735 lef la veniturT si 4482 lei 16 bani la cheltuell,

Pe teritoriul accstel comunc se tine bilclu in ziua de Sf. Petru (29 Iunie), care dureaza 0 saptamlna, in care timp se face comerciu de vite, lemnarie ~i diferite artieole de trebulnta casnica. Are un oficiu telegrafic, intrctinut acum de stat, sl care pana in anul 1889, a fost intre·

Digitized by Coogle

BALACIUL

tlnut de judet, Venitul oficiului telegrafo - postal, pc anul fin. 1896-87 a fost de 7916 leT, 85 bani. Companiile I-a. sl II·a din regimentul 28 de dorobantl stationeaza aci.

Pana la anul 1870 aceasta comuna purta numirea de BalaciPadureti, astaz! poarta 0 singurll numire: Balaclul. Ea este resedinta plll~ii TeleormanuluT sl panll in anul 1876, a stat aliplta de comuna Surdulestl,

Dupa Dionisie Fotino, la anul 1785, Balaclul facea parte din pI. Cotmeni ; iar dupa impartlrea adminlstratlva din seeolul trecut, sub Domnia luT Constantin Mavrocordat, facea parte din plasa ce se numia, pc atuncl, Mijlocul. La Balaci era sl una din cele 7 capitani] ale judetuluf.

Numele acestel C0111une il gasim !,'i prin secolul al 17-lea. Pe aci se allan intinsele domenii ale familieI Balacenilor, si A ga Constantin Balaceanu este eel care a cladit, la 1684, blserlca ce exista inca, destul de neingrijita, din nenorocire. La usa acesteT biserlcl se gase~te urmatoarea lnscriptiune : e Aceasta sfinta si Dumnezeiasca biserica s'a zidit din temelie de raposatul vel Aga Constantin Balaceanul, in zilele prea fericituluI Ion Serban Cantacuzino, tinlnd in casatorle pe prea iubita fitca a MarieT Sale Domnita Maria. azi leat 7192, August 5, care biserica de atune] ~i pana acum fiind netencuita, Ilpsindu'I ~i pisania, am executat-o azl, am tencuit-o, am zugravit-o, am pus sl pisania eii, Constantin Balaceanu vel ban, impreuna cu fiul mieu, Dumnealui biv-vel Hatman Stefan BaIaceanul, i Dumnealul biv-vel Aga Constantin Balaceanul, i Dumnealuf vel comis Iancu Balaceanul si DumnealuI Grigorie

209

---

Balaceanul, spre vecinica pomenire, in zilele prea fericitului Domn Grigorie Dumitru Ghica Voevod, la anul 1825, De~embrie 4».

In interiorul blserl- se vad

inca portretele r-: .rilor, bine zugravlte si carl probeaza, ca zugravul a fost maestru de merit. Cu toata zidaria eI cea solida, aceasta biserica e in complecta rulna sl neingrijita.

Tot aci, in fata bisericeT, se vad ruinele unei cladirl neterminate.

Din diferite documente istorice, se constata, cl!. Aga Constantin BI.I.Il!.ceanu ar f volt sl.l.-~i cladeasca aci palatul sau, sa se faca Domn !;'i sa mute aci scaunul DomnieT, de oare-ce el gllsise, ca la Balaci ar fi punctul eel mal central al tariT. Neizbutind a se face Domn, el a lasat in parasire cladirile ce incepuse, afara de biserica.

Cil Aga Constantin Balaceanu avea dorinta de a se face Domn, rezulta i?i din cele scrise de istoricul Dionisie Fotino, pe care il citam : «Constantin V oda (Brincoveanul), dupa ce a luat frinele guvernuluI, a trimis curierI ca sa intoarca pe boeriI ce iI trimisese Serban-Voda soli catre imparatul AustrieI. Din acestia, tref s'au inters in tara, iar Aga Constantin Balaceanu, ginerele luI Serban- Voda, ramanind in Transilvania, s'a Iipit pe tinga un vizionar general austriac anume Haisler, care1e i~T inehipuia di eu 4000 ostasf va scapa Tara-Romineasca de tirania turceasca, ConstantinVoda auzind de aceasta si vazind tara inconjurata de peste 100000 TurcT ('i 50000 Tatarl, a seris de doua ori luf Balaceanu ea sa. abandoneze asemenea plan, care nu putea sa aduca de cit stricaciune ~i peirea tAriI; a seris

BALAClt:L

asemenea si generalului Haisler aratindu-I, ell. planul sali este nerealizabil !,'i eonsiliile interesate ale Balaceanulul eraii nesocotite.

Aga Balaceanu nu renunta insA la proiectul sall ~i nurnal imprejurarea ca TurciI au batut pe Austriacl in Transilvania, i-a pus capat, In acea batalie a e;1- zut ~i Balaceanu, iar Constantin-Veda, i-a luat capul ~i l'a trimis in tara de l'au ingropat in mormintul parlntilor sal,

Aceasta afirrnatlune este COIlfirmata prlntr'o scrisoare a lui Constantin - Voda - Brincoveanul catre imparatul Leopold I, In credintindu-l despre fidelitatea sa ~i rugindu-l «sa IlU creaza ealomniile lui Constantin Ral;1- ceanu, care vola sa ocupe tronul tariI ~i care era cu totul strain de credinta catre tara ~i de adevar».

Scrisoarea se gAse~te in limba latina in colectia Hurmuzachl !;'i poarta data de 2 August 1689, din Cerneti,

Tot in aceasta colectiune se gllse!;lte sl 0 scrisoare a postelnlcului Mihaiu Bajescul, catrc egumenul Macarle, in care sc vorbeste despre planurile lui Constantin Brincoveanul. Din aceasta scrisoare rezulta, eli Voda, prfcepind ca Aga Balaceanul e inteles eu generaluiliaisler, voia sa-l prlnza ('i pe acest din urma sl sa-l plarza dlmprcuna eu BIllaceanul. Scrisoarea poarta data de 8 Februarie, 1690.

Balaciul, sat, face parte din com. rur. Romanesti, pl. Cerna-d-j., judo Vilcea, Are 0 populatie de 207 loe. (I 12 barbatf si 95 femel). E udat de piraele Sasa sl Trestla. CopiI in virsta de scoala II (7 baetl sl 4 fete). Aci e 0 blserica ruinata. Anul Iondarlt ei nu se cunoaste,

loJ7

Digitized by Google

BALAClUL

210

BALANUL

Balaciul, piidurt' particulara, supusa regimului silvic, apartine com. Romanesti, pl. Cerna-d.-j., judo Vilcea.

Balaciul, piidure partlculara, supusa regimuluT silvie, apartine com. Slavestl, pI. Oltetul-d.ss., j ud. Vilcea.

Balaciul, vale, judo Dolj, pIasa Arnaradla, com. Amarastl,

Balaciul-de-Jos, sat, in piasa Ialomita-Balta, judetul Ialomita, pendinte de cornuna Balaciul; este situat pe malul sting sl lingit apa riuluf Ialomita, in dreptul satelor Copuzul ~i Crasani-d.-j., carf sunt pe ~;lrl1lul drept al riuluT.

Numirea de Balaeiul-d.-j. i s'a dat spre a -I deosebi de satul Balaciul, care este situat la 2 kilometri maT spre nord !?i pentru care se ~i numeste Balaciul-d.-s.

Sunt in sat 72 familif RominT si 10 farnilif TiganT, carl se 0- cupa cu plugaria !;'i ali: 279 bot, 477 ol, 130 porcl, 24 I caT sl 2 bivoli.

Aid se atIit 0 blserlca construita la anul 1836, la care serveste un preot ~i 2 dascall.

Balaciul-de-Sus, sat, in pIasa Ialomlta-Balta, judetul Ialomlta, pendinte de comuna Balaciul ; este situ at la 21/2 kil. spre N. de riul Ialomita, pe 0 mica vale, linga calea judeteana SloboziaUrziceni.

Numirea de Balaciul-d.-s. i s'a dat spre a-I deosebi de satul Balaciul, care este mal spre sud, pe malul sting al riuluf Ialomita !;'i care se numeste Balaciul-d.-j.

Aiel estc resedinta prlmariel, a judecatoriel com. ~i a fost ;;i a companicl a 6 de dorobantl din

regimentul 5 Ialornita No. 23, care s'a mutat la Brosteni-Nol, Populatla satulut este de 84 familif RominI, 2 familil TiganT si 2 familiT GreeT.

Are 0 scoala primara mlxta, cu 32 elevf si 4 eleve $i cu un invatator retribuit de comuna, In sat se afla 0 biserica, la care serveste un preot ;;i dol cintaretl,

Balalia, filltlnii cu apa ce contine iod si pucloasa, in judetul Prahova, pI. Podgoria, comuna Pacurestl ; apa acestef flntint se intrebuinteaza la baut,

Balamuci, sat, face parte din com. rur. Micsunesti-Greci, (v. a. 11.) plasa Mostistea, judetul Ilfov, Este situat la S. de Micsunesti-Marl, intre lacul Caldarusani si riul Ialomita, in mijloeul padurel Balamuci.

Suprafata satulul e de I ISO hect., din carl statulul apartin 7 I r hectare sl locuitorilor 439 hect, StatuI cultiva prin arendasif sal 2 I I hect., 25 ramin sterpe, 75 izlaz, 400 padure. LocuitoriT cultiva 225 hect., rezervind pentru izlaz 2 I 4 hectare.

In raionul satuluf e un lac, care poarta numele de CoadaLaculul-Caldarusanl, numit astfel fiind-ca este 0 parte din lacui Caldarusani.

Populatia e de 319 locuitorl. Comerciul se face de 1 hangill si 1 drciumar.

Sunt 287 vite marf sl 488 vite micro

Acest sat s'a infiintat pe la anul 1609 pe pamintul TatomiruI, 0 parte din mosia Balamuceanca, iar la anul 1817 s'a asezat pe locul unde e azl.

Are 0 singurii biserlca, facuta cu che!tuiala locuitorilor, pe la anul 18 I 7. Materialul acesteI bi-

sericf s'a darult de Grigore Ghica, de la Mavrodln.

In lunca, spre N. de catunul Balamuci, se afia 0 manastlre cam ruinata, numita Schitul, zidita pe la anul 1756, eu cheltuiala luT Papa sl Irina. La zidirea acestel manastirf, au fost ajutatl si de calugarul Eromonach Pimen,

In curtea acesteI manastirf a fost pana la anul 187 I 0 inchisoare pentru facatorl! de rele.

Balamuci-din-Deal, piidurt' a statulut, ill intindere de 50 heet. pendinte de com. MlcsunestiGreci. pIasa Mostistea, judetul I1fov.

Balancea, mosie nelocuita, in pI.

Ialomlta-Balta, judo Ialomlta, teritoriul comunei Bucul; are suprafata de 1020 hect., din carl 400 hect. padure,

Balancea, pfidure, in piasa Ialomita-Balta, judetul Ialomita, com. Bueul, eu suprafata de 400 hect. si cu esenta : stejar, ulm, plop, saleie, anin sl jugastru.

Balanul, sat, in com una Mastacaul, plasa Bistrita, jud, N eamtu; este asezat pe podisul cuprins intre ramlficatiunlle catre rAsarit a eulmelor Negulesti, Iapa si Alunlsul sl intre riul Blstrita, la 15 kil. 100 m. departare de orasul Piatra.

T erenurile sale accidentate, in partea despre V., nu sunt propriI agriculturei.

LocuitoriI se indeletnicesc eu agricultura sl plutaria,

Comunicatiunea eu satele vecine se face prin soseaua jude~eanADobreni-Roznov-Moine~ti ; prin un drum natural, care incepe din dreptul kiI. 24, al soselel precedente ~i duce prin

Digitized by Coogle

BALANUL

211

BALA!?OIENI

satul Portaresti la satul Mastacaul; printr'un drum care trece prin satul Chintinici si da in I drumul Negulestilor,

Bilanul, vezI Mltocul-Iut-Balan, cdtu«, in comuna Baltatestl, pI. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu,

Billanul, dea], in judo Dorohoiu, pe teritoriul satuluI Teloasa, com. Paltinlsul, pl. Prutul-d.-j.

Bilanul, las, in partea de NordEst a cornunef Todireni, plasa Jijia, judo Botosani.

Balanul, lomill/it isolat«, plasa Negoesti, spre Est dc comuna Preasna-Noua, judo Ilfov.

Balanul, Itmcit, in comuna Salcea, pI. Sirctul, judo Botosanl ; are 0 intinderc de 10 heet.

Balanul, munte, in comuna Brosteni, judo Sueeava.

Balanul, prrill, pe tcritoriul eomuneI Tichirisul, piasa Vraneea, judo Putna, ee se varsa in stinga PutneT.

Balar-Balr, deai, in judo Tulcea, pIasa Babadag, pe teritoriul comuneT Armutli, si pe catunul sau Camber; el este 0 prelungire nordlca a dealuluI TasliBair; se indreapta spre rniazanoapte, avind 0 directiune generala de la Sud-Vest spre N.E., brazdind partea de rniazanoapte a pli\!;>iI si eea centrala a comuneI, facind oare-cum sl hotarul intre satul Armutli ~i Camber; poalele sale se intind pana in piriul Taita : tinga el ~i pe piriul Taita este asezat satul Camber; pe la poalele lui eurge plriul Cara-Cialic sl afluentul sau Dere-Cula, care II inconjoara ca un semi-cere; vir-

ful sau culminant atinge 247 metri !;li e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea ; lasa spre apus prelungirea numlta Uzurn-Bair ; pe la poalele nordice, trece drumul judetean Babadag-Pas-Chloi ; pe la cele apusene drumul vecinal SlavaCercheza; si pc la cele ritsaritene drumul vecinal Slava-Cercheza-Camber ; este acoperit cu padurl intinse sl finete bogate.

Balasia, lac, in com. Simileasca, judo Buzan, pc mosia Verguleasa ; contine peste, maT cu seam a baboii.

Balasia, numirc, data uneT p:trF din mosla Verguleasa, eomuna Slmileasca, judo Buziiu, pc care se afla laeul Balasia.

Balasa, deal, acoperit eu padure de fag. pe mosia Probota, judo Suceava.

Balasa, /,oiallit, din judo Suceava, in suprafata de 200 m. patratf, sub dealul eu acelasf nume.

Balasoieni, com. rur., plasa Sabarul, judo Ilfov, sltuata spre V. de Bucuresti, pe tarmul drept al riuluI Arges, la 28 kilo departe de Bucuresti.

Se compune din satele: Balasoieni, Bolovani :;;i Hobaia, cu o populatie de 1249 locuitorI, carT traesc In 242 case ~i 4 bordeie.

Pana la anul 1880, aceste treJ catune forman, impreuna cu 0- grezeni. 0 singura comuna cu numirea de Ogrezeni-Hobala, iar de la aceasta data, repartlzinduse, a rarnas a se administra In parte Ogrezeni si in parte aeeste treT catune,

Se intinde pc 0 suprafata de 2145 hect.

Statui, doni! V. Sterlu, N. De-

!ide, G. Mintulescu st Dem. Tanasescu, proprletarl, au 1516 hectare si loeuitoriI 629 hectare.

ProprietariT cultlva 601 heet. (17 rarnln sterpe, 162 izlaz, 1 vie sl 735 padure). LocuitoriJ eultiva577 heet. (25 rarnln sterpe sl restul rezervat pentru eultura vieI).

Comuna nurnara 264 contribuabilr, eu un budget de 4166 leT la veniturl sl 4016 leIla eheltuelI. In anul 1885 erau 250 eontribuabilT.

In comuna sunt 2 bisericT cu 2 preotf (la Balasoleni sl Hobaia), 1 scoala rnixta, 1 moara eu aburl, 2 masinf de treerat eu aburI, 1 helesteu sl 2 podurf statatoare,

Nurnarul vitelor marl e de 847 (190 caT ~i epe, 267 bof, 326 vael sl vitel, 64 taurI) si de 890 vitc mid (8 capre, 216 porct, 666 oI).

Comerciul se face de 6 clrciurnarf.

S'an stabilit in comuna 13 strainf.

Dintre locuitori, 277 sunt plugarI, 9 industriasl, 20 au diferite profesiunI. Aratura se face cu 12 I plugurI: 78 cu bof, 43 cu cal. Locuitorif au 179 care si carute : 1 10 cu boI sl 69 eu caT.

Irnproprietaritf sunt 154 loe. sl neimproprletaritf 158.

Balasoieni sta in legatura cu eomuna Tintava, printr'o sosca veclnala terminata.

Balasoleni, sat, face parte din eomuna rurala cu acelasf nume, judo Ilfov. Este situat la V. de Bucuresti, pe ~armul drept al riulul Arges. Aci este resedinta primarlel,

Suprafata totala a satului e de fl70 heet. eu 0 populatie de 741 locuitorT, RominI, carl se

Digitized by Coogle

BA LA~OIF.NT

212

BALCANI

..,----- -------------------

ocupa cu agricultura !;'i crcsterea vitelor.

Din tot terenul, statui ~i d-l V. Sterin, au 488 hect. si 10- cuitorif 382 heet.

Are 0 biserica eu hramul Sf.

Dumitru, deservita de un preot ~i 2 cintaretT;;i 0 scoala mixta frecuentata de 24 elevi sl I eleva, eu intretinerea careia statui si comuna cheltuesc anual 1632 leT. Localul, in stare mediocra, s'a curnparat de judet In anul 1887. Aci maT este I moara eu aburf si :! masinf de treerat cu aburt ; I helesten sl I pod statator,

Comereiul se face de 4 circiumarl.

Numarul vitelor marl e de 435 sl al eelor mid de 793.

S'au stabilit in sat 13 strainf, Aeest sat s'a infiintat cam pe la anul 1830, dnd au esit la linie, de catre 0 proprietatareasa cu numele de Balasa, care avea in stapinire aceasta mosle, Parte din acest catun cste asezat pc cimpia ce poarta nurnele de Matca, nume ce vine de acoin, ca in timpurile veehi matca riuluf Arges a fost chlar pc aci "i ca proba estc nisipul in mare cantitate, ce se afla pc accasta llnic, cu nurnirea de Matca.

Blserica din accst sat s'a zid.t la anul r 830 de till proprietar anume Tudoslc.

Balasoieni, /'tir/lfrc a statulul, in intinclcrc de r 50 hectare, in judctul Tlfllv. (Vezl ()grczcni, padure),

Balasoieni -luI - Mihaiu- Vodfl, l(lclIill/t"i i;;olatii, piasa Sabarul, judo Ilfov, apartine de cornuna Halasoleni.

Balaurul, tim I, foarte inalt in pl. Cored, com. Balrl:;;e;;ti, judo I

Tutova, spre V. de satul Ba-I lasestl,

Balaurul, drum vestit, prin judo Neamtu, care leaga pc 0 intlndere de 38 kil. Iocalitatile : Piatra, Darmanesti, Sarata-BalauruluT, Dobreni, Podul-Precistel, Oslobeni, Cracaoani, Baltatesti (statiune balneara), Hurnulestl si Tirgul-Neamtulut.

Balaurul, fill/ilul, eu apa minerala, in jud. Neamtu, situata in valea ce se intinde sub poalele dcspre V. a dealuluf Balaurul, pe teritoriul cornunef Gircina, p!. Piatra-Muntele, Puterea minerala a apei este slaba, sl numal dupa at ita se mal cunoaste, ca contine in disolutiune mineralurI, fiind-ca in depozitele noroioase, ce se gasesc pe fundul flntinel, se constata forrnatiune salifera, analoaga celel din muntele Cozla. Izvorul, asta-zt este cu desavirsire parasit, si din cauza aceasta tinde a se astupa de tot.

Balaurul, mosie, in com. Carpinlstea, judo Buzan, Arc 1200 hect. din care 660 date locuitorilor, iar 540 ramase proprictarulul,

Balaurul, muntc, in judo Buzatl; face hotar intre comunele Carpinlstea, Piclele ;;i Policiori; 0 mare parte dintr'Insul cade pe mosia statu lUI Plclele-Banulul, unde e Cl operlt cu fineata si scmauat i.

Balaurul,padllrt·, in jud. Neamtu, pc cuprinsul dealuluf cu a sa numirc; confine mult lemn de stejar, care a lnceput a se ~i exploata Inca din anul 1889. Aceasta localitate este vestita ~i pentru pradaciunile ce s'an savirsit In timpuri, la druruul mare.

Balaurul, ramurd de dcalurt, In judo Neamtu, situata la 6 kil. departare de orasul Platra ; se intinde in dlrectiunea N.-S., formind linia de hotar intre comunele Gircina, Dobreni sl Caciulesti ; este traversata prin mijloc de soseaua judeteana Piatra-Neamtu ; partea ec vine in stinga acestul drum, cind merge spre Tirgul-Neamtu, se mal numeste ;;i Sarata,

Balaurul, uai«, judo Dolj, plasa Amaradia, com. Negoesti, prin care trece limita de S. catrc com. Adincata,

BalaUrul-Mic (Balaurelul), (0· lilla, in com. Carpinlstea, judo Buzan, ramificatie din muntcle Balaurul.

Balaurului (Gura- Vflii-). istor, in com. Carplnistea, jurI. Buzau ; esc din muntele Balaurul :;;i sc scurge, la dreapta, in riul Sla· nicu!'

Balaurului (Mflgura- ),f/lllgUl"ti, la hotarul dlntre comunele Gilragaui si Necsesti, judo Teleorman, Ia N. celeI d'Intit ; are 0 inaltime ca de 20 m. sl periferia ca de 60.

Balaurului (Muchia-), unmirr, data unci lung! serif de coline, care despart com. Beciul de com. Carpinlstca, judo Buzan.

Balcani, sat, in com. Tazlaul, pl. Histrita, judo Neamtu, situat la 40 kil. 500 rn. departare de orasul Piatra, in drurnul ;;oselci judetene Dobrenl-Moinesti (Ia al 48 kil. 500 m.}: cu marginile sale formeaza hotarul despre judetul Bacau.

Are 0 populatie de 235 10· cuitorl, care se indeletniceste cu agricultura :;;i cresterea vitelor.

Digitized by Coogle

BALCANI

In acest sat se aIM. 0 biserica cu 1 preot !;ii 2 dascalt.

Inainte de secularizarea averilor rnanastirestt, acest sat impreuna cu rnosla cu aceeasf numire, apartinea rnanastlrel Tazlaul,

Balcani, mosie, situata la capatul despre S. al com. Tazlaul, al plasil Blstrita si al judetului Neamtu, intre mosiile rnanastirllor Tazlaul ~i Frumoasa, fonnind, cu marginile sale despre miaza-zi, hotarul despre judetul Bacau. Inainte de secularizare atirna de manastlrea Tazlaul, inchinata sf. Morrnint ; iar asta-zl apartine statului. Are sat.

Balcani, oaie, la S. de comuna Moldoveni, pl. Balta-Oltul-d.j., jud. Rornanatl, pe care curge une-orI 0 mica apasoara rupta din Olt ; e strabatuta de soseaua Stoenesti-Izlaz,

Balcanul, deal, in corn. Baleni, pl. Zimbrul, judo Covurluiu, sprc E_, ling:1 drumul marc. E aco perit cu padure,

Balcanul, podi~', in com. Balenl, pl. Zimbrul, judo Covurluiu, in directie spre Putichioaia.

Balcec, iusuld, in Dunare, judo Dolj, numita in vcchime Brcasta,

Balcic-Iuc, movilii, in judo COIlStanta, pI. Mangalia, com. Sarighiol, cat, Hagilar ; situata in partea de S. a plasi] "i a comunef ; cu 0 inaltime de 100 m.; fost punct trigonometric de observatlune de rangul al II ; acoperita cu verdeata,

Balciul, sat, in centrul com. Miroslava, pI. Stavnicul, judo Iasi ; situat pe valea dintre dealurile Nucul si BaIciuI; cu 0 popu-

213

BAL()OVINE~TI

latie de 34 fam. sail 188 loc.; are 0 biserlca.

Sunt in sat 202 vite marl cornute, 680 or, 1 capra, 30 car si 62 rimatorl,

Balciul, pirifJ, izvoreste din satul Balciul, com. Miroslava, pI. Stavnicul, judo Iasi, curge prin Valea-Ursulul si se varsa in piriul cu asemenea numire.

Balciul, v. Focsoaia, pod;f, com.

Miroslava, piasa Stavnlcul, judo I~i.

Baldaran-Iuc-Bair, dra], in judo Constanta, pI. Mangalia, pe teritoriul com. ruraIe Biuluc-Tatligeac ; se desface din dealul Tausan-Bair si se indreapta spre mlaza-zi, avind 0 directle de la Nord spre Sud; merge printre valle Arnaut-Bostan-Dere si Blujluc-Dere ; nu este tocmai asa de inalt, are Iniiltimea marina numaI de 63 m., cu toate acestea domina valea Mangea-Bunar "i comuna Hluluc-Tatligeac ; brazdeaza partea rasarlteana a plasll ~i cea norclica a comunel ; este acoperit cu semanaturt si pasune.

Baldaran-Iuiuc, movild, in judo Constanta, pI. Mangalia, la hotarul comunelor rurale Tuzla ~i Toprai-Sari, pc cuImea dealului Tausan-Balr, serva ca punct trigonometric de I-ul grad, avind 0 inaltime de 70 metri. Este virful eel mal inalt al dealului Tausan-Hair si domina prin inaltimea sa com. Tuzla, valle Arnaut - Bostan- Dere, Diujiuk-Derea, dealurile Tausan-Balr, Baldarin-Iuc-Bair si Dermen-Bair, precum si drumurile Tuzla-PeveIei, Tuala-Buluc-Tatligeac si Tuzla-Carli-Chioi.

Baldlrnac-Ceair, un alt nume al zIdi! Urluia, nume ee-l pas-

treazd de la satul Urluia si pana la satul Polucci, de unde ia pe eel de Polucci-Cealr, pana la varsarea sa in iezeruI Vederoasa (Sarpul). Sub numele de Baldirnac-Ceair brazdeaza, in directiunea S.·E. spre Nord-Vest, partea apusana a plil:;;ii Mcdjidia, judo Constanta, ~i pc cea nordica a comuneI Enlge, si primeste ca adiaeente, pe dreapta, valle Uzurn-Culac sl LusutunarCeair, iar pe stinga valle Nastratin-Culac si Cara-Aci-Abea ; prin ea merge calea I'olucclUrluia.

Baldovinesti, com. 1'111'., in partca de V. a pl:l~iI Oltctul-Oltul-d.vs., judo Romanati ; e situata pc un tcren inalt sl se compune din satele: Baldovinesti (505 locuit.), Gubandrul (435 locuit.), Tarbe~ti (117 locuit.), insirulte spre apus catre hotarul judetulul sl din satul Pietrosul (350 locuit.) pe ~1I.rmul sting al Oltetulul, E departe de Caracal de 37 kll., iar de Bals de 6 kilo La sudul s1i.i1 se aRa Dealul-Chilief eu 188 m. altitudine d'asupra nivclulul marel,

Are 0 populatie de 1407 suRete, din carl 724 barbatl ~i 683 femei; 329 capt de familie; 610 casatoritt sl 796 necasatoritf ; 81 stiind carte sl 287 contrib, LoeuitoriI, totf Rominl, se ocupa cu agrieultura. In 1887 s'a cultivat 3 10 hect. griu; 420 porumb; 30 ovaz si 20 hect. vii; iar vite marl au fost 1647, vitc m let 1806 si rlrnatorl 352.

Are 8 c1rciumi. Rudgetul comunel pe 1886-87 a fost de 2717 lei la venit sl 2665 leT la cheltueli.

Are 0 scoala primara mlxta de gradul II cu un invatator, in care ail urmat 18 elevl din 5 R copll (40 b. ~i 18 f.) in virsta de scoala,

Digitized by Coogle

BALDOVINE~TI

Are tref bisericl : Sf. Nieolae (1860), Intrarea in Biserica (1864) si Sf. Hie, eu 2 preotr ~i 6 cintaretr,

Baldovinesti, sat, judo Braila, com. Cazasul, pe muehia dealulut eu acelasl nume, la 3 1/2 kilo spre N. de satul Cazasul. E situat pe 0 intindere, de la E. spre V. de 3 kil. eu vir si 88 case priu ele. Cu 4 cireiumT. Are 0 populatiune de 100 capl de fam. san 387 sufl., din carl 196 barbatl si 190 fernel, 168 casatoritt, 216 necasatoritr, 57 ~tiu carte. Animale sunt: 280 cal, 780 vite eornute, 1670 oT sl 80 rimatorr,

Baldovinesti, deal, judo Braila, care se intinde de la E. spre V., in partea de N. a plasi! Vadeni, separind lunca Siretului de platoul nordic al judetuluf, Poarta acest nume de la satul PiscuI din com. Izlazul, ea la 3 kilo spre N. de orasul Braila. Merge spre V., traversind comunele:

Izlazul, Cazasul, Nazirul si CotulLung pan a dineolo de vadul Malaeov. Pe aceasta muchie se afla multe vii ~i case, pe 0 lntlndere de 789 heet. in com. Cazasul, 73 heet. in comuna Nazirul, 10 hect. in com. CotulLung si pe 0 lungime de 4 kll. In com. Izlazul.

Baldovinesti, fosta mdndstire pe vremurl, in jud. Teleorman, a caret biserica se vede si astazi in partea de N. a Ciolanestllordin-Deal, in cea mar complccta ruina. Biserica este cu totul izolata. Zldarla el pare a fi fost solida.Tmprejuru-I se crede, c'a fost asezat mal lnainte satul Ciolanesti. Manastirea se afirma, ea a fost zidita de un oare-care Baldovin, de la care l~I trage ~i nurnele,

214

Pana aeum citl-va anT se vedeau imprejurul bisericef urme de loculnte, care acum au disparut cu totul, arindu-se pamintul de catre arendasi, proprietarI si IoeuitorI.

Baldovinesti, numire ce purta mai inainte Ciolanesti-dln-Deal, din pI. Teleorman, judetul Teleorrnan, astazf mosia Statu lui.

Baldovinesti - Ciolanesti , pddure a Statulul, in plasa Teleorman, jud. Tcleorman, eu 0 intindere de aproape 300 hect.

Baldovinul, loc, in comuna rur.

Ciresul, plaiul Cerna, judo Mehedinti.

Baldovinul, plriias, afluent al piriuluf Ursoaia (v. a. n.) comuna Mateesti, pI. Oltetul-d.vs., judo Vilcea.

Baldovinul, uale, in com. Fintesti, judetul Buzau, renumita printr'o sorginta de apa sulfuroasa, ce se scurge intr'Insa.

Balea, Romani, Braduletul ~i Ludeasa, piltiurl particulare, supuse regirnuluf silvie, aflate pe mosla Romani, com. Rimestl, piasa Horezul, judetul Vilcea.

Baleasa, com. rur., in partea de V. a pI. Oltetul-Oltul-d-s., judo Rornanati, aproape de hotarul Doljulul, situata pe 0 vale numita Baleasa. Se compune din satul Baleasa, 942 suflete, ~i catunul Strimba, 170 suflete, Satul se mal numea ;>i Selisteni. E departe de Caraeal de 40 kil., iar de Bals de 9 kil.

Are 0 populatie de I I 12 10- cuitorl, top Rominr, din carl: 578 barbatl ;;i 534 femel, 242 capi de familie; 501 casatoritt

BALGIULUI (DEALUL-)

si 61 I necasatorltl ; 35 carl stiu carte si 1077 carT nu !;ltit1 ~i 203 contribuabill. LoeuitoriI se ocupa eu agricultura sl cresterea vitelor,

In 1887, au fost vite marf 372, vite mid 450 sl rirnatorf 150.

Are 4 circiuml, Budgetul cornunel pe 1886/87 a fost de 3450 lef la venit ;;;i 3405 lei la eheltue1I. Scoala nu este; iar biserici sunt 2: S-tH Apostoll (I 878) si Buna-Vestire, in Strimba (1856), cu 2 preotf ~i 4 cintaretl,

Balgiul, sat, in judo Constanta, plasa Hirsova, catunul Eni-Sarai; situat in partea centrala a plasif sl a cornunel, la 11/:1 kilo spre rasarit de catunul de resedinta Eni-Sarai, E asezat In valea Balgiul, pe malul drept al piriuluf Haidar, fiind dominat la Nord de catre dealul Balgiul si la Sud de catre dealul Capugiuluf eu virful sau Capugiul-Iue, care are 0 inaltime de I 15 metri sl este la 1 l/t kilo spre Sud de sat. Suprafata sa este de 1065 hect., dintre care 20 heet. sunt ocupate de vatra satuluf si de gradinl, Populatiunea, a caret maioritate este forrnata de Bulgari si Turd este de 35 familii, eu r61 suflete. Soseaua j udeteana Babadag (I'uleeaj-Hirsova treee prin partea sudica a satulul. Drurnurl comunale pleaca la Karapelit, la Garlici si la Eni-Saral.

Balgiul-Mare, lac, in insula Balta, teritoriul eomuneT Dudesti, piasa Ialornita-Balta, judo Ialomita.

Balgiul-Mic, lac, in insula Balta, teritoriul cornunef Dudesti, piasa Ialomita-Balta, judetul Ialomita.

Balglulul (Dealul-), deal, in ju-

Digitized by Coogle

HALHUTUL

detul Constanta, piasa Hirsova, pe teritoriul comuneT rurale EniSarai sl anurne pe acela al catunului sM BalgiuI. Se intinde de la Nord- Estul satuluf Balgiul, din sesul Porumbistea, pan a la piriul Haidar, cu 0 directie de la N.-V. catre S.-E. Este situat in partea centrala a plasl] ~i a cornunel sl este acoperit cu semanaturf,

Balhutul, lac, in judo RimnlculSa rat, piasa Marginea-d-j., comuna Maxinenl, in partea de rasarlt, format de revarsarile Siretuluf ; produce caraeuda ce se consuma in cornuna.

Bali, balM, in judo Dolj, piasa Cimpul, la N.·V. com. Dessa; are 0 suprafata de 3 hect.

Bali-Iuc, lIul'll/lii, in jud, Constanta, partea sudlca a pUl~ii Mangalia, comuna Caraomer; are 0 inaltlme de 182 metri si domina valea Dere-Chioi ~i dealui Bair-Iuiue.

Balica, ias , in judo Dorohoiu. (V ezi Braestl, sat si com., piasa Cosula),

Balica, pat/ure, pIasa Trotu;;ul, judo HaeM, pe tcritoriul COIllUnel Bogdanesti,

Balica. padure, pl. Tazlaul-d-j., judo Bacau, pe teritoriul COIllUneT Tirgul-Valea-Rea.

Balica, ptriiflf, piasa Trotusul, judo Bacau, .care se varsa d'a dreapta Oituzului, dupa ce strabate comuna Bogdanestl.

Balica, pidiaf, pI. Tazlaul-d.j., judetul Bacau, ce izvoreste din pad urea eu acelasl nume Si se varsa in piriul Valea-Rea, la Gir· tarlul.

Balicai [Plrlul-), p;r;'2, judetul Vasluia ; izvoreste de sub dealui cu asemenea numire, treee pe teritoriul satelor Golgofta si Ivanesti, sl se varsa in piriul Racova, in partea de NordEst a satuluf Ivanesti, aproape de podul Racovei.

BaHgat sat, in partea de Vest a com. Todiresti, pI. Fundurile, judo Vasluiu, situat intre doua dealurl, pe 0 intindere de 4 hect. si eu 0 populatie de 28 familil sati 112 suflete, LocuitoriT poseda 74 vite marl cornute, 8 I 01, 5 cal si IO rimatorl.

Balii (Piciorul-), ramijicalie, din muntele Curul - Muntelui, judetul Buzau, ce se prelungeste pana la intilnirea piriuluI Siriul eu riul Buzan. In poalele sale este izvorul sulfuros terrnal, numit Lunca-fara-Zapada.

BaW (Lunca-), ses, pe marginea riuluT Slanlcul, in comuna Minzalestl, judo BuzAU.

Balintesti, com. rur., in pI. Horincea, judo Covurluiu, asezata pe valea Chineja, la departare de 75 kilo de la Galati; se margineste la N. eu teritoriul comuriel Beresti, la N.-K cu com. Slivna, la S. cu Baneasa sl la V. cu jorasti ; e udata de piriul Chineja, de piriiasul Cioinagi Si de Iazul-Mlclesculul sau Chisteala-Vechie.

Aceasta cornuna e fermata din patru catune cari, in ordlne N.·S., sunt: Cioinagi, Balintesti (resedinta), Ghlbarteni si Pochiscanl. Dintre catune , cele d'intiI sunt departate de resedinta cornunala eu vr'o 800 m., iar Pochlscani cu 2 kit

Satenii de aiel sunt fostl clacas] lmproprietarltj. In intreaga comuna se gasesc 165 case, 10-

HALlNTE~TI

culnd in ele 137 contribuabili sail 169 familii' cu 700 suflete, din carl 343 barbatt, 357 femeT, 359 necasatoritr, 309 casatoritl, 32 vaduvl, 80 eu stiin~a de carte. Strain! sunt 2 famillf de EvreT eu 10 suflete.

Com una Balintestt este eea mal midi in privirea populatlor din tot judo Covurlulu.

Suprafata teritoriuluI acestef comune este de 5146 hect., din carl 4547 1/2 hect. apartin proprietatet marl si restul satenilor. Proprietatea mare e impartitA in patru moslf eu acelast nume ca al catunelor.

Plugclria si cresterea vitclor e ocupatla principala a locuitorllor. Productia totala agricola c de 2591 1 hectolitri pe an; recolta mijlocie 3-4 chile pe hectar; plugurr sunt 70, din can 20 slsternatice. Circluml sunt 5. Femelle lucreaza cin epa , lina Si cultiva viermf de rnatase.

Vite sunt: 5 taurt, 388 hoi, 355 yael, 124 vitel si 26 car.

Veniturile comunale se urea la 3119 leI 40 b. pe an si chcltuelile la 2653 ler, Darile directe catre stat, judet, cornuna si camera de cornerciu sunt de 6S74 lei 16 banf.

Sunt doua bisericl in aceasta cornuna : Sf. Gheorghe in Balintesti, construlta din birne in 1828; Inaltarea - Domnulur in Ghibarteru, zidlta in 1843 de raposatul Manolache Cirja ; intiia poseda pamint rural (8 I;~ falcl), a doua este intretinuta de proprietarul respectiv. Dupa noua alcatuire parohiala, com. Ballntesti formeaza 0 parohie cu catedrala Sf. Gheorghe; J preot paroh si 3 cintaretl.

Scoala este una singura, mixta, cu 52 elevI inscrlsl, din carT urmeaza regular 42; se invata. in ea si facerea palariilor de pae; de la 1879 a dat 8 absolventt,

Digitized by Coogle

BALlNTE~TI

-'---

carl s'au dedat parte plugAriei, parte meseriilor; scoala n'are pamint.

Prin Balintesti trcce calea vecinala-comunala spre Berestl, pc o intindere de 4 kil., si linia feraul Galati-Birlad.

Balintesti, satul principal ~i resedinta comuneI cu acelasl nume, pl. Horincea, judo Covurluiu; cu 108 case ; are 0 blserlca si o scoala. (V. Balintesti com.).

Balintesti, mosie particulara de 321 hect., in cornuna cu ace lasf nume, judo Covurluiu.

Balirrti, sat, in judo Dorohoiu, din vechime Balincea, in com. Havirna, pI. Prutul-d.-s., cu 109 fam., 393 sufl, sl huna situatle.

Asezarlle satenilor sunt mare parte bune, restul mijlocil, multe cu Iivezui, putlne gradine; iar a stapinuluf mosiel, casa mica de valatucl, cu heiuri modeste, Iivczue tinara si gradina de legume.

Mosia a fost din vechime a manastirel Voronetul, din Bucovina, daruita de Stefan-Voda-cel-Marc, la 5 Aprllie 1457, si se stapini pana la 1785, cind s'a vindut,

Biserica, cu patronul Sf. Nicolae, cu un preot, ) cintaret ~i I palamar, este de zid, facuta din ordinul Vistierniculul Nlcolac Rosetti-Roznovanul, fost proprietar.

Calitatea pamintulul este buna, c productiv si ferti!.

Satenll irnproprletaritf poseda ) 83 hcet. 3 I art pamint ~i ) 360 hect. 50 arl sunt ale proprietatel.

Bascul, ce curge pe hotar, e singurul piriO mar principal ce trece prin sat.

Drumurf sunt: de la Radau~i spre Botosani ; de la IIerta la Saveni ;;i spre Dorohoiu.

Hotarele mosier sunt cu : Stiubeieni, Vorniceni si Tataraseni.

Balistera, /oea/itate, in judo Prahova, pe albia riulul Prahova, com. Crivina, pI. Crivina, de unde locuitoril scot ~i cara pietrls.

Balita, vale, in judo Prahova ; izvoreste de la E. de com. Cornul, plaiul Prahova, curge spre S.-V. si se varsa in riul Prahova, in raionul cat. Cimpinita ;;i a orasulul Cimpina. I s'a dat acest nume, pentru ca la inee-' put a fost facuta de un loeuitor anume Baluta, Se zice ca apa ce cadea dupa deal url ineca gradina acestuf om. EI ca sa impedice aceasta, a facut un sant prin grAdina lui si I'a dus pan a in riul Cimplnita, ca ast-fel apa ce venea de pe dealurf sA se scurga in riu, Cu timpul insa s'a format 0 valcea, ce acurn e foarte mare.

Balrnajul, muutr, in plaiul Closani, judo Mehedlnti, acoperit cu padurl de brazf, dill care se fabrlca sindrila pentru acoperitul caselor.

Balmajul, ph'lii, izvorestc din muntele Balrnajul sl se varsa in apa Cerna in judo Mchedintl ; contine mult peste ;;i auume pastravl

Balomireasca sau Marianca, mosie, com. Teiul, judo Arges, pI. Gala;;e:;;ti, proprietatca Eforid spitalclor civile din Bucuresti ; arc 0 arcnda anuala de 800 lef,

Balomirestl, sat, in judo Roman, pI. Siretul-d.-s., com. Bira, pe malul sting al piriulul Albuia, la 0 departare de I kil. de tirgusorul Bira ~i spre N.-V. de el. Esre asezat pe platoul Bira. Are

BALOSINE~TI

34 capl de familie, 40 contrib., 153 loc., din carl 2 ~tit1 carte sl 37 case. Populatiunea este toata romina, Sunt 248 capete de vite marl,

Despre acest sat se vorbeste intr'un document de la 13 Ianuarie 1586, dat din Roman. EI purta sl atunci ca si acum tot numele de Balomiresti, Tot de acest sat aminteste !?i un document de la ) 6 15, Martie 24. dat din Iasi, prin care mal multi boerf marturisesc despre leg-alitatea achlzitiunef teritoriale ale mareluf comis Demitriu Goia. (<<Arh. Ist.» t. I, p. 158).

Balomlresti, mosie, in judo Roman, pI. Siretul-d.vs., com. Bira; parte era razaseasca, iar parte depindea mal inaintc de mamlstirea Barbolul din Iasi, care era sup usa manastiref Golia si aceasta inchlnata la Sf. Munte Vatopedion.

Balomirul, udlcea, in judo Olt, pl. Oltul-d.-s.; se varsa in Cungrea-Mare, pe t:lrmul sting, in raionul com. Ciomagesti,

Balomirul, zlolcea, in judo Olt, care se formeaza pe teritoriul com. Perietl, pIasa JiuI-d.-s., in partea de apus; curge catre S .. trece pe teritoriul com. Mierlesti sl se varsa in Iminog.

Balosina, piriii i lzvoreste de prin porniturilc satuluf Ciortesti, comuna Ciortesti, pI. Crasna, judo Vasluiu, si unlndu-se cu piriul Serbesti, ce izvoreste din pAdurea Serbesti, curge spre apus de satul Serbesti sl se varsa in piriu] Vasluetul, la podul de la Tarasi (Gura-Serbestl),

Baloslnesti, V. Sacaresti, sal, din com. Baiceni, pI. Bahluiu, judetul Iasi,

Digitized by Coogle

BALOSINl:L

Balosinul, lac, In com. Catina, cat. Motruna, jud. Buzan, pe culmea munteluf Balosinul; i se zice sl Lacul-din-Virf

Balosinul, mOfit', in com. ValeaMusceluluY, judo Buzan. V. (Hotarul-Sibiesc).

Balosinul, mosir, in com. Nanovul, judo Teleorman, proprietate ad-lui C. Atanasiu.

Balosinul, munt« insemnat ~i punct trigonometric, intre cornunele Carina, Patirlagi si ValeaMusceIului, judo Buzau, pe carr Ie desparte.

Balosinul, numire vechie de com. rur., ee era situata in apropiere de com. actuala Nanovul, jud. Teleorman, pe marginea Vedcl, spre N.-E., unde se vede 0 rnagura mare, d'asupra careia se gasea inca aeum vre-o trei-zecf de anI 0 cruce de piatra alba, inalta ca de 3 m. sl de 0 jumatate m. groasa, avind pe dinsa 0 lnscriptiune eu litere chiriliee, pe care nimenI nu s'a interesat a 0 copia.

BalosinuJ, piidurt', in com. Ca· tina, cat. Motruna, judo Buzan; face un corp cu sforile: Fatacu-Goruni si Gorunisul, de 250 heet. Se nurneste de obicein Peldurea-Catinel,

Balosinul, plidurt', in eomunele Patirlag! ~i Valea - MusceluluT, judo Buzan, de 1'40 heet., proprietatea mosnenilor din ambele comune. Face un singur corp cu sforile: Braduletul, Plaiulcu-Plopi si Slemnea.

Balosinul-Mare, isuor, in com.

Catina, cat. Motruna, judo Buzau; ese din muntele Virful-Stinel ~i del in riul Blsca-ChiojduluJ.

21i

llALU!?II (V1RFIJ L-)

---------------------------------------

Balosinul-Mic, isuor, in com.

Carina, cat, Motruna, jud. Buzan, ese din muntele Virful StineI ~i dli in riul Bisca-ChiojduluI, putin mal la vale de Balosinul-Mare.

Balosinul-Mic, piidurt' mesneneasca, in com. Catina, judo BuzAn, care face un corp eu sforile :

Gradinile-LungI, Gorunisul, Tirla Cirlanilor si Virful-StineI.

Balosinului (Valea-), isuor, in com. Valea-MusceluluT, judo Buzau; ese din muntele Balosinul si, dupa ce prlmeste maT multe izvorase, se varsa in piriul Valea-Muscelulut, sub numele de Maloteasa; contine sulf.

Balos (Schitul-lui-), sat, in comuna Radenl, pl. Cosula, jud, Botosani, in partea de V., aproape de pir, Bahluiul, in padure.

Numele iI vine de la schitul Balos, acurn desfilntat,

Are 0 populatie de 24 fam, cu 70 suflete, locuitorf Tlgant lingurari, carf n'au parnlnt pro· prietate a lor, ci numal 0 sedere vrernelnlca , ocupindu - se parte cu luerarea pamintuluf , parte eu rotaria sl linguraria ; populatia variaza din an in an. Se afla '4 vite cornute, I 1 caT marf sl rnicl, 20 porcI. (V. BaIosul, sehit).

Balosani, sat, judo Dolj, pI. Amaradia, com. Caprenl, situat pe rnalul drept al piriuluf Arnara.dia, la 4500 m. Est de CApreni-d-j., de care se desparte prin 0 prelungire a dealului Tindaresti din judo Gorj; eu 204 sufl., 104 barbatl sl 100 femeT. CopiiI din aeest sat urmeaza la scoala de baetl si la eea de fete din satul Capreni-d.vs., com. Ca· preni. N urnarul scolarilor din a· cest sat, pe anul 1892-'93, a fost

de 8 baetl, iar al fetelor de 2. Cu virsta de scoala sunt 13 baetf ~i 10 fete. $tiu carte 9 harbatf sl I femee. In sat este 0 biserica de lernn, avind ca patron Nasterea MaiceI Dornnulul. Ca proprietate, biserica are 8 1/2 heet. parnint rural.

Circiuma este una stngura. Comunlcatlunea in acest cat. se face prin soseaua comunala, care a leaga la N.-E. cu Bulzesti, iar la S.·V. cu soseaua judeteana Cralova-Capreni, trecind pe un pod de lemn peste A· maradia.

Balosani, baltii, judo Dolj, pIasa Amaradia, cornuna Capreni ; se scurge pe dreapta riuluT Amaradia; intr'Insa se gaSe!?te peste,

Balosanl, deal, judo Dolj, piasa Amaradia, comuna Capreni, pc care este sltuata com. Capreni. Are a inlil~ime de aproape 500 m. si este acoperit cu padurt ~i finete. Se lasa din dealul Icleanul, judo Gorj.

Balosani, padure, judo Dolj, pl.

Amaraclia, com. Capreni.

Balosani, pisc, judo Dolj; piasa Amaradia, comuna Caprenl, pe dealul Balosani.

Baloseni sau Dumbrava, sectie din satul Cimpeni, pI. Siretuld-s., judo Bacau, com. Saculeni.

Balo~i, deal, in plaiul Closani, judo Mehedlnti ; tine de terltoriul comunelor Bala-de-Arama sl Ponoarele.

Balo~iI (Virful-), colin Ii, in comuna Gura-Niscovulul, cat. SaseniI-VechI, judo Buzau ; e acoperita cu padurf si vie. Are un put cu apa renurnita prin acele locurI.

Digitized by Coogle

llALO~UL

218

HALOTEASA

------

Balosul, deal, judo Tecuclu, la N.-V. de satul Salcuta; pe dinsul se afla padurea cu acelasl nume.

Balosul, muute, In com. Cislaul, judo Buzart, acoperit de padurea Cislaul.

Balosul, pitdure, judo Tecuciu, la N.-V. de satul Salcuta, cornuna Valea-Rea. Balosul este denumirea populara a numeluf Bals.

Balo~ul, poiand, in jurul schitului Bales, judo Botosanl.

Balosul, scltit, acum desfilntat ; estc situat pc mosia Vladeni, com. Radeni, pl. Cosula, judo Botosani, in padure, sub niste prapastil in forma de terase, pc coasta de S. a dealuluT Holm.

A fost schit de calugarlte ; asta-z! insa nu se gaseste de cit biserica aproape de ruina ; iar prin-prejur, in poiana, se vad ruinf de case sl beciurl, ceea ce de nota ca a fost locuinte.

Nu se poate sti anul fondaret, dar s'a desfilntat, se zice, de vre-o 30--40 ani in urrna, din cauza unor IntrigT intre proprietarul mosief :;;i starita, iar catapeteasrna si podoabele dinauntru s'au adus la bis. din satul Radeni.

Balota, statie de drum de fier, juc!. Mehedlnti. (Vezf Palota).

Balota, deal, in pI. OcoluI-d.-j., judo Mehedlnti ; tine de teritoriul comunei Zegaia. De Ia acest deal sl-a luat numele statlunea C. f. r. Virciorova-Bucuresti-I'alota, numite de Nerntf, « Palota», In loc de Balota,

Balota, lIIOfit' a statulut, jucl. Dolj, pI. Amaradia, cornuna Velesti, satul Balota-d.-s., arendata de la 1893-98 pe 1200 lei anual. Pe aceasta mosie sunt 3 loturi date

la locuitori sl unef cete de mosneni.

Balota, parohie, fermata din com.

Balota sl din cat. Balota-d-s., pendi nte de comuna V elesti, 111 jud. Dolj, In parohie sunt 328 familiT, cu 1332 de suflete. Are 4 bisericf, trei de zid si una de lemn, deservite de 2 preotr cu 4 clntaretl.

Balota, piidllre, judo Dolj, plasa Arnaradla, com. Velesti, satul Balota-d.-s., in intindere de 500 de hect.; apartine statulul ; este amenajata, Lernnul care predornina este girnlta, Face parte din ocolul Bucovat, circumscrlptla XVII sllvlca.

Balota, trup de pitdure, a statului, In intindere de 100 hect., in judo Prahova, pendinte de comunele Batesti si Pucheni, pI. Crivina, care impreuna cu trupurile: Bodirlanul (263 hect.), Vacaria (25 hect.) sl Pucheni (ISO hect.), formeaza padurea Gura-Crlvatulul.

Balota, pisc, COlli. Robesti, plasa Cozia, judo Vilcea,

Balota, 1,i1:/, al culmeT Paringul, In jud. Vilcea, De aci se detaseza cuI mea Parlngul de culmea Polovracl, care serveste de linie despartitoare intre apele Oltetulul ~i Cernel, pana la confluenta lor.

Balota-de-Jos, sat, judo Dolj, pl.

Arnaradia, com. Balota, situat in stinga piriuluf Giamartaluiul la 6 kil. N.-V. de Murgasul ;;;i la I I kil. N.-E. de Negoestl, cu 265 barbati sl 2 1.3 femei, total 478 de suflete, Locuesc in 110 case, construite parte de zid ;;;i parte din birne. In sat nu este scoala ; copli urmeaza la scoala

rnixta din satul Bustenl, Numarul scolarilor este de I 4 baetl. Cu vlrsta de scoala sunt 45 baetl ;;;i 25 fete. Stiti carte 8 locuitorf. In sat este 0 blserica de zid, cu hramul Sf. VoevozT, deservlta de I preot paroh sl de I clntaret, Ca proprietate, biserica poseda 81i2 hect. pamint rural.

Comunlcatia In acest catun se face prin soseaua veclnala, care-I pune in legatura, la N.-V. cu Balota-d-s., iar la Sud-Est cu Gaia-d.vs,

Balota-de-J os,piidure, judetul Dolj, pl. Amaradia, COlli. BaIota, satul Balota-d»j.

Balota-de-Sus, sat, judo Dolj, pIasa Amaradia, com. Velestl, asezat In S. comunef Velesn, pe malul sting al piriuluf Giamartaluiul, la 5680 metri de com. de resedinta. Are 197 suflete, 95 barbatl ~i 102 femeT, si 80 case mar toate construite din birne. Copii din acest sat urmeaza la scoala mlxta din satul V elesti, ce este la 0 departare de 5680 metri.

Nurnarul scolarilor, pe anul 1892-93, s'a urcat Ja 16 bac~i; cu virsta de scoala sunt 26 biletT si 12 fete, $tiii carte 20 barbatl,

In sat este 0 biserlca de zid, fondata la 1782 de Caluda; serbeaza hramul Sfintilor ArhangheJr Mihailsl Gavril. Are 8 hect. proprietate, I cintaret si se serveste de preotul satelor Velesti ;;;i Rupturile, pl. Amaradia, com. V elesti. 0 slngura circiuma.

Comunlcatia In acest catun se face prin sosele vecinale ~i comunale, carT 11 pun in legatura, la N. cu V elesti, la S.-E. cu Balota - d.-j. ~i la Vest cu Spineni.

Baloteasa, sat, in judo Dimbo-

Digitized by Coogle

BALOTE~TI

vita, piasa Cobia, catunul co- I muriel Pletroaia,

Balotesti, com. rur., pI. Znagovul, judo I1fov; cade spre N. de Bucurestl, la distanta de 25 kil. de acest oras, intre valea Pociovalistea :;;i pad urea VIAdiceasca.

Se compune din satele: Balotesti, Cacaletl, Preotesti, Popesti-Petrestl si Saftica, cu 891 locuitori, carT traesc in 206 case si 3 hordeie.

Suprafata totala a comuneJ e de 3563 hect.

Proprietaril au 2953 hect. si locuitorii 610 hect.

Proprietarii all in raionul comuneT 1590 hect. padure ~i I 12 hect. rezervate pentru izlaz. Locuitorii cultiva tot terenul, reo zervind pentru flnete 30 hect.

In comuna sunt 5 bisericl, de fie-care catun cite una, deservite de 5 preotf. Arc () scoala mixta ; 0 masina de trecrat cu aburi, I pod st ttator sl 4 helestale.

Comerciul se face de 9 circiumari si I han gil\.

Comuna nurnara 185 contribuabili, cu un budget de 4474 lel la vcniturl sl 4413 lei la cheitueli. In anul 1885 erau 186 contribuabilf.

Dintre locuitorI, ~06 sunt plugarf sl 6 all diferite profesiuni, Ocupatia lor de capetenie e agricultura ~i cresterea vitelor.

Aratura se face cu 107 pluguri: 95 cu bot sl 12 cu cal. Locuitorif au 161 care ~i e;l· rute : 139 eu bof si 22 cu cat,

Nurnarul vitelor e de 751 vite mari: 140 caT si epe, 370 bol, 173 vacI si vitel, 18 taurt, 50 bivolt !;\i bivolite, :;;i de 1658 vite micT: 121 capre, 154 porcl, 1383 oT.

Improprletarltl suut I 15 locuitor] si neimproprietaritf 107.

210

BALOTE~TI

In cornuna s'au stabilit 15 strainl,

Balotesti, com, rur., asezata in partea de Nord a plc1~ii Ocolul-d.-s., judo Mehedintl, la dlstanta de IS kil. de orasul Turnul-Severin, situata pe vale a riului Topolnlta, formeaza cornuna cu catuna Pirlagele, avind resedinta in Balotesti, Se margineste : la rasarit cu cornunele Balvanestl si Bobaita ; la Sud sl Vest eu comuna jidostita si la Nord cu eomuna Godeanul; iar la Sud si Est eu eomuna Izvorul-BirgeI. Are 135 contrlbuabilf eu 900 loeuitori, in 142 case. Ocupatiunea locuitorilor este agrieultura sl cresterea vitelor. Calitatea parnintuluf estc mar mult pietroasa, afara de Valea-Topolnltel, care este fertl.a, Loc, poseda : 28 pluguri, 44 care ell bol, 4 carute cu cal ~i 96 stu pi. Com. are 2 biserici eu 2 preotl sl 4 clntarett ; I scoala eu I invat., frecuentata de 42 elevi sl 2 eleve. Are si 0 circiuma.

Budgetul eomunei coprinde : la veniturT 2425 lei sl la cheltuelI I 173 leT.

Vlte sunt: 264 vite mart cornute, 14 eai, 270 ol si 160 rimatori,

Prin aceasta comuna trece soseaua vecinala Turnul-SeverinHalinga-Balta-Baia-de-Arama.

Pc teritoriul eomunei Balotesti, se afla ruinele Gntdetul si Martalogi.

Dealurile rnaf principale in accasta cornuna sunt: Gradetul Rosca, Cleinlcul-Marc, CleiniculMie, Curila, Sfirleacul, Corneanul !;li Cioaea-Tureului. Iar valle mai principale sunt: Valea-Stlrbitei la poala-Gradetului ~i Valca-Topolnltef.

Balotesti (Cacaleti), sat, plasa Znagov, judo I1fov, face parte

din com. rur. Balotesti (v. a. n.). Cade spre S. de Preotesti sl are aceeast pozltle topografica ca Preotestl. Spre E. este un loe mult zrnlrcos, numit Ghioea.

Are 0 biserica veehie, eu hramul Sflntul Nlculae, care s'a reedificat de eurind de proprietarul mosiel, d-nul loan N. Lahovari. Biserlca e deservlta de I preot si I cintaret. In comuna este I helesteu, Scoala, mixta, e frecuentata de 29 elevi "i 4 elcve, Cu intretinerea acestci scoll, statui sl comuna cheltuese anual 2004 lei. Localul e oferit gratuit de d. Lahovari.

ComerciuI se face de 3 circiumari.

Populatia e de 408 locuitori, dintre carl 9 stralnl,

Intinderea satului e de 1082 heet., avlnd d. Lahovari 820 heet. si loe. 262 heet. In eorpul mosier sunt 440 heet. padure. Pentru lzlaz se rezerva 50 heet. Loeuitorii cultiva tot parnintul.

In sat sunt case marl boerestl si un pare foarte frumos.

Balotestl, sat, in com. Diocheti, piasa Susita, judo Putna, situat pe piriul Z;Hlrauti. In ee priveste populatiunea sl eele-I-alte date statistiee ale aeestui sat, a se vcdea eomuna Diocheti, Cit prlvcstc numele de Balotcsti, pc caro-l poarta satul, e1 cata s.i fie fundat de un anume Balota. Numcle de BaIota ne intirnpina des In hrisoavele vcchf din Muntenia sl Moldova. Asa, la 143 I, Alexanclru-ccl-Bun harazeste un sat luT Balota ~i luf Oancea (Ufanitzki, «Materiaitaly dlfa isorii», pag. 34, op. Hasdeu, «Etymologicurn » II, 2379-2380).

Balotesti, mosie a statuluf, pe teritoriul cornunef Diocheti, pl. ~u~ita, jud. I'utna, fosta pro-

Digitized by Coogle

prietate a manastirer Mera. A fost arendata pe periodul1876/86 cu 8910 lef anual.

Balotestl, pitdllre mare, pusa acum In exploatare; tine de teritoriul cornunef Balotesti, pI. Ocolul-d.-s., judo Mehedinti,

Balotesti (Mera-), pitdure, apartinind mosier stat. Balotesti, judo Putna. Are 0 intind. de 1640 falct si e irnpartita in I I cantoane sau trupurf : I. Berea-Balotesti de 1220 laId; 2. 19 parninturf de 60 falcl ; 3. 5 parninturf de 20 falcl ; 4. 3 parnin tu ri de 14 fald ; 5. 2 paminturf de 12 falcr ; 6. I parnint de 8 falcr ; 7. H1isele de la Clipicesti de 90 falcl ; 8. VIileni de 150 falcl ; 9. Voloscani de 33 falcl ; 10. Nistoresti de I falee si 1 I. Racoasa de 32 falcl.

Balotile, lac, in insula Balta, judetul Ialornita, teritoriul com. Dichiseni, pl. Borcea.

Balotina, icuor, in judo Prahova; uda com. Sirna, pl. Tirgsorul si se varsa in riul Prahova.

Balfj. com. rur. si resedinta subprefectureI, pl. Oltetul-Oltul-d.vs., judo Romanati, MaT de mult se numea Vulpeanca. Sc compune din sate Ie : Bals (1500 loc.). Gorganasul (200 loc.), Spineni (200 loc.) si Malnesti (121 loc). E situata pe un teren ses, pe malul drept al Oltetulul, acolo unde valea acestui rlu capata extensia cca mal mare, ~i a· proape de varsarea piriuluf Fratia in Oltetul, E departata de Caraeal de 32 kil. ~i de Bucuresti de 2 IO kil, La Nord se afla Dealul-Chillel, punct triangulat eu 188 m. inaltlme cl'asupra niveluluf rnaril, iar sprc E. se afla Dealul-Suruluf, cu aceeasl altitudine.

220

Bals este un tirgusor frumos, strabatut de linia ferata sl soseaua nationala Bucuresti-Virciorova; are cladirt frumoase ;;i eomerciul este viu, Sunt 26 stabilimente comereiale. La irnportanta acestef eomune contribue si pozitiunea sa favorablla in valea fertila a Oltetulul.

In Bals este: resedinta mediculuf plasif, resedinta unef cornpaniI din reg, 19 de dorobantl, care are eazarma sa; un blurou telegrafo-postal al CaTU! venit pe anul finaneiar 1896/97 a fost de 7418 lei 90 banl ; un spital rural; 0 fabrlca de spirt sl drojdiI de here.

Buclgetul eomunei pe 1886;;i 1887 a fost de 16423 lei la veniturI sl 16044 lei la cheltueli.

Are 0 populatie de 202 I locuitori, mal totl Rominl, din cart: 1025 barbatl ;;i 996 femei; 514 capl de familie; 969 ei1satoritI ~i 1047 necasatoritl ; 315 eu ;;tiinta de carte si 1706 fara stiinta de carte; si 439 de contribuabllf.

Vite mari sunt 1127, vite mid 3600 ;;i rimatorl 450.

Are 0 scoala prlmara de fete de gradul I sl alta de bAeti de gradul I; eu cite 3 profesort, Au urmat scoala 86 baetl si 24 fete, din 155 (I 10 blieti si 45 fete) cop iT in stare a 0 urma.

In Bals sunt 3 bisericI: Sf.

Dumitru (1760-7268), inceputa din temelie de protopopul R. Cazanescu si terminata de Stef Trapezunda, vel ban al scaunuluT Craiovel ; Cuvioasa Paraschiva (I 824) ~i S-~ii Voivozi (18IOj eu 3 preoti si 6 cintaretl.

In apropiere de Bals se afla ~i casele de pe proprietatea Mirila a d-luf G. Chltu din Craiova.

Bals, deal, in piasa Oltetul-Oltul d.-s., judetul Romanati, illtre riul Tesluiul !;Ii Oltetul ;

BAL~-SLATINA

este un deal populat si deseoperit. Dealul-Balsuluf este escarpat si acoperit cu padurt in partea despre Slatina ~i foarte dulce inclinat si descoperit in partea opusa, Directiunea coamelor sale iI face sA ai ba oarecare importanta, din punctul de vedere militar, maf eu seama dod 0 armata s'ar retrage de buna-voe sau silita, catre Slatina, servind de pozttiune de post-garda.

Dealul Bals este un deal secundar, dieI nu serveste de lillie despartitoare de afluentl directf aT Dunarel, ci el desparte apele unor afluentf secundari ai Dunarel, ca Oltetul si Tesluiul care I!;>i dau apele lor Dunaref prin mijlocirea OltuluI.

Bale, pitduri', jud, Tecuciu, la V. de tirgusorul I vestl ; are 0 intindere de 30 WeI; apartine d-Iuf M. Bals ; poarta sl numelc de Livada-Bals.

Balfj, piriiaf, judo Tecuciu, III partea de E. a com. Burdusacii curge spre V. sl se varsa In piriul Deleni, com. Burdusaci.

Bals, pod, pe apa Oltetulul, In judo Rornanati, arendat eu 3300 lei pe an, asczat linga com. Bals.

Bals, schit, in judetul Romanati,

lingi1 satul eu aceeasf numire.

Bals, statle de dr. d. f., judetul Romanatl, pI. Oltul-d.-s., com. Bal~, pe Iinia Slatina-Craiovapusa in clrculatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre statiile Piatra-Olt ([3 kiI.) si Pelesti (16,1 kiI.). Inaltimea d'asupra niveluluf marif de 122.76 m. Venitul acestel statil, pe anul 1896, a fost de 95224 lel 92 bani.

Bals-Slatlna, ~'{lSt'a !lapollalii, In

Digitized by Google

DAL!;>ANUL

221

judo Rornanatl, foarte bine construita (12m. Iargime). Porneste din centrul orasulul Slatina cu kilo l85 (de la Bucuresti), treee eele doua brate ale OltuluJ, pe 2 podurf de fier, urea malul Oltulul, lasa in dreapta cat. Ganeasa, strabate sat. Cornesul, unde se intretae eu soseaua Rimnlc-Corabia (kit. 194), treee riul Cornesul ~i urea Dealul-Sarulul, pe a caruf coasta se aflA kil. 200, situat in mijJocul padurel Mirila; de la kit. 201, calea in cepe a scobori catre Bals, trece riul Bechetul (Burluiul); la kil. 202 unde se termina pad urea, urea un mic deal si scoboara din non: lasa in dreapta satul Mirila ca la 800 m.: aci sa intretae Cll soseaua judeteana din valea Oltetulul, aproape de kilo 205; trece pe linga satul Teisul, traverseaza rlul Pengea, pe pod de lemn lung de 30 m., lasa in stinga statia Bals ca la 600 metri !;li cu kil. 209 intra in comuna Bals, trece riul Oltetul, pe pod de lemn de 64 m.; iar la kil. 21 1 ese din Bals traverseaza calea ferata si urea pe culmea dealulul Bals, unde se afla kil. 212; la kit. 213 trece din nou calea ferata, urcaadevarata creastA a dealului Bals (kil. 215); iar de la kit. 219 incepe a scobod in valea Teslui, trece riul (16 1~.), sl, pe linga statia Pielesti, se indreapta spre Craiova.

Bal~anul, vale, in jud, Dolj, pl.

Ballesti, care treee prin satul Bailestl.

Balta, piasa, in judo Braila, situata in partea de S.-E. a judctulut : se intinde pe toata par- tea sud-estica a platouluI judetuluf sl pe Iunca Dunaref. Terenul sM ocupa si mare parte din Balta-Dunaril, dintre DunareaVapoarelor sl Dunarea-Vechle.

Aceasta piasa se nurneste astfel pentru eA cea mal mare parte din teritoriul sau este situat pe lunca si balta, Se margineste la N. ell plasa Vadeni ; Ia E. ell Dobrogea, de care se desparte prin Dunarea- V eehie; la Sud eu piasa Calmatulul sl judo lalomila; la Vest cu piasa Ianea si eu piasa Calmatuiul.

Este fermata din eomunele:

I. Bertesti - d. - s., eu satele:

Berte~ti-d.-s. sl Gura-Calmatuiuluf sl tirlele: Otrnitul, Papurei, Cotul-GlrleI, Nedeieul si Buste.

2. Bertesti- d. - j. eu satele:

Bertestl-d.j., Gura-Girlutel, Polizesti si tirlele : lapa $i Dinisor,

3. Bordeiul-Verde cu satele:

Bordeiul- Verde, Druica, Crestezul, Mototolesti, Spinul, VJad si Coltlca.

4. Ciacirul ell satul Ciacirul. 5. Filiul ell sate Ie: Fili ul (Budisteanca), Iarba- Dulce, Liseoteanca (Caramldarl), Liseoteanea, Satnoeni sl Albuletul,

6. Gropeni cu satul Gropeni sl tirlele : Gingarasoaia, Pravatul, Delea si N oroaele.

7. Insuratei eu sate Ie : Insuratel ;;i Carag.ca.

8. Laeurezi Cll satele: Lacurezi sl Padina (Fintinelele),

9. Mihaiu - Bravul ell satele :

Mlhaiu-Bravul si Cueuta.

10. Osman cu satele: Osman, Morotesti.Movlla- Varner si Imlna. 1 I. Pirlita eu satul Plrlita. 12. Stancuta cu satele: Stancuta, Stanea, Podari, CornulMalului si tirlele : Bandolul, Marasi, Stolnesti si Agaua.

13. Valea - Cinepel eu satul Valea-Cinepef si tirla Coceni.

[4. Vizirul eu satele: Vizirul Grozesti, Giurgeni, Bajani, Timpul, Tirlele, Tacaul si Cojoeari.

Aceasta piasa are 0 suprafata de 157170 hectare, din care [40000 pentru sernanaturf, iar

llALTA

restul pentru izlaz, vii si grAdlnl eu zarzavat.

Parnlntul este mal putin productiv ca In plasile Vadeni, Ianca $i Calmatuiul, din eauza ca este mar nisipos.

Aceasta plasa este strabatuta de muehia platouluf de nord, ce vine din piasa Vadenl ; si merge spre sud, traversind eomune1e :

Gropeni, Ciacirul, Vizirul si Stancuta, pana ee dll in lunca CAImatuiulul,

Muehia platoulul de sud vine din judo Ialornita, mergind spre N., treee prin satul Mlhaiu-Bravul, pe la V. satelor Bertestid.-s. ~i Bertesti-dj. pana la catunul Podari, din eomuna Stancuta, de unde ia directia spre Vest. De aei pana la satul Laeul-Rezi, ia numire de Suvlta, De la Laeul-Rezi continua tot spre Vest trecind prin satele:

Insuratei, Caragiea, Zavoaia, Dudeseul, Scarlatesti, Fleasca, Jugureanul, Ulmul si Rusetul,

In partea de E. se afla lunea Dunaret fermata de cele doua brate : Dunarea-Vechie si Dunarea-Vapoarelor. Pe aceasta lund se forrneaza mal multe canaluri, privalurf si iezere, dintre care eele mal principale sunt:

Canalurile : Manusoaia , ViIciul, Cremene, Pasca, Stuparita, Lata sl Minoaia.

Privalurile: al Satului, Armineasa, GingdrA;;oaia, Seheuea, Dobrisan, Bandolul, Zatna, Varsatura, Strlmba, Veriga-Stoenesti, Mucuroaia, etc.

lezerele : Serban , Lunguletul, Trufasi.Ulmul, Pestele, Huturelc, Rotuudul, Pietroiul, Bustea, Noeanul, etc.

Aceasta piasa, pe platoul de Nord, are mal multe lacurl , rnaf toate eu apa sa rata si avind aceeasl compozitie ca Lacul-Sarat, de ling-a Bralla,

Apele curgatoare din plas.t

Digitized by Coogle

BALTA

sunt: Dunarea - Vapoarelor si Dunarea-Vechie, care se despart din judo Ialomita st curg spre N., una spre V. pe lingii. satele Bertesti, Stancuta, Ciacirul sl Gropeni, iar alta, pe sub poalele muntilor din Dobrogea, spre E.

Comunicatia in aceasta plasa se face pe soseaua judeteana Bralla-Calarasi, care incepe din orasul Braila si merge pana la satul Vizirul. Asemenea comunicatia se mal face si pe drumurI vecinale precum: drumul Bralla-Plua-Petrer, care intra in pl. la com. Gropeni, trece prin satele Gropeni ~i Ciacirul, de unde tine tot muchia platouluI pana la Arama, unde coboara muchia, continuind pe lunca Dunarel, trece Calmatuiul linga catunul Podari, apoI urea platoul judo de S. si, trecind prin satul Mihalu-Bravul, intra in judetul Ialornita, la satul Luciul.

In aceasta piasa sunt putln e vii, iar padurt de tufa este numar una intre comunele: Pirlita, Lacul-Rezl si Bcrtestl-d.j., numita Vilsoara. In schirnb pe balta dintre Dunarea - Vapoarelor si Dunarea-Vechle, in ostroavele si pe privalurile din com.: Gropeni, Ciacirul, Stancuta, Bertesti -d. - j. si Bcrtesti-d.vs., sunt mar multe padurl de salcie, rachita ~i plop.

Pamintul produce tot felul de cereale.

lata recolta anuluf 1889-90: 351376 hectare, care au produs : grill 21228 hectol.; secant 1°327; orz 246510; porumb 65550; ovaz 33527 ; mel 31148; cartofr 19200; fasole 514°0; Iintc 4400; fin 190000 kilograme.

Industria in aceasta piasa este putin dezvoltata. Locuitorif din comunele de pe linga Dunare fac cosurf de nuiele ~i rogojinf de papur.l. In cea maf mare parte din scoale s'a introdus im-

222

MALTA

pletitul paiuluI, al papureI si al nuielelor, fiind infiintat in com. Vizirul un atelier pe linga scoala, in scop ca invatatoriI sa capete cunostlntl in ce priveste Iucrul manual.

Populatiunea plasll se compune din 4380 capI de familie, sail 19660 locuitorl, din carl 1896 stiu carte !;li 17764 nu stiu, Sunt 3022 contribuabilt, 153 patentarl Rominl si 16 strainl, Casa de economie numara 280 librete de economie, cu 34000 lel. In piasa sunt 1990 de satenI improprietaritf dupa legea din 1878; iar 1160 sunt nelmproprletarltr.

In plasa sunt 14 bisericl, cu 1 8 preotl, 19 paracliserf si 18 ci n taretl,

Scoale sun t: 12 de baett, cu 680 elevl ; 1 1 scoll de fete cu 2150 eleve; 3 scoale mixte, cu go elevf si eleve.

Animalein piasa sunt: 27323 vite cornute, din carl 10900 bol, 12000 vacf, 270 taurl, 3820 vitel, 12 bivolf, 9250 cal, 70 rnagart, 52920 ol, 6890 rimatort si 140 de capre.

Balta, plllSii, in judo Dolj, nurnita ast-fel de la numeroasele balti ce se gascsc de-alungul Dunarlt in aceasta piasa.

Situata pe malul sting al Dunari! ~i pc eel drept al JiuluT.

Se margineste la N. cu plasa Jiul-d.-mj., de care se des parte prin 0 linie conventlonala, dusa din Jill, pana in Deznatuiul, de la E_ la V. I.a S. se margineste cu Dunarea, din dreptul cornuneI Cirna p,lnil in malul drept al JiuluI. La E. se marglneste cu pl. Jiul-d.-j., de care se desparte prin jin, din dreptul com. Padea pan a in Dunare,

La V. se margineste cu pI.

Ballest], de care se desparte prin riul Deznatuiul, de la com. Ce-

ratul pan a la com. Cirna, iar de acl este limita corrventionaia ce taie balta Bistretul si ajunge panli in Dunare.

Terenul acestef plaSi este in general ses, afara de cite-va dealurl mid, cu 0 inaltlrne cam de 15m., ce formeaza malul drept al Jiului. Ast-fel se nurnara dealui Comostenl sl Dealul-Viilor. Movile sunt foarte numeroase, ridicate de oamenl, parte in zilele noastre, iar cele mat multe in timpurile vechi.

Intre acestea se nurnara Movila-Ostri, ce e inaltata de pe tirnpul Romanilor; iar mal jos, pe sesul Chischilau, se gase~te un sant adinc in care se afia risiplturf de caramida antica sfaramata sl potmollta de namolul jiulul ; acest sant s'a numit Cetatula, ApoI avem Movila-Mare, Movila- Turcu lui, Magura - Lupului, Movila-Vait, toate in comuna Nedeia ; Magurelele, Caravanul, Creminea, etc. in GoiceaMica; Tirnova, Piciorusul, Turtita, Magura-Ostri sl altele multe. (v. comunele din aceasta pl.),

Aceasta piasa este udata de Dunare Ia S., care formeaza limita despartitoare catre Bulgaria; de Jill la E., care 0 desparte de pI. Jiul-d.-j. $i care formeaza la Zaval 0 cascada de 2 rn. inaltime; de Deznatuiul, care in mare parte 0 despar~e de pI. Bailesti sl care se scurge pe teritoriul acestel pla~T in balta Nedeia. Aceasta balta se scurge 5i ea la rindul ef in Dunare, precum sl in Jill. (V. Jiul sl Deznatuiul). In intreaga piasa se gasesc 0 multi me de balF, intre care se nurnara Gighera, BaltaCirnei, Sglavocinul, etc. In Dunare, in fata acestel plasl, se gasesc numeroase insule, intre carl se numara insula Copanita ca mal insernnata. (V. cursul fluviuluf Dunarea si comunele din

Digitized by Coogle

BALTA

---- - ~ ------ ---- --

2'23

aceasta plasa, situate la Dunare),

Aceasta piasa cuprinde 16 cornune sl anume : Btrca, Birza, Cirna, Comostenl, Gingiova, Gighera, Giurgita, Golcea-Mare, Golcea-Mlca, Grecestl, HorezulPoenari, Macesul-cl-s., Macesuld.-j., Nedeia, Valea-Stanclulul si Zavalul.

Inainte de 1892, pI. Balta cuprindea comunele Ghideeinul, Rastul, Negoiul, Catanele, Bistretul, Plosca, Coveiul, Ballest], Afumati, Urzlcuta, Sllistea-Crueel, Cioroiasul, Intorsura, Lipovul, Caloparul, Segircea, Ceratul, Giurgita" Birca, Goicea-Mare, Golcea-Mica, Cirna, MAce~ul-d.s., Macesul-d.j., Gighera!;,i Nedeia, toate in numar de 26, ce cornpuneaa pl. Balta cu resedinta suh-prefectureT in comuna Birca,

Piasa este strabatuta de urmatoarele c:iT de comunlcatie : calea judeteana Cralova-Birca ; calea comunala Segircea - Gighera, Gighera-Bechet prin Z.Ival si Comosteni ; calea cornunala Birca-Grecesti, Birca-Cima Golcea-Gingiovul, Gnicea-Gighera, prin Macesul-d-j.sl Nedeia; calea judeteana Birca-Bistretul !;'i 0 rnultime de alte caT cornunale ce unesc cornunele acestel pia;;! cu cele din plasile vecine si intre ele.

Resedinta sub-prefecturef este in com. Macesul-d..s,

Balta, fosta f>lasii separata, de la 1834 pAna la 1X83, in jud. Ialomita, In 1883 s'a unit eu pl. Ialomita, formindu-se piasa Ialomita - Balta. Cu noua rcorganizare administratlva, care s'a pus in aplicare 1.1. 1892, s'a reinfilntat piasa Balta ~i prin decisiunea luata de consiliul general .1.1 judetulul, in secllnta din 2 I Iunie 1892, rcscdlnta sub-pre-

fectureT acestef plasl s'a hotarit in satul Piua-Petrei ~i pI. coprinde comunele: Cegani, Bordusani, Facaeni, Gaita, Vl.idcni, Chioara, Plua-Petref, Giurgeni, Luciul, Gura-Ialomitel, Hagieni, Tindareiu ~i Murgeanca.

Balta, piasa desfilntata, care coprindea partea de S.-V. a judo Romanatl ; i!;'l trage numele de la imensa balta Pate lui; se C0111- punea elin 26 com. rur.; avea populatie de peste 30,000 locuitorT !;'i avea ca resedinta a subprefceturel com. rur. Obirsia, Observlnd pe 0 harta, se vede ell. limita, ce separa aceasta pI. de pI. Oltul-d.-j., e acum format, 1 de linia ferata Corabia-Caracal, Ea s'a contoplt cu pI. Oltul-d.-j., cind subprefectura s'a mutat la Corabia pentru arubele plasf intrunite.

Cultura pamintuluf In piasa Balta se face dupa rnetoadele ccle mal nof, ~i apropierea de Dunare ~i porturT favorlzeaza mult agricultura ~i indeamua pc locuitorf a se ocupa temeinic de ea.

Balta, COIN. rur., asezata in centrul plaiulul Cerna, judo Mehedlnti, 1.1. distanta de 40 kil. de orasul Turnul-Severin. Fonneaza com una cu satul Sfodea, avind !;ii mahalalele Oprlteasca, Aniteasca ~i Lazareasca, Este situata pe valea Topolnitcl, avlnd o suprafata de 1650 hect, Se marginestc: la rasarlt cu satul Runcsorul al cornunef Dllma, 1.1. miaza-zi cu cornuna Marga, la apus cu cornuna Ciresul si la miaza-noapte cu comunele Gornovita $i Prejna ; avind peste tot 174 contri b. cu 865 loc, in 202 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura ~i crcstcrea vitelor. Calitatea pam intuluT este, pe valea Topolnltel,

BALTA

fertila, iar pc dealurl mijlocie. Loc. posed a : 24 plugurl, 49 care eu hoT, I I carute cu cal ~i 452 stupl. C0111. are 2 bis., eu 2 preott si 2 cintaretr ; 0 scoala cu I invatator, frecuentata de 36 elevi si 2 eleve. Are si 3 circiumr. Budgetul comuneT eoprinde: la yen. 1242 lel, ~i la chelt, 9 I 4 leT. Vite in aceasta comuna sunt: 392 vite marl cornutc, .10 car, 603 01, 360 rimatorf si 200 capre.

In eomuna Balta este resedinta plaiulul Cerna. Prln aceasta com una trece soseaua vcei nala Halinga - Balta - Baia - deArama,

Dealurile mal principale din aceasta comuna sunt: Perisorul, Bordea !;li Cornctul-Bohic ; iar valle mar prineipale sunt: Cosustea !;'i Balta.

Pc teritoriul acestef cornune, cu oeaziunea faeerel unuT put, s'a deseoperit in pamint carbunl intocrnaf ca eel de 1.1. Bahna. Tot aei se afla, pe ValeaBelter. un izvor cu pucioasa,

La apus de comuna Balta, in loeul numit Ponoralul, se afl;1 morminte foarte vechI, ruinelc unuT ternplu, sl alte pietre ce all servit ca fundament de case.

Pe aci se vad si urmele UIlUI drum vechiu, care duce pe vale spre Carpatf, Se spune ca in vechlme a existat aei un sat, care era in legatura cu alte sate de peste Carpati, prin ace! drum vechiu (?)

La rasarlt de comuna Balta, in loeul numit Criva, in mijlocul unei padurl seeulare, se aflil morminte cu eruct de platra,

La mlaza-zl de comuna Balta, in loeul nurnit Natarncuia, a fost hanul lui Tudor Vladimirescu, care Ie a avut legaturf de cornerclu cu Nicolae Zolcan, de oare-ce Tudor a stat ca vataf de plalu mal multi ani in satul Balta.

Digitized by Coogle

BALTA

Se povesteste despre slugerul Tudor, ca era un om religios, si ca pedepsea aspru pe cei ce nu veneau la biserica in zile de sarbatoare. Asa ca odata, In ziua de Sf. Gheorghe, eel mal notabil Iocuitor din cornuna Balta, Anitescu, filnd-ca n'a venit la blserica, dupa terminarea serviciuIuT divin, din porunca slugerului Tudor, a fost adus si bagat cu capul si cu miinile in jug. Aceasta pedeapsa 0 aplica tuturor locuitorilor de sub administratlunea sa, de cite-orr nu-T ascultau poruncile.

Balta, cimpie , in com. rurala Balta, plalul Cerna, judo Mehedin~i.

Balta, colillii, judo Dolj, pI. Jiuld.-s., cornuna Flliasl, satul Balta.

Balta, deal, pe teritoriul satuluf Andrieseni, com. Epureni, pl. Turia, judo Iasl,

Balta, iusuid, in judo Ialornita, situata intre Dunare ~i Borcea ; se intinde in plaslle Borcea si Ialomlta-Balta, din dreptul orasuluf Calarasi pana in dreptul satulul Piua-PetreT. Este cea maT mare Insula a Rominiei, avind lungimea de 90 kil. Latirnea cea mal mare este de 15 kil. intre satele Fetesti ~i Cernavoda din judetul Constanta. Insula este compusa din doua partl, despartlte prin canalul Riul numit si Gura-Balit, in dreptul satului Socarlciul,

Pe aceasta insula se atM. multe pad uri' de salcie sl plop; pasunf bogate, uncle se nutresc zed de mii de vite; baitl pline cu stufurT; lacurf si canaIuri (privale), carf dau marl cantitaF de peste. Este foarte bogaL'! in vinaturl : caprloare, iepurl, mlstretl, vulpl, lupt, vie-

zurT, vidre, etc., si pasarl ca: lebede, babite, (pelicani), califarf, cocorl, giste si rate salbatice, becate, graurI, etc: StupiT cu albine se cultivau inainte pe aid in mare numar.

Pe aceasta insula, intre satele Fetesti sl Cernavoda, este acum calea ferata, care prin podurile de pe Dunare si Borcea, leaga capitala tarit cu Marea-Neagra,

Balta, lac, in com. Grabicina, jud.

Buzau ; ia nastere din izvoarele ce es din Virful-Coci si se varsa in izvorul Grabicinel.

Balta, lac, in hotarul cornunef rurale Balta, din plaiul Cerna, judo Mehedinti, care se mar numeste si Balta-Balter;" e format de riul Topolnita.

Balta, lac, in judo Prahova, Ia N. de com. Balta-Doamnel, piasa Cimpul, cu sorgintea tot in comuna.

Balta, 1Itofif', in judo Dolj, plasa Jiul-d.-s., com una Fillasi ; apartine baronului Elie de Glunek.

Balta, piidure, jud, Dolj, plasa Jiul-d.-s., comuna Filiasi, satul Balta; este amenajata ~i are 9 17 hectare suprafata, Esente: alun, fag, frasin sl ulm.

Balta, piclut de gran ita, pe marginea Dunarit, in jud, Mehedinti, nurnit ~i pichetul BaltaSleaulul,

Balta, fost picltd de gran ita, in plaiul Cerna, judo Mehedinti.

Balta, pirlt2, in com. rur. Balta, plalul Cerna, judo Mehedinti.

Balta, pi,.iil, pe teritoriul cornunei Padureni, piasa Susita, jucl. Putna, ce se varsa in Siret.

BALTA-ALBA

Balta, vale, in com. rur. Balta, . plaiul Cerna, judo Mehedinti.

Balta, vale, pe teritoriul cornunei Colacul, pI. Vrancea, judo Putna, sltuata jos linga rtul Putna, intre Tlchlrlsul si ColacuI. Are un pamint nisipos si fertil.

Balta, udlcea, in judo I1fov. (Vezi Ursoaia).

Balta-Alba, com. rur., In judo R.-Sarat, pI. Gradistea, pc piriul Vlroaga-Baltel-Albe.

Sr-a luat numele de la laeul Balta-Alba, linga care este asezat.

Este sltuata in partea de miaza-zi a judetuluf, la 22 kiI. spre S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat, si in partea de mijloc a plasil, la 8 kilo spre N.-V. de Gradlstea-d.ss., resedinta plasif. Comune inveeinate sunt: Amara si Slobozla-Galbenul la 7 kil., C1ineni si Ghergheasa la 8 kil., Drogul la 9 kil.

Se margineste la N.-V. cu Boldul, la N.-E. cu Vileelele, la S.-E. cu Jacul Balta si la S.V. eu Ghergheasa.

Este 0 comuna de cimp ; nu are dealurl, ci numai malurile piriulul Viroaga, $i id-eolea elte-va movile risipite.

Piriul Viroaga 0 uda la miaza-zi si apus, formind 2 mieT lazurT; Sarata 0 uda mal la S.; iar Varsatura-Baltef-Albe intre ele arnindoua ; Hircin treee printr'insa. Sunt in com. 3 I pu~uri (7-15 m. adincime),

Clima comunei este variablla. vara eu caldurl marl si iarna cu frig ~i viscole aduse de Crivll.t; de alt-fel nu tocmai sanatoasa din pricina rnlastinilor.

Are un singur catun, eel de resedinta,

Suprafata eomunei e de 1466

Digitized by Coogle

UALTA.ALHA

------------------------------- -----------------------------------_.--------

BALTA.ALBA

hect., din carT 666 hect. ale 10· cuitorilor (40 hect. vatra cornuneT) si 800 ale proprietatel private.

Populatia e de 157 fam., cu 650 sufl.; dupa sex: 3 I 8 barbatt, 332 femet ; dupa starea civila : 397 casatorltl, 328 necasatoritl, 25 vaduvl ; dupa cultura : go stiu carte; totl sunt Rominl ortodoxI.

Are 0 biserlca cu hrarnul A· dormirea- MaiciT . Dornnulul, zldlta in 1867, de loan Balaceanu, cu sotia sa Anghelusa ~i mama lUI; are 17 pogoane ~i 150 let venit; are I preot, I dascal, 1 paracliser.

Are 0 scoala mixta, fundata in 1882, de cornuna, de Constantin Palosanu, cu [ lnvatator si 30 elevT inscrisf.

Calltateapamlntuluf e mijlocie, fiind nisipos si mult cllsos, Comuna are 129 [ hect. arabile ~i [ 75 hect. imas.

Ocupatiile locuitorilor sunt: agricultura ~i cresterea vitelor. Loc, au: 35 [ boi, 230 vacT, 160 cal', 120 epe, 1000 oT, 9 I rimatorT. Industria e incepatoare ; iar comertul consta in importul de brasovenli, coloniale, spirtoase $i export de cereale, Transportul se face prin gara Rimnicul Sarat,

Sunt 5 circiumarT in comuna, Sunt drurnurl veclnale spre Ghergheasa, spre Amara ~i un drum ce da in soseaua judeteana Rimnic-Braila.

Comuna are [28 contribuabih.

Veniturile sunt: 2000 leT; chelt.: 1845 lei, contrlbutlunile sunt 111 suma de 5420 lei, 60 banl,

Balta-Alba, sat, in judo R.·Stl· rat, pI. Gradistea, cat. de resedinta al comunel Gradi~tea·d.·s. sl tot-de-odata sl resedinta pla~ii. Este asezat in partea de NordVest a comunel, pe malul ra-

saritean al Baltef-Albe. Are 0 intlndere de 135 hect. si 0 po· pulatie de [28 familiI, cu 580 suflete; 120 contribuabilr; 70 stiutorf de carte; totl Rominf ortodoxl, Are 0 blserica sl 0 scoala a comuneI. Aci e si stablllmeutul balnear. (Vezt BaltaAlba, bill).

Balta-Alba, lac, in judo R.·Sa· rat, piasa Gradistea, com. Gradlstea-cl-s., proprietate a statulul, in intindere de 1000 hect., cu un venit de 27610 leI, pro· ducind crap, obletl, ce se vind sl se consurna in Buzan, Ploesti, Rimnicul-Sarat ~i in localitate.

Dam aci 0 descriptiune a BalteI·Albe, facuta de poetul V. Alexandri in [847, ~i luata din nuvela sa: «24 ore la BaltaAlba», publicata In e Rorninia literara», din anul 1855:

«Peste jurnatate de ceas am sosit intr'un sat, alcatult din bordee acoperite cu stuh ~i coronate cu cuiburf de cocostircr. Forma bizara a acelor locuinte, prin carl se inalta 0 multime de cumpeul de fintini, ca niste glturr de cucoare uriase ; urletu I ciinilor, cc alearga pe sub gar· durl, clocanitul berzelor, carl i;;i dau capul pe spate, la razele luniT sl intr'un cuvint arnestecui acela de umbra ~i lumina, care da lucrurllor 0 privire fantastica, ma facura sa ma creel In alta lume ....

Cind ina trezif insa din acea uimire placuta, rna vazuf slngur in mijlocul unei piete neregulate ~i plina de splnf ....

Un ceas intreg am umblat ca 0 naluca printre gardurlle satului, c1nd sarind peste 0 yaca culcata in mljlocul ulitii, cind trezind vre-un cocos adormit, care saria speriat de pe gard

pe casa, cind impledlcindu-ma de jugul unui car lasat in drum, cind ferindu-ma de a piea lntr'o fintinll.... Dar in zadar, niei una din acele case nu avea infatlsarea de tractir si dupa 0 lunga preumblare ramaset incredintat, eli acea ce cautam nu sc afla in Balta-Alba ...

Dlmineata pe la 8 eeasurI rna treziI intr'un vuet infrlcosat, intr' 0 harhabae infernala de sunete de c1opote, de tropot de ear, ~i racnete de oamenlo Ce putea fi ace! zgo· mot? . . .. Casele ardeau sati o banda de salbaticf dusmanl dasera navala in sat? ... jumatate speriat ~i buimacit de somn, esif iute afara cu pistolui in mina, dar in loc de cele ce gindiam, vezul plin de mirare vre-o trel-zecl de trasurf de toata forma, briste, brasovence, carete, calestt, toate inhamate de cite patf'U, sase sail opt cal, !;Oi toate indreptindu-se in fuga mare catre 0 balta ce sticlea departe la razele soarelul,

Acea balta era izvorul minunilor, de care auzisem vorbind la Braila, cu atita entuziasm. ~i asta nu trebue sa va mire. Inchipuiti-va, a doua zi 0 rnultime de calestl europenestl ,

plinc de figurl europenestf si de tualete tot europenestl, Nu puteam crede ca eram treaz, ;;i me credeam a fi fata la 0 fantasmagorie nepriceputa, fantasmagorie cu atit mal curioasa, ca·lUI infatisa tot soiul de contrasturT, precum baloane de Vicna cu inhamaturf necunoscutc pc la nol, palariT de Franta cu lslice orientale, frace cu anteriurI, tualcte pariziene cu costum urI straine si orientale. Mar adaugatf la aces tea pocnetele ~i racnetele postasllor, miscarca a trel-zecl trasurt, ce se intreceau

Digitized by Coogle

BALTA-ALBA

22(i

H:\LT\-!l\[,{

pe cimp, multlmea cailor inhamatl la dinsele, clopoteil ce su-

nan la gitul lor. . . •

Ma pornll in urma trasurilor ... Pe marginea unef balti late zari] de 0 data un soiu de tirg, ce nu era tirg, un soiu de bilciu,

. ce IlU era bilclu, adunatura extra-ordinara !;li 0 insirare de corturT, de casute de scindurT, de viziuini, facute cu rogojini, de brasoveuce, de cal, de bof, de oameni, carl forman de departe una din prlvelistcle cele maf originale de pe fata pamintuluf. Linga 0 cutie de scindurl, undo hogatul tragea ciubuc, se clatina de vint 0 satra de tolurl, in care saracul sc pirlea la soare. Aproape de aceasta se ridlca o cusca de rogojini lipita de () brasoveanca, ce slujea de odaie de dorm it. Mai incolo un car mare acoperit de un laicer, figura ca un pat cu doua riudurl, did la rindul de sus, adica in car, stan gramadi~T 0 femeie cu tref copil, iar la rindul de jos, adica sub car, gazduia barbatul impreuna cu un cline ....

Inaintam ca 0 masina printre acele minunl, oprlndu-ma cite 0 data speriat in preajma unor trupuri de oamenl, lungite goale, pe marginea drumului, si minjite cu glod din cap pana in , picioare; acei nenorocitl erau patimasl, ce intr'adins se minjeau cu glodul din balta, ca cu alifia cea maT vlndecatoare.

Balta era plina de scaklatorl !;li vuia de racnete !;li de risete. Totf din toate partile, barbatl si femei, veneau de se aruncau in apa, la Ull loc, cu 0 nepasare vrcdnica de timpurile cele mal nevinovate a lumci, ~i cu () veselie, ce ma indemna !;'i pc mine sa ian () bait>.

Formatlunea HaltelAlbe este

aceasta : piraiele Harcaul sl SArata, venind rnarf In mal multi ani d'arindul, au umplut dumbrava, ce se afla la rasari t de com. BaltaAlba; apele scazind, durnbrava a ramas, ast-fel se explica pentnt ce ea pe fie-care an scade cu cite putin, dar scade, neavincl izvoare interne; la inceput era putln sarata, dar evaporindu-se apa, sarea s'a depus in sedimente. Chiar pe maluri se poate vedea, pan a la care-care dep.irtare de lac, depozite de sare, aratind locul pana unde se intindea. Ea nu are scurgere, de unde !;li numele ef de balta. Un miros de oua docite este scmnul caracterlstic al acestei ape; totusl nu sc strica nici apa, nicf aerul d'imprejur, din pricina marel cautitatt de sare ce contine, care e un puternic antiseptic, precum si din necontenita primenire a aerulul de d'asupra, de vint.

Balta-Alba, in judo Ri-Sarat, 0 parte din lacul Balta-Alba, rezcrvata pentru bAT, pe malul caruia se afla si un stabilimt'1lf baltuar. Patimasii ce Yin aci, sc scald a intr'insa, ba 0 beau chiar, dupa 0 destilare prealablla, Ea este buna pentru boalele de piele, reumatism, rachitism, vicrmT intestinall, Un litru de apa de aceasta contlne : 27o.06UU partI clorura de natrium, 23.0115 part! sulfura de natrium, 19.U185 acid carbonic, 6.ua~ 1 clorura de magnesiu, si 5 .O~ 11! par~T clorura de calce.

Balta-Andrei-Hoanca , balM, aproape de satul Roscani, pc mosia Fintinelele, com. FintineIde, pl. Sirctul, judo Hotosani, cu 0 suprafata 'de 2 hect,

Balta-Arsa, .1'(//, situat in p.idurea mosief Htticeni, spre V. de

Balceni, com una Curtesti, piasa Tirgul, judo Botosani.

Nume1e sM vine de la 0 balta tara apa, cu stuh si loziT, care a fost arsa,

Acest catun este locuit de 16 familii Tigani lingurarl, cu 70 suflete, ocupindu-se cu lucrarea pamintulul si cu linguraria .

Balta-Arsa, dcai, in partea de S.-V. a satuluI Balceni, comuna Curtesti, pl. Tirgul, judetul notosani.

Balta-Area, Ilicuj'or, in mijlocul padurel Cirjoaea, din satul Cirjoaea, com. Balceni, piasa Bahluiul, judo Iasi ; poarta aceasta numire din cauza, ca acolo ar fi ars un nurnar de arbort; iar pe locul ars, stringindu-se apa, s'a format lacusorul.

Balta-Arsa, in judo Dorohoin. (Vezf Humcni, piriit, com. Vimachenl, pl. Cosula),

Balta-Bair, dea], judo Tulcea, piasa Babadag, pc teritoriul comunef urbane Babadag; cste mar mult 0 prelungirc sud-estica a dealului Choiurn-Baba; se intinde spre mlaza-zi, avind 0 directle generala de la N.·V. spre S.-E.; brazdeaza partea rasariteana a plasil sl cea de mlazazi a cornunel ; se intinde dealungul piriulul VaJea-Nuci1or, se leaga cu dealul de la miazAzi numit Balrac ; din poalele sale sudice izvoreste piriul CialiuChioi, afluent al plriulu] Mil-Vel· Alciac; ajunge pan A la 0 inAItime de 280 m.; e punct trigono' metric de observatie de rangul al 3-lea; pe la poalele sale orientale !;li pe malurile piriuJui Valea-Nucilor, merge drulDUI vecinal Babadag - Canli- Bugeac; este acoperit in totalitate numa! cu padurf.

Digitized by Coogle

BALTA-FlADALANt'LUI

Balta-BidilanuluI, mosi« a statulul, foasta pendinte de Mitropolia Moldovei, aflatoare Ilnglt Galati, in partea sud-estica, ~i apartlnind cornunef Sivita, pl. Prutul, judo Covurlulu. Aceasta mosie are balta de pesculre sl pamlnt cultivabil. E arendata cu 52000 let pe an.

Balta-Biserieel, ft's in judetu] Falclu, in partea de S.-E. a comunef Rasest], pl. Podoleni. In vechlrne se aflau aicT citc-va case ~i 0 biserlca, carl forman un mic satisor numit Rascsti.

U rmele bisericef se constata prin locul cimitirulul, untie se vad !;>i asta-zl mormintele sl pietrele de pe ele.

Balta-Bratesul, mosie a statului, foasta pcndinte de Mitropolia Moldovel, in com. Sivita, piasa Prutul, judo Covurluiu, fermata din 1500 heet. balta cu peste si stuf, 3375 heet. arabilc si 3141 2 hectare padure; arenda: 96000 lei pe an.

Balta-Cailor, ba/tii, in judetul Falclu, pe sesul JijicT, cornuna

• Isaia, pI. Podolenl, fermata din varsarea JijieI.

Balta-Cioeanului, balM, in partea de E. a comunel Popauti, pI. T'irgul, judo Botosanl, pc mosia statului. Are izvor propriti.

Balta-Ciungului, balM, in com. rurala Gogo~ul, piasa Blahnlta, judo Mehedlnti,

Balta-Clmpului. balld, in judo Dorohoia, fermata din varsarca SiretuluT, pe teritoriul cornuncl Zamostia, pIasa Cosula.

Balta-Cojoearului, balM, situata pe sesul Siretulut, mosia Fintinelele, com. Fintinelele, pl.

!l27

Siretul, jud, Botosanl ; are 0 suprafata de 2 hect,

Balta-Cotului, iai, pI. Bistrltad.-j., judo HaeM, de pc teritoriul cum. Racacluni.

Balta-cu-Arinf, lac mocirlos, in suprafata de 10-15 prajinr, pe Dealul-RotiirieT, din com. ValeaGlodulut, jud, Suceava.

Balta-eu-Frasinul, mah a]«, in pl. Motrul-d-j., judo Mehcdinti ; tine de tcritoriul cornunef Strehaia.

Balta-en-Peste, IIIla;\'lill/l, in partea de S. a mosier Cazarrnarest]. cornuna Cucoreni, piasa Tirgul, judo Botosani, fermata din izvoare.

Balta-en-Peste, baltil, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s .• com. Floresti, ling:!. care sc varsa Valea-Lunpfi, pe st. Gilortulur.

Balta-cu-Salcille, balM, jucletul Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozlstea.

Balta-eu-Stuf, lac, in com. Tabaresti, jud. Buzau ; se formeaza din lzvoare, ce yin de prin comuna Tintcsti ~i se scurgc in lacul Bentul.

Balta-eu-Stuf, lac, in com. Luciul, judo Buzan, divizat in BaltaMarc ~i Balta-Mica; i~f ia nasterc de la Cotul-Tlganulul, din comuna Tabaresti ; adesea seaca vara.

Balta-cu-Stiuca, balM, la S.-E. de com. Dabuleni, piasa BaltaOltul-d.-j., judo Romanatl.

Balta-din-Mijloc, este una din ramlficatiunlle laculuf Sinne. Ramificatiunea meridionala, in forma de giria, lunga de 8 kil., larga

llAL TA-DOAMNEI

de 15m., in judo Constanta, piasa Constanta, com. Cara-Harrnan, are in cursu-I doua mid insule ~i strabate nisipul Cara-Harrnan.

Balta-din-Sat, balM, judo Dol], pI. jiul-d-j., com. Bechetul, forrnata di n plof.

Balta - Doamnei, com. rur., in judo Prahova, piasa Cimpul, Anul infiintaref nu se cunoaste ; sc stie ins;\ pozitiv, ca s'a format din oamenl venitf aci de la muntc.

Este situata pe tarmul stingal riulul Ialomita, avind la N. lacul numit Balta; se aAil. la 27 kil. departe de capitala judetului ~i la I I kil. de resedlnta plasi).

Se compune din 3 catune :

Balta-Doamnel, Lacul- TurculuT !,'i Curcubeul, avind o populatiunc de 1273 locuitori, din carl 645 barbati ~i 628 femeT, in care intra ~i 12 familif Tiganl, carr sc ocupa cu caramldaria ~i vioara, Capt de familie sunt 273, contribuabill 241, case de locuit 262 si bonlee 2.

In comuna sunt 2 bisericT: una in catunul Lacul-Turculut, fondata la anul 1871 si a doua in Balta-Doamnel, cu urrnatoarea inscriptlc : «Acest stint ~i Dumnezeesc locas, prin indcrnnul si ajutorul tutulor locuitorilor comunei, s'a inccput din ternelie la anul 1883, Iulie I. in zilcle Prea S. Mitropolit Primat al Rominief Calinic sl ale Majestatel Sale Regclul Carul I, RegineI Elizabeta, proprietar al Domeniului Coroanef Gherghtta, care prin d. Administrator loan Kalinderu a ajutat mult la lucrarea acestuf sfint locas, precum asernenea ~i cu ajutorul d-lul 1. Macedon, areudasul rnosiet Gherghlta, si s'a terminat in anul 1888, Mattie 10, in zi-

Digitized by Coogle

HALTA.DOAM;-.JEI

Iele Prea S. S. Mitropolltuluf Iosif Prirnatul Rorniniel, de Arhitect Calistrat monacul din rnanastirea Caldarusani ~i de subsemnatul zugrav Costache Popescu din Mizil».

Aceste bisericT sunt deservite de dol preotl,

Locuitorif acestei cornune se ocupa mal mult cu agricultura !;'i putin eu olarla. Er desfac produsul muncef agricole la Ploestl, iar olarla la Siobozia ~i Bucurestl,

Locuitorif s'au irnproprietarit dupa legea rurala din 1864, pe mosia statulul, cind Ii s'a dat 560 heet. parnint. Er au 152 cai, 48 I vaci, 2236 oi, 5 bivoli, 27 capre, 143 porci,

Carte a inceput sa se invete aci de la anuI 1862. Administratia Domenielor Coroanel, din ordinul M. S. Regelut, a construit aei un local propria pentnt scoala, care s'a frecuentat, In anul 1892- I 893, de 43 copit, din numarul de 151 copit, 87 baetT $i 64 fete, in virsta de scoala, Cu lntretluerea scoalei, statui cheltueste anual 1080 leT. ~tiu carte 104 barbatf ~i 6 femel,

Comuna se intinde pe 0 suprafata de 6 13 hect. Aei nu se fabrica nlct vin, nicf tuica, Gindach de matase se cultiva in mica cantitate. Stu pi cu albine sunt vr'o 65.

Pamintul e prielnic la toata cuitura. Dintrc pomll roditort sunt: 32 mcrl, 13 peri, 248 duzl, 19 ciresl, 62 I1Ucl, 347 prunl,

Comerciul se exercita in comuna de 4 cireiumari.

Bugetul comuneT se urea la surna de 4000 lei anual.

o sosea iI inlesneste cornunicatia eu cornunele Gorgota si Tigane~ti.

E str.ibatuta de riul Ialornita la S., ;;;i de riul Prahova la N.

BALTA-LUI-FI·:LIUTA

Tot in partea de Nord e lacul numit Balta.

Se marglneste la N. cu riul Prahova ; la sud cu judetul IIfov, de care se desparte prin riul Ialornita ; la E. cu cornuna Gherghlta !;'i la V. cu cornuna Potigraful.

Balta-Doamnei, sat, In judo Prahova, care face parte din com. rur, cu acelasl nume, pI. Cirnpul. Numele sMt se crede a vcni de la lacul cu acelasl nume, ce se g:isc!;'tc aci ~i de la doamna Stanca, sotia luf Mihalu-Bravul, fosta proprletara a acestet mosll,

Balta-DoamneI, balM, nurnlta ~i Halta-Prisacll, in judetul Suceava, cu 0 suprafata de 4 prajini si destul de adinca, pe coasta dealuluf Peter, si in care, se zice, ea s'ar fi inecat a Doarnna urmarita de Turci salt Tatart,

Balta-Dracilor, baltii, din com.

Storesti, piasa Cosula, judetul Botosani, asezata in padure, sl nurnita ast-fel, se zice, din cauza ca oarnenii nu se pot apropia de dinsa ca sa'st adape vitele, fiindu-I malurile foarte moeirloase.

Balta-Draculul, ballii, in jud, Dorohoiu, in padurea II udesti, comuna Hudestl-Mart, pl. Prutul-d.-s.

Balta-tara-Fund, balM, piasa Tazlaul-d-j., judo Bacau, bogata 111 pestl, situata in cornuna Gropile.

Balta-Fierului, ua]«, in cornuna Sascioara, piasa Mijlocul, judetul Vilcea.

Balta - Ganei, !'lflilln', nurnita dupa 0 balta ce este in mijlocui el; se afla pe dealul Pis-

cul-Ganet, din satul Frumusele, com. Pausesti, pIasa Cir llgatura, judo Iasi.

Balta-Judelui, ballii, in judetul Romanati, aproape de schitul Hotaranl, piasa Ocolul, uncle au fost cararnidarille Romanilor, si unde s'a gasit chiar cuptoarele lor.

Balta-Lata, ballii, in judo Dorohoiu, fermata din piriul SiIistea, pe teritoriul cornunei Tureatca, piasa Berhomete ; maf primeste si piriul Pietrosul ; sc scurge in Molnita.

Balta-Lata, baltli, forrnata din varsarca riului jijia, intre satele Luccni-Bacaloaiel si Lucenl-Sturzoalel, din com. Stinca, pI. Branistea, judo Iasi,

Balta-Lucal, balM, pc mosia si com. Fintinelele, pl. Siretul, judetul Botosani,

Balta -lui - Asanache, slIblirbit', in Focsani, despartirea IV, numita ast-fel de la 0 balta mica, cu aceiasf numire.

Balta -lui - Caciulan, balM, in com. rur. Burlla-Mica, pI. Bahnita, judo Mehedlnti.

Balta-luf-Dinca, baltit, pc mosia ;;i com. Fintinelele, pl. Siretul, judetul Botosani ; are I hcctar suprafata,

Balta-Iui-Dohatcu, balNt, in judetul Dorohoiu, in suprafata de un hectar, fermata din varsarea Prutulul, linga Radauti, piasa Prutul-c1.-j.

Balta-lul-Feliuta, baltii, pc mosia ~i com. Fintlnelele, pl. Sirctul, judo Botosani ; are I hect. intindere.

Digitized by Coogle

BALT.\-LUI-HAIM

Balta-Iul-Haim, balM, in judo Doroholu, satul Ivancauti, com. Radauti, pl. Prutul-d.-j.

Balta-lul-Minciuna, ias, in valea cu acelasl nume, pe rnosia tirguluT HirIM, judo Botosani.

Balta-Iui-Minciuna, 'NIh, pe mosia Hirlaul, in partea de Est a com. Hirlaul, judo Botosanl.

Balta-lui-Pica, balM, judo Dolj, pl. j iul-d-j., com. Bcchetul, cc se forrneaza din revarsarile riuluf Jiul.

Balta-lul-Soarec, balltT, in judo Dorohoiu, la Vest de satul Mileanca, com. cu asemcnea numire.

Balta-Lunga, numele unul sat, ce a cxistat maT inainte de a se forma com. Crlngeni, judetul Teleorman.

Dupa ce s'a desfiintat, satul si locuitoriT s'au risipit, parte din ef au trecut la com. Beciul din judo Olt, parte au format noul sat Cringenl.

Balta-Lunga, balM, pI. Tazlauld.-j., judo Bacau, pe teritoriul com. Gropile.

Balta-Lunga, ballii, pe sesul Siretulul, fermata din dcborrlarea apelor, pe mosia si com. Fintinelele, pI. Siretul, judo Botosani ; cu 0 supraf. de 13 hect.

Balta-Maicilor, balM mare, la N. judo Ilfov. Se intinde intre E. paduref RaduVoda ~i V. p<'\duref Tiganc\iti. Are· 0 forma lungareata serpuita, Cll un cap la S. sl altul la N. si se varsa in riul Ialomita la S. de cat. Luparia-Saraclneasca, pI. Znagovul.

Se mal numcste lacul Tiganesti. Pe malul drept al lacului

2211

este manastirea sl satul Baltenl; iar sprc Nord manastirea Tiganesti. Are 3 izvoare principale : unul la N, de Ciocanari, altul I intre Perls sl Clocanarl !;'i altul spre E. de Pcris.

Balta-Mare, balM, fermata din dcbordarea apelor SirctuluT, judo Botosani, pe mosia ~i com. Fintinelele, pI. Siretul; arc 0 suprafata de 17 hect.; e bogata in peste.

Balta-Mare, balM, forrnata din revarsarile Prutulul pe mosia ~i com. Ostopccnl, pI. Stefanesti, jud. Botosani ; are mult peste,

Balta-Mare, bal!t1, In judo Dolj, pi. Jiul-d.-mj., cum. Livezile, cu o suprafata de 15 hect.; are peste,

Balta-Mare, billtii, in judo Dolj, pl. Balta, com. Macesul-cl-j., cu o suprafata de 70 pog.; cornunidi in partea de E. cu balta Nedeiul, prin girla Craiovita ~i se intindc spre V est in rnosia Cirna , sub numelc de BaltaCirnei.

Balta-Mare, ballii, in judo Dorohoiu, pc mosia Suharaul, com. Suharaul, pI. Prutul-d.-s.

Balta- Mare, bal/fl, in judetul Falcln. (V. Siminesti, ses, com. V etrisoaia, pI. Prutul),

Balta-Mare, balM, in judo Iasi ; se intlncle de la N., pc sesul Prutulul, spre S .• prin comuna lIerrneziul, pe linga satele Probota ~~i Cirnieeni, din pl. Turia ~i continua pc scsul jijiel, pan a aproape de riul jijiia,

Balta-Mare, ballii, in COI1l. rur.

Burila-Mica, piasa Hlahnita, jud. Mchedinti.

BA LTA-:'\E . .\G k A

-------------- --

Balta-Mare, ballii, care ocupa 0 suprafata de peste 18 hect., in com. rur. Gogosi, pl. Blahnlta, judo Mehedinti.

Balta-Mare, MI/oacii, spre Est de satul Lunca, din com. Pa~cani, judo Suceava, avind 0 suprafata de 298 m. p.

Balta-Mare, balt/i, in com. Halteni, pl. Cerna-d.-s., judo Vilcea.

Balta-Mare, girlri, ce servestc de comunlcatie laculuT Sinoe cu M area- N' eagra, in judo Constanta, partea de rasarlt a pla~ii Constanta ~i a cornunef Cara-Harman; are 9 kil. lungime ; e larga de 15m.; se deschide in mare irnpreuna cu Balta-din-Mljloc, cu care se uneste, la locul numit Gura-Buazulut, 6 kil. spn:

S.-E. de satul Cara-Harman.

Balta-Marichii, balM, in com. rur. Gogosi, pl. Blahnlta, judo Mehedinti,

Balta-Medeanului, ses, in judo Falciu ; se intinde spre N. de satul si comuna Rascsti, piasa Porloleni ; pc acest ses se afia o balta.

Balta-Mica, ballii, judo Dorohoiu, pe rnosia Suharaul, cornuna cu asemenea numlre, p1. Prutul-d.-s.

Balta-Mica, balM, in com. rur, Gogo~i, pl. Blahnlta, judo Mehedinti.

Balta-Neagra, sat, face parte din com. rur. Micsunesti-Grccl (v. a. n.), pI. Mostistea, judo Ilfov, Este situat spre V. de Mlcsunesti-Marl, pe tarmul drept al rlulut Ialornita ~i la E. de padurea cu acelasf nume.

Suprafata totala a satuluf e de 95 hect., cu 0 populatie de

Digitized by Coogle

BALTA-NEAGRA

12<) loc., Rorninl, carl se ocupa cu agricultura sl cresterea vitelor, Tot terenul apartlne loc.

Vite marl sunt <)8 si vite mid 114.

Comerciul se face de 1 circiumar.

Balra-Neagra, balM, in judetul I1fov, plasa Mostistea, linga satul cu acelast nume.

Balta-Neagra, jJiFtlure, a statulur, in intindere de 75 hect., pen· dlnte de com. Mlcsunestl-Grecl, pl. Mostistea, judo IIfov.

Balta-Neagra, tarind, pe sesul sting al Siretulut, In com. Dolhasca, judetul Suceava, despre care se spune, ca mal nainte forma 0 mlastina mare, in care s'ar fi iuecat atltia Turci, in cit locul a crescut, s'a scurs sl a devenit cultivabil.

Balta-Nicului, baltii, in judo Falciu, pe sesul dintre Prutet si Prut, la Girla-Vladlcal, linga satul Broscosestl, com. Stanilesti, plasa Prutul.

Balta-Nona, lac, pc mosia Cosmestl, com. Soldanesti, judo Succava, in suprafata de 75 prajinl.

Balta-Noua.zer, in suprafata de 4 prajl nl, pe sesul Siretulul, in com. Stolnieeni - Prajescu, judo Suceava,

Balta-Nona, mlt7)\·till/i, acopcrita de stuf' st rogoz, In corn. Lespezlle, judo Sueeava.

Balta-Nona, mosic neloculta, in judo Roman, piasa Siretul-d.-j., COI11. Cirligi.

Balta-Oarbel, INTI/d, in pI. Motrul-d.-j., judo Mehediuti; tine de teritoriul COllI. rur. Strehaia.

230

Balta-Odael, ballii, in judo Dorohoiu, la V. de satul Mlleanca, piasa Baseul, format a de piriul Goleanca.

Balta-Oltul-de-Jos, plasii, in partea de S. a judo Romanati; se numeste ast-fel, pentru ca e fermata din desfiintatele pla~T:

Balta si Oltul-d.j. Vechia piasa Balta, se numise asa, de la multele bal~l ce coprindea, intre care mal mare e Potelul; avea resedlnta subprefectureT la Obirsla. Piasa Oltu-d.-j., era asa nurnita, pentru ca era situata ling;\. cursui eel mal de jos al Oltulul, in judo Romanati avea subprefectura la Izlaz.

Din judo Romanati, ce are forma unuf paralelogram, impartir in tref pla-;;T, prin 2 linif paralele la baza (Dunarea), pl. Balta-Oltul-d.-j. ocupa portiunea de I1nga Dunare in partea de jos a Oltulul,

Aceasta plasa are la rasarlt un hotar natural, riul Oltul, care 0 desparte de judo Teleorman; in partea S. e despartita de Bulgaria, prin fl. Dunarea ; la V. se invecineste eu pl. Jiuld.-j. (Dolj); la N. cu pl. Ocolul (Romanati), avind In aceste din urma 2 partt hotare artificiale determinate prin Impartirca administrativa a cornunelor.

Aproape de gara Vladila se tae al 44" grad de latitudine boreala, eu al 22 grad de longit. orientala, Plasd. Balta-Oltu-d.-j. este cea mar mare din judo Romanati, mal mare chiar de cit cele 2 luate impreuna. Are 0 latirne de 22 kil. socotita pe linia ferata !;li 0 Iungime de aproape 54 kil. socotita pe soseaua ce merge din Dabulcnl pana Ia Izlaz, prin sate le de pc marginea Dunaril,

Suprafata sa este de 170,84<) hect., din 333,660 cit are intreg

judetul, si face parte din regiunea sesulul. Inclinarea terenuluT, spre Dunare, e mal mica ca in regiunea dealurilor, abia este superioara unuf metru pe kil.; asa Caracal e departe de Corabia de 42 kil. sl diferenta de nivel s'a constatat a fi nurnaf de 52 - 55 m., ast-fel s'a deterrninat, eu toata exactitatea poslblla, ca incllnarea generals a soluluT In aceasta regiune nu este rnaf mare de 1 In .03 pe kil.

Ca altitudine observam, ca cele maT inalte punete nu ating cifra 140 m. d'asupra nlvelului marH, dar nicf nu se scoboara mal jos de 20 m. Gura OltuluT are 19 m. d'asupra nlveluluf maril, Izlaz 57, Selistloara 53 m., Corabia 83 m., Ascutlta-cu-Colt de la Grojdibodul 60 m., Maguracu-Vlta de Ia Amarasti 125 m. si Magura-Pancit de la Marotinulde-jos 138 m.

Teritoriul acestel plast se p6te lmpartl natural In 3 regiunl: a Dunarif, a Oltuluf, si coltul dunelor sail al nislpurllor, la N.-V. eu 0 fasle de sate in mijlocDealurile sunt rarf $i mid, in cit sesul domina III toata piasa eu mid ondulatiunf de teren.

Magurele sl movilele sunt numeroase si stau lnsirate paralel si de-alungul tarmuluf septentrional al Dunarer, in grupe de 3, 4. 5, pana la 16. Ele au servit fie ca puncte de observatiefie ca morminte oamenilor de demult san din epoea romans. cad de apartin tutulor popoarei or, care au loeuit pe pam!ntul DacieT, inceplnd chiar din epoca de piatra.

Tn piasa Balta-Oltul-d.j, sunt baltile Glodul sl Vultoarea la S. de Dabuleni, imensa balta Potelul, care e inconjurata de 7 comune, sl care, pe 0 insula din mijloc, mal are 0 balta, Plomini. Potclul cornunica cu Dunarea

Digitized by Coogle

BALTA-OI:rUL-DE·JOS

~-----------------------

281

HAL TA-OLTCL· DE-JOS

-- __ ----------------------

prin girla Celeiul, care se termina la Izlaz.

Insule, mal principale sunt, incepind din spre Dolj: Domnita Balasa, Papadia-Mare, PapadlaMica, Ibra, Potelul, Dragovei. Ciulnita, Chlchinetcle, Corabia, Prundul-lul-Ahmed. Barda- Plopit, Calnovatul, Renea, Izlaz, Chichinetele, etc.

Terenul quaternar constitue solul intregei plas], La Corabia are 0 grosime de 10 m. sl rnaterialul scos din 4 cariere serva la intretinerea sosclelor din apropier e. Tcrenurilc quaternare se continua prin Vadastra, Va· dastrlta, Ohirsia, Bucinisul, A· marasti, etc. Se mal dlsting cimpiile intinse de nisip, cu dealurT si coline, formate din nisipul adus de Jiu ~i transportat de vinturl pana la Celariul, Soreni ~i Grojdibodul.

Clima e placuta, aerul sanatos, iar vlnturile aceleasf ca ale intregel pilrF dunarene din tara,

Piasa Balta-Oltul-d.j. e forrnata din 40 de comune rurale sl anume: Amarasti-d-s., Arnarastl-dj., Apele-Vil, Brastavatul, Bucinisul, Celariul, Celeiul, Cilieni, Crusovul , Dabulenl , Dobresti, Gircovul, Ghlzdavesti, Giuvar~ti, Gradinile, Grojdibodul, Gura-Padinel, Hotarul, Ianca, Izliceni, Izlazul, Jieni (Colui), Marotinul-d-j., Marotinul. d.-s., Moldoveni, Obirsia, Orlea, Poetul, Potlogeni, Rotunda, Rusanesti-d-j., Selistioara, Joreni, Studina, Tia-mare, Urzica, Vadastra, Vadastrita, Visina !;'i Zvorsca, avind ca rcsedinta a subprefecturei com. urb. Corabia, port la Dunare si statiune de cale ferata,

Are 0 populatie de 62,505 loc., ceea ce vine cite 5 J/~ pogo de fie-care loco Din acestia sunt 3 I ,908 barbatl ~i 30,597 fernel ; dupa religiune sunt 62,502 or-

todoxT ~i 3 catolici; dupa nationalitate 61,459 Rominl, 25 Greci, 12 Bulgari, 5 Sirbl, 2 Germani, I Austro-Ungar si 1 Turc ; are 12,000 familiT ~i I 1,639 de contribuabilI. In 1888 au fost 3191 nascutf (1545 barb. ~i 1646 fern.), 3239 rnortf (2080 barb. sl I 159 fem.) si 1332 de casatorltf,

Case de locuit sunt 175 7 si bordee in parnint sunt I I, 148 ; sunt 297 c1rciumT si alte stabilimente comerciale, 282 cazane de facut rachiu, 6 mort cu aburl, 2 cu cal ~i 69 pe apa,

Bisericeste se administreaza de protoiercul din Caracal. Are 55 bisericI cu 77 preotl, 81 cintaretf si 16 paracliserf. Are 37 de scoale : 25 de baetl, 2 de fete si 10 rnlxte, cu 44 invatatorf, unde au urmat 1255 elevf (I 158 bactl si 97 fete); iar In Corabia se afla 0 scoala urbana de fete eu 2 institutoare.

Afara de juriile comunale, carl judeca pricinl maT mid, este in aceasta piasa sl 0 judecatorie de oeolla Corabia, pendinte de tribunalul din Caracal. Mal inaintc de a se contopi cele doua plasl, era 0 judecatorie la Izlaz si alta la Obirsia.

In Corabia se afla ~i spitalul de piasa, eu UI1 medic, un subchirurg si 4 infirmierI, cu 10 paturT; aci e resedinta medicului de oeol si a unef moase ; are sl 0 farrnacie.

Este un singur biurou telegrafo-postal, la Corabia, afara de ale cailor ferate, de unde se expediaza posta rurala, de 3 orf pc saptamina ; in comunele rurale, primariI impart corespondenta dupa destinatle.

In aceasta piasa sunt 5 I de proprictari marl' si 14,840 pro· prietarT micI.

In ceca ce priveste calitatea pamintuluf, avem : 94 I 31 heet.

parnin t arabll ; 10781 hect. izlaz de pasune ; 3916 hect. livezi de fin; 267 hect. Iivezi de prunT; 200 hect. gradinarlt ; 5563 hect. cu vii; 404 I hect. padurl, si 43 helestae sl baltI pe 0 supra· fata de 5367 hect.

Vite marf sunt: 7496 cal, 8069 epe, 400 armasarl, 15843 bof, 14.859 vael',288 taurl, 1586 bivoir, 1624 bivolite, 50 catirl, 164 asinI, 97.561 ol, 25 I capre, 33.913 rimatort.

Cu eomerciul se ocupa numar strainil, si in special cu comerciul de cereale, Greci] stabili~I In Corabia ~i Caracal, La Corabia se desface multimea productelor, Foarte putine comune de apus transporta cerealcle !;'i la Bechet, de unde sunt pornite la Braila !3i Galati.

BilciurT la: Dabulen], Izbicenl, Crusovul, Studina, etc.

Piasa e strabatuta de la N.

Ia S. de 0 cale ferata si de 0 sosea, Linia ferata se term ina la debarcaderul portuluI Corabia si are 2 statiunl : Corabia -!,ii Visina : intra in aceasta piasa de la com. Studina si are 26 kilom.

o sosea, venind din Bechet, trece prin Dabuleni, se continua prin toate satele de linga balta Potelul, trece prin Corabia sl Izlaz si duce Ia T.-Ma· gurele; alta pleaca din Izlaz si sue prin comunele de pe linga Olt pana Ia Stoenesti.

Afara de aceste sosele si de aceea, care trece prin Rede, Dobrotesti sl merge la Becher, 0 multime de alte drumurf naturale inlesnesc transporturile.

Dunarea, hotarul de S. al plasil, fiind ~i al ~arir, este pazit de dorobantl, in urrnatoarele pichete de granitA : BIana, Silvestrul, Amarasti, Broasca, Mirciolca, Despartirea, Culmita , Gra· distea, Dragovei, Orlea, Celeiul,

Digitized by Coogle

BALTA-PLOPULUI 211~

---~------ ~----

al portulul Corabia, Selistioara, Gircovul, Plop ii, Se listea, Verdea, Izlaz ~i Glrla.

Balta-Plopului, jude tul Buzau. (Vezi Plopului (Balta-), san Cucu ten i - Pirscoven i).

Balta-Popii, balla, pe mosia si comuna Fintinelele , piasa Siretul, judo Botosani ; are lntindere de I hectar,

Balta-Popil, ballii, fermata din varsarea jijief, in satul Icuseni, com. Stinca, pI. Branistea, judetul Iasi.

Balta-Popii, lac, III suprafata de 100 prajinl, in satul Mitcstl, cornuna Miroslavesti, judetul Suceava.

Balta-Popii, lac, adesea sec, pe sesul SiretuluT, teritoriul com. Stolniceni, judo Suceava.

Balta-Popil, 1IIIa~·tillii, in suprafata de 0 falee, pe sesul Siretulul, rnosia Cosmesti, comuna Stolniceni, jud, Suceava.

Balta-Popii, schcle, pe Blstrita, in comuna Mndelul, judetul Suceava.

Balta-Porcului, sat, in judetul Suceava, numit in partea sudica La-Ru~I, iar in cea nordica Balteni. $i maT nainte se numea Valea-Porculul, (v. docum., din 1663, in «Uricar.» de T. Codr., vol. X, p. 158). E aflator pe mosia ~i in com. S ilis tea, pI. $0- muzul. J~I trage numele de la o balta existenta in partea numita Baltenl, care alta-data sc zice, cit. era scaldatoarea mistretllor. Asezat pe albia piriuluf cu acelast nume, nurnara 17 case, populate cu 17 capi de famllie, sau 57 suflete, din carl 32 bar-

batt sl 25 femei. Are 7 contribuabilI. Vatra satulur ocupa suprafata de 6 Wei sl 40 prajinl, (Despre mosie vezi Sillstea). Improprietaritf dupa legea din 1864 sunt: 2 fruntasf si R mijlocast, stapinind 23 filler sl 45 prajinr, Biserica si scoala din $tirb,lt serveste si acestui sat.

Drumuri principale sunt: la Stlrbat 2000 metri si la Budai tot 2000 metri.

Se spune, ca acest sat ar fi fost format de niste calicf din Galitla, venit! pe timpul unei foamete.

Unil dintre oamenf ~tiii si acum inca leseste sl ruseste,

Balta - Porcului, balM, plasa Trotusul, judo Bacau, comuna Hirja, formata de apele, ce se aduna Ia poalcle muntelul Paltinis.

Balta - Percului, pir/ia!, piasa Trotus, judo Bacan, com. Hirja, care izvoreste din balta cu acelasl nume ~i se varsa in Piriul-Dobruluf.

Balta-Porcului, ph'lzi mic, afluent al Sucevel, in judetul Su-

ceava,

Balta-Prlsaclt, v. Balta - Doamnei, judo Suceava.

Balta-Paiului, /Jallii, in judetul Dorohoiu, pe mosia Virful-Cimpului, piasa Berhometele, formata din Val sarea Sirctulul.

Balta-Ratei, cdtun, in comuna Faurel, plasa Susita, judo Putna, situat pe girla din partea dreapta a Putnet, chiar in locul unde se varsa in Putna. De la BaltaRater, Putna se coteste, parasindu-sf cut-sui spre rasarit, apucind spre S. plinli la Rastoaca,

BALTA-ROGOJINA

unde se uneste cu Milcovul. CAtunul are 0 popula.tie de 342 sufiete, carl locuesc in 76 case. Are 0 biserica filiala, cu hramul Adormirea. Scoala n u se afiii in sat. Copil in virsta de a 0 frecuenta, sunt 18, din carl unii urmeaza cursurile scoalel din Fauret, situata la 0 cle partare de 6 ki J. de sat.

Balta-Rate!, mic lac, de 20 priijinl, in padurea Luparia, din comuna Valea-Glodulur, judo Suo ceava, unde se gllsesc multe rate salbatlce,

Balta-Rater, loe mlliitilltls, judetul Tecuciu, In raionul com. Cosrnesti, pI. Nlcorestl, in jos de podul Cosrnestl.

Balta-Ratel, pfrilt, judetul Dolj, plasa Jiul-d.-s., comuna Ttn~areni; ese din coasta dealului Floresti, curge de la E.-V. pe teritoriul comuneI Floresti, apoi patrunde pe mosia Tintarenl si, in dreptul satului Picu, se varsa pe malul sting al riuluf Jiul. Are peste, Lungimea acestui plrlu este de 8 kil.

Balta-Radacinel, balM, in judo Falclu, pe sesul dintre Prutet si Prut, la Girla-Vladlcai, linga satul Broscasestl, com. Stauilesti. piasa Prutul.

Balta-Radacinel, ballii, In judo Falclu, In partea de N. a Dealulul-Rosu, in sesul Jijiei, com. Bazga, piasa Podoleni.

Balta-Rece, lac, in com. rurala Cernaia, piasa Motrul-d.-j., judo Mehedinti.

Balta-Rogojina, loc )~f's, judetul Dolj, pI. Amaradia, com. Negoesti, pc care se intinde comuna Negoesti.

Digitized by Coogle

BALTA-RO%,IE

~:J:l BALTA-VERDE

------.--------------~~~~~

Balta-Ro,ie, baltii, In judo Dorohoiu, pe sesul Prutulul, in departare de I kil. de la marginea paduret, pe teritorlul satuluI Horbova, com. Mamornlta, piasa Herta.

Balta-Rujei, mocirld, in padurea comunei Tatarust, judetul Suceava.

Balta-Rusulul, balM, in judctul Falciii, intre Prutet sl Prut, in partea de Vest a satulul Condrea, comuna Lunca- BanuluI, piasa Prutul.

Balta-Stejarului, srs, in judetul Falclu, in partea de Vest a com. Salagenl, piasa Podolenl, ling-A riul jijiea ; cu 0 suprafata de I 5 hectare.

Balta-Teiului, balM. piasa Bistrlta-d-j .• judo Bacau, la marginea paduref Fintina - Bodil, din com. Racaclunl.

Balta- Tiganulw, balM, pe mosia sl com. Fintinelele. pI. Siretul, jud, Botosanl.

Balta-TurculuI, balt/i, in partea de Nord a comuneT Costlnesti, piasa Tlrg:ul. judo Botosani.

Balta - Turculul, (Movila-dela-), m{millf, in partea de N. 'a satului Dollna, com. Costlnestl, pI. Tirgul, judo Botosanl,

Balta-Ursului, dea], piasa Bistrita-d-s., judo Bacau, comuna MArgineni-Munteni.

Balta-Verde, com. rur., in judo Dolj, piasa Oeolul, asezata pe malul sting: al Jiului, la 0 departare de 5 kilo de Craiova.

Se invecineste la Est cu comuna Preajba ; la Vest eu eomunele Cernelele sl Bucovatul,

de care se desparte prin Jiil; la N. cu orasul Craiova sl la S. cu com una Podari. Limita de N. In cepe de lingA casele consulului nerntesc, merge drept spre V .• trece Valea-Fetel, sue dealui Popoveni, trecc pe ling-a bariera Bechetulut, de aci merge spre N.-V., peste balta Geanoglu ~i se indrepteaza spre V. pana la bariera Bucovatulul, Limita de S. incepe din punctul numit Zalhanaua-lul-Sterle, pe malul sting al jlulut, merge spre S.-E., pana la catunul Mofleni ; de aei se indrepteaza drept spre E. pana la catunul Popoveni, lie aci 0 ia spre S.-E. pana la podul dc fier jltianu, al calel ferate Craiova- Calafat, iar de aci spre E. trece pe ling-a elltunul Balta-Verde pana la punetul Cornetul unde se termiua. Limita de E. incepe din punctul caselor consululul nemtesc , mcrge drept spre E. in plaiul viilor, la magura de la Beucea, de acl se indrepteaza spre Sud, pan.l in Valea-eu-Cornii; ia In lungul slu aceasta vale, drept spre V. sl dupa 400 metri se indrepteaza spre 5., treee ValeaBuduroaielor, de la Nordul satului Preajba ; de ad se indrepteaza spre V. pe drumul Facailor, coteste spre stinga, trecind calea judetiana CraiovaBechet, iar de aei tlnteste spre capatul de E. al liniel de Sud ill punctul numit CornetuI. Limita de V. in cepe din bariera Bucovatulul, merge drept spre S .• pana la lunca Moflenilor ; de aci 0 ia -spre 5.- V. sl da drept in Jill, in punetul numit Zalhanaua-Iui-Sterie, capatul de Vest al linief de Sud.

Terenul eomuneI este ses si baltos, din care cauza;;i com. s'a numit Balta. In mare parte insa, comuna este acoperlt.i cu nisipuri.

Cornuna este udata : I. de riul Jiul, care atinge teritoriul acestel cornune din punetul numit Zalhanaua-Iui-Sterie, trece pe linga catunele Mofleni, Popoveni, Branistea si Balta-Verde, pana in punctul numit Cornetul; 2. de piriul Circea, ce izvoreste din dealui Cireea, merge spre S.-V. sl se impreuna cu piriul Facailor, pe eare se afla doua mort numite FAc,U, merge drept spre S. ~i se varsa in lacul Bizdina, care la rindul sail se scurge in JiG; 3. de piriul Serca, care-sf are izvorul in baltile Gcanoglu de linga orasul Craiova ; lie la V. merge spre E. prin Nordul catunului Popoveni si se vars.i in Balta-Manastlret-jltla ; 4. de piriul Popoveni, eare pleaca din Balta-Popii, trece prin V cstul catunuluf Popovenl si d.l in JilL

Peste Jiil se afla podul numit Bucovatul, in marginea catunuluf Mofleni; tot peste jiu, podul de fier numit Jitianul, in partea de S. a c.itunuluf Branistea. Intre catunul Mofleni si Craiova se afla un pod peste piriul Serca ; tot pe Serca se afla unul intre Craiova ~i ciitunul Branistea sl unul intre cat. Popoveni si Craiova. Peste piriul FacaI se afl<1 un pod in dreptul Morilor.

In cornuna se gasesc urmatoarele lacurl: Bizdlna la E. de cat. Balta-Verde; are scurgere in JilL Balta-Manastlrel-jitia, imprejurul manastiret jitia $i a catunuluf Branlstea, se varsa in Jit1. la Estul catunulul BaltaV crde, Halta-Popll, la Nord de cat. 1'0- povcni, se seurge in Jiii pe la Vestul catunului Popoveni. Balta- de-Ia- Fintina- Hanuluf - Chintescului, se seurge in piriul Serca. Halta-Branlstea, ce inconjura cat. Braulstea. Aceasta balta contine putina apa, cite-va 0- chiuri ~i pc intinderea sa creste papura !,ii trestie. Latlmea sa

80

Digitized by Coogle

BA 1.T A- VERDE

234

BALTA-VERDE

este de 100 metri, iar lungimea, care are forma unuI arc de cere, este de 2 kil. aproximativ.

Comuna s'a infiintat la anul 1864. Se compune azf din 4 catune: Balta-Verde, Branistea, Popoveni ;;i Mofleni. Catunul de resedinta este Branistea. Alta-data a avut resedinta in cat. BaltaVerde, pana la anul 189', cind, construindu-se un local non pentru primaria din Branistea, s'au mutat autoritatile, uncle se afia asta-z], Fata de cat. de resedlnta, ast-fel sunt situate celel-alte trei: cat. l'opoveni este spre N.-E. de cat. de resedinta, cat. Balta-Verde spre S.-E. ;;i cat. Mofleni la V.

Pe la anul 1876, com. BaltaVerde era unita eu com. 1'0- dari, avind resedinta In Podari.

In com. Balta- Verde se gil. sese doua manastirl : I. in cat. Mofieni, nurnita Bocovatul Vechlu, reparata de stat la anul 1873; In serviciul manastirel se afia I preot, I clntaret ~i. I paracliser. 2. Manastirea Jitia, In Branistea, fondata la anul 1572 de catre Constantin Basarab ; a fost reedificata la anul 1651 ~i reparata la 1853 de catre calugarT. In jurul manastiref Jitia se vad ruinele chilielor ce apartiueau manastiret. In manastire se gasesc inscrlptil, dar care nu au putut fi descifrate bine de catre locuitori. In serviciul manastiref sunt 2 preotl, 2 clntaretl sl un paracliser. Ling-a manastlrea jitia, cat. Branlstea, se vad doua movile de pamint, in care, dupa spusa batrtnilor, se g.1sesc osemintele multor soldatf Rust.

In cornuna se afii'i 0 singura biserica, in cat. I'opoveni, fondata la anul 1854 de obstia 10- euitorilor si reedificat t de comuna la anul 1892; are 1 prcot ~i I cintaret.

Comuna este strabatuta de un drum vechlu, numit Drumul-Saret, care plecind din judo VUeea, de la Ocna, atlnge teritoriul aeestei eomune In punetul Casele-Consululur-Nemtesc : de acl merge spre S., treee prin partea de N. - V. a catunulut Balta-Verde, ~i apof merge ca la 200 metri spre V., unde da In soseaua judeteana CraiovaCalafat, in dreptul podului de fier.

In catunul Branlstea se afia 0 scoala rnixta, la care urmeaza scolarif din toata comuna; ea functloneaza din anul 1849 si e intretlnuta de stat si comuna, Scoala are 0 tarina de 81;2 heet. Localul In zidarie e in buna stare; are un singur invatator.

Totalul populatiunef din eomuna este 1263 sufl., ast-fel 101- partite: Balta-Verde 320 suflete, Branistea 202, Popoveni 403 si Mofleni 338.

Dupa legea rurala din 1864 sunt 162 loeuitori Inpamintenitl, Dupa legea din 1879 sunt 9 insuratel lmproprletarltj, Populatiunea creste In medie de 60/0 pe fie-care catun, Boalele ce bintuesc mal mult cornuna sunt: frlgurile, scarlatina si anghina. Portul loeuitorilor este national. Femeile poarta vara sorturi-fuste, pe cap eirpe albe de burnbac, lar iarna fuste de lina groase, scurteicl, etc. Barbatif poarta camasl lungi, haine de dimie alba sl cojoace frumos brodate.

- In toata com una se g,lsese 285 case si 16 borclee.

Suprafata intregulul teritoriu cornunal este de 1850 heet. sau 3700 pogoane, din care: pamint arabi] 780 heet., fineata 550 heet., izlaz 300 heet., lac ~i teren sterp 55 heet., padure 165 heet.

In comuna se afla doua mosll:

mosia nurnita Balta-Verde, ee azi apartlne statuluI, lar inalnte apartinea manastlref ]itia; mosia loeuitorilor Improprtetarltl, la un loe eu a dlferitllor proprietarf din orasul Craiova; irnpreuna dau un venit de 44450 lei.

Deosebit, mosia Balta-Verde d;i un venit de 14400 lei. Alaturf de cat. Moflenl, de ambele partl ale soselel judetene Craiova-Bucovat, se aRA lunea statu lUI numita Mofleni, eu 0 intindere de 65 heet. In catunele Balta-Verde $i Branistea se afia zavoaele eu aceleasf numlrl, ee apartin locultorilor, avind 0 suprafata de 100 heet. In cat. 1'0- poveni se afla un zavoiu de citeva heet., ee apartine statulul, Padurlle sunt eompuse din stejar. cer, artar, frasin, corn; predornlna stejarul.

Viile, in intindere de roohect., apartin loeuitorilor sl se gasese pe mosia statuluf Balta-Verde sl in Podari ; produe Yin ros de cali tate inferioara.

Locuitorif acestef eomune se ocupa mult eu agricultura. Plugurile sl uneltele de munca vechf au fost inlocuite prin eele perfectlonate. Atlt pe mosia statului cit si pe proprietatea 10- cuitorilor se seamana : grill, porumb, orz, cinepa ~i ovaz.

Comuna Balta-Verde este una din cornunele, in care industria este maT dezvoltata, mal' ales ca este asezata in apropiere de orasul Craiova.

Ast-fel, in comuna, In satul Moflenl, se afiJ. 0 mica fabrieli de cararnldarie. Un om lucreaza pana la 600 bucatl pe zi ~i Ie vinde cu 35-45 leI miea decaramlda arsa, Mal in toata comuna se gasesc eazane de arama, pentru fabricarea rachiulul de prune.

Linga. catunul Branistea, la marginea Jiului, se afia 0 mica fabrica de clel, in care se seoate

Digitized by Coogle

IlALTA-VERDE

285

----------------------

BALTA-VIE

cleiul din carnurile Iuate de pe piel de vite.

In catunul Mofleni, alaturl cu podul Bucovatulul , se aRa 0 Iaptarle model, care da brinza alba, cascaval si unt de buna cali tate.

Pe mosia statuluf Balta-Verde sunt doua mort de apa, pe piriul Facal, la conacul rnosiel,

In comuna Balta-Verde sunt 9 meseriasf, din carl 2 croitorf de haine, in catunul Balta-Verde; 2 croitorT ~i I cizmar in Branlstea; 2 croltorf in Popoveni; un croitor sl un cizmar in Mofleni.

In comuna se gasesc 19 cornerclantl, dintre carl 2 circlumarl in Balta-Verde; 5 circiumarT si 2 bacanl la cele 5 circiumi sl cele doua bacanlt din catunul Branistea ; un circlumar in catunul Popoveni; iar in Moflenl 8 circiumari, la cele 8 circiuml ce se gasesc in acest din urma catun,

LocuitoriI i~i desfac productele ce consta din grin, orz, ovaz, meiu, lapte dulce, iaurt si unt in mare cantitate, in 0- rasul Craiova. Ei lmporta cele necesarif pentru consumatia zitnica sl Imbracamlnte.

Linia ferata Craiova-Calafat trccc intre catunele Branlstea si Balta-Verde. Soseaua judeteana Craiova-Calafat, lunga, pe teritoriul comunel Balta-Verde, de 4 kil., trece printre catunele zise mai sus. Calea judeteana Craiova-Bucovat, lunga in comuna de 4 kil., trece prin catunul Mofleni. Drumul comunal Popoveni-Craiova, caile vecinale Popovenl-Branlstea si BranlsteaBalta-Verde, precum si MofleniBranistea, ce unesc catunul de resedlnta cu catunele vecine, trece prin comuna,

Mllitien! in comuns sunt 127, rezervistl 24.

Venitul comunel pe 1893-94 a fost de 5488 lei, 21 banr sl cheltuelile de 5268 lei.

Balta-Verde, com. rur., in pIasa Blahnita, judo Mehedinti, la distanta de 40 kil. de orasul Turnul-Severin, sltuata pe cimpie, forrneaza cornuna singura, avind 155 contribuabilJ, cu 820 loc. in 181 case. Ocupatlunea locuitorilor este agrtcultura si cresterea vitelor. Calltatea parnintulul este de mijloc. Loc. poseda : 18 plugurf, 38 care cu bof sl 9 carute cu cal, Are 0 biserica cu preot ~i 2 cintaretl ; in cornuna e 0 circluma, Budgetul comunei coprinde : la veniturl 2340 let si la cheltuell 988 ler, Numarul vitelor In cornuna e de 238 vite mari cornute, 27 cal, 206 oi sl 200 rima tori.

o sosea comunala 0 leaga cu comunele Jiana !ii Flaminda, unde se irnpreuna cu soseaua, ce vine de la Gruia sl merge la Turnul- Severin. In aceasta cornuna se afla 0 cimpie frurnoasa, ce se intinde ~i pe teritoriul comunelor vecine, si care poarta numele de CimpiaDeciulul.

Are 0 scoala mixta.

Balta-Verde, sal, jud, Dolj, pl.

Ocolul, com. Balta-Verde. cste situat pe malul drept al Jiuluf, la 5 kil. de Craiova, e situat in S.-Estul comunet Balta-Verde. Are 130 suflete, 148 barbatf si 172 femel. Locuesc in 73 case :;;i 13 bordee; dintre cart, 43 sunt de zid sl 30 de paiante. Copiif din acest sat, urrneaza la scoala rnixta din satul Branistea, ce este la 0 departare de 1500 m. N umarul scolarilor pe 1892-93 se urea la 12 baeF si 5 fete. Cu virsta de scoala sunt 48 haetf sl 6 fete. $tin carte 47 barbatf ~i 4 femer.

Intre satul Balta-Verde ~i satul Branistea, este manastirea Jitianul.

Prin partea de N.-V. a satuluf Balta-Verde, trece Drumul-Sarel care de aci mal merge cu vre-o 200 m. spre V. unde da in I?Oseaua j udeteana Craiova-Calafat, la podul de fier. In aeest sat sunt 2 clrciurnl,

Balta-Verde, ba///i, in judo Dolj, situata in partea de E. a comunel Balta-Verde, pI. Ocolul.

Balta-Verde, balM, in comuna rurala Balta-Verde, pl. Blahnita, judo Mehedintl.

Balta-Verde, isla», judo Dulj, pl. Ocolul, com. Balta-Verde, satul Balta-Verde, in intindere de 500 hectare.

Balta-Verde, /llIlCtl a statulut, judo Dolj, pI. Ocolul, com. BaltaVerde, satul Balta-Verde, pe mosia statulul. Are lntindere de 65 hect., sl se gaseste alaturf de satul Mofleni, com. BaltaV erde, de ambele partT ale soselef judetene Craiova - Bucovat,

Balta-Verde, III(/~'il' a statuluf, judo Dolj, piasa Ocolul, cornuna Balta-Verde, satu! Balta-Verde, arendata de la 1893 -98 cu 12400 lei an. Inainte apartlnea manastirel Jitia. Pe piriul Faca], de pe aceasta mosie, sunt 2 mort de apa.

Balta-Verde, .o;(111I1iI7, judo Dolj, piasa Ocolul, com. Balta-Verde, satul Balta-Verde; apartine 10- cuitorilor.

Balta-Vie, ba/M, judo Dolj, pI.

Jiul-d.-j., com. Grindeni; cu 0 suprafata de 2 heet. sl eu adincime de 2 m.

Digitized by Coogle

BALTACUL

----~--

286

HANn (MUCHIA-CU-)

Baltacul,girll/a,in judo Prahova; izvoreste din com. Frlipesti-dePadure, pl. Filipesti ; trece prin fiuete, curge spre S. i;li se varsa In glrla Rosioara.

Baltacul, rill, inccpe din riul Palti nasul ; uda mosiile : Pueni, Prundul, din judo Ilfov, ~i se varsa in riul Podulut - Zisu; avind 0 directiunc dela N.-E. sl 0 lungime de 4 kiJ.

Baltagul, dca], sc intinde in partea de Nord a satului Delesti din com. Pietrcsti, pl. Stcmnicul, judo Vasluiu.

Baltinului (Gruiul-). (Vczr Gruiul-Baltinulul, judo Ncarntu).

Baltatul. mosie a Statu lui, in com. Hanul-Conachi, pl. Sirctul, jud, Covurluiu: arcnda [9. [12 lef pc an.

Baltati. plr/il, curge pc teritoriul cornunei Stioboranii, pl. Crasna, judo Vasluiu, pe sub poalcle dealului Llcstit si se varsa In plriul Crasna.

Baltoi, "Ilk, In com. Milostea, pl.

Oltctul-d.vs., jucl. Vilcca,

Balul, pirill, in jud. Gorj, la N. cornunel NOVLLCi; izvorcste din muntcle Balul, AustroUngarla, ~i se varsa in Lotru.

Balusesti, pidll, ce curgc prin judo Roman, pl. Fundul, com. Balusesti, izvorcste de la Est de satul Mesteacanul ; curge de la nord-est spre sud-vest; trcce prin satul Balusesti !?i la vest de satul Iucsestil-d.ij.; se varsa in pir, Ciolacul, pc drcapta,

Banatul-Olteniei. Dupa pacca de Ia Passarovltz, la anul 1718, dintre Austrla ~i Turcia, aceasta

din urma ceda celei d'intiin Banatul - Oltenlel sao ValachiaMica, adica toata tara d'adreptul OltuluT (coprinzind cele cincT judete : Mehedlnti, Gorj, Vilcea, Rornanati si Dolj), Domn al pref filnd loan Mavrocordat, fratele lUI Nicolae Mavrocordat, Domnul Moldovej. La anul 1739, la inchelerea pacif de la Belgrad, intre aceleasi doua puteri, Oltenia fu retrocedata Turcief ~i reincorporata cu Tara-Romincasca : ast-fel statu Oltenia, sub seeptrul Habsburgilor, un timp de 2 I de ani. Asta-zi inca se mar vorbeste in Valachla-Mica, despre «Nemtit eu coada». Asupra acestet epoce, s'au publicat in timpul din urma, 0 surna de documente de mare intcres, eulese de Hurmuzachi si editatc de Academia Romina.

Banca, sat, in judo Tutova, pl.

Ttrgul, pe piriul Recea, Are 629 locuirorl, di n carl 65 ~till carte; [50 casco Formeaza com. Banca cu catuncle Ghermanesti si Fedesti. In toata cornuna sunt [499 loc., din carf : 8 I stiu carte; 256 contrib.; 355 case. Se cultiva vie, pe 0 suprafata de 44 heet. Cornerciul se face de [7 persoanc, dill cart [I Romlnt, 6 Evrer, in 17 stabilimente. Are o :;;cuahl prlmara de bii.eF, I) static de drum de fer si un 0- ficin postal, sucursala a celui din Zorleni. Sunt in com. 3 biscrici. Venit. comuneT sunt In suma de 10,298 lcl, 54 bani.

Banca, static de dr. d. f., judo Tutova, pI. Tlrgul, com. Banca, pe linia Birlad-Vasluiu, pusa in circulatle la 13 N oernvrie 18S6. Se afla intre statiile Zorlcni 9.2 kil. si Rosiest! 11.2 kil. InMtimea cl'asupra nivelulur marl] 69.97"'·

V cnitul acestei statil, pc a-

nul 1896, a fost de 39.864 lei 60 bani.

Banca, filltilla, judo Dolj, piasa JiuI-d.-j., com. Damianul, pc tingii care trece hotarul de N. catre comuna Caciulatesti, pl. Jiul-d.-j.

Bancea, padure, pl. Bistrita-d.j., judo Bacau, pc teritoriul com. Faraoani.

Bancea, vale, pl. Bistrita-d.vj., judo Bacl!.li, pe teritoriul com. Faraoani.

Bancila, Iocalitate, in jud, Prahova, corn. l\1argincni-d.-j., pl. Fillpesti.

Banciului (Valea-), uai«, in pI.

Cimpul, judo Ialomita, teritoriul com. Stefanesti, despartc judo Ialomita de judo Jlfov.

Bancoghiclul, drat, in judo FMciu, in partca de Vest a com. Vutcani, piasa Mijlocul,

Bancul, lac mic, in judo Bralla, la [1/~ kil. spre N.-V. de satul Vadeni; cornunica spn.: V. cu viroagele Slretelul,

Bancului (Movila-), /nImH, in judo Bralla, la 4 kit. spre Est de satul Mihalu-Bravul, pc lunca Dunarll,

Bandea, proprictatt· a statulul, pendinte de manastlrea Clmpu· lung, In judo Museel. S'a arendat pc periodul 1885-95 CU 520 lei auual.

Bandrabura, loe Cit isuoare, pl.

Slretul-d.ss., judo Bacau, de undc obirseste piriul Blidariul, din com. Marasti,

Banii (Muchia-cu-), 1Itttchil', in com. Cislaul, cat. Ri\ra~ti, judo

Digitized by Coogle

2R7

BANITA

------ ------------------------------ ---------

Buzan, continuatie din muntele Gilma. Se zice, cli aci ar fi fost ingropata 0 mare cornoara, dar nu se stie cine a gasit-o.

Banita, teser 1IIic, III judo Braila, intre plriul Glrluta sl Iezerul Girla - Mare din cornuna Bertestil-d..s.

Banlta, 111111lire, data unci partT, ca de 40 hect. din padurea statuluf Gavanestl-Cotul-Clorlr, de pc mosia Gavanc~ti-Priviti, judo Buzan.

Banita (Movila-Iui-), "tu1'l"id, III com. Padilla, judo Buzan, nurnita ast-fel dupa un mocan, Nita Banita, ce-sf avea tirla aci.

Baniul, cdtun, al cornunet Calaparul-d.vs., in judetul Gorj, in partea despre N.-E. a comunei si la 0 departare cam de 5 kiI., cste situat in Valea- Racilor si are o suprafata de 65 hect., din care 4 hect. padure sl 36 hect .. cultura, finete si pasune, pro· prietate aD-lor C. Saidac ~i I. Scafes ; 18 hect. cultura, cu 2 hect. vic sl 5 hect. prunf sunt ale locuitorilor.

Are 0 populatie de 14 farnlIii, cu 56 suflete, din carT 12 COI1- tribuabiIJ, ocupindu-se cu munca cimpuluT si cresterea vitelor. LocuitoriT poseda 4 plugurT, 7 care cu bot, 6 stupr, 3<) vite marT cornute, 2 cal, 5<) of ~i <) rimatort,

Pe marginea despre V. a acestui catun curge pirlul JiItul-Mic.

Catunul e traversat de soseaua cornunala, ce vine despre N. ~i care il leaga in acea parte cu cat. Baniul al comunei Raci; la S.-V. 11 leaga cu comuna sa Calaparul,

In acest catun sunt 2 puturf si I fin tina.

Banjul, cdtun at comuneT Raci, din pl. Jiul, judo Gorj, situat in partea despre S. sl la 2 kil. departe de cornuna. Numirca, se zicc, ii vine de la un vechiu Ban, ce ar fi locuit in acea 10· cali tate. Este situat III Valea-Racilor si are 0 suprafata de 25 hect., din carT, 4 hect. padure, 7 hect. loc de cultura, finete ~i pasune, proprietate a d-lui Leoveanu ; 12 hect. arabile $i 2 hect. pruni sunt ale locuitorilor.

Are 0 populatie de 30 fam. cu 200 sufl., din carT 25 contrlbuabill, LocuitoriT poseda 4 plugurl, 6 care cu bof, 2 stupl, 28 vite rnarf corn ute, 4 cal, 38 ol si 27 rimatorl.

Catunul e strabatut de soseaua cornunala, ce vine des pre N. 'din com. Raci sl se indreapta sprc S., Iegindu-I eu cat. Baniuld-j., ce apartine cornunef Calaparul-d..s.

Pe marginca despre V. a acestur catun curge piriul jiltulMic, pe care se gase~te un fadiu cu I alergator.

In catun se afla I biserica, facuta de locuitorl, la anul 1820; cu un preot sl 2 cintaretl.

In catun se mar gaseste 2 puturf sl 1 fintina.

Banov, catun, pendinte de comuna Catunul, plasa Neajlovul, judo Vlasca. I s'a dat numele dupa proprietarul mosiet, Polcovnicul Banov, care din ostirea ruseasca a trecut in serviciul ostirif rominestl, sub administratia generaluluT Kisseleff.

Banoviceni, mall'lla, in partea de r.1sarit a orasuluf T.-Severin, fermata din locultorll satuluf Banovita, stramutatf in Severin.

Banovita, fost sat, in pl. Ocolul-d.vs., judo Mehedinti, asta-zf

BANlTL

desfilntat. Nu exista de cit blserica de zid, la care merg 10- cultorif din sate Ie Dudasi !,ii Banoviceni din Severin, fiind in apropiere de dinsa, si ca fostl locuitorf aT satulul Banovita. Aci se pretinde a fi fost locuinta Banilor Severinuluf. Se pretinde larasf, col Banovetl sail Banovlterri nu puteau sa fie de cit oamenii de incredere aT Banilor, carora lea fost daruita mosia ; ei aft luat numcle de Banovcti, adica oamcnf af Banilor.

Bantasa, VCZI Chida, deal, in judo Roman.

Banul, vczf Cacarazcnl, sal, in jud. Iasi,

Banul, iusuld, in Dunare, cu 36 hect. padure; depinde de com. Celeiul, judo Romanatl,

Banul, lac tit' isuoare, pI. Tro-

tusul, judo Bacau, pc tcritoriul comuneT Manastlrea-Caslnul, de unde i~T are obirsia piriiasul CaIasaul-Mic,

Banul, lac icolat pc Berhcclu, judo Tecuclu, in raionul cornunef Gohorul, unde a fost iazul ~i moara numite a BanuluT.

Banul, uuindstire de calugart, in orasul Buzau, judo Buzan, fondata in 1571, de vornicul Andronic, care a inzestrat-o cu mar multe mosil, In anul Ii 22, jupineasa Adriana, vaduva vorniculuT Serban Cantacuzino, 0 rezldl, insa maT 'nainte de a 0 tcrrnina, se rernarita cu rnarclc postelnic loan Stamos, care, pen· tru cauza fanariotlca, in frontispiciul ee-l pune bisericel , da uitarel pe prirnul fondator :;;i In intelegere cu Nicolae Mavro· cordat, Domnul tarcl, printr'un hrisov din 'i22,o inchina rna-

Digitized by Coogle

BANUL 238

--------------- ------- -----------

nastlrer Dusca, de la : Tricale, eparhia Larisa. Cu aceasta 0- caziune, biserica, pe llnga prima ei donatiune, pe linga darurile facute de Mihaiu-Vlteazul sl de altf Domni, a mai primit 0 parte din averea bisericef Brosteni, preculll ~i mal multe mosif daruite din nou, In cit ajunse a fi una din cele mal avute ale taref, Dupa seculariz are a devenit biserica de mir, ~i In 1884 a fost restaurata de Ministerul Cultelor.

Inscrlptiunea dupa frontispiciu este aceasta:

.Sfiuta ~i Dumnczciasca bi-crica aceasta, al caruia hram Huna-Vestire a Nascatoaref de I>-I.CU se prazuuestc, uetiiuduSI! de cine s'a zidit int1iu ~i fiirimindllsc, D-el Adriana, care a fost jupancasa 1111 Stefan Cantacuzino vornic, dupa moartea 1>-1111, lndemntndu-se din Dumnezeiascii rivna, a zidit-o dill temclie ;i a infrumusctat-o cu zugravcalii pc dinauntru it: zilele raposatlllu; Domn loan Constantin Voevod ; dupa aceea, din voia lUI D-zeu, ca,atorindu-se cu VI. Ion Stamos, marc posteluic, cu D-Iul d'impreuna, cu tim pI ii, eu odiijdii ~i cu alte odoare ° au lrnpodobit, cu chilif primprejur 0 au illtemciat ~i cu alte dobitoacc ~i veniturf o au lnzestrat, ajutorind-o CII hrisoave ~i cu mili domnc-tf, acum in zilele prell. inallatulul ~i prea intelcptuluf Domn loan Xlcolae Alexaudru Voevod ;i ° au inchinat Ill. Sf, manastire, cc se nllme~tc Dusca. un de se praznueste Blagovesteuiile, spre vecinica pomcnire a D-Ior ~i a parindlor, fiind cursul anilor de Ill. Christos : 1722; iar de Ill. Adam: 7230>,

l ripticul : .1'omdniclII Iericirilor ctitori 11.1 Sr. Miinastiri Banul dill orasul Buzan, fiicutii illtiiu de Audronic vistierul, tiiud cursul anilor de Ill. Adam: 707<), iar de Ill. Chrlstos : 1571>.

• Domul : Mircea, Alexandru, Michael.

Alexandru, Gabriel, Radu, Alcxandru, Leon, Mateiii, Nicolac, Michaiii, Constanlill,Grigorc, Matciii, Constantin, Michael , Alexandra ~i Constantin.

.Arhicrel: ~tcran ~i Efrcm.

• Ctitori: Andronic, Adriana, ~erball, l'dristc, Musca, Caleta, Mile, etc.

• ACl· ... tc Humid ctitoriesti le am adunat, ce am putut ga..;i priu hri . soavele ~i znpisele de cumpariitor i ,;,i dauii, cc arc Sf. Mana,tirc, ,i am scri- aid din po-

ruuca Sf. sale piirintcllli chiar Iacob Egllmcnul ca in veci sa pomeneasca, Anul 1832>.

.1'. S. 1.'1. acest pomclnic s'a avut in vedere ~i eel vechiii al manaslirot..

Dintre obiectele sacre, aflate in aceasta biserica cu care-care importanta istorlca, vom mentiona :

a) 0 icoana foarte vechie si de 0 frurnoasa pictura, reprezentind p~ Maica Dornnuluf, careia i se da si puterea de a face minuni. Elena Doamna, sotia lui Constantin Brincoveanu, fugind in Buzan, puse sa. 0 imbrace cu argint, In anul 1697; in anul 1819 vel stolnicul Alexandru Vacarescu a poleit-o cu aur. Icoana are aceasta inscriptie :

• Aceasta sfinta icoana s'a ferccat de Ilina lUI Constantin Nicolae Voevod Basarah, cgllmcll Paisic, la 7205, iar acum sa prefacut ~i poleit de Dvlu] vel Stolnicul Alexandru Vacarcscu... cgumclI losif archimandrit ... Christos 1819>.

b) 0 evanghelie darulta de Adriana, in 1716 si ferecata cu aur, cu inscriptla :

e Aceastfi sflntji cvanghclic c fiiclltadc roaha lUI Dumuczcii Adriana, juplnca-a lUI ~crhall Coustantiu voruicul. 1716 •.

Numirea Banu ce se da acestef bisericf e inexpllcabila, de oare-ce nici unul din ctitorii el n'a fost ban. Dlntr'un luisoy al lui Mlhaiu-Viteazul din 1594, prin care cIa voe calugarilor acestef manastirf sa fad o moara pe apa Buzaulul, rezulta, ca pe atunci era cunoscuta sub numele de Buna-Vestire. Intr'un hrisov al lui Alexandru Ilias din 7137 (1629), se nurneste biserica luT Andrenie Vistierul cu hrarnul Blagovesteniel, Numirea dar de Banu e de mal tirzlu,

Sincaf in a sa cronica scrie :

e Iu anul 1546, Coda Vornicul orlnduiud oil se pule hotare : la Braila, Ill. Giur-

BANULUI (DRtMUL-)

giu, la Turnu, pe care le luase Turcfi de Ill. Tara-Romlneasca, 1n comisiuuea de delimltare a luat parte ~i un marc ban; din care cauza hotarele accstor 10- curt se numesc ale Banulufs ,

Biserlca Banul, posedind citeva proprietatl cu acest nume, precum : Odala-Banulul, MovilaBanulut, etc., de la proprietatl e probabil, ca a trecut numele si la biserlca. Totusf Intr'un hrlsoy al lui Constantin Brincoveanu, din anul 1710, dat mosnenilor Mocesti, se vorbeste de Enache, Banul de la Mocesti si intr'altul de Voda Banul (J) de la Buzan, Poate ca. acest Voda Banul sa fi dat numele ~i bisericeL

Banul, sfoara de mosie, judo Tecuciu, in raionul comunef Gohor, fosta proprietate unuf boer, Banul; merge din apa Berheciulul pana In muchia dealuluT GohorIreasca. In partea de V., pe Berheciu, a fost un iaz cu moara ; asta-zf llU se vad de cit oarecare urme; locul poarta 1I1sa numele de iazul sl moara Banuluf

Banul, numire prescurtata, data cat. Slrnlleasca-Banulul, sau Caramidaria, din com. Simileasca, judo Buzan,

BanuI, ualc, nurnita si Valea-Banulul, In com. rur, Bala-d.-j., plaiul Closani, judo Mehedinti.

Banul-Frincu, nuntirc, data de locuitorif unef part! din mo~ia Doamna-Balasa, din com. Mihallesti, judo Buzan.

Banului (Dealul-), deal, 111 com.

Stanesti, pl. Oltul-d.j., judctul Vilcea.

Banului (Drumul-), drum vechiil pe hotarul domeniului Giurgiil, judetul Vlasca , ales la 1546

Digitized by Coogle

cu ocazia dellmltaril domeniuluf I despre vecinatatile de catre N. Drumul s'a facut de catre Mlrcea- Voda-Clobanul, impreuna cu Marele-Ban, de la care a ramas numele de Drumul-Banulut,

Banulul (Hlrboca-), mosie, in com. Vadul-Soresti, jud, Buzan, (V. Hirboca sau Blestematele).

Banului (Izvorul-), isuor, injud.

Prahova ; curge din muntele Calugarul, com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul; ia directia N.-E. sl se varsa in Bisca-Fara-Cale, tot in raionul com. Star-Chiojdul.

Banului (Magura- ), Iluigurd, in com. Putineiul, judo Teleorman, ridicata pe timpul razboaielor lui Mihalu-Viteazul cu Turcii.

Banulul (Moisiea-), 11l0f1'~, in corn. Zmeeni, judo Buzan, (V. Moisica).

BanuluI (Movila-), (BadeniMiluiti) cdtu», al cornunef Cioranca, judo Buzau ; 390 locuitori ~i 98 case.

Banulul (Movila-), 11Z(y(lziii insemnata, in com. Cioranca, judo Buzau ; face tot de 0 data hotar lntre mosiile Badenl-Mlluiti ~i Corneasca.

Banului (Movila-), mosie, in comuna Cioranca, judo Buza«. (V. Badenl-Milultl).

Banului (Odaia-), cdtun, at com.

Slmileasca, jud. BuzM ; are 220 loc. si 44 case.

Banulul (Odaia-), piidurt', a sta tului, pe mosia Negreasca, din com. Simileasca, judo Buzan ; 190 hect.

Banulul (Platra-), pisc stlncos,

2!l9

in com. si cat. Rusiavatul, judo

Buzan, peste care e drurnul la muntele Biidea ; mar poarta numirile de Coltul-Pletrel ~i de Platra-lul- Vilcu.

Banulul (Plclele- ),piidure a statului, pe mosia Piclele-cu-Sforile, din com. Piclele ; face un corp cu sforile de padure : Glodul, Badiloaia, Calugarul sl MalulSpart, din com. Canestl ; are 198 hect.

Banului (Pirlul-), pit-fn, izvoreste de la Fintina-Popil, din Dealul-Bratenilor, pe teritoriul comunel Dingeni, judo Botosani ; curge pe linga satul Dingeni :;.i se varsa in jijia,

Banului (Podul-), pod vechiii, pc soseaua nationala Buzau-Ploesti, in com. Stilpul, judo BlIZM, intre padurlle Cringul sl BaltaPlopulul.

Banulul (Polana- ),poinllii, com.

Slanicul, plaiul Varbilaul, judo Prahova.

Banului (Sarata-), piidure a statulul, pe mosia Sarata-Bugheni, din com. Gura-Sarater, jud, Buzan ; are 40 I hect.

Banului (Sfoara-), numire, data paduref Glodul, din COlD. Canesti, catunele Glodul ~i Petcari, judo Buzan ; face parte din corpul de padure Piclele-Banulul ; are 27 hect.

Banului (Sforile-), 1Ito~';e a statulul, pendinte de manastlrea Raoul, in com. Piclele, jud. Buzau; are 830 hectare, afara de peste 100 hect. padurea PicleleBanulul, sl II hect. vie, restul e loc de aratura, de fineata si loc sterp. Acum e vinduta si despartitl!. in 3 parti.

HARACCI.

Banului (Sforile-), mosie , in com. Cilibia, judo Buzan. (V. Movila-Oael, V. Cilibla ~i StubeulMosillor).

Banului (Stupina-), i:::110r, in com. Odalle, judo Buzau, (V. Stupinele).

Banului (Stupina-), loc icoiat, in com. Pirscovul, judo Buzan; formeaza hotar despre comuna Trestia.

Banului (Valea-), llumircvechie, a cat. Zapodia, din COlD. Trcstla, judo Buzan.

BanuluI (Valea-), cdtun, al comunef Balane~ti, judo Buzatl; are 120 loc. ;;i 20 casco

BanuluI [Valea-), numirr, data uneT partI din mosia statului Titulestl-Cozlenl, din COI11. Hillanesti, judo Buzan,

Banului (Valeiea-), udlcca, jud, Tecuciu ; incepe din mijlocul sfoarel de mosie Banul ~i continua spre E. in raionul com. Gohor.

Baraea, lac, in judetul Ri-Sarat, plaiul Rimnlcul, com. Chiojdeni, asezat in partea de miaza-zi a comuneT, pe 0 poiana din culmea Catautulul ; produce stiuca, caracuda marunta, ce se vlnde f;ii se consuma in localitate.

Baracesti, in judo Prahova, 1111- mire, ce se mar da cdt. Cosmluad.-j., plalul Varbilliul.

Baraeul, 1IZovild, in judo Braila, la un kil. spre V. de satul Dudescu; serva de hotar intre comunele Dudescu si Slujltorlt-Albulesti.

Baraeul, vale, judetul Vlasca,

Digitized by Coogle

HARAICTARUL-lHANCA

_2_4{J H_AJ{_AJ:!__

ce ese pe proprietatea Vlsina, merge pe la Vadul-StarichiT, prin Corbi-MarI ~i da in Neajlov, pe aceasta din urrna proprietate.

Baraietarul-Bianea, in judetul Prahova, proprictat« a Eforiei spitalelor civile din Bucuresti, fosta pendinte de manastirea Brebul, com. Dragane~ti, pIasa Cimpul, in intlndere de 1352 hect., toate arabi Ie si fineata ; arendata pe periodul 1888-93 cu 20.768 leI anual.

Baraietarul-Brebul, sat, in jud, Prahova ; face parte din comuna rurala Draganestl, pI. Cimpul, Aci este 0 hiserica cladita in anul 1852, de un c1t1ugar, pe cind mosia apartlnea de manastirea Brehul.

Baranea, loe isolat, In judo Dorohoiu, intre riul Prut ~i padurea Hudesti, pI. Prutul-d.-s. Aid se afia niste cosere ale proprietatef moslef si un plchet pe frontiera.

Baranea, 11107lilli, in judetul Romanati.

Baranea, j>(1i111rt", in judo Dorohoiu, pe mosia Zamostla, com. cu asemenea numlre, pl. Berhometele ; se intinde din hotarul BucovincT pana aproapc de sat, pe 0 suprafata de 1030 hect., !;Ii este situata atit pe deal cit !;Ii pc sesul Siretului; cu mal multe esente de lemn, intre carl domina stejarul.

Baranea, ph-zit, in judo Dorohoiti, la nastere din izvoarele:

Cojocarul si Rautul, de pc mosia Zamostia, cornune cu asemenea numirc, pl. Berhornetele, si dupa ce primeste in cursul sM piraele : I Iumaria, Stejeritul, Trifan, Sorohanenllor !;ii Putrida, se

X· 'I s· .

varsa m rru iret, ce trece prm

ruarginea comuneJ.

Baranea, ses, In jud. Dorohola ; se intinde intre piriul si padurea BaraneeI, de pe teritoriul comunef Zamostia, pl. Berhometelc.

Baranca-Hertel, sat, 111 judetul Dorohoiu, pe mosia Herta, comuna Movila, pI. Herta, cu 60 fam. 300 sufl, Asezarlle satenilor sunt parte bune cu lived.

Satenif nu sunt improprietaritI. Mosia are 524 hect, 14 arif cimp sl 57 hect. 28 ar. padure mica.

Piriul ce curge pe mosie estc Pietrisul.

Platra de zidarle se stringe numal pentru trebuintele locale.

Hotarele mosier sunt: Tirnauca, Herta ~i Pilipauti,

Baranga, canal, in insula Balta, jud, Ialomita, piasa Borcea, pc teritoriul comunei Cocargea.

Baranul, uaie, judo Vlasca, ce Ii zice si Crevedia ; vine din Pietresti sl mosia Vadul-Stanchil,

Baratea, loe izolat, in cornuna Birgaoani, pl. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu, situata pc partea dreapta a soselel Piatra-Bozieni, intre 23-24 kil. Sunt aci vre-o 3 case numal, carora locuitorif Ie zic curte, eu toata aparenta ce all de a fi mal mult niste hambare pentru pastratul grinelor.

Baratea, pzr£ia~', ce izvoreste din podisele despre sudul satuluTBirgtlOani, com. Birgaoaui, pI. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu, curge in directiune sudica, traversind soseaua judetiana l'iatra-Bozieni, intre al 22-23 kil., si se varsa pe partea stinga si in capatul

despre rasarlt al iazului BaJanesti.

Baratul, piidure, supusa regimului silvic, pe mosla MunteleBaratul comuna Lerestl, plaiul Dimbovita, judo Mused, in Intindere aproxlmativa de 500 hect., cu un masiv des com pus din fagi, plopl si mesteacanl si spre virf putinf moliftl. Este situata 111 regiune muntoasa, cu pante repezi, din cari se scurg piraie, Se invecineste la Nord cu Vacarea, la Sud cu Bojorita, la Est cu Riul-Tirgulul ~i la V. cu Boldu!.

Baratii, sat, pl. Bistrita-d.j., judo Bacau, al com. Osebiti-Margineni, asezat aproape de Bacau, I~i trage numele probabil de la cuvintul barat, denumire ce se da superiorulul mAnastirei catolice din Bacau, provenind san de la borat eefrate pe ungureste, sau de la Beratul turcesc ce se acorda preotllor caroller asezatl in tartle noastre, care aveau proprletatl nu departe in tirgu~orul Trebes, Aceste proprietatt au trecut In stapinlrea bisericii catolice din Iasf (V. Episcop. Melchlsedec, -Papismul si biserica Ortodoxa in regatul Rominiel», p. 28). In acest catun se afiii 0 blserica catolica foarte vechie, care este deservita de un preot din Bacau. N umarul capllor de familie este de 90 si a sufletelor de 350. Sunt 2 circiumf. Animale se gasesc: 5 cal, 152 vite cornute si 44 poreT.

Barati, deal, pI. Blstrlta-d-j.. judo Bar-au, com. Osebiti-MArgineni.

Barati, mosie, piasa Bistrita-d.·j., judo Bacau, com. Osebiti-l\tlr· gineni, de 234 falcf. Despre aceasta mosie, Th, Codrescu (<< Bu-

Digitized by Coogle

BARASCA

241

- ciumul romin s , pagina 186), se exprlma ast-fel: cmo!;lie a blserice! catolice din Iasi. Are sat cu 0 biserlca, un dascal, un rnazil, un capltaler, patru vadane, I 1 slujbasf volnici; pe linga rnosiile Marginenl, Calugara sl altele, cu un numar de 44 10- cuitor]».

Barasca, viilceo, in judo Olt; izvoreste de pe teritoriul comunef Cornatelul, pl. Oltul-cl-s., sl se varsa in Valea-Gugulul, pe tarmul sting, tot in raionul com. Cornatelul,

Barba-Alba, balM, judo Dolj, pI. Cimpul, com. Poiana,

Barba-Lata, 1It(),-ilt'i, in judetul Braila, la S. de- Slujitorl-A lbotesti, piasa Calmatuiul ; la 4- 5 kil. de aceasta comuna,

Barba-Rasa, priua], in judetul Braila; in circurnscrlptla Chiscani, intre Dunarea-Vapoarelor 5i Dunarea- Vechie.

Barbu, nuindstir« de calugarite, in com. GrAjdana, jud, Ruz:lu, catunul Miluiti, situatn pc un rasfatat platou, umbrit la S.-E. de paduroase collne, iar la N.V. scaklat de incretitele uncle ale riuluf Nlscovul, A fast fondat't la 1662 de Barbu Vel. .. sl sotia sa Despa, Mar in urma a fost Inchinata Sf. Mormint si a fast metoh al manastirei Vacarestl, Dupa secularizare a devenit biserlca de mir. In anul 1871 schitul de maid Sf. Gheorge, din com. Boziorul, filnd amenintat de izvoare, care mal in urma l-a si darimat, Episcopul Dlonisie a mutat calugarltele de la Sf. Gheorge la Barbu si asa a devenit iar schit, servind totde-odata !;li locuitorilor din catunul Leiculesti.

Barbu, 1Il()111"/{1, in com. Caragelele, pe mosla Tuguiatul, judo Buzau,

Barbu, pirlra], pl. Trotusul, jud.

Bacau: curge pe teritoriul com. Bogdana sl se varsa in piriul eu acelasl nume.

Barbu, pt1tture, a statului, pe mosia Badeni - Miluiti, judo Buz:lu; are 954 hect , preculll sl cite-va locurl arabile, in COlli. Grajdana.

Barbu,p()i01lii, pI. Jiul-d.-s., com.

Floresti, judo Dolj.

Barbu (Lacul-Tul-), balM intinsa, in judo Olt, pe teritoriul comunel Serbanesti-d.vs., pl. Serbanesti,

Barbu (Movlla -Iul-), 111t1gurt1, spre rasarit de com. Visina, pl. Balta-Oltul-d-j., judo Romanatl,

Barbul- Mircea, dmp, in piasa Dumbrava, jud, Mehedlnti, COIll. rur. Rlltati-d.-j.

Barbulul (Dealul-), deal, com.

Hirticstl, pl. Argeselul, judo Museel.

Barbului (Piriul-), pirh1, uda com. Cireasovul, de la N. la S., face mal multe zig-zag-urI, se impreuna eu piraiele Porcul sl Cireasovul ~i se varsa in riul Olt, in raionul cornunet Cireasovul, pI. Oltul-d-j., din care izvoreste,

BarbuluI(Reda-), vechie nnmir» a lI/(J~'id Scheiul din com. Ghcraseni, judo Buzau.

Barbulul (Stupina-), [oc isolat in com. Tlsaul, cat. Leiculesti, judo BUZi!.CI.

BarbuluI (Stupina-), vechie 1111-

llARCANELE

mire, a edt, Leiculesti, com. Tisaul, judo BuzAU.

Barbulul (Valea-), vcehie 1111- mire, a edt, Barbuncesti, com. Grcljdana, judo Buzau,

Barbului(Valea-), ,'ok, com. Popestl, pl. Cerna-d-s., judo Vilcea,

Barbulul (Valea-), "illt', pe proprietatca Pucni, piasa Marginea, judo Vlasca,

Barbulul (Virful-), tuunte, in com. Ml.ijetul, judo Buzau, intre riul Bisca- Rosllel, Valea-Stanile! sl Valea-Larga ; are mai multe ramlficatir, acoperite cu padurr seculare,

Barcaciul, p{;durl', a statului, in intindere de 253 heet., situat.i in com. Vaideeni, pl. Horezul, judo Vilcea.

Barcan, deal, la V. com. Bunesti, pl. Ocolul, judo Vilcca. Numele lui vine de la un om, Barcan, ce se stabilise aci sl unde a trait toata viata,

Barcanele,sat. facepartedincom. rur. Pausesti-Otasaul, pI. Ocolui, judo Vilcea, Are, impreuna cu Valeni, 0 populatie de 517 loc. (276 barbatl si 241 femel), Cade in parte a de N.-E. a comuriel si este udat de riul 0- tasaul. Are 0 scoala frecuentata de 17 copil (9 baetl sl 8 fete), la o distanta de 2 kil. de catunul Urseresti. LocuitoriI sl!.i s'au improprietarit in anul 1864, pe 136 heet. pamlnt, pe mosia statuluf Bar canele.

Barcanele, pliduri,-t', a statulul, in intindere de 6 hect., pendinte de com. Pausesti-Otasaul, piasa Ocolul, judo Vilcea, Apartlne schitulul Dintr'un-Lemn.

31

Digitized by Coogle

llARCEA

Barcea, com. rur., judo Tecuciu, pI. Birlad, Compusa din 5 catune: Barcea-Noua, Barcea-Vechie, Dorasti, Draganestl si Podoleni. Este sltuata pe loc ses, Valea-Birladuluj.Ia 9 kil, departe de capitala judv si 8 la kil. de a plasil, Are 0 populatle de 18 I 8 suflete cu 480 familiI, din carl 459 barbatl, 450 femei casatoriV, 30 barbatf si 25 femei necasatoriti, 15 barbatl si IO femef vaduvl, 490 baeV si 358 fete. Ei locuesc in 502 case, facute de gard.

Numarul nasterilor pe anul 1893-94 a fost de 78, iar a deeeselor 8 I. Populatia a descreseut decl in acel an cu 3 ;1/0.

Suprafata intrege! com. este de 13994 hect., din eare 6292 heet. pamint arabil, 280 finete, 2745 hect. izlaz,3757 heet. padurl, 920 hect. loc sterp si 5 I hect. vii.

Mosiile de pe teritoriul com. sunt: Draganesti, Dorasti, Barcea sl Podolenl,

Terenul acestei comune nu este accidentat; prezinta un singur deal: Dealul-Podolenilor, care are 0 inaltlrne de 50 m. Acest deal este acoperit eu pa-

." durf $i vii.

In comuna se afia 12 Evrei.

Meserlasf sunt: 4 fierarl, I I lemnarl, I cizmar ~i 20 drciumarI.

Industria e miirginita la trebuintele easnice. In satul Dragane$ti se afla 0 moara de apa cu turbina, arendata d-lut Tache Anastasiu, Tot aci se afia ~i un iaz sistematico Budgetul com. cste de 8.337 lei. Nunnirul contribuabililor 425.

Comuna are 2 scoll: una In catunul Barcea- Vechie ~i alta in cat. Draganesti, ambele mixte. Cea din Barcea dateaza de la I X65, lar cea din ])rag;ine~ti, de la 1879. Arnbele sunt intretinute de com una; au cite 17 heet. si 16

242

arif parnint arabil, Localul din catunul Barcea-Vechle este construit de comuna in anul 189 I, de zid, in stare bun a ; eel din Draganesrl este inchiriat.

Scoala din Barcea e freeuentata de 60 copif (58 baeti sl 2 fete); are I lnvatator ; eea din Dragane~ti are 25 copif{z z baet! ~i 3 fete), 0 invatatoare. CopiI in virsta de scoala sunt 149 (70 baetl si 79 fete). ~tiu earte 110 barbatf sl 8 femel.

In comuna sunt 3 biserici, deservite de 3 preotf sl 3 cintaretf,

Locuitorf improprietarltl dupa legea din 1864 sunt 364, iar dupa legea din 1879 sunt 170. Mllitienf sunt 100, rezervistl 40.

In cornuna se afla 2 caldari de rachiu, una in Barcea sl alta in Podoleni, care produe anual 150 vedre de rachla, facut din tescovlna sl drojdie.

Locuitorii i~I desfac productele in orasul Tecucln si in tirgul Ivesti. Transportul productelor it fac eu carele cu boi pe soseaua nationala,

Cili de comunicatle sunt: Calea ferata Teouclu-Ivestl, care trece prin partea de rasarlt a satelor: Dragane~ti, Dorastl si Barcea-Noua : treec peste un pod de fier apa Birladulut in satul Draganesti ~i peste un altulia N. de Barcea Corozelul; pc dinsa e statia Halta-Barcea, la 0 departure de Dorastl de 500 m. Soseaua nationala TecucluGalati, care trece prin satele ])r.lgane~ti, Dorasti si BarceaNoua, pc 0 lungime de 10 kll., avind un pod de fier pe Hirlad, inainte de a intra in Drt!.gane~ti !;ii altul peste Corozel, intre Dora~ti sl Barcea,

Soseaua Barcea-Movileni, care incepe din soscaua nationala, trece prin Barcea- Vechie, trece Birladul prin un vad, da In satul

HARCEA

Podoleni, se ridica pe la asa zisui Dealul-Hrube !;ii ajunge in Movileni; are 0 Intindere de 8 kit. Soseaua Podoleni-Uinbraresti, pe 0 intindere de 3 kif. Soseaua Barcea-Cudabli pe 0 intlndere de 12 kil. ~i caile naturale Draganesti-Matca, in lungime de I I kil., Draganesti-Cudabli, de 15 kil.

Locuitorif au: 8 I 0 bol, 544 vaci, 12 taurl, 161 cal, 103 epe, 2 I annasari, 6 asinJ, 6 bivoli, 4750 ol, aceste impartlte in 7 stint, 3 pe mosia Dorasti si 4 pe mosia Draganesti, care produe anual 14000 ocale brinza, In com. sunt si 160 stupT.

Limitele eom. sunt la N. orasuluf Tecuciu, despartlt prin 0 Iinie conventlonala, care lncepe din hotarul mosief Movileni, merge spre E., trece Blrladul pe Iinga rnosla Cernicari, panli la hotarul mosier Cudabli. La Sudul comunef Umbraresti, care incepind prin 0 Iinie dl! involala, din mosla Movileni, trece Blrladul pe llngarnosla Umbrarestl, ~i tine pana In mosia Cudabli, judo Covurluiu. La Est com. Cudabli, care formeaza sl hotarul judetulul, mergind spre Nord pana in hotarul rnosief Puteni, La Vest com. Movileni, despartita prin 0 linie, care incepe din comuna U mbraresti, merge spre N. pe linga Movileni, pana in hotarul mosier Sturdza, care apartinca ora~uluf llecueiu.

Com. este strabatuta de riul Birlad eare treee prin partea de V. a satuluf Draganesti. desparte satul Barcea-Veche de Podoleni ~i in urma trece in COlli. U mbraresti,

Mai este udata si de plriul Corozelul, care vine de la Nord spre Vest, trece calea feratli, soseaua natlonala, desparte satul Dorasti de Barcea-Noua, intra in Barcea-Vechie sl se varsa in

Digitized by Coogle

BARCEA

2-13

BARGtLELE

Balta. Acest piriu este periculos prima-vara sl in timpurT ploioase, cacl vine foarte repcde, rupind podurilc si strlcind tot ce gil· seste in cale.

Com. de la anul 1874-76 a fost unita cu satul Matca ~i rnahalaua Cernicari, care asta-zf tine de Tecuciu, De la acest an s'a scparat, Matca a facut o comuna a parte, iar Cernicari a trecut la Tecuciu. Comuna se numea, pe ace a vremc Cernicari.

Ca fapt istoric putem mentiona urrnatoarea intimplare : La anul 1564, Alexandru I .apusneanu venea despre Galati, pentru a z-a oara Domn al Moldovel, EI poposeste la N. de satul Dragane~ti, in localitatea numita Dumbrava . Draganestilor , La pusneanul intrase in Moldova cu 7 mii de Spahii !;ii cu 3 mil oaste de strinsura, avind !;ii porunca de la Sultan s;\ ceara de la Hanul Tatarilor ajutor. EI mergea avind alaturl pe Vornicul Bogdan, arnindof calari pc arrnasarl turcestl. Ajunsl la Draganesti Ii intirnpinara boerif lui Tornsa-Voda : Vornicul Motoe, Postelnicul V everlta, Spatarul Spancioc ~i Vistiernicul Stroicl, ET se inchinara luT Lapusncanul, dar nu-I sarutara poala, dupa cum era obiceiul. «Blne atf venit boerl !» lc zise Lapusneanul. ~ SA fiT Maria ta sanatos l , raspunsera ei, «Am auzit de bintuirilc t:ireh, zise Lapusneauul, «!;ii am venit sa 0 mintui»."Sl nu banuestt Maria ta» , zise Motoc, .. Tara cste linistita, pentru aceea obstia ne-a trimis satt spunem, ca norodul nu te vrea, nid te iubeste sl MMia ta sa te intorcl inapol». L lpu!;ineanul raspunsc :

"De nu me iubesc ei, cu ii iubese pre dinsit ; !?i de nu me vrea tara, eu 0 voiu pe dinsa ; sl volu tot merge orT cu vole, orf

fara voie», $i ridicindu-se cu oastea sa au mers grabnic spre Iasl, iar Tomsa-Voda cu Vornlcul Motoc, cu Spancioc !;ii Ve· verita au fugit in Polonia la Liov, unde Regele PolonieI trimise pe hatrnanul Crasinski sl le-an t;l· iat capetele la totl, cad Lapus ncanul cerea extradarea lor. (Lctop. t. I, pag. 219 ~i 220).

Barcea, IIIOfie, in corn. cu acelasl nurne, judo Tecuciu, pro· prictateastatuluT; arc 3 1 52 hect. pamint arabil, aducind un venit de 39000 lei. Inainte apar- I tinea manastirel Dancu (Iasi).

Barcea, /'atiure, judetul Tecuclu, proprietatea statuluT, in partea de E. a satuluT Barcea, Are 0 intindere de 90 falcl, cu trupurile :

Dealul de 60 falcl, strabatuta de Valea-Hasicutct, Valea-Robllor, Valea-Arcaciul !;ii Lunca de 30 falcl, la S. de sat.

Barcea, stati« de drum de fer, judo Tccuclu, plasa Birlad-Nicoresti, com. Barcea, pe linia Barbosl-Tccucln, pusa in circulatie la 13 Septembrie 1892. Se afl;1 intre statiilc : Ivestl 9.5 kil. !;ii Tecuciu 8.5 kil. Inaltlmea d'asupra nivelului rnarif de 3 I .5CJ kil. V cnitul acestcl statif pc anul 1896 a fost de 20.768 IcJ ~i 35 bani.

Barcea-Noua, sat, judctul Tccuciu, face parte din comuna Barcea. Situat pe ambclc laturi ale soselel nationalc TecucinGalati. Aid e resedinta cornuneT. Are 0 populatiune de 55 capl de familic, eu 246 suflete, carT locuesc in 54 case. $titl carte 18· barbatt ~i 3 femei. Co· merciul se face de 2 circiumari. Acest sat a fost infilntat in anul 188 I, III urma inundatiilor ta· cute de Birlad. LoeuitoriT de

aid an venit din satele de prin prejur, care au fost inundate.

Bareea-Veehie, sat, judetul Tccuciu, face parte din com. Barcea. Situat pe malul sting al riulul Birlad. Are 0 populatiunc de 150 capl de familie cu 564 suflete, locuind in 149 case. !?tiii carte 43 barbatt sl 3 femeT. Comerciul il fac 4 circiumarl si 2 bacant. Are o scoala mixta cu un invatator. Aid se afla biserica cu hrarnul Sfintit-Volvozr, Aceasta biserica s'a zidit in I 7CJ6; la 1846 s'a reparat de Iancu Malaxa!,ii asa a durat p;lna la 1882, cind focul a distrus-o, ramilnd numar zidaria, La 1884 s'a rcfacut.

BareheziI (Valea-), iatrar, in com. Canestl, judo Buzan, celt. Pacurlle ; esc din muntil Umbrarclul ~i sc scurgc in piriul Saratelul-Bercif ; contlne multa sare in dlsolutlune.

Barcul, drai, in judo Roman, pI.

Slrctul-d.is., com. Helestleni,

Bareul, /,oiallti, com. Ulmetul, pI.

Cerua-d.vs., judo Vilcea,

Bareul-Mare, balM, in judo Falciu, in partea nordica a com. Lunca-Banuluf, pl. Prutul, la S. de satul Focsa.

Barcul-Urlatu, baltd. in judctul Falciu, in partea de N .. E. a com. Lunca BanuluJ, pl. Prutul, intre satcle Focsa !;ii Condrea.

Barda-Plopll, illsula, in Dumire, intre cornunclc Gircovul sl Izlazul din judo Romanati.

Bargilele, deal, situat intre ramura Petru- V oda !;ii Domesnicul, com. Plpirigul, pl. de Sus-MijlocuI, judo Neamtu.

Digitized by Coogle

BARGll.ELE

Bargilele, piriiaf, ce izvoreste dintre ramurile muntilor ce se intind catre S.-E. de satul Dolhesti, com. Pipirigul, pl. de SusMijlocul, judo Neamtu ; curge In directiune spre S., plina la satul Coroiul, com. Calugareni, pI. Piatra-Muntele, uncle unindu-se cu piriul aceluT sat, numit Coroiul si ell piriul Bulatan, formeaza Plriul-Largulur.

Bariciul, lIlo7Jilt'i, in judo Braila, ca la 12 kil. spre N. de satul Sutesti sl de ~rmul sting al riuluf Buzan, pe muchia dealuluT Suliganul; serva de hotar intre Sutesti sl RlmniculSarat,

Barlanul, icuor sl locaiitatr, in judo Prahova, comuna I'osesti, pI. Teleajenul.

Barna, sat, judctul Tccucift ; face parte din com. Godine~ti, pl. Bcrhecin ; asezat la N. com. ~i la N. jud., formind hotarul; despartit de judo BacMI prin Dealul-Fruntestllor ; e la distanta de IO kil. ~i 800 m. de rescdlnta cornunet ; arc 0 populatie de 17 capf de fam. cu 70 sufl., locuind in 15 case.

Barna, huciu de ptidllrt', situat pc Piriul-luf-Stahic, in comuna Calul-Iapa, piasa Piatra-Muntcle, judo Neamtu.

Barna, ual«, numita si Valca-Barnet, in com. rur. Dobra, piasa Cirnpul, judo Mehedinti.

Barnari, V. Gura-Barnarulur, judo Succava.

Barnari, ntunt«, in corn. Brostenl, judo Succava, avind 1704 m. alt. cl'asupra nivclulul maril.

Barnarul, ph-ill, In com. Bros-

244

BASACAN

teni, judo Suceava. Izvoreste de sub Bada, curge de la S.-V. spre N.-E.; uda teritoriul comuneT pc 0 intlndere de 1 I kil. si, dupa ce a invlrtit un fierastrau, se varsa in Bistrita,

Baroianul, cal. al com. Sibiciuld.-s., judo Buzau ; are 4 loc. sl I casa,

Baroianului (Izvorul-), isnor, in com. Sibiciul-d.-s., judo Buzan, esc din coastele malurilor vecine sl se scurge in riul Buzan, face hotar dcsprc com. Mlajetul,

Baron, piri«, pI. Znagovul, judo lIfov; se varsa in balta Znagovul, la N. de com. Tincabcsti.

Baron, uale, judo I1fov, prin care trcce piriul cu acelast numc.

Barosesti, cdtu«, in jud, Olt, pendinte de com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul, situat in partea de Est a comunei, in irnediata apropiere de com. Sinesti, pc coasta dealulul sting al Plapcel, Arc 225 locuitorl, maT totl mosnenf,

8arosul, uaic, in corn. rur. I'runlsori, pl. Ocolul-d.-j., judo Mehcdinti.

Bartosul, dra], jud. Prahova, cu dircctia S.-E., in com. Dltcstl, piasa Filipesti. Pe dealurt sunt plantatf vir, prunl, nuci ~i mert,

Barza, sal, in apropiere de Olt, cu 100 fam., judo Argc~, piasa Topologul ; face parte din com. rur. Budestl, (V. a. n.)

Barza, cdtuu, la Sud de corn. Stoboresti, din pl. Teleorrnanulul, jud. Teleorman. Estc situat pc proprietatea statu lUI nurnita Barza-Stoboresti. Are 0 populatiune de 210 sufl., din carl 49 contrib,

In marginea acestuf catun, despre riul Vedea, curge piriul Barza, care se varsa in Vedca.

Barza, coastd, com. Madulari, pI.

Cerna-d.-s., judo Vilcea.

Barza, pisc, in judo Olt, la Est de corn. Clornagestl, pl. Oltuld.-s. Serveste parte pentru cultura, parte pentru pasunarea vitelor.

Barza, pirii2, judo Telcorrnan, cc se varsa la poalele catunulul cu acelasf nume, in riul Vedea, strabatind sl prin padurea statului cu acelasl nume.

Cursul luf incepe mar sus de com. Mozaceni, ~i arc ca aAucnt pirilasul Merisul, care incepc din dreptul com. Stoborestl,

Barza, tmp, din 11tofiile mostcnilor din cat. Burdea-Caldararul, pendinte de corn. Strimbenl.jud. Teleorman. Ii mal zice si Adunatl-Mostenl,

Barza, udlcea, In cepe de la NordVcstul com. Stoboresti, judo Teleorman, sl urmcaza cursul pirlului cu acelasl nume.

Barza-Stoborestt, mosir, a statului, in pl. Teleormanulul, judo Teleorman. Cea mal mare parte din aceasta mosie a fost vinduta in loturi satenilor de prin comunele lnvecinate.

Basa, muntc, In com. Corbi, plaiul Nucsoara, judo Muscel, Virful sal1 poarta acelast nume.

Basacan, munte, judo Bacau, pl.

Trotusul, pe teritoriul com. Doftana,

Basacan, plidllre, judo Bacaii, pl.

Trotusul, pc teritoriul com. Doftana,

Digitized by Coogle

BASAMAC

-------- --

Basamac, dtftt'il, judo Dolj, pI.

Ocolul, com. Preajba, in dreptul caruia se impreuna Valea-Varzariilor cu Valea-lul-Ionlca, com. Preajba,

Basarab, cimpie, in judo Vilcea. (Vezf Tirsa).

Basarab, iaa, cu () suprafata de 20 hectare, pc mosia Ripiccni, comuna Movila-Rupta, judctul Botosanl,

Basaraba, sat, pc mosia cu acclasl nume, din cornuna I'rcutesti, piasa Sornuzul, jud. Suceava.

Unif spun, ca primul descalicator al satuluT ar fi fost un cioban venit din Basarabia, de unde :;;i nurncle satuluT.

Asezat pe piriul Duruitoarca, din dreapta Somuzulut-Mare, numara 165 case populate cu 170 capt de familie sau 680 suflcte, din carl 387 barbatl ~i 383 fern, Din acestia sunt 27 strainf, Arc 149 contribuabili.

Vatra satuluI ocupa suprafata de 20 fAler ~i 25 prajinl.

Intre proprietariI vechi al ITIOsiel se tin minte ALecu Forascu, de la care a trecut la Smaranda Rosctti-Balanescu, care 0 vindu doctorului A. Greceanu, de la care a fost cumparata de actualui proprietar AI. Grig. Bonache. Mosla e in intindere de 1300 falcl, din care 610 feller cultivabile, 600 fAIeI padure sl go f,ller necultivate. Jmproprietariti dupa legea din 1864 sunt 42 rnijloc. si 48 codasl, stapinind 266 fA leI sl 75 prajinl.

Are: 0 biserica cu patronuL Sf. Andrei, zidita la 1836 de A. Forascu, irnproprletarita la 1864, cu 8l;1I falcl loc de cultura, deservita fiind de un preot sl un cintaret ; 0 scoal.t rurala mixta infiintata la 187<), cu un

invatator platlt de stat, frecuentata de 48 elevI.

Nurnarul copiilor intre i-12 anI din raza scoalel e de 86 baett sl 69 fete.

DrumurI principale sunt: la Preutesti (3500 m.) ~i La 001- hesti-Marf (5000 m.).

Pe la 1843, «Basaraba, la tinutuL Succvet, ocoluL Sornuzulul, rnosie cu parti si a domnici sale Postelniculut Alecu Botez, zcstre de pe cucoana d-sale Ralu, nascuta Basota, sl a clironornilor lui S:1ndulache Lnpusneanu, :'Ifegoita Radu ~i alti]. Are sat cu 0 biserlca, 2 preotl, 2 dascalt, 13 nevolnicf, 8 va.lanc, II slujbasf volnici, 2. Evrei; pc ling;l rnosiilc Platonesti sau Manoli. Arghiri, Prcutcsti sl altclc, cu un num.ir de 45 locuitort.» (<<Bucium. Rorn.», an. l-ln, pagina 226).

Basarabi, COlli, rur., judo Dolj, pl. Cirnpul, la S4 kil. de Craiova si la 4 kit. de Calafat, care este rescdlnta plasi],

E situata pe malul sting al Dunarii in Iata comunelor : Cosova, Stanotir.iul, Cutova !;ii Chirimbec. Se inveclncste la N. cu comuna Polana ; la S. cu Dunarea de asupra niveluluT carcia terenul cornunel are 0 inaltlmc medic de 7 m.; la apus cu cornuna Calafat ; la rasarit eu catunul Golenti.

Com una este udata la S. de Dun.tre, In mijlocul et sc afia o balta nurnita Cornani, plina cu pestt ; nccasta halta se scurgc in Dunare.

Comuna s'a format in anul

I SSo, in urma improprietaririlor I facute dupa legea rurala din 1879.

Se compune dintr'un singur catun numit Basarahi.

Se gasesc in cornuna urmele lind cdati nurnita l Iunla-Lun-

BASARAHT

go:!., ce se crede a fi facuta de Germani.

De asemenea atit in apusul cit !;ii in rasaritul comunei sc gasesc tabil, santurl vechl.

Are 0 biserica fondata de catre locuitori. In tinda bisericef se gas esc scrise numele locuitorilor, carf au fost delegati pentru stringerea de pe la satenf. In serviciul hiserlcef se afili un prcot !;ii dof cintaretl. Biserica are 0 proprietate de 17 pogoane arabile,

In cornuna se afia 0 ~coalii mixta, ce functioneaza din anul 1884; este intretinuta de cornuna ; arc 0 proprietatc de X hcct.; iar in vatra satuluf are I hectar, J n anul 18<)2-93, a fost frecuentata de 59 b;lcti ~i 4 fete. In etate de scoala sunt 158 loco ~tiu carte 85, adid 78 barbatl si 7 femei.

Populatla cornunel este de 958 suflete, din care 477 barbatf ~i 481 femei. Media mortllor este de 43, iar a nasterilor de 52·

Case sunt in numar de 200, facute din parnint batut, all ~i gradina, Bonlee sunt 29·

Suprafata comuncl este de 5635 pogo din care 4975 pogo parnint arabil, 300 fineata, I XO izlaz, 50 lac sl teren sterp.

Mosla se nurneste Cornani ; apartine statulul ; are 0 supr. de 4975 pogo ~i este arcndata de la 1884-1894 eu 47000 lei anual. Suprafata vinduta c de 1427 hect. 2589 m.; su prafata ramasa: 394 hcct, 0395 m. Azi s'a dat in loturi locuitorilor improprletarlt). Se seamana pc dinsa grill. porumb, orz, met, fasole, cinepa, in, etc.

Viile de 520 pog. apartin 10- cuitorilor; produceau Yin ros, dar acum sunt distrusc de fiIoxera,

Tn cornuna sunt doua mort de vite ; 5 fierarl, 2 rotan. 2

Digitized by Coogle

BASARABI

lcmnarl, 3 circiuml ~i 4 comerciantl.

LocuitoriT 15T desfac productelc la Calafat, unde se due pe soscaua judeteana Craiova-Calafat. In schimbul cerealelor lrnporta blane, cuie sl cele necesare pentru casa. Cu vitele se due la bilciuri.

La 4 kil. departe de comuna trecc calea ferata, avind statie la Golenti ;;i Poiana ; sl soseaua judo Craiova-Calafat. 0 poteca duce din sat la Dunare.

Venitul pe 1893-94 a fost de leT 213 I ,38; iar cheltuelilc de let 1847,35.

Vite cornute sunt 214, cat 16, oi 48.

Basarabi, sat, pendintc de com. rur. cu acelasf nurne, judo Dolj, pI. Cirnpul, situat Ia 4 kil. N.-E. de Calafat.

Populatiunea e de 85 familii cu 346 suflete,

Are 0 biserica parohiala cu hramul Sf. Niculae, de zid, deservita de 1 preot paroh cu 2 cintaretr,

In sat se afla 0 scoala mixta, r eavind insa localul eI propria. Copil in virsta de scoala sunt in numar de 151', 81 baet! ~i 70 fete, din cari numal 56, 49 baeti sl 7 fete urmeaza regulat.

Comunicatia III acest catun sc face prin soseaua judeteana Cralova - Calafat, care-l pune in legatura la N.-E. cu satul Golcnti ~i Ia S.- V. cu com. urbana Calafat.

Basarabi, statir de dr. d. f.,jud.

Succava, pI. Sornuzul, com. Prcotesti, pe linia Dolhasca-Falticeni, pusa 111 cir culatie la 10 Octornvrie, 1887. Se afil intre statiile Dolhasca, 13 kil. :;;i Falticeni, 1 1,5 kil. Inaltimca d'asupra nivelului marit de 23R,6r'1l. Veni-

246

tul acestel statll pe anul 1896, a fost de 8595 leT.

Basarabia, ias, In suprafata de 18-20 falcl, In com. Preutesti, judo Suceava, format de Somuzul-Mare, La iezatura sa este 0 moara a proprletatil.

Basarabia, pitdllre Je fag- pe mosla cu acelast numc, in judo Suceava.

Basarabilor (Magura -), mdgur{i, la Est com. Slobozia-Mlndra, din pl. Calmatulul, judo Teleorman.

Bascovele, com. rur., pe apa cu acelast nume, judo sl pl. Arges, la 19 kil. de Curtea-de-Arges, resedinta plasit sl la 1 1 kil. de Pitesti, se compune din 13 sate si anume: Bunesti, Buzoesti, Cioresti, Dragolesti, Grajdurile, Lintesti, Bascovele, Negoe~ti, Plelesti, (resedinta primarlet), Sandulesti, Ursoaia, Valea-Porcului, Virloveni si Zamfiresti, avind peste tot 300 familii cu 1465 suflete, din carr 10 familiI cu 38 suflete, Tiganl. In com. sunt 4 biserici, din care una este schitul Bascovul; cele-lalte tref sunt in sate Ie Grajdurile, Lintesti si Pielesti ; 0 scoala primara rurala si 0 circiuma, Budgetul com. pe anul 1882-83 a fost de 2364 lei 07 bani la ve-niturT, ~i de 2363 lei la cheltueli. Dupa 0 publicatie oficiala din 1887, aceasta com. numara 233 contribuabilf si are un budget de 3258 lel la veniturI ;;i de 2944 lei la cheltuelt,

Nurnarul vitelor era In 1887 de 690 capete vite mari: 640 bof ;;i vacl, 50 car, !;ii 934 vite marunte : 468 ol, 466 rimatort.

Bascovelul, sat, pc apa Bascovul, cu 28 fam., in judo Arges, pI.

BASCOVUL (PO~TA.)

Pltestl ; face parte din com. rur. Draganul-Bascovelul, (v_ a, n.); are 0 biserica cu hrarnul TotiSfintil, cu un preot ~i un cintaret,

Bascovul, sat, pe apa cu acelasf nume, judo Arge;;, piasa Pitesti, pendinte de com. rur. Babana, (V. a. n.).

Bascovul sau Bascovul, sat, pendinte de com. rur. Pietroaia, piasa Dumbrava-d.-s., judo Dolj, situat pe 0 girla a pirtuluf Poi, la 2 kil. spre N.-E. de Pietroaia, unde e resedinta comunei,

Populatiunea e de 95 familiI, cu 445 suflete.

Are 0 biserica parohiala cu hramul Sf. Nicolae, deservita de un preot paroh cu un cintaret, Ca proprietate, biserica poseda 81/2 hect. pli£Ql11t rural, plus un venit de 60 lei anual.

Satul e lipsit de scoala. Copii In virsta de a 0 frecuenta sunt 40; I 7 baetf si 23 fete.

Cornunicatia cu acest catun e foarte dificila din cauza terenuluf accidentat, pe care se afia asezat, Spre a ajunge la Pietroaia, locuitorif din Bascov sunt nevoitf a trece dealul, care desparte aceste doua catune,

Bascovul, mosie particulara, jucl.

Dol], pI. Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia; apartine satenllor.

Bascovul, pl'idure particulara , judo Dolj, piasa Dumbrava-d-s., com. Pietroaia, pe mosia Bascovul; apartine sarenilor.

Bascovul, piriil, din judo Arges : trece pe la satul :;;i pe la schltul cu acelasl nume, ;;i se varsa in riul Arges la N. de orasul Pitc;;ti.

Bascovul (Posta-), judo Arges,

Digitized by Coogle

U",SCOVUL

pl. Pitesti, intiia po~-!ti pe drurnul vechiu al postel de la Pitesti la Rimnlcul-Vilcel, Cele-l'alte poste erau : Topologul, Cocorul !;ii Rimnicul. Posta Bascovul avea (I R50) un numar de 36 cal,

Bascovul sau Bascovele (Schitul-), cu hramul Intrarea-in-Hiserica, intemeiat de Serban-V 0- da-Cantacuztno, in judo ~i piasa Arges, com. rur. Bascovele, in satul Bascovul; este schit de maid; avea mai nainte 20 de calugarite;

"astazt este redus la biserica de mir, !;'i pentru intretlnerea serviciului divin, este inscris, in budgetul Ministerului Culte1or, o suma de 1070 lei; are doi preotl, un cintaret si un paracliser,

Bascovul-Flesti, com. rur., pc apa Bascovul, la 15 kil. de l'itesti, judo Arges, pI. Pitestl ; se compune din 10 sate sl catune, anume: Brailenl-Anlmoasa, Florea, Glimbocul-Flestl, Mica, Paisesti, Rotaresti, Soresti, Stejaretul, Uiasca sl Valea-Ursulul, avind peste tot 480 case, cu 270 fam, sl 1685 sufl, In com. sunt: 2 bisericI, una in Gura-BascovuluT si alta in Flestl, deservite de dol preoti, dol cintaretr ~i un paracliser; 0 scoala primara rurala ; 10 circiume. Budgetul comuneI pe anul 1882-83 a fost de 2475 l. 96 b. la veniturf ~i de 1774 I. la cheltuell,

Dupa 0 recenta publicatie 0- ficiala, aceasta eomuna numara 255 contrib. si are un budget de 3978 leIla yen. si de 3361 lei la chelt.

Numarul vitelor in anul 1887 era de 2754 capete vite rnarf : 2712 boi ~i vacI, 42 cai ~i 305 vite marunte : 60 of, 35 capre !;li 210 rimatort,

Basta, deal, in judo Falciu, in

partea de E. a com. Iv.inestl, pl. Prutul.

Bastachi (Iazul-Iui-), ia», se afla la marginea de E. a satuluI Moara-Grecilor, com. Munteni-d.-s., pl. Crasna, judo VasIulu ; numit ast-fel dupa numele proprietaruluI. Este bogat in peste si stuh; are sl 0 moara de apa pe el.

Bas-Culac, vale, numele sub care valea Tortoman II se dcschide din dealul Paspala-Bair, pe teritoriul comunel Carol, catunul Dorohantul , piasa Constanta, jud, Constanta; in partea ves" tica a. plasi), ~i cea apusana a comuneT; se afla intre dealurile Biuiuc-Bair sl Bilarlar si este dominata de movilele PaspalaIuluc sl Bluluc-Iuc pe drcapta, Dere-Chioi pe stinga ; prin ea merge un drum comunal, Dorobantul-Dere-Chioi,

Ba~-Chioi, com. rur, din judetul Tulcea, pI. Babadag, asezata in partea centrala a judetulul, la 29 kil. spre S.-V. de orasul Tulcea, resedinta judetulul, !;'i in partea apusana a plasi], la 20 kil. spre N.-V. de orasul Babadag, resedinta pla~ii.

Numele saii turcesc vine de la has = boer sl chioi = sat; la inceput a fost Pasa-Chiot si prin corectiune a devenit B~Chioi.

Hotarul amanu~tit al com. este urmatorul : Plecind din virful dealuluTConsulul, sc dlrige intr' 0 directie gcnerala spre miazazi, coboara dealul Consulul, pitseste peste dealul Dautcea, pentru a taia valea Musafir-Culac, trece peste muchia dealuluf IasiOrman, taie valea Bac - Ceiu~, pcntru a urea dealul Bac-Celus, ~i virful Sivri-Tepc ; se indreapta SprcS.·E., tale Valea-jidinei, urea

llA~-CHIUI

---------

Dealul-Jidinei, in virful eu acelasl nurne: de aci 0 ia spre rasarlt 0- prindu-se intr'un vlrf al dealulut Tasli-Bair ; de unde se indreapta spre N.-E., pe la poalele dealului Tasli-Bair sl Uzum-Balr , pan a da in drurnul comunal Armutli-Ciucurova, pe care il urmeaza putin, pana la poalclc dealului Pletrosul, de unde se indreapta spre miaza-noapte !;'i da In valea Riulul-Taita, IingA satul Bas-Chioi ; de aci 0 ia spre N. -E., taie valea OrmanglCula, pc la poalelc dealului GhelTepe, tale valea plriului Telita, la confluenta cu valea AlceaePunar sl urea dealul Sari-Tepe, In virful Esil-Tepe ; de aci se indreapta spre N., pe muchia dealului Sarl-Tepe, pan a in virful cu acelasl nume, de uncle () ia spre apus, taie valea AlceacPunar, pirlul Taita, urea ~i coboara dealul Ghel-Tepe, urea dealul Stamuni-Culac, din virful carula se indreapta spre apus sail mal bine zis spre S.-V., taie piriul Taita, la confluenta lui eu piriul Accadin, urea dealui Consulul ~i ajungem de unde am plecat, Forma teritoriului este in general aeeea a unuf patrat sinuat; Iungimea perlrnetrului de 47 kil.; iar intinderea totala a interlorului este de 4677 hectare.

Com. se invecineste la miazanoapte cueom. Nalbant; laN.-V. eu com. Ali-bei-Chlol ; la apus eu catunul Dautcea (al comunef Orta-Chioi) ~i cu comuna Atmagea ; la mlaza-zi eu eomuna Ciucurova si catunul Slava-Cerchezeasca (al comunel (SlavaRusessca) ; la rasarit eu cornuna Armutli ~i cu catunul I Iagilar (al cornunef Congaz).

Dealurile carl 0 brazdeaza sunt numeroase, unele de piatra, altcle aeoperite cu padurt sl viI; mal insernnate sunt: Sari-

Digitized by Coogle

llA~-CIllOI ~ ~i_8 _

Tepe (Usturoios) eu virfurile Esil-Tepe (54 m.) ~i Sari-Tepe (72 m.), la N.-E.; Ghel-Tepe (134 m.) la miaza-noapte ; Pietrosul la S.-E.; Stamuni-Culae (52 I 01.) la N.-V.; Consulul, cu 2 virfurl (de 329 si 315 m.), Tatar-Bai (Dealul-Tatarulul), Dauteea (260 111'), Iasi-Orman (276 01.), Eehili-Orman, C1z-Bair(Dealul-Fetit), Canara-Ceair (Dealulcu-Platra-Rosie), la apus; dealurile Bac-Ciaus , eu virful Sivri-Tepe (236 m.), Parcea-Daa (deal eu 0 bucata de padure), Curt-Hair (Dealul-Lupulul), Cheres-Bair (deal de var), Sari-Misilie (deal eu tufe rosil), OrtaBurun (Nasul-T'ovarasulul), Sara-Mnsa-Lic (Dealul- Usturoios), Mara (Dealul-Caurosul), dealul Paritl (Dealul-Paralelor), Sipilgean (Dealul-Izvorulul-de- Viata), la Sud si Sud-Vest. Colincle sunt acoperite eu pasunr ; ele sunt: Accadin (Cadina-Alba), U· zum-Cairac (Colina-Lunga), Begen (Colina-Gindaculul}, Caraul (Deal-de-Paza), Tatar-Bair (Colina-Tatarulul), situate toate in partea apusana a cornunel ; movilele sunt toatc naturale, ele sunt:

Esll-Tcpe (Movila-Verde), SariTepe, la N.-E.; Ghel-Tepe, (1\,10- vila - Goala), Camanli - V raiste, (Movila-cu-Prundi~), Tausan-Tepc, (Movila-Iepurelui), Sivri-Tcpe, (Movila·Ascutita), la S. ;;i V., Nalbant la N.

Riurile si piraiele car] 0 uda sunt dcstule, insa mal toate sunt niste val, carf n'au apii de cit prlmavara, la topirca zapezlt, Taita 0 uda prin mijloc ; nfluentif saT de pe sting-a 0 uda la N., iar celc de pe partea dreapta uda comuna la S., asa ave III : v.iile Sipilgean, Bas-Chioi, formata din valea Musafir-Culac, continuatic a vailor Ghiubelca ~i Canara-Ceair, unit.i cu valea Bac-Ceius, primeste pc dreapta

valea Jidini, care uda com. la apus; valea Ormangi-Culac si plriul Nalbant sail Tellta la rasarit. MaT avem apoi valle Ciucurova la S.-V.; Arrnutli (Valea-Parulut) la apus, valle Begen (Valea-Gindaculul), si Clneli (Deooratla-lut-Ali) tot la apus; Zibileanul (Valea-Pomenii), la N.; Dornus-Culac (Izvorul-PoreuluT) tot la apus ; Moldovanschicula (Valea - Moldoveanuluf), Giambas-Coanlic (Prisaca - Glambasulul), Cartal-Cula (Valea-Vulturulut), Ai-Cula (Valea-Ursulut), Cara-Cula (Valea-Neagra), ~i CuruGiadina (Valea-Uscata), brazdeaza parte a apusana a eo01Uncl, mat cu seama coltul S.-V.; malurile lor sunt inaltc, altelc joase ea al piriuluf Talta. Lacurf nu sunt in comuna,

Clima cornuncl este sanatoasa; aerul viii si rece ; vinturilc pledominatoare sunt ccle de miaz[l-l1oapte si mlaza-zi ; plof potrivite, rare-or! secet.i ; boalcle ee bintue comuna sunt: gild, diaree, tuse ordinara si convulsiva, une-orf anghlna difterlca.

Catunele cart 0 formeaza sunt:

I. Bas-Chioi, (Satul-Pasel), catunul de rescdinta, asezat pc malui sting al riulul Taita, si la poalele orientale ale dcaluluf Tatar-Hair, in partea rasariteana a comuuel ; 2. Cineli in partea apusana a COI1lUI1C:i, pe malul drept al riului Talta, si la poaIde estiee ale dealului Consulul.

Intinclerea totala a cornunel este de 4677 heet., din eari 627 heet. ale StatuluT, restul de 4050 hect. ale loeuitorilor; din aeeste 50 heet. sunt ocupate de vetrele cclor doua sate.

Populatla in intreaga comuna este toata bulgareasca, insa vorbese romineste cea mal mare parte; sunt 348 familiT ell 1677 suflete, 606 barbatl, 623 fcmel ; 279 copii In virsta de scoala,

HA~-CHIOI

141 baetl, 138 fete; 903 insurati, 553 neinsurati, I 2 vaduvi ; 372 eontribuabili. Moravurile ~ obieeiurile lor se apropie de eele ale noastre, nurnaf in imbracamlnte dlfera de Romint ; asa, in loc de itarf sail pantaloni, poarta ciacsirf turcesti. se incing peste mijloc cu briu de lina ; all ilice, zabune, cojoaee, imurluce (sumane); in cap poarta si vara si iarna caclull; in pieioare poarta opincl in general, cizme ~i ghete rar. Femeile umbla eu picioarelc goale sl vara ~i iarna, nurnai Dumineca si sarbatoarea pun papuci si pantofT; poarta fuste de lina, bete eu ciueuri, seurteicI, ilice ; pe cap se imbrobodesc eu tulpane, barise de diferite cu- 10rT, dupa ce fac mar intiiu un conciu, peste care pun un fes tureesc, mic ~i rotat si peste aeesta. se acopera; de fesuri atirna nisee baeri cu parale turcestf ce sunt legate sub barbie; la git poarta salbe de left] ~i mahmudele.

Este 0 scoala in catunul de resedinta, Bas-Chiol, fundata in 1880 de obstia loeuitorilor, eu 10 heet. pamint, 2 invatator], 90 elevi inscrisl, in 1893 -94, 70 baetl, 20 fete,

Este 0 blserica eu hramul Adorrnirea - Maicii - Domnulul; a fost facuta in anul 1844 de obstia locultorllor ; are 7 hect. pe care le inchlrtaza eu 70 lel, $i IO heet., pe care Ie cultiva preotul pentru sine; bis. e deservita de I preot sl I ointarct ; slujba 0 fae in limba bulgara.

Pamintul este in general argilos, putin ealearos sl arlnos : dealurile sunt mal toate pie· troase si aeoperite eu paduri. Din eele 4677 heet. ale comunel, 3760 heet. sunt locurl arabile, 292 heet. padure, 61 hect, flnete, 291 heet. izlaz, 273 hect.

Digitized by Coogle

HA!?-CHIOI

249

teren neproductiv; apartin 10- cuitorilor, afara de padurl ~i locurile neproductive ce apartin statuluT.

Se seamana In cornuna : porurnb, griil, orz, ovaz, rneiu, dughie, borciag; cinepa ~i in mal putln.

Sunt 326 agricultort, cad all 253 plugurl de fier, I rnasina de secerat si 3 de vinturat, 373 hoi, 185 vaci, 74 bivoll sl bivolite, 423 cal, 251 epe, 9 rnagad, 6317 ol, 113 capre, 465 porcl, Sunt in com. 2 marl de vint, 2 mori de apa ce mal au sl cite 0 plua fie-care. Stint 12 meserlasl : 7 croitori, 2 fierari, I 2 Iemnarl sl J cojocar. Comertul este foarte activ ; sunt 4 comerclantf : 1 manufacturar sl 3 circiumarl, Com. exporta cereale !;li vinuri in valoare de 100.000 leI,!;li importa ar ticole de bacanie sl manufactura, in valoare de peste 100.000 lei.

Budgetul: Veniturile sunt de 5692 leI, 22 banI. Cheltuelile sunt de 5422 lel, 30 banI, raminlnd un escedent de 275 Iel, 90 banI. Contribuabilr sunt 348.

Calle de cornunicatle sunt:

Drumul judetean Babadag-Macin, ce trece prin cornuna, si drumurile comunale, ce due, de la catunul de resedinta, la catunul Cineli, Ia com. All-BelChioi, la comuna Nalbant, la comuna Armutli, la com. Ciucurova, sl spre Satul-Nou-Babadag; din aces tea 2 sunt pietruite, cele ce duc la Babadag, cele-l-alte sunt naturale.

Istoric, Despre aceasta comuna, din batrinl se spune, ca a fost intemeiata de Bulgarii, carl ail venit din Basarabia, intre anil 1828-1830 si s'au asezat prlntre Turcif ce locuiau aci pe acea vreme. TurciI, vazlnd, c.1 nurnarul Crestinilor creste din ce In ce, s'aa ridicat si ail plecat 111

alte sate locuite de coreligionarif lor. Ca povestiri asupra celor-l-alte locuri, n'avern de cit asupra vll.ii Bac-Ceis, anume ca pe valea aceasta a fost un sat turcesc, af caret locuitori erau scutltf de toate datoriile ~i darile catre Stat. guvernul otoman dindu-le pamint de munca gratis, aceasta In schirnbul unef victoril ce ef repurtasera asupra Crestinllor ; el a fost desfiintat probabil de vre-o ernigratie.

Bas-Chlol, sat, in judo Tulcea, pIasa Babadag, catunul cornuneT Bas-Chloi, situat in partea apusana a plasif si in cea nordestica a comunei, a caret resedinta este, pe malul drept al piriulul Taita si la poalele orientale ale dealului Tatar-Bair ; numele sAil este turcesc; se numea in vechime Pas - Chioi, Satul-Paser, Se margineste la miaza-noapte cu comuna Nalbant, la miaza-zi cu catunul Slava-Cerchezeasca, al com. SlavaRuseasca, la apus cu catunul Cineli si comuna Atmagea, iar la rasarit cu comuna Armutli ~i catunul Hagilar al comunei Congaz. Dealurile, care brazdeaza teritoriul san, sunt: SariTepe la Nord - Est; Ghel-Tepe la Nord; Tatar-Bair, Dautcea, Echil-Orman, Iasi-Orrnan la apus; Bac-Celus cu virful SlvriTepe la Sud-V. ; Jidini, Petitul si Pietrosul, la miaza-zi. Rlul Taita 11 uda prin mijloc ; piraiele Ormangi-Culac si Telita, la rasarit ; valea Bas-Chioi prin mijloc ; valle Musafir-Culac sl BacCeis la apus. Intinderea sa este de 3797 hectare, din care 37 hectare compUll vatra satului. Populatia, toata bulgara, este de 272 familii cu 1297 suflcte. Are biserica sl scoala cornunel. Pamintul pe aci este productiv;

se cultiva porumb, rneiu, griu, etc. Industria casnica !;li cornertul sunt active. Drumurl cornunale it unesc cu catunul Cineli, cu comunele Nalbant, Atmagea, Cincurova, Babadag.

Bafi -Chioi, pidu insemnat, III judo Tulcea, piasa Babadag, pc teritoriul comuneI Bas-Chioi, ~i al celor doua catune ale sale Bas-Chlol si Cineli ; este format din doua piraie : valea BacClaus, ce izvoreste din dealul Bac-Claus ~i valea Jidini, ce lzvoreste din dealul Jidini; se unesc arnindoua la poalele dealului Sivrl-Tepe si, sub numele de Bas-Chloi, merge de se varsa III piriul Taita, ceva maT la apus de satul Bas-Chlol, Curge printre dealurile Bac-Ciaus, IasiOrman, Ciz-Bair sl Cuzu-Bair de 0 parte, la apus, sl dealurile jidini," Pelitul si Cuzul-Mare la rasarit. Cursul sail este lung de 8 kilv s! brazdeaza partea apusana a comuneT ~i a plasil, Primeste ca afluent mal insernnat pe dreapta, piriul Musafir-Culac. Pe valea sa merge drumul comunal Bas-Chioi-Ciucurova, !;li pe aceea a plrlulut Musafir-Culac merge drumul vecinal Atmagea-Bas-Chloi.

Bas-Punar, sat, in jud, Constanta, pl. Silistra-N oua, cat. comuriel Hairam-Chioi. Este situat in partea So-E. a plasi! sl cea rasarlteana a comunel, la 6 kif. spre N.-E. de catunul de resedinta, Hairam-Chioi sl la 2 Iii kil. spre N.-V. de catunul BairamDede. Este asezat pe valea BasPunar, intr'un loc unde valea devine putin maT larga ~i unde malurile ei sunt maT putin inalte si mar putln stincoase, Este 111- chis la rasarlt de dealul BasPunar-Bair ; la N.-V. de dealul Cesme-Bair ; la V. de dealul

Digitized by Coogle

BA~-PlJNAR 250 llA~-PUNAR

---------------------------------------------------------------------~------

Tuzla-Mezarlic-Bair si la S.-V. de dealul Ciali-Perde, eu virful sau Ciali-Perde, de 176 m.

Suprafata sa este de 1381 heet., dintre care 8 heet. sunt oeupate de vatra satului si de gradini, eu 27 case.

I'opulatiuuea sa, compusa mai numai din Turd, este de 16 familiI, eu 78 suflete, ocupindu-se mal mult eu agricultura. Pamintul produce griu sl ovaz, in eantitate ~i cali tate destul de satisfacatoare. Casele sunt In general mici, si inconjurate fiecare de cite 0 curte destul de mare cu cite 0 gradina. Drurnurt comunale pleaca la Demircea, la Bairam-Dede, la Cczil-Murad, la Becter sl la Malcoci, mergiud fie-care In dlrectiunl opuse, intocmaf ca niste raze, care pleaca dintr'un centru al unei circumferlnte,

Bas-Punar, sat, in judetul Constanta, pl. Mangalia, cat. COI11Unei Gheringee, situat in partea centrala a plasi] si eea meridicnala a comunel, la 3 kil. spre S.-E. de cat. Copueei !;ii Ia 9 kil. spre S.-V. de cat. Gheringee, resedinta eomunei, pe malui nordic al laeuluI Mangalia, la locul uncle se deschide ValeaViilor, pc drumul Mangalla-CaraOmer. Are 1025 heet. intindere, din care 125 heet. ocupate de vatra vechiuluf sat. Cel actual e rnult mal mie. Are 0 populatie numal de 7 familir eu 30 suflete, ce se ocupa eu agricultura.

Bas-Punar, sat, in jud, Tulcca, piasa Babadag, pc teritoriul comuriel Slava-Ruseasca, E situat in partea apusana a plaslt sl cea vestica a cornunel, la IO kil, spre apus de catunul de resedinta, Slava-Ruseasca, pe malul st. al vaii Slava-Ruseasca, la poa-

lele sudiee ale dealului Ciucurova, Numele sau este tureese sl vine de la bas = cap, pu· nar = fintlna ; tradus ar fi Capul-Fintinel, nume ee a luat si plriul Siava, la izvorul lui, Hotarul sM incepe din dealul BasPunar, se indreapta spre rasarit, taie valea Chirisliva, urea dealui Ciucurova, se indreapta apoi spre S.-E., pc muchia lui, pana in dreptul cat. Slava-Cercheza, de aci spre S.-V., pc muehia dealului Ibrisiorul, pana da In piriul Slava-Rusa, de unde 0 ia spre apus, tale valea Erieli-Culac, si urea dealul Periclic, pana la limita judetulul, pe care 0 urmeaza spre N., un de ajunge in dealul Bas-Punar, de unde am pleeat. Forma sa este neregulata; are 32 kil. lungime, pc 0 intindere de 1838 heet. Dealurile ee-l brazdeaza sunt: BasPunar, Periclic, la apus ; Dolama la sud; Ibrisorul la rasarit (241 m.); Ciucurova (335 m.) la miaza-noapte ; toate sunt acoperite cu padurl. Riul SlavaRuseasca, ee izvoreste sub nurnele de Bas-Punar, 11 uda prin mijloc. Pe linga sat tree afluentil ~sai: Chirisliva la N.-V., Cai-Culac unit eu Arnutlu-Culac, la S.-E. sl Ericli-Culae la S. Intinderea catunului e de 1838 hect., din carl 30 fleet. oeupate de vatra satulul, 460 hect. ale locuitorilor, 1348 hect. ale statului. Populatia catunulul este ruseasca ; venita de curind, a acloptat moravurile sl imbracamintea romineasca. Sunt 63 familif eu 455 sufiete, din carl 2R3 barbatl, 172 femei; 60 copll de scoala; 10 insuratt, 14 neinsuratl, 7 vaduvl ; contrlbuabill sunt 45. Arc 0 scoala mlxta fundata In 1893 de loco Este 0 biserica cu hrarnul Sf. Metodiu si Ciril, zidita in 1886 de loc., deservita de un preot rornin ~i

un cintaret rus, Pamlntul loculul este negru si pietros; din el 1250 hect, sunt padurl, 606 hect. loe cultivabil. Locultorif au 52 plugurI, 260 boi, 320 eai, 195 ol, 35 capre, 120 porct ; 3 marl de apa, Budgetul este de 1700 leT la veniturf si 1600 lel la cheltueli. Drumurl sunt cele comunale ce due la catunul de resedinta Slava-Ruseasca, la com. Ciucurova, la catunul Slava-Cercheza, la com. Topologul, din judo Constanta, la com. Atmagea. CercheziI ali locuit ad mal inainte de razboiul de la 1877-78; la 1879 CercheziI au plecat si atuncJ au venit RominiI ce azl sunt in numar de 4 familii cu 21 sufl.rsi Rusit, carl mal inainte locuiau in satul Teche, ceva mal jos de el, pe pirlul Slava,

Bas> Punar, deal, in judetul Constanta, piasa Hirsova, pe teritoriul comunef Topologul; face parte din culmea clealurilor Sabadagului sl e situat in partea rasariteana a pla~ii si a cornunet, Pe muchia lUI trece (ii hotarul despartitor intre ce1e 2 judete Tulcea si Constanta. Pleaca din nodul central SultanBair, sl se indreapta spre S.-E., printre valle Bas-Punar si Chirlsllvol. Are 294 m. inaltime si este aeoperit cu padurl intinse

Bas-Punar, piria, in judo Tuleea, pI. Babadag si Constanta. pl. Hirsova. Izvoreste din dealui Sultan-Bair, din judo Constanta, dar intra repede in judetul Tulcea, se indreapta spre rasarit, avind 0 directie general:! de la N. - V. spre S.- E., curge pe Ia poalele dealuluI Bas-Punar, pana la satul Bas-Punar, de unde in cepe sa poarte numele de Slava-Ruseasca, Curge numal prin padurl, prin locuri de toata frumusetea, Pe valea sa merge pl-

Digitized by Coogle

BA~-PUNAR 2 __ 5_1 __

torescul drum com. de la Topolog (Constanta) la Bas-Punar (Tulcea). Primeste ca afluentf la pir. Amutlu-Culac unit cu ChaiCulac. Lungirnea sa e de 8 kil. Cursul sM este foarte rcpede,

Baf-Punar, tra]«, judo Constanta, plaslle Slllstra-Noua si Mangalia, pe teritoriul com. rur. CaraOmer ~i Cazil-Murad, din plasn Mangalia, sl Bairam-Dede si Haram-Chioi, din pI. Silistra-Noua. Este una din principalele brate care formeaza valea Urluia. Se deschlde din poalele nordice ale dealulut Cara-Omer, sub numele de Dere-Chiol ; se dirige spre miaza-noapte, avind 0 dlrectiune general a de la S.-E. spre N.-V.; ia apof numele de Ali-Bei-Chioi, trecind prin satul Ali-Bei-Chloi, in urrna pe acela de Afighinea, intrind in pl. Silistra-Noua, unde trece prin satul Balram-Dede, de unde ia numele de Bas-Punar ; strabate satul cu acelasl nume; intra din nou in pl. Mangalia ~i se uneste cu valea Borungea, linga satul Becter, al com. Cazil· Murad. Are 0 lungime de 15 kil. Dealurile printre care ea merge sunt: Buiuc- Bair, AliBei-Chioi, Sari-Bair, Curu-Bair, Bairam-Dede, Ciali-Perde, Mezarlic-Bair si Cisme-Balr pe stinga ; Iuci-Ghiolgiu-Bair, All-BelChioi-Bair, Mczarlic, Chazil-Murad-Balr, Mezarlic-Bar st Bas-Punar-Bair pc dreapta. Ea are apa nurnaf prima-vara, dupa topirea zapezllor ~i toamna dupa plot Prill ea merge drurnul comunal Becter-Bas-Punar-Bairam -DedeAll-Bel-Chlol-Cara-Orner.

Bas-Punar, mica uale, in judo Constanta, pl. Mangalia, com. Gheringec, cat. Bas-Punar, Vine din dealul Copucel, trece pe la rasarit de satul Bas-Punar ~i sc deschide in lacul Mangalia.

Bas-Punar-Bair, dca], In judo Constanta, plasile Sillstra-Noua sl Mangalia, pe com. HairamChioi, cat. Bas-Punar, de la carl ~i-a luat si nurnele, ~i com. CazilMerand, cat. Terziveli. Sc desface din dealul Mezarllc-Balr, a vind 0 directiune generala de la S.-E. spre N.-V. prlntrevaile BasPunar, Cazimerad-Ceair si Borungea. Are 167 m. inaltime, dominind satul si valea Bas-Punar. E de natura stincoasa: acoperit cu tufarisurf sl fin etc.

Bas-Punar-Slrtl, dea] insemnat, in jud. Constanta. pl. SilistraNoua, pe teritoriul comunelor rur. Para-Chiol, Dobromirul-dinVale.Caranlic. Se desface din culmea Sarl-Iol-Bair, din care face parte de la virful numit Calalgi ; se intinde spre rasarit, avind 0 directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea ccntrala a pla~ir, pe cea sudica a com. Caranlic, cea nord-vestica a com. Dobrornirul, si pe cca sud-estica a com. Para-Chlol ; se ridica la 187 m. cu virful Bazlrglan : domina valle BabuclCulac, Cuiugruc-Culac sl drumul judetan Llpnlta-Dobromir ; este acoperit cu finete ~i livezf.

Ba~a, judo Braila, uumirca ce se da de locuitorf satulut Filipcstl.

Se zice, ca un turc numit Basa, pe timpul raialei, tinea suhat si avca tirla aci.

Baseul, pIIlSt'i, in partea de S.-E. a judetuluf Doroholu. Sf-a luat numirea de la piriul Baseul.

Terenul pl. este marglnit : la N. cu pI. Prutul-d.-j., de care se desparte prin hotarul moslilor : Balinti, Draguscnl-Nlchltenl, Avrarneni, Adasan! ~i Liveni - Mitropolief, din asta pl., despre rnosiile: Tatarasanl, Cordareni, Putureni, Ichimeni, Ghereni sl Ml-

BA~EUL

tocul, din pl. Prutul-d.-j.; la S. cu jud. Botosanl, de care se desparte prin cursul jijief, incepind de la varsarea Ibaneset in ea, pe mosia Borzesti si pan A Ia hotarul mosief Plopeni-Jianul ; apof prin hotarul mosief acesteia, a Stlubeienllor, Vlasinestilor !;'i Hanestilor, pana la piriul Baseulur: la Est cu Basarabia, de care se desparte prin cursul Prutulul, incepind de la varsarea piriulul Ghereni, dintre mosille Mitocul 5i Savenif - Mltropollet, continuind pAna la varsarea piriuluf din jos de satul Boldisorul; de acolo cu jud, Botosanl, de care se desparte prin hotarul moslilor Zahoreni si Barolea, pana la malul piriulul Baseul ; la Vest cu piasa Cosula, de care se desparte prin hotarul moslel Borzestl din asta pl., despre mosia Tautesti din acea piasa, lncepind de la varsarea Ibanesef in Jijia sl apoT hotarul moslef Vorniceni din asta piasa, des pre rnosia Vladeni din acea piasa, iar de acolo inainte cu piasa Prutul-d.-s. de care se desparte prin hotarul mosiilor Cordareni sl Slpotenl din acea piasa, de mosiile : Stiubeleni si Balinti din asta piasa.

Teritoriul plii~ii este de 61063 hect. 79 arii, din carl 655 hect. 94 arif sunt padure si 60407 hect. 85 arif cimp curat. Din acestea, X7 1 5 heet. 76 arif sunt proprietatea locuitorilor fostr clacast, improprietarttl dupa legea din 1864.

Dealurile sc intind printre VilT largT sl manoase, ce sunt riuratc de piraie. Ridlcatura cea marc este Geamanul de peste Barolea, pe a carela movila este pusa piramida geodezlca, corespunzato are cu aeele de pe Darabani sl Ibanesti, necesara la ridicarea planulul topografic.

Solul, in general, este de buna

Digitized by Coogle

BA~ElTL 21)2 BA~ElTL

-----------------------------------------------------------------------------

cali tate, avlnd baza de nisip sl lut, eu destula patura cle hurna, si formeaza un pamint vegetal rnanos !;li fertil, afara de putinele par~l' ce sunt maf putin fertile.

Padurl crese pc 0 intindere de 655 heet, 95 ariT.

Apele stint indestulatoare trebulntelor, atit de aeele statatoare, ea iazurile, cit ~i de acele curgatoare, ca plraiele. Dintre 64 iazurJ aeum existente, pe deosebite mosir, mai principale sunt:

Monastireanul, de 3 I 5 hect., pe Stiubeieni ; Roznovanul, de I 15 heet., pe Hanesti ; Ursul, de 7 I heet., pc Plopeni-Jianul; VeInieeriul, de 57 heet .• pe OdaiaBozia ; Fleondora, de 43 heet., pe Fleondora; al Raeilor, dc 35 hectare, pe Vorniceni; al CiolaeuluJ, de 30 hectare, pe Adasani ; Podrigal, de 22 hectare, pe Draguseni ; al Manolesei, de 14 hectare, pe Dornosani ; al Satulului, de 7 hectare, pe Podri. gao Cele maJ principale piraie sunt: Baseul, incepator de pe Cristlnesti, se varsa in Prut Ia Ostopceni; Bodeasa, incepator de pe Putureni, se varsa in Baseu la Sirbi ; Bodronul, incepator de pe Horodistca si Paltinisul, unindu-sf ramurele pe Bivol, se varsa In Prut, la Volonetul-Stroici ; Ibaneasa, incepater de pe Ibanesti, se varsa in jijia, pe Borzesti, drept Epureni din judetul Botosani ; Novaeul, incepator de pe LiveniMitropollel, se varsa in Volovatul la Hriteni ; Podriga, incepator de pe Concesti , se varsa in Baseu, linga SavenifV olovatul, incepator de pe Paltlnisul, se varsa in Prut la laturea din sus a Boldisorulur, Riuri sunt doua : Prutul, incepator din Carpatit Galitiel, intra in tara pc la Cotul-Boian si se varsa in Dunare ; Jijia, incepa-

tor de pe Hlliseul-Curt, se varsa in Prut la Scoposeni, in judo Falciu.

In pl. sunt4542 fam. saul7285 suflete, Din acestia sunt: 18 prcotl, I diacon, 28 cintarett, 2 I palimarl, 8 invatatorf si restul sunt: proprietari, profesionistl , rneseriasf , cornerciantt : masa insa sunt agricultorl ~i viticultorl, RominI; 0 mica parte sunt streinI.

Sunt 18 biserici in piasa. Intretinerea bisericelor in genere se face de cornune, iar a unora de proprietarii de mosil.

Aproape fie-care comuna are cite 0 scoala, afara de Birzesti ~i Vlaslnesti ; sunt 8 scoll, eu 8 invatatorf si 485 scolart ; din aeeste 6 sunt mixte, I de baetT si I de fete in Saveni. Intretinerea lor se face de cornune si de stat.

Resedinta sub-prefecture! se afla in Savenl,

Actuala plasa (1890) este irnpartita in 9 eomune rurale sl anume:

I. Avrameni, eu satele: Adaseni, Avrarneni, Barolea ~i Zahoreni.

2. Borzesti, cu satele: Plopeni-Mari, Borzesti , PlopeniMicl, Podul-Stamatel, Tautest! $i Vieoleni.

3. Draguseni, cu satele: Dragu~el1i-d.-s., Draguseni-d.j., 1- ehimeni, Nichiteni si Pod riga.

4. Manoleasa, eu satele: Boldul-Rfzasi , Domosanl-Hritenl , Dornosani Manoleasa,Fleondora, Hrlteni - Pancu, Hriteni· Stroici, Livenit -Vechi-Metropoliei, Stinca-Livenlt-Nof, Stroiei, Serpentta, Tescurenl-Bagiurea, Teseurcni-Timus, Volovatul-Iacovachi, Volovatul-Strolcl.

5. Saveni, eu satele: Saveni, Savenl-Tirg !;ii Bozieni.

6. Sirbl, eu satele: Hanesti, Sirbi ~i Glodoala,

7. Stiubeieni, eu satele: Chiscarenl, Cotul-Negru, Ibaneasa, Odaia-Bozla, Petriceni ~i Stiu-

beieni.
8. Vlaslnesti, cu satul vu.
sinesti.
9. Vorniceni, cu satul Vor- niceni.

Veniturile comunelor din aceasta piasa s'aa ridlcat, in anul 1889, la 75255 lei, 60 bani ~i eheltuelile la 65195 leJ, 77 banf ; iar in 1890 veniturile au fost de 79258 let, 98 bani Si cheltuelile de 61044 let, 42 bani.

S'au af at in piasa in anul 1889: 1044.15 vite marl cornute, 28841 01, 75 eapre, 2680 cal, 3914 porci, 12 catirf si 1121 stupl,

Baseul, sat, in judo Dorohoiu, pe mosia Hudesti-Marf, pI. Prutuld.-s., eu 0 populatie de 96 fam. cu 459 suflete, Satenil improprletaritr au 280 heet. 69 ar. parnint,

Baseul, piri», izvoreste din padurea de pe Crlstinesti, comuna Ibanesti, piasa Prutul-d-s., judetul Doroholu, curge in jos pe fa Hudestl-Marf, Havirna, Stiubeieni, Vlasinesti pan a la H<1· nestl, de unde intra in judo Botosani, mal sus de satul Brateni, strabate eomuna Bratenl. satele Stefanestl sl Bobulesti, sl se varsa in Prut, in dreptul satulul Ostopceni, com. Ostopceni, pl. Stefanesti.

Este margin it eu dealurf panli ee ajunge pe teritoriul corm nel satul Stefanesti, de aicea intra pe intinsul ses al Ba!?eului si Prutului, prin care serpueste paoa la varsarea sa.

In judo Botosani, Ba~eul trece pe linga satele: Bra.teni-Slobozia, Siliscani, Ratos-A postol in dreap' ta ~i Mihalasenl, Odaia-Moscoviet, (Odala-Slllscanl-Razasi, Ne-

Digitized by Coogle

BA~EVL

grescu), Paun si Nastase tn stingoa, toate ln comuna Bratenl ; trece apoi pe Hngli satul sl tirgul Stefanesti sl In fine pe Hnga Bobulesti, in dreapta.

Primeste pe stinga piraiele :

Hodoroaia, Sarata, Popoaia, carf vin din valle cu aceleasf nume.

Baseul, uale, prin care curge pinul Baseul $i pe care sunt asezate satele comuneT Brateni, judo Botosanl'; este acoperlta de irnasurf si finete.

Ba~eu1uI (~esul-), ses, care Incepe din gura v1l.iT Popoaia ~i a piriuluf Popoaia, se [ntinde pana in marginea satuluf Stefanesti, tirgul Stefanestl, satul Bobulestl, judo Botosanl, si panli in Prut; are 0 intindere foarte mare ~i e ocupat de imasurt, unde se cresc 0 multlrne de vite.

Pe marginea Prutului sunt padun de salcie sl plop, si mal multe girle si balti formate din revarsarile PrutuluT sl Baseuluf, foarte bogate In peste,

In aceasta parte, Prutul are sesul cel mal jos, care adese-orf e inundat de Prut sl de Baseu, care II acopera cu apa, de seamana cu un lac foarte mare, mal ales primavara.

Basta, sat, In judo Roman, pIasa Siretul-d.-j., com. Sacueni, pe rnalul drept al riuluf Siretul, aproape de varsarea pir, ValeaNeagra in el si spre S.·Eo de satul Sacueni si la 0 departare de 3 kil. de el. Este asezat pe ses intr'un loc jos sl mlastinos. Are 47 capT de fam., 48 contribuabilT, 19410cuitori, locuind in 39 case. Populatlunea este numal romina. Sunt 83 capete de vite marl. LocuitoriI acestui sat, din cauza inundatiunilor, la care sunt supusl in timpurile ploroase, au inceput a se

203

-------------

BATINl'L

muta putin mal spre N., tot pe malu! drept al riu!uT Siretul, formind un alt sat, tot cu numele de Basta,

Basturea, movilii, in judo Braila, la 3 kit. spre sudul satului Cazasul, aproape de calea terata Hralla-Buzan.

Batacla-Basa, deal, in judetul Constanta, pI. Hirsova, pe teritoriul comunel rurale Tatar !;li anume pe acela al catunulut Doerani, sl judo Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul com. CiamurH-d.-s. Se desface din dealu! Periclic, indreptindu-se spre rniaza-zl cu 0 directiune de la N. spre V. Dupa un drum de I 1/~ kil. ese din judo Constanta !;li intra in judo Tulcea, intinzindu-se pana la catunul Hagi-Omer. Are 0 inaltlme de 350 m., iar la locul de unde se desfaee din virful Doerani, are inaltirnea de 391m. Este aeoperit cu putine padurt.

Batacla-Dere, uale insemnata, in jud. Constanta, pI. Hirsova, pe teritoriul cornunelor rurale Sirlul sl Ghizdaresti, si anume pe acela al catunelor Capugi sl Tlchilesti. Este un afluent al vliii Talasrnan-Culac, deschizindu-se ill aceasta vale tocrnal in dreptul sat. Tichile~ti. Malu! sliu de N. este cu mult mal inalt si maT ripos de cit eel de S. Are 0 directiune de la rasarit spre apus. tinind de la satul Capugi pana la satul Tichilesti, si avlnd 0 lungime de 5 kil. Brazdeaza partea V. a plasir, cea E. a cornunet Ghizdare~ti $i cea V. a cornunef Slrlul. Este acoperita numar cu pasunl,

Bataeul, lac, in judo Tulcea, pI.

Sullna, pe teritoriul com. urb. Chilia-Vechie, in partea de mia-

za-zl a plasll si a comunei. Este format de girla Allboca-Suhatul. Are 0 intindere de 20 hectare, inconjurate cu stuf. Contine peste putin, dar bun si cautat,

Batalul, sal, in pl. Ialomlta-Balta, judo Ialornita, pendinte de comuna Albesti, situat pe malul drept al riului Ialomita, pe tinga lacul Batalul, dupa care satul poarta numele. Teritoriul satuluI are 0 suprafata de 800 hect. si este proprietate particulara.

Aiel se afla 24 familir Romini ~i I familie GrecJ.

Scoala $i biserica din satul Albesti servcsc si locultorilor din Batalul.

Batalul, cdtun, in pI. IalornitaBalta, corn. Cosimbestl, judetul Ialornita.

Batalul, lac, in pl. Ialomita-Balta, judo Ialomlta, pendinte de comuna Albesti ; linga satul Batalul.

Bataluri, lIlo'lIIia, pIasa Oltenita, jud. Ilfov. (Vezf Gumelnita).

Batalurile, vezl Andolina, uaie, judo Ialomita.

Batea, fitztilla, com. Dragasanl, pI. Oltetul-d.ss., judo Vllcea,

Batesti si Pueheni, 11Wfd ale statului, in judo Prahova, pendinte de manastirile Znagovul ;;i Tigane~ti sl eari pe periodul 1883-93 s'au arendat cu 26000 lei anual, in plus lei 960 plata de padurarl.

Batia, sal, in judo Olt; face parte din com. rur. Vulturesti, pI. Oltul-d.-s.

Batinul,ostrOi', cu padure de saleie, in suprafata de 340 hect.,

Digitized by Coogle

lIATIRE~TI

situat p(! dorneniul Giurgiului; deplnde de oeolul silvie Giurgiu, judo Vlasca,

Batirestl, loc isolat, com. Glavile, pl. Oltul-d.-j., judo Vilcea.

Batogele, ias, in judo Sueeava, I in suprafata de I I/~ falcl, din josul satuluf Ruglnoasa ; este format de pirtul Durnbravita.

Batogul, comund rurald, judetul Bralla, piasa Ianca, asezata in partea de S.-S.-E. a: lacului Batogul si la N. de piriul Calmatulul, in departare de I kil. Com. este asezata intr' 0 10- cali tate baltoasa, din care cauza locuitorif sufera adesea de friguri.

Se invecineste la Est cu 10- nesti, la S. sl S.-E. cu Siobozia, Ciresul si Calma~uiul sl la N. cu Filipesti.

Suprafata eomuneT e de 6162 heet. sl are forma unuT poligon neregulat; e cornpusa din rnosiile Batogul si Coltica,

Populatia e de 862 sufl., din carf 176 capf de familie, 12 I carr ~ti(1 si 741 carl nu stin carte; contribuabili sun,t 126, paten tarT 8, totl Romlni. Venitul comunel e de 3443 I. 85 b. sl chelt, 3412 I. 87 b. Sunt 76 satent improprletarltl si 61 neimproprietaritl. Sunt 4 debite.

Vite sunt: 543 boi, 410 vaci, I~ taurl, 223 vitel, 452 car, 2757 oT, 329 rlrnatorl. Suhatul vitelor e de 872 hectare. Comuna arc 0 blserlca, zidita la 1852, cu cheltuiala locultorilor ; are 1 preot, un clntaret ~i I paracliser ; cu patronul Sf. Nicolae.

In com. se afla un cimitir aIara din cornuna spre Nord, 1 scoala mixta, infiintata la 1852, cu 24 elevt !;ii 4 elcvc ; () moara de abur!.

254 BATOTI

~~--------------------------

Drumuri : la Braila spre N.-E. pe Iinga laeul Batogul, prin Bordelul-V erde sl Silistrarul, 52 kil.; la Berlestl spre N.; la Fllipesti, 15 kil.; la Huzau spre V. prin tirla Moeanul sl com. Strimbul si apof in judo Buzan ; la Slobozia-Clres spre S.-V., traversind calea ferata Fauref-Fetestl pe la canto nul 8, distanta 8 kil.; la Dudescu spre 5., prin proprietatea Iocuitorilor peste Calma~uiu drept la Dudescu, 5 kil.; la Slujltorit-Albotestl spre S.-E., apucind spre dreapta pe hotarul Batoguluf cu Ionesti, trece Calmatulul pe podul din dreptul Flliulut, apol viroaga Puturosul, d'aci direct la Slujitorlf - Albotesti, 10 kil., la Vizirul spre E. prin Ionestl, tirla Liscoteanca direct la Vizirul, dlstanta 2 I kil.

Comuna s'a infilntat la 1824.

Pana Ia 1837 s'a numit' Ciurari, dupa meseria unora din locultori. Numele de Batogul il poarta de la 1837 incoace si probabil, ca vine mal' mult de la Batog, peste preparat din erapul ce se scotea in acel timp dintr'o surpatura fermata in mal de apa Calmatululuf spre S.-V. de cormlna, la dlstanta de 3-4 kil., unde se afia 0 moara,

Batogul, sat, in judo Braila, la S. com. cu acelasf nume, pe valceaua ce traversa aceasta com. !;ii la 52 kil. spre S.-V. de orasul Bralla. Se crede ca acest sat s'a infiintat la 1835 de calugarB ce adrninistrau mosia mao nastlreasca. Numit ast-fel dupa numele familiei sateanuluj Batog. Vatra satu lui e de 67 hect., avind 101 case ~i 4 circiumI, 2 morl de vint, I moara de aburi ~i 0 pravalie.

Populatla satuluf se compune din 123 capi de familic sail 602 locuitorI, din carl 2~6 barhat! si 306 femer ; 226 casatoritr :;;i

361 necasatoritt ; I 13 carf ~tiil carte si 489 cari nu stiu. Animale sunt: 239 cat, 565 vite cornute, 2000 of sl 170 rimatorf

Batogul, sat, in judo R. - Sarat, pl. Rimnlcul-d-s., catunul com. Valea-Ratel, E asezat in partea de miaza-zi a cornunef, pe riul Cilnaul, la 500 metri spre Sud de catunul de resedlnta, Valea-Ratel, sl are 0 intindere de 22 hect., si 0 populatie de 32 familii, care cuprind 106 suflete, din carl 20 contrlbuabilt,

Batogul, cdtnn, in pI. IalomitaBalta, com. Suditi, judo Ialornita.

Batogul, lac, in judo Bralla, situat la N. de com. Batogul, pl. Janca, in departare de I l/S kil.

Are 0 suprafata de 90 heet.

Apa contlne substante rninerale-

Locuitorlf bolnavi de reumatism si boale de pele, fac blli ~i se insanatoseaza ; asemenea se vlndeca prin scald are sl vitele atinse de rie ~i boale de plcioare.

Batogul, mosie, in judo Braila, pendinte de com. eu acelasl nume, pl. Ianca; apartine Eforiel spitalelor civile; are 3600 hect. cu venit de 26374 lei ; 1800 hect. apartin rnostenitorilor Flloti si aduce un venit de 10898 leI anual.

Batogul, vale, com. Edcrilc, pI.

Filipesti, judo Prahova; sc varsa in riul Cricovul.

Batoti, COin. rur., in plasa Blahnita, judo Mehedinti, la distanta de 3 I kit. de orasul TurnLlI-Severin, situata la poalele dealuluf Aleonul si pe marginea Dunarel, Se marglneste : la rasarit cu mosia statu lUI Rogova, pc care se afia situate cornu, nele Rog »va si Scapaul. des-

Digitized by Coogle

~.~_'_£_UJ_I.:.MO~NEN_I_______ _ __ 2ii~ _

partita de aeestea prin soseaua veclnala Slmlan-Stirmlna-Grula ; la mlaza-zi eu comuna Deveselui; la apus eu satul V ranceacle-Devesel sl la miaza-noapte eu regatul sirbese, de care se desparte prin Dunare, Formeaza comuna eu catunele : Atimati, Seeuricea, Ostrovul-Corbuluf "i Batoti-Mosneni. Are 208 contribuabilf, din 1050 loeuitorI, loeuind in 25 I case.

Ocupatiunea loeuitorilor este agrieultura si cresterea vitelor; parte dlntr'Insll se ocupa si cu pescuitul pesteluf din Dunare, Pamintul este parte bun si parte nisipos, dar productiv. Locuitorif posed a 52 plugurl, 100 care eu boi, 16 carute eu cal sl 46 stupi.

In aceasta comuna sunt 3 bisericl, deservite de 3 preotl ~i 4 cintarett ; 0 scoala eu I invatator, platlt de judet, freeuentat1 de 28 elevi.

Budgetul eomuneI coprinde la veniturl 6410 leI, iar la cheltuelf 2534 leI. Sunt in cornuna 67 I vite marl eornute, 36 cal, 401 of ~i 270 rima torI. Aceasta comuna este legata de soseaua vecinala Turnul-Severin-HinovaGruia, printr'o sosea comunala.

Locuitoril comuneI rurale Batotl, ea sa vlna mal repede la orasul Turnul-Severin, tree Dunarea pe teritoriul regatului sirbesc, sub dealul ee vine de la Podvirsca spre Virblt si ee se intinde pana in Dunare ; ei coboara la Clad ova, pe unde iarast tree Dunarea la Turnul-Severin,

Aceasta tree ere 0 fae fara nlcr 0 greutate, de oare-ce se gasesc mai multi in legaturt de rudenie eu loeuitorii regatului Sirbesc, carl prin aecste locurI sunt totf Romini.

In partea de Vest a eomunei, pe marginea Dunaret, unde actualmente se atIa piehetul NO.7,

pentru paza frontiereI, se atM. niste zldarl! vechI, asemenea celor de la Severin, de Iinga pieiorul poduluI lui Traian. Locul, unde se afia aceste rulne, se numeste, de locuitorii eomunelor veeine, Cetatea. La aeeste ruine se vede venind, despre Sud, un drum vechiu, asternut eu caramida, ee adesea se gaseste in parnint, de catre locuitori, cind fac araturt cu plugurile. Drumul acesta se numeste de locuitorI drurnul cetatel. 0 asernenea zidire se vecle si pe malul opus al Dunarel in partea sirbeasca. In partea de Est a catunulut Batotl-Mosnenl se afi;l un deal inalt, al caruf virf se numeste de loeuitorI Cetatuia, Ad in virf se afla nlste redute in partea de Sud. Despre aceste redute, batrinif povestese, ca avind razbolu TurciI cu Muscallt, Turcil se aflau asezatl in partea dreapta a Dunarel, pe 0 dmpie seasa ; iar Muscalif pe locul Cetatuia. Inclngindu-se lupta intre dinsil, TurciT au fost atit de groaznic batutt, in cit cadavrele ce ali las at pe urma ar fi servit de hrana corbilor.

De aceea satul de aci ar fi luat numele de Corbova ; iar insula din Dunare numele de Ostrovul-Corbulut.

La Cetatula se gasesc ghiulele si monede vechI in pamint.

Pe teritoriul comuneT Batotl s'a gasit 0 serie de obiecte de bronz, carl, dupa pare rea domnuluT N. Densusianu, ar fi din epoca de bronz.

Batoti - Mo~neni, cdtuu, in pl.

Blahnita, judo Mehedlnti ; tine de com. rur. Batoti,

Batoti, piche! dt' grall/p, pe margillca Dunarel, pe teritoriul com. Batoti, jud. Mehedintl.

BAZANCLUI (VALEA~

Batovul, elm}, numit sl CimpulBatovului, in com. rur. Iablanita, piasa Dumbrava, judo Mehedinti.

Baur, mouil«, in piasa IalomltaBalta, jud. Ialomita, Iinga satul Luciul. Legenda spune ca poarta numele unul general rus, care i!;'i concentrase trupcle pe aci intr'un razboiu ce Ru~il au pur· tat contra Turcilor, si de pc movila observa pozitiunilc turcestl de la Hirsova,

Bazaci, mic aflueut, al SomuzululMic, trece prin com. Plesesti, judo Suceava,

Bazan-Causan, lII'i.;;il' particulara, de 858 hect., in com, Beresti, pl. Horincea, judo Covurluiu.

Bazanul, podif, spre N. de va lea cu acelasf nume, judo CovurluiCt, la zarea dealului de E., forrnind hotarul intre comunele Berestl, Prodanesti, Beresti-Merea de 0 parte si Slivna de alta. De aice, acelasi podis continua intre com. Slivna, Prodanesti, Slivna - Gane"ti ~i Slivna-Cavadinesti, for mind un feI de semicere in fundul vallor Slivna ~i Bazanul.

BazanuluI (Padurea-), }adure, aflatoare pe dealul rasaritean al vlieT cu acelasl nume, in com. Beresti, pl. Horincea, jud, Covurluiu ; apartine razasllor din Merea ~i Berestl,

Bazanulul (Valea-), uale, in cuprinsui com. Beresti, pl. Horincea,jud. Covurluiu. Aceasta vale in cepe din padurea partlculara cu acelasi nurne si e seaca pana aproape de satui Merea, din aceeasl comuna ; de a~i izvoreste pirilasul Merea, care da

Digitized by Google .

BAZARGIAN

numele sai1 ~i vaii ee se prelungeste in jos.

Bazargian, sat, judo Constanta. 01. Bazirglan).

Bazatul, piidure, judo Tecuclu, la V. de satul Mindresti, in raionul com. Puteni, piasa Nicorestl.

Bazdavan, lac, format de GirlaBoliI, com. Ciumesti.jud. Museel.

Bazga, com. rur., judo FaJcii1, in partea de N. V. a pla:;;ii Pocloleni, la 34 kil. de Husi, Se margine!;ite la N. eu eomunele Covazna si Cozia ; la S. eu Raducaneni ; la Est cu riul jijia !;li la V. cu judo Vasluiu. Este formata din satele Bazga si Rosul, care formeaza un trup de mosle, in suprafata cam de 2 I 50 heet. sl cu 0 populatie de 343 familiJ, [064 suflete, din earT 202 eontrib. Locuitoril, afara de agricultura, se ocupa si eu eultura viilor si a Iivezilor.

Vii sunt pe 0 intindere de 70 heet.; sl 270 heet. sunt padure, Budgetul eomunei e de 238 [ let !;li 26 bani la veniturI

. ~i de 2057 lei la eheltuelT.

Sunt in com. 772 vite eornute, [[ 5 cal, I 102 of sl 108 porcl.

Bazga, sat, in judo Falclu, in com.

Bazga, pl. Podoleni, pe valea piriulul Bazga. E asezat pe 0 colina, in fata carula la S. se inalta Dealul-Gorgului, acoperit eu vii, lived sl padurl. La V. este Dealul-Ursoael, acoperit eu vil si IivezT; la N., nu tocrnal departe, Dealul-OfuluT, al caruf virf poarta denumirea de DoT-LeT; intre S. si E. se inalta dealul Besleaga, aeoperit .cu vil si livezl ; iar spre E. se afi;l tirgusorul Raducaneni.

- --- ----------

l'AZIRGIAN

:?e marginea satului, despre E., treee soseaua judeteana, care suie dealul spre Cozia catre judo Iasi.

Suprafata vetrei satuluf este de 49 heet., eu 15 hect, imprejurul satului pentru pasunat,

Populatia este de 275 fam iI ii, 803 suflete, din carl 145 contribuablll. Aiei e resedinta comuriel. In partea de S. a satulul, la poalele dealuluf despre V., se intinde gradina eu livada st casele frumoase ale proprietatet, pc din fata carora trece soseaua judetana, In eentrul satului se afia 0 blserica de lemn, eu hramul Sfintil-Voevozi, la eare serveste 1 preot cu 2 dascall, Aceasta biserlca a fost intiiu la Unghiul-Gradei, m isla Bohotinului, pe malul Jijlel, de unde s'a adus la Rosu sl in fine s'a strarnutat la Bazga. Tot in sat se afia doua c1rciume; 0 moara de aburi si o velnita (povarna) cu doua caldart mid pentru fabricat rachiu din drojdiT, tescovina si prune. Prin mijlocul satului curge piriul ce vine din fundul Bazgal,

Productiunea viilor si a livezllor este abundenta .

Pozltiunea locului este deluroasa, La distanta de 500 metri spre S. se afla tirgu!;lorul Radueaneni.

lata legenda despre numirea sl infilntarea satuluT:

N umcle satuluf de Bazga, ar veni de la " fata, numita Hasa, fiica Raboae], cc-~i avea loculnta 111 cetatuia de de-asupra satului M()~lIa, ce purta numele de Ceta\uia-Doamllc'. Se Lice ca mosia, pc care 5C alta astii-z i satul Bazga, a Iost data de Raboaea, ca zestre Ictef sale Basa, la mil.riti~ul ef eu UII fir. al lUI Noorcscu, care era proprletar al unu 1 vechiii sat, ce se atla 111 partea de V est a Hazgal. Iutrupate lu uu loc, m.)~iile aii luat numirca de Bazga.

Se mai povc-tc-tc, di Noorc-cu avca pc lillga diusul un viteaz nurnit IOllila, care adesea se lupta cu Til.tarii ~i-i res-

pingea, clnd fiiccaii indilciiri pe proprictatea sa,

Sub poalele dealuluf Mitocul, se allii 0 piatra vechic, eu inscriptio nediscifrahila, despre care se zice ca ea amiuteste locul uude IUIli1a Viteazul a fost uci-, eu arcul de catre UII Tatar, carui, tailldu-i capul, l-a luat ca semu de Invingcrea lui, iar corpul i s'a iugropat unde-I semuul pictrci. Aceasta piatra, se zice, c a;ezatii de Ioau Cornila, cumnatul lUI lonila Viteazul,

o alta vcrsiuue e-te, cil. IOllil-ii Vitcazul, de ri, a fost iw;iigetal, IIl,a rezistlnd durerilor s'a retras la eetil.\Uia Doamnei [{iiboaea, dcasupra ~lo~ncr, unde a ~i murit.

Bazga, pldo, in judo Falciu : izvoreste din Fundul-Bazgar, com. eu asem ene numire, pl. Podoleni; curge prin mijloeul satului si se vars.i in piriul Fundul-Bohotinului,

Bazirgian sau Bazargian, sat, in judo Constanta, pl. Sllistra-Noua, cat. eomuneJ Enisenlla, situat in partea rasarlteana a plasi! sl cea nordica a cornunel, la 9 kil. spre V. de satul Enisenlla, resedinta eomunei, pe ambele maluri ale vail Derinea-Ceair (sai1 Beilicul), Ia poalele rasaritene ale dealulul Ciucur-Cuir si eele apusene ale dealului Bazargian. Are case frumoase. Intinderea sa totala este de 401 heet., din carl 102 hect. oeupate de vatra si gradinile satului.

Populatia lntreaga e de 58 famillI, eu 29 I suflete, ee se 0- cup a eu cresterea vitelor.

Bazirgian, deal, in judetu1 Constanta, pI. Silistra-Noua, com. Enisenlia, cat. Bazirgian. Se desface din dealul Cara-Amat-Bair, se intinde spre apus in directiunea de N.-V., prin partea estica a plasil, si eea nordica a comunei, printre valle DerineaCeair (sau Beilieul) !;li adiacenta sa Migeletul. La poalele sale vestice e asezat satul Bazirgian, pe care-l domina prin inaltiDlea

Digitized by Coogle

BAZIRGIAN

sa de I 12m. Este de natura sttncoasa, faclnd malurile valet Beilicul lnalte sl pietroase. E Uiiat de drumul comunal Bazlrglan-Cara-Amet. Este acopeTit cu padurl, tufarisurf sl cringurT.

Bazirgian, 'MIt' mica, in judctul Constanta, plasa Silistra-Noua, com. Enisenlia, cat, Bazlrgian. Se des face din dealul CaveleBurun, merge prin dealul TailiSirti sl Mezarlic-Bair, prin tufarisurt sl padurl, si dupa un drum de 4 kil. se deschide in valea Derinea-Ceair, lingA satul Bazirgian. Prlntr'lnsa merge un drum vecinal ce duce de la Bazirgian la Teche-Chloi.

Bazirgian, ulrf de deal, in judetul Constanta, plasa SilistraNoua, pe teritoriul comunei rurale Dobromirul-din-Vale, situat in partea centrala a pla~ii !;li cea septentrionala a comunei, la 3 kit. spre N. de satul Dobrornlruldin-Vale, pe una din ramificatllle dealuluf Bas-Punar-Strtl. Este punct strategic important, cad , domina prin inaltirnea sa, care e de 187 m., valea Urluia, adiacenta sa Babuci-Culac, satele Dobromlrul-din-Vale si Dobromirul-din-Deal, drumul judetean Ostrov-Hazarlic-Enisenlla, cel cornunal Pari-Chioi-Bazirgian. Este acoperit cu Iivezf si tufarisurl, resturl din intinse pil.durl arse si distruse.

Babadea, piidurt', pe mosia TAtarestl, din pl. Teleorman, judo Teleorman: are 0 intindere de 80 hect.; se afia lntre comunele Izvorul-d-j, din judo Arges, Bucovul-Adunatl si Rica, din judo Teleorman.

Babaita, com. rur., cornpusa din catunele Calugarlta sl Babalta,

257

pI. Glavaciocul, judo VI3,$ca, situata pe coasta stinga a valf Clenlta. Este departe de Giurgiu de 54 kil., de Obedeni, resedinta plasil, de 30 kil., de Bucuresti de 72 kil., de Alexandria de 40 kil.

In 1887 se aflan in cornuna 302 familiI, cu 427 contribuabiIT, din 2078 suflete,

Venitul comunal pe 1886 era de I. 13750, iar cheltuelile de I. 1204 I; in 1887 venitul era de 1. 13750, iar chelt. de 2495 I.; in 1888 venitul era de I. 10096 ~i cheltuelile de 8 153 l.

S'a cultivat in 1887 in aceastil. cornuna suprafata de 1900 hect. cu diferite cereale.

In comuna se afla 0 scoala mlxta de gradul al z-lea, condusa de un invatator ; localul este sub acelasi acoperis cu al prlrnarlel. In 1887 au fost inscrisf I~ scoala 2 I baeti sl 4 fete, din 56 baett sl 24 fete in vlrsta de scoala ; in 1888 au urrnat numar 29 baetl si 3 fete, din 63 baetf sl 42 fete, ce trebuiau dupa lege sa urmeze,

In intreaga comuna sunt 2 blserlcl: una in Calugarita, alta in B.1baita, cu 3 preotl sl 3 clntaret]. In 1887 s'a oficiat la ambele biserici 69 botezurI, 19 dsatoril !;li 41 lnmormintart : in 1888 la aceleasl biserlcf s'a oficiat 80 botezurl, 24 casatorit ~i 55 inmormintarl.

Impozitul total al comunei a fost pentru 1888 de lei 1882.

In 1888 s'a imprumutat la ereditul agricol din Giurglu un numar de 42 loc. din aceasta I comuna cu lei 5083.

Aei se cultiva tot felul de grine: porumb, raplta; se cultlva prea putin ovaz !;1i meiu. Nu sunt de loc pometurf,

Este sl padure in suprafata de 71 hect., compusa din tref trupuri.

Catunele sunt departate intre de cu 3 kiI. sl sunt unite prin soseaua, ce duce pe valea Clenita, la Frasinet.

In aceasta comuna se aflan in anul 1888: 696 bof si vacl, 20 bivoIr, 205 cai, 2085 oi, 10 rimatorl, 2 magarl,

Loeuitorii sunt harnicl, au case bune, facute de gard, lipite cu pamint si invelite cu coceni, putine din ele sunt acoperite cu slndrlla, Sunt case, patulc si magazii indestulatoare, pentru arendas,

Babaita, ClUUIl, pendinte de eomuna eu acelasf nurnc, situat pe coasta stinga a apei Clenlta, in marginea pla!;1ii Glavacioeul, judo Vlasca, despre piasa Calnistea,

Proprietatea mostenitorilor eolonelului Grig. Locusteanu.

Suprafata intregef mosif este de 4910 heet., estlmata de ereditul fonciar din Bucuresti, leT 676000. S'au improprletarlt la 1864: fruntasl 48, mijlocasf 87, palmasl 35, in total 170; au luat 780 heet.

Arenda anuala este 42000 I. La aeeast1 proprietate se afla trei peteee de padure sl anume:

Gaunosul, eu suprafata de 40 heet.; Bilocul, cu suprafata de 16 heet. sl Branlstea, cu supra· fata de I 5 heet.; in total 7 I hectare.

Este 0 biserica cu 2 preotl !;li 2 dascall,

Scoala in acest catun este la un loc eu primaria, Aci este un mie hclesten pentru adapat vitele.

Babana, C(l11l. rur., judo Arges, pI. Pltesti. La 8 kil. de com. rur. Bascovul-Flestil, rcsedinta subprefecturii, si la 8 -kil. de Pitesti, Se compune din satele :

Babana, Bancilestl , Bascovul,

38

Digitized by Coogle

BABANA

----------

Cringul-Rau sl Plesesti, aviud peste tot 109 eontribuabilr, din 587 Iocuitori ; 2 bisericf deservite de 2 preott, 2 cintaretl ~i 2 paracliserf ; 0 scoala prlmara rurala si 0 circluma. Budgetul comuneI pe anul 1982/83 a fost de 1 139 I. 94 b. la veniturf sl de 1 1 19 I. la eheltueli, iar pe anul 1887/88 a fost de 1364 lei la venituri si de 975 lei Ta cheltuelf, Pe teritoriul eomuneT eurg piraiele Baseovul ~i Cotrnenita. In comuna erau in 1887 261 capete de vite mari (236 boi sl vacl, 25 eai) sl 240 capete de vite marunte (140 01, 30 eapre ~i 70 rlmatori).

Babana, sat, pe apa Cotmenita, judo Arge~, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. eu acelasi nume ; are 45 de familiI eu 275 loc.; o biserica eu hramul Adormirea, deservita de 1 preot, 1 cint.iret ~i 1 paracliser ; 0 scoala primara rurala. In acest sat este resedinta couiunef rurale Babana,

Babanul saii Mltguricea, fo[and, la S. cornunef Dobriceul, pl. Ocolul, judo Vilcea, unde se zice ca ar fi fost in veehime 0 blserica tatarcasca.

Babanul, npii, situata pe malul drcpt al jiulul, intre satele GuraMotrulul ~i Hilta, pl. Jiul-d.-s., judo Uolj.

Babanului (Izvorul-), i::;;:IO/", in judo Prahova ; curgc de la N. comunel Singerul, pI. Podgoria, ~i se varsa in riul Cricovul, tot in raionul comuuef Singcrul.

Babanoaia, lac, pe dcalul despre E. al comunei Viisoara, In drumul spn.: Suhaia, judo Teleorman.

258

--------

Babeanca, deal, in judo R.-Sarat, pl. Rimnlcul-d-s., com. Habeni; se desface din Dealul-Babel, brazdeaza partea de apus a comunel ; acoperit eu padurl.

Bltbeanca, sfoara de mosie, in com. Tohani, jud, Buzan, despartita in doua : Babeanca-Bagdat, 80 hect., mal toate vie; Babeanca-Pliniceanul, 40 hect., arabile ~i vie.

Babeanul, mosi«, in com. Tohani, cat. Tohaneanca, judo Buzaii, de 130 hect., toate arabile.

Babeanul, doua trupurI de piidurr partlculara supusa regimului silvie, in intindere de 250 heet., proprietatea d-Iul Babeanu, pendinte de comunele Sal cia ~i Singerul, pl. Porlgorla, judo Prahova,

Babeasa, lac, in pl. Borcea, jud.

Ialomita, spre E. si in apropiere de satul Cacorncanca.

Babeni, COIll. rur., in judo R.-Sarat, piasa Rimnicul-d.is., pe riul Rimnicul-Sarat.

St-a luat numele de la padurca statulul Baba.

Estc asczata in partca de apus a judetulul, la II kil. spre V. de orasul R.-S:lrat, si in partea de rasarit a plaslf Rirnnicul-d.-s. si la 7 kil. spre N.-V. de com. Sgirciti, resedinta plasil, Cornunele invecinate de Babeni sunt: Jideni la 3 kil., Dcdulesti la 4 kil., Slobozia la 9 kil., Buda la 9 kil., Pardosi la 10 kil., Danulesti la 10 kil.

Este 0 com una. din regiunea dealurilor. Dealurile, carr brazdeaz.i cornuna, sunt: MuchiaPuscasulul la apus, Tifna tot la apus, Dealul-Vulturulul la miaza-noapte, Poiana-Malaiuluf la apus, Vinturoasa in eentru, Baba

HAllEN!

la S.-V., Babeanca In mijloc, Huiul la apus.

Riurile carl uda com. sunt:

Ri-Sarat la rasarit, de la N.-V. la S.-E., Baba Ja miaza-noapte, Recea la apus, Tiganul la miaza-zl, Baltatul la miaza-zi. Sunt in com. 12 puturf.

Se margineste la miaza-noapte eu com. Jideni, de eare se desparte prin riul Rv-Sarat ; la apus eu com. Grebanul, de care se desparte prln pirlul Oreavul; la N.-V. eu com. Dedulestl, de care se desparte prin piriul Dedulestilor ; la miaza-zi eu comuna Sgirciti, de eare se desparte prin dealul Vintureasa,

Ctima cornunef este sanatoasa, vara racoroasa, iarna temperata, neexpusa vintuluf la rasarit, adapostita fiind de Dealul-Cotatculul,

Catunele, carl eompun aceasta com., sunt: Babeni, catunul de resedinta, la miaza-noapte, pe riul Ri-Sarat ; Draghestl, la S., la 500 m., tot pe riul Rimnicul, Raducesti, si mal spre S., la 1 kil., tot pe riul Rimuicul.

Suprafata comuneI e de 2547 hect., din carl 110 heet. ocupate de vatra comuneJ, 1097 heet. ale locuitorilor, 450 ale proprietatif private.

Populatia comunei se compune din 260 famHiI, carl euprind 1034 suflete; dupa sex: 533 barbatl, 494 femeJ; dupa starea civila : 521 easatoriti,416 necasatorltt, 67 vaduvl ; dupa cultura: 50 $tiLJ carte, 984 nu stiu ; dupa natlonalltatt: 3 strainl. restul Rominf.

In cornuna sunt 2 blserlcl:

I. Una cu hramul Inaltarea Domnulul, in catunul Babeni, zidita in anul 1703, in tlrnpul lul Constantin Brlncoveanu, a sotiel sale Doamna Maria, si a Episcopulut de Buzau Dan iii, de catre Dotie sin Nica; s'a zu-

Digitized by Coogle

HABE!'JI

RABENI

gr<1vit de Jupin Negoita Deduleseu si familia sa, eu ajutorul arhimandrituluf Nictare, in anul 1718. 2. Biseriea din cat. Dr<1- ghe~ti, ell hramul AdormireaMaieiI-DomnuluI, zldita in 1747, a caret pisanie 0 dam aci: «Cu vrerca Tatalul, cu ajutorul Flului, ~i cu darul Sfintuluf Duh, s'an inceput aceasta sfinta ~i Dumnezelasca biserica, si s'an zidit din temelie si s'an infrumusetat de Dumneaef Jupineasa Maria Visteria, sotie a raposatuluf de vecl, loan Dedulescu !;li de fiul Dumnealor Neculat, in zilele prea inaltatulul Domn Constantin Mavrocordat si a Episcopuluf de Buzan, chlr Metodie, cinstindu-se hramul bisericef acestia, intru cinstea si marirea prea Sfintef de Durnnezeu nascatoare sl pururea Fecioarei Maria si a Sfintulul ~i de minunI facator Neculae Miralechiu, leat 1747». Cea d'lntiiu blserica poseda 0 moara, donata eu un venit de 800 leI, iar a doua se ingrljeste de 10- cuitorf.

Comuna are 0 scoala de baetl, fondata de nlste ealug-<1rI, cu I invat<1tor si 36 elevi.

Pamintul este maruntos, elisos sl nisipos. Sunt 250 hect. loc arabil, 200 heet. irnas, 200 heet. padure, 40 heet. vii, 207 heet. fin etc, 200 hect. neproductiv.

LocuitoriJ posed a 62 plug-uri; 1066 eapete de vite, din carl 282 bol, 58 vacl, 15 cat, 23 epe, 437 or, 66 eapre ~i 183 rlmatori. Industria loe. e simpla ; se ocupa cu olarla. Sunt 6 cornereiantl, din carl 4 cireiumari. Transportul cerealelor se face prin gara Rimnlcul-Sarat, la 10 kil. spre S.-E.

Soseaua ce vine de la Rim. nieul Sarat-Sgirclti, trece pri n comuna ; 0 alta duce la Dedu-

lesti, Ruda-Jitia; a alta apuca spre Jideni-Slobozia, Plalnesti ; si 0 a patra spre Greaban Si Putrida.

Sunt 207 eontribuabiIr. V eniturile suntde 2521 leI 78 banl, iar cheltuelile se ridica la suma de 2500 let, 62 banI. Contributiunlle locuitorilor sunt de 4624 lei 42 h.

Cele 2 bisericf sunt zidite de peste un secol !;li jumatate. Ca familif insemnate este aeeea a Dedulestilor , de origin<1 din com. Dedulesti, carl posedau moslt si in aceasta comuna si a carer evlavie se rnanifesta des prin ridicarf de bisericf si inzestrarea lor cu mosif ~i alte venlturf,

Babeni, COlli. rur., pl. Oltul-d-s., judo Vilcea, compusa din 5 c;1- tune: Habeni-Ungurenl, BabeniRorninl, Valea-Mare, Valea-Riloasa sl Bonciul. Comuna trehuc s<1 sc fi infilntat inainte de anul 1573, Cold iaca cc g-asim intr'un memorandum, despre facerea unul iaz de moar.i din apa Bistrltel, memorandum pu· blicat de d. R. P. 1 Iasdeu in «Cuvinte din Batrinr», p. 23:

«Adica ell Evtcmic Egumeuul ot Histrita, cum sa se ~tie ca am cheltuit pre iazul de la moara de lliiheni, In z ilclc lUI Alexandru Voda, asprl gat a 38"0 ~i 10 YaCI gra~e ~i 10 01 ~i 12 rimiitorf gra~1 ~i 4 bivolf ~i 200 de ohoroace ell' grill ~i alte bucatc multe mlncatoaru : dccl I'am facut cii cu multa truda ~i oslelleala 7i am pllitit tot cu <tlnjenul de all sapat printn:!{ de ill apa Hi.,tri\cI, de unde se 111 cepe iaz ul palla din j",ul metohului ; iara Clira c'arn pliitit am muucit mult ~i ell oamcuil Inalla~tirei, ca sa tic stiutef manfi .. tirf de hrana ; iar cine "'lO vor amc-tvca lutr'accst iaz , sa fie proclct de 318 parill\i ~i de tot saborul stiutcl mall~tirl; ~i care egumclli nu VOf sa lie acest iaz , sa Ie fie para~e de judecatii maica prcce-ta ; ~i l'am sflr~it luna Dcccrnbrie 21, leatul 7082 (1573)',

Este situata pe valea Oltuluf

sl pe riul Bistrlta, la 20 kit. de resedlnta judetuluf si la 18 kil. de a subprefecturef.

MaT de obiceiu locuitorif comunelor vecine numesc aceasta cornuna Ungureni,

Are 0 populatlune de 1460 locuitori: 799 barbatf si 661 femeT, in care intra si 20 familiI de Tlganl ; 290 capI de fam ilie. Locuiesc in 279 de case si 4 bordeie.

In comuna sunt 3 bisericT:

a) la Babenl-U ngurenl, fondata in anul 1864; b) Ia Babeni-Romini, zidita in anul I 832 ~i c) la Valea- Mare, zldita in anul 182 T, de clucerul loan Lahovari.

Locuitorii se ocupa eu agrlcultura. eel din Babent-U ngurenT se ocupa cu cresterea oilor, avind maT fie-care locuitor cite un ciopor de 01, de la care obtin brinza si Iina, cu care fac corncrt. Mestesugart sunt 12. Er desfac produsul muncef lor la bilciul din Riureni.

In comuna sunt 160 cal, 200 bof, 600 vacI, 20 capre si mar binc de 2000 01.

Pc un brat al riuluf Bistrlta sunt 3 mort in cornuna.

LocuitoriI, in numar de 185, s'au improprletarlt la anul 1864, pe mosla statuluf Bistrlta-Babeni, cind Ii s'au dat 742 hectare pamint.

Scoala dateaza de 52 de ani.

Cladirea e buna; e proprietatca cornunel, Se frecuenta de 34 copll, 24 baett $i 10 fete, din nurnarul de 174, 98 baett sl 76 fete, in virsta de scoala, Estc dotata cu 81/2 hectare pamint. ~tiii carte 570 barbatl sl 30 femer. Cu intretlnerea scoalei statui cheltueste anual 2592 lel, iar comuna 35 lef,

Stupi cu albinc sunt 90, carT dau 47 kilog. miere ~i 24 kilog. ceara.

Cornuna, cu izlaz cu tot, are

Digitized by Google "

RABENI

260 RABENI-tTNGI'RENI

-----------------------------------------------------------------------

3450 hectare. Tuica se fabrica pana la 1300 decalitri anual.

In parte a de Est a comunef trece soseaua numita a Oltului, iar din cornuna pleaca la Horez, in partea de N.-V., 0 alta sosea care trece prin Frincesti, Genuneni, Floresti, etc.

Veniturile comu nef sc urea Ja 392 J JeI si cheltuelile la 3'90 lef anual.

Mosia Babcni s'a vindut In lotur! :;ii a fost curnparata de 105 locuitorf.

Babeni, com. I'lIr.,pl. Oltetul-d.j., judo Vilcea, forrnata din 3 catune: Babenl, Rudari si Birzani.

Este situata pe vaile Oltetul :;;i Cerna :;;i pc dealul Babeni, la 25 kil. departe de resedinta judetulul sl la 5 kil. de a subprefecturiL

Are 0 populatie de 705 loco (365 barbatl sl 340 femeT); 200 capT de familie; 140 contribuabill. Locuiesc in 200 case.

In cornuna sunt 2 bisericT.

Cea din Birzani este ruinata sl ctitor are pe Mateiu Birzanu, iar cea din Babeni s'a zidit la anul 18 I 2 de boerul Babeanu,

Sunt in comuna 50 mestesugari: dulgheri, rotarl, croitorT sl albieri. Ef desfac produsul munceT mal la toate bilclurile din Oltenia.

Locuitorif au: 30 cal, 140 bol, 60 vacf, 106 capre, 220 of si 250 porcr, Locultorll sunt parte mosnenl, parte improprietaritf la 1864, pe mosiile maf multor particulart.

~till carte 40 barb. ~i 7 fern. Tuica se fabrica in mica cantitate. Livezile dau ca la 300 care de fin.

E brazdata de dealurile: Surpatul, Lungul, Poiana-cu-Fraslnul, etc. Veniturile cornunel se urea la 1 131 lef :,;i cheltuelile la aceeasf suma,

Babeni, sat, in judo Rv-Sarat, pI.

RimnicuJ-d.-s., catunul de resedin~a al cornu neT Babeni. Si-a luat nurnele cle la dealul si mosia Babcni. Este asezat in partea de rasarlt a comunei, pe maJul drept al riuluf Rimnicul-Sarat. Are 0 intlndere de vre-o 460 hect., cu o populatie cle 134 familiT, cu 52 5 loc.; 130 contribuabilI; 40 carf stia carte. Are 0 biserica eu 1 preot si 2 clntarett ; scoala e a comuneT.

Babeni, sat, face parte din com. rur. Babeni, pIasa Oltetul-dj., judo Vilcea. Are 0 populatic de 290 loc. (150 barb. :;;i 140 fem.). Aci e resedinta cornu nei, Are o biserlca zidita la 1812 de boeriT Babenl, Cop it in virsta de scoala sunt 59 (38 baett ~i 21 fete).

Babeni, static de drum de fier, judo Vilcea, pI. Ocolul, comuna Babenl, pe !inia Dragasani-R> Vilcel, pusa in circulatle Ja 20 lunie, 1887. Se afla intre statiile Slavitesti (3.2 kil.) si Govora (8.5 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulul marif de 197.35 m. Vcnitul acestef statif pe anul 1896 a fost de 52.279 let 59 bani.

Bftbeni, alt nume al ClU. Loloesti, cornuna Popinzelesti, piasa Oltetul-Oltul-d.vs., judo Romanati, situat in stinga Tesluiulul, aproape de unde accst riu intra. in pI. Ocolul; are 162 de 10- cui torT.

Bftbeni, dcai, in raionul cornunef Babenl, pI. Oltetul-d.j., judetul Vilcea, pc eare se cultiva I 1 heet. si 50 arif de vie.

Babeni, manastire, in judctul R.Sarat, piasa Rimnieul-d.-s., cornuna Babenl, fundata in anul 1703, in timpul Episcopului de

Buzau Daniil :,;i luT Constantin Brincoveanul, de Dotie sin Nlca ; s'a zugravit de Jupin Negoita Deduleseu si familia sa, Cll ajutorul arhimandriruluf Nictare, in 1718.

Babeni, tnosi« a statulul, pendinte de manastirea Bistrita, situata in com. Babenl, pI. Oltul-d.-s., judo Vilcea, care, pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 6655 leT anual, afara de 3 19 heet. parceIate in loturf la locuitori.

Bftbeni, p('it/ure, in jud. R-Sarat. pI. Rimnicul-d.-s., comuna Rabeni, pe dealul Baba, tinind de circumscriptia VII-a silvica, 0- colul Babeni. Are 0 intindere de 900 hect., din carl 300 heet. sunt proprietate particulara si 600 ale statuluI. Are ca esente de lemne: fag, jugastru, gorun :;;i teiu.

Bftbeni, PiiduYt" particulara si a statuluT, fosta pendinte de rnanastirea Blstrlta, situata in com. Habeni, pl. Oltul-d.vs., judo Vllcea, in intindere de 64 heet. E fermata din trupurile: Ebrala, 25 heet., Putreda, 10 hect., Zavoiul, 9 hect. sl Puntul-Bistrita, 20 hect.

Babeni-Romlni, sat, face parte din com. rur. Babeni, (v. a. n.) pl. Oltul-d.-s., judo Vilcea. S'a numit Romini, spre a se deoscbi de Ungureni, populat cu RominI emigratl din Transilvania. Are 0 populatie de 500 10- cuitorl (270 barbatl :;;i 230 femel). Aci e 0 biserlca, fondata la anul 1832. Copii in virsta de ~eoala sunt 67 (34 baetT sl 33 fete).

Babenl-Ungurenl, sat, face parte din com. rur. Babeni, (v. a. n.) pl. Oltul-cl.-s., judo Vileea. Are 0 populatie de 600 locul-

Digitized by Coogle

:l6t

---------------

II.~BOE~T[

-----------------------------

tori, 340 barbatt si 260 fcmel. LocuitoriT acestuT sat au emigrat din Transilvania sl de aceea poarta numele de U ngurenl,

Aei e 0 biserlca fondata la 1864 de locuitorf precum si 0 scoala. Coplf in vlrsta de scoala sunt 77, 45 baetf si 32 fete, din carf urmeaza 18, 13 baetT sl 5 fete.

Babe~ti, mosie, in com. Plplrigul, pI. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, sltuata la extremitatea despre N.-V. a judetulul, intre rnosiile Pluton, Pipirigul s, a.

A fost pendinte de Manastirea-Nearntuluf sl inchlnata MltropolicT din Iasi, starea la; ast:l-zT apartlne statuluT. Are sat.

Eabiceni, com. rur., in partea de Vest a plasll Stefanesti, judo Botosani, forrnata din satele: Babiceni, Birsanestl, Brosteni sl Guranda. Are 0 suprafata de 4971 heet., din carl 4464 ale proprietarilor sl 507 hect. ale loeuitorilor.

Teritoriul comuneT este deluros, iar natura pamintulul lutos, negru san galben, oeupat cu semanaturl, finete !;li imasurl ; jar in partea de N.-V. acoperit cu padurl, carl au 0 intindere de 556 heet.; sunt sl 14 hect. viI, carT produc 150 hectol. Yin.

Are 0 populatiune de 972 suflete sail 284 familii, loeuind in 274 ease; sunt 263 eontrib.

Locuitorii sunt Rominl $i se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.

Sunt 481 bof si yael, 105 cal, 2024 oi, 313 rima torr :;;i 223 stupl cu albine.

Sunt 2 mort, una de apa si una de abur.

Prin aceasta cornuna trece :;;0- seaua judeteana pietruita Botosani-Stefanesti,

Are 2 bisericf cu 2 preott ~i 4 cintaretf ; I scoala a statulul

CU I invat;Hor, 57 baeti ~i 15 fete.

Budgetul comuncl c de 6645 lei la veniturT si de 6246 leT si 30 banf la cheltuelf,

Bibiceni, sat, in partea de Sud a com. Babiceni, pl. Stefanestl, judo Botosani, asezat pc valea sl partea dreapta a piriuluf Corogea.

Mosia are intindere de 1199 hectare sl 0 populatie de 145 familiI, san 375 suflete, din carl 185 barbatl $i 190 femei, locuitorI Rominl si citi-va EvreJ.

Aid este resedinta comunel.

Are I biserlca, cu I prcot si 2 eintaretf si 0 scoala mixta cu I invatator, 57 elevT sl 15 eleve.

Bibiceni, dcai, in com. Soldanesti, pl. Miletinul, judo Botosani,

Babiciul, com. rur., in pI. Ocolui, judo Romanatl, situata lingli Olt, spre S.-E. de Caracal la 0 departare de 18 kil. Sc compunc din sateIe Rrtbiciul- Mostenesc, Bablclul- Episcopesc (Bablciuld. - j. :;;i Babiciul- d .. s.) si din Pr~ba-de-Cilllp, Altitudinea terenuluT este de 100 m. d'asupra niveluluf marif,

Are 0 populatie de 1646 10- cui torT, din carr 864 barbatt si 782 femet: 342 capl de familie; 766 casatoritl, 880 necasatoritl ; 54 eu stiinta de carte si 1592 fara $tiintil de carte; 339 contribuablll, totl Rorninl.

Singurul mljloc, prin care 10- cuitorii i;·;{ capata traiul, cste agricultura. Vite marl ali fost, in 1887, 1488, vite mid 3583 sl porcr 269.

Are 8 circiurnf si 2 biscricT:

Sf. Dumitru (1808) si S-til Voivozi (Ul46), cu 2 preotl $i 4 cint.iretl. Scoala este, Budgetul co-

munel pc 1886--87 a fost de 4275 I. Ia yen. !;li 4087 I. la chelt, Aci se fac 2 bilciurf, pe proprietatea statu lul, unul la 20 Iulie sl altul la 26 Octombrie; . ambele tin cite 3 zile sl se fae

din timpul lui Tudor Vladimireseu (1817).

Mal multe magurt inconjura satul !;li aproape de Olt se observa niste ruine, de slgur romane. Tot pe aci trecea drumul roman, care vcnea de la Izlaz si, trecind prin Antina, ajungea la Drubetis.

Babiciul, lIlo,lItM ~i /June! trigonomctric de observare, la apus de cornuna cu aceeasl numlrc, in judo Rornanati.

Bibiciul-de-Jos, cdtun at comuncr Babiciul, pI. Ocolul, judetul Rornanatl. Se numeste sl Bablciul-Episcopesc,

Babiciul-de-Sus, cdtun al comuneT Bablciul, pl. Ocolul, judo Rornanati. Se nurneste ~i Babiciul-Mostenesc.

Biboc, loc, pI. Tazlaul-d-j., judo Bacau, com. Draguge~ti, subt () costisa de deal de linga satul Dragugesti,

Baboesti, com rur., judo Argcs, pl. Lovistea. La 22 kil. de rcsedinta subprefecturiT, com. rur. Sulci, si la 5 I kil. de Pltesti. Sc compune din 4 sate sl anume:

Baboesti, Daesti, Pacala si Simbotinul, avind peste tot 210 fam, eu 1105 sufl. Tn cornuna sunt: 2 biserici, in Baboesti sl in Sirnbotinul; 0 scoala prirnara rurala si 2 circlumf. Budgetul com. pc anul 1882-·83 a fost de 920 I. la venit sl de 865 1. la ehelt.

Dupa 0 publlcatie oficiala (1887), aceasta comuna numara 190 contribuabilf si are un bud-

Digitized by Coogle

262

BACEASCA

get de 2030 lei la veniturf si de 1755 leIla eheltuelI.

Nurnarul vitelor in 1887 era de 374 eapete vite marl, 325 bof si vacT, 42 caT, 7 bivolf ~i 615 vite marunte, 4300i, 50 eapre si 135 rimatorf.

Baboesti, sat, judo Arge«, piasa Lovistea ; face parte din com. rur. eu acelasl nume.

Aid este resedinta primarlel, In sat este 0 biserica, eu hramul Sf. Nieolae, avind un preot ~i un cintaret.

Baboesti, sat, in euprinsul mosie! eu aceasta numire, comuna Plpirigul, pI. de Sus-Mijlocul, judetul N eamtu. Este asezat pe partea sting-a a piraielor Pipirigul ~i Minzatul, intre ramurile muntoase ee se detaseaza din Halauca, marginea judo Suceava.

Terenurile sale se deschid catrc rasarit spre valea PipiriguluT ~i sunt imprejmuite eu padurf in exploatare.

Vatra satuluf are 0 suprafata de 42 hect. 90 arii. Populatiuflea se ridica la 502 sufi. san 95 familii din 22 vaduvl, 6 nevolnicI, un Evreu. Contribuabilr sunt 95.

LocuitoriJ se ocupa cu agrieultura si cresterea vitelor; dar filnd-ca in aeeste partl solul este cu desavirslre irnproductiv, ef au angajat locurl de cultura in alte comune marginase !;ii chiar afara din hotarul judetuluf,

In sat se afla : 0 biserica de lernn, cu un preot si un eelisiarh; 0 piua pentru facutul sucmanilor; 0 moara de apa cu o platra; un fierastrat1 sistematic pentru exploatarea padurilor.

Nurnarul vitelor se urea la :?O69 capete, din carl: 104 boT, 40 vacl, 1800 de of. 30 caT, 35 rirnatorf ~i 60 vite mid corn ute (vitel, juncl, etc.).

Babu~a, sat, in judo Roman, pI.

Fundul, com. Bacestl, spre S.V. de tlrgusorul Bacestl si la 0 departare de 2 kil. de el. Este pe pir. Babusa. Are 57 capt de familie, 84 eontrib., 223 loe., din carl 1 0 ~tiii carte si 57 case. Populatlunea este toata rornina, afara de 0 singura farnilie evreiasca, Sunt 127 capete vite marT. Are 0 biserica de lemn. Aeest sat este aproape de jur-irnprejur ineonjurat de dealurt foarte inalte.

Babusa, pirb1, ee uda judo Roman, pI. Fundul, corn. Bacesti, Curge de la S. spre N., trece pc linga satul Babusa sl, la N.V. de acest sat. se varsa in riul Birlad de-a dreapta, Valea sa este marginita de dealuri foartc inalte.

Babuta, sat, in judo Tutova, pl.

Tutova, com. Tulesti, spre N. de satul Tulesti. Are 49 10- cuitorl, din carJ 2 stlu carte; 14 case.

Bacani, sat, in judo Tutova, pI. Simila, spre N. de Blrlad, aproape de confluenta pir. Bogdana cu Simila. Are 245 loc., din carl 3 3 stia carte ~i 58 case. Formeaza 0 cornuna (com. Bacani) eu catunele : Drujcstl, Susani si Vulpasesti. In intreaga com. sunt 897 locuitorT, din carl 69 !;>tit1 carte, 175 eontrib. ~i 233 case. Se cultiva viea pe 0 supraf. de 13.25 hect. Cu comerciul se ocupa 17 locuitori, din carr 15 Rorninf si 2 Evrel, cu 9 stab. comerciale, din carr 2 circiurnf, Are 0 scoala primara de bAe\f :;;i un oficia postal rural, sueursala a celuf din Zorleni. In comuna sunt 2 bisericL Aid, la anul 1692. in timpul domnieT luT Constantin Cantemlr, s'au strins fiif lui Gavrilita Cll multi altt

boerJ din tara de jos, la nunta luT Ion Paladl, ~i au facut juramint cu totll' ca, sprljinltt de Constantin Brincoveanul, sa se duca la Poarta sl s~ starue sA scoata din domnie pe CantemirVoda ~i sa puna in locu-I pe unul, Vornieul VelicTco; planul lor a fost deseoperit DomnuluT.

Bacanul, vezi Tintava-Balasoaia, pI. Sabarul, judo Ilfov.

Bacanulul (Cotul-), numire data unef p~rtT din crivina aflata pe malul drept al riuluf Buzan, judo Buzau, pe mosla Tabaresti, din com. Tabarestl ; are 30 heet.

Bacanulul (Movila-), lIlo11ilii, in judo BrAila. la 5 kit. spre S.· V. de satul Surdila-Greei.

Bacanulul (Sfoara-), mosi«, in corn. Lipia, jud. Buzan ; face parte din corpul mosief mosnenesti Bancestl.

Bacalaul san Marine~ti, Ioc, in jud. Bacau. pI. Trotusul, com. Caiutul, lingA satul Caiutul.

Bacaran], maltala, face parte din com. rur. Virleni, pl. Cerna-d.j., jud. Vilcea.

Bacaranilor(Valea-), tralc, sprc E. comunef Virleni, pl. Cernad.-j .• judo Vilcea.

Baceasca, sat, face parte din com. rur. Hallesti (v. a. n.), pI. Riurile, judo Museel. Numele Ii vine de la girla Baceasca,

Are 0 populatie de 169 loc., 90 barbatl ~i 79 femeT, cu 39 capT de familie.

Baceasca, giria, izvoreste din Dealul-d.vs., com. Balilesti, pl. Riurile, jud. MusceJ, merge catre

Digitized by Coogle

-- --- -----------~

S.-E. si se varsa in riul Bratia, in ralonul acesteT comune.

Baceasca, plldurt', 40 hect. fag sl stejar, etatea de la 160-200 ani. Apartlne de com. Balilesti, pl. Riurile, judo Muscel. E la 5 kil. cleparte de gara Stilpeni.

Arboril au aci 0 inaltime de la 20-25 metri.

Biceni, ciitUfl, al comuneT GuraAninoasei, judo Buzau ; are 170 locuitori ~i 43 case.

Bacenl, cdtun, pendinte de comuna Ursoaia, piasa Mijlocul, judetul Olt, situat pe lunca, In dreapta glrlei Plapcea si sub surpatura Golasul.

Are aproape 90 locuitori, din care 14 irnproprietarltf dupa legea rurala, ~i cel-l'altf mosnenl, Et poseda 40 bol, 10 yael, 12 caT, 145 oT ~i 20 porel.

Bace~ti, com. rur., la S. de comuna Cordesti, piasa GilortuluI, judo Gorj, Se margineste la N. cu comuna Cordestl ; la S. cu catunul Balosanl, pendinte de comuna Capreni, judo Dolj; la V. cu comuna Pegeni; la Est cu comuna Zeicoiul, din judetul Dolj. Aci e i?i limita S.-E. a judetulul Gorj cu judetul Dolj. Numirea de Bacestl se zice ca-T vine de la un baclu, ce in vechime se afla cu oile in aceste I ocalltatr, Comuna se compune din catunele : Bacestl sl Mahala. lele, Dealul-Varatic si DealulLeuluT.

E situata pc ses sl coasta, pe ' malul sting al pirlulul Amaradia. Are 0 suprafata cam de 700 hect., din care 200 hectare padure, 250 hect. arabile, 200 hect. finete, 21 hect. vie sl 2<) heet. IivezI de prunT. Produce cam 1070 hectolitri porumb, 170 hectolitri gr\i, 80 hectolitri fa-

2liH

----- ----- -----

.sole, 700 kgr. lina, 11000 kgr. fin, 860 decalitri yin, 380 decalitri tuica.

Locuitorlt sunt rnosnenf. Populatia e de 226 famllif, 676 suRete, din carl 210 contribuabill. Budgetul comuneI este de lei 1139, banI 18, la veniturf si de leI 1040, banI 94. la cheltuelf, LocuitoriI poseda 30 plugurI, 70 care cu boi, 403 vite rnari cornute, 13 cal, 604 ol, 32 capre ~i 243 rirnatorl.

Soseaua vecinala, care merge spre comunele Cordesti, Hurezani-J.-j. ~i Piscoiul, strahate aceasta comuna,

In comuna sunt 12 fintinI si 4 puturt,

Scoala primara de bact], fondata la anul 1856, e frecuentata astazt de 43 elevl si 2 eleve, din 67 inscrlsl,

Com una are sl I biserlca de zld, facuta pe la anul 1866, de Dlnca Gulie.

Intre hotarele eomunelor Blicesti si Cordesti, se aRA rulnele uneI vechi biserici de lemn ; oameniI batrinf spun, ca aci In vechime ar fi fost un schit de calugarf.

Bacesti, com. rur., In jud. Roman, piasa Fundul, la extremitatea de Sud- Est a judetulul, pe riul Blrlad !;ii spre Sud-Est de orasul Roman, la 0 departare de 30 kil. de oras si de 28 kit. de resedinta plasi]. Teritoriul acestet com. este foarte accidentat. Formeaza 0 cornuna cu catunele : Atreia-Parte, B;1- busa, tirgusorul Bacestl, satul Bacesti si Paltinlsul, cu resedlnta cornunef in tirgusorul Bacesti. Are 437 capt de familie, 5 10 contribuabili, 1638 Iocuitorl, din carl 225 stiu carte; 430 case. Aceasta populatiune este in cea mal mare parte romina, afad de 109 familiI EvreI. In-

}lACE~TI

-------

tr'aceasta cornuna se face iarmaroc saptaminal Dumineca sl 2 iarmaroace anuale la 9 Martie ~i 8 Septembrie. Se lucreaza roate, carute, boloboace si flerul, Sunt 920 vite marl. Are 0 scoala prlrnara de bAeti (rnixta pana la 15 Sept. (887) care in cursul anulul scolar 1886-87, a fost frecuentata de 37 elevI, 25 baetl si 12 fete, din 40 inscrist, 27 baetI si 13 fete, cu un local bun si 0 scoala de fete, infiintata in anu11887, Septembrie 15, pentru a doua oara, Are 0 biscrica de zld, Formeaza cu com. Bozieni ~i Oniceni 0 circumscriptie fiscala, Venitul anual al acestel comune este de 10 141 lel, iar cheltuelile sunt de 9669 leI. Este legata eu orasul Roman prin sosea.

Bacest], tirgusor, in jud, Roman, pl. Fundul, com. Bacestl, la extrernltatea de S.-E. si a com. Bacesti si a jud, Roman, pe rnalul sting al riuluf Birlad si la o departare de 30 kil. 500 Ill. de orasul Roman si de 28 kit de resedinta plasi]. Este asezat pe ses, Este resedinta com. BA_ cesti. Are 229 cap. de fam., 5 10 contrib., 930 loc, din carl 210 ~tiu carte "i 230 case. Aceasta populatiune este compusa din 108 fam. EvreT si restul Rorninl, Mult! din locuitorlf acestuI tirgu!?or se ocupa cu comerciul. Se lucreaza carute ordinare, roate, poloboace si fierul. Se face iarmaroc saptaminal Dumineca ~i 2 iarmaroace anuale: la 9 Martie ~i 8 Septembrie. Sunt 239 vite marl. Are 0 scoala prlmara de baetT (rnixta pana la 15 Sept. 1887), care in cursui anului scolar 1886-87 a fost frecuentata de 37 elevl, 25 baetl, 12 fete, din 40 inscrisl, 27 blieti, 13 fete, cu un bun local, ~i 0 scoala de fete,

Digitized by Google_

infiintata la J 5 Septembrie 1887, pentru a doua oara, Are 0 biserica de zid. Este legat cu orasul Roman prin sosea, Pozltlunea acestui tirgusor, la extremitatea judetului, pe soseaua judctcana Roman- Vasluiu, il face ca sa fie eel mat mare ~i eel maf comercial dintre to ate tirgusoarele din judet, Aid a fost mar inainte resedinta pI. Fundul, dar s'a mutat, fiind-ca era prca departe de centrul plasi].

Bacesti, sat, resedinta comunel eu acelasl nurnc, din pl. GilortuluT, judo Gorj. E situat pe ses, pe partea stinga a piriuluT Arnarazuia. Are 0 suprafata de 376 hect., din carl 100 heet. padure, J 50 heet. arabile, I 1 heet. vie, 10 heet. finete sl IS heet. Iivezi de pruni.

Loeuitorir sunt mosnenl. Sunt 168 farnilll, cu 486 suflete, din care 160 contribuabili, totf Romini si ocupindu-se eu agricultura si cresterea vitelor. Loeuitori! poseda 17 plugurT, 40 care eu bot, 303 vite marl cornute.x; caT, 400 oi, 20 capre si 150 rimatorl.

Prin catun treee 0 sosea vecinala, ce vine din cat. Balosanil, jud, Dolj, strabatindu-l in partea despre V.

In catun sunt 7 fintinf !;ii 3 puturl.

Are: 1 biserica de zid, 1 scoala sl niste ruine despre care s'a vorbit la descrierca eomunel,

Baeeliti, sat, in judo Roman, pI.

Fundul, com. Bacesti, sprc N. de tirgusorul Bacesti, formind a continuitate de case eu acesta, Este asezat pe ses, Arc I 14 capt de familie, 85 contrlbuabilt, 319 locuitorl, din cari 4 ~tiil. carte, ~i 104 case, Populatiunea este numal romina, Sunt 378

vite corn ute marl. Este legat cu tirgusorul Bacestl si orasul Roman prin sosea,

Bacesti, siliste, judo Dolj, piasa jiul-d.vs., com. Filiasi.

Bachil (Piseul-),pisc, in comuna Badenl-Pamintenl, plaiul Dimbovita, jud. Museel.

Baeila, vale, in jud, VlIcca. (Vezi Daroaia).

Bacioiul, sat, face parte din com. rurala Corbeasca, pl. Berheciul, judo Tccuciu. Situat pe eoasta dealului numit Llvada, La 0 distanta de 3 kil, !;'i ISO m. departe de resedinta comunel, Sat numai de TiganT, numltl, de locuitorif din apropiere, Ursari. Are 0 populatie de 1 12 capf de familie, cu 412 suflete. De curind statui a dat c1te 10 prajinT pamint arabi! fie-caruf cap de familie; in total 17 falcl. Locuintele lor sunt, parte bordee si parte case mid de gard. Numaf iarna stati acasa, iar vara lasa vre-un batrin san vre-o batrina in sat, iar cel-laltt umbla din sat in sat, ca nomazil, luerind dlferite unelte de fier, sail tocmindu-se la munea cimpulut, sail. umblind pe la diferite petreeeri prin sate, parte din ef fiind lautarl.

Bacloiul, numire data unci partf din edt, Babetul, com. Panataul, judo Buzan.

Bacioaia, carierd de piatrd, in judo Neamtu, situata in dealul cu a sa numire, ramura muntilor Cozier, intre eulmile Borzogheanul si C1rlomanul. Se afla pusa in comunicatlune cu orasul Piatra prin drurnul ee duee pe !lnga biserica Valea-Viel. Transportul materialuluf exploatat se

face cu multa anevointa, din prieina natureT terenurilor sl a drumulul aproape impraetieabil.

Bacioaia, deal, in judo Neamtu, in prelungirea catre apus a munteluf Cozla, (V. Bacloaia, cariera),

Bacioaia, piidllre, in partea de Est a comunef Poiana-Cirnulul, pl. Crasna, judo Vasluin, la hotarul eu satul Comarna, din judetul Iasi.

Bacioiulul (Ftnttna-), fhl/inii, in catunul Piatra, com. BadenlUngurent, plaiul Dirubovlta, judetul Museei.

Baclesti, sat, in judo Tutova, pI.

Peresehivul, comuna Sendresti, spre Sud de satul Sendresti Are loe. 264, din carl 2 stiu carte; I 12 case.

Bada, parte din satu] Cozanesti, jud. Sueeava.

Bada, munte, in com. Dorna, judetul Sueeava, parte acoperit de padure, parte cu p:i~unr!;ii finaturl.

Badarai, sat, in partea de N. a com. Bivolari, pI. Turia, judo Iasi, marginea despre judetul Botosanl. Se numea din vechime Iugani (Lungani); insa, mai in urma, si-a luat numele de Badarai de la 0 familie de razesf asezata aiel. Are 0 populatie de 51 famllil san 157 Iocultorl si

o biserlca,

Prill sat treee soseaua judeteana Iasi-Botosani Proprietatea satuluI este razaseasca, Are putina padure, vii si livezI.

N umarul viteior este de 285 capete, din carl: 175 vite marl cornute, 33 car, 40 oi \)i 37 rimatorf,

Digitized by Coogle

SAVARAI

Bidarii, sat, face parte din comuna rurala Ciomagesti, piasa Oltul-d.-s., judo Olt. Are 0 pnpulatie de 156 locuitorT.

Bidarii, pOllor, in judo Dorohoiu, in partea de Vest a dealuluI Holmul, com. Vornieeni , piasa Baseul.

Bideanul, lomil/fii i::olatii, in judetul Tutova, pI. I'ercschiv.

BAdeanul, sfoard dl' mosi«, in com. Pietroasa-d.-s., judo Buzan, a rnosnenilor Badenl: are 103 hect., din carl 50 padure. V czl Badenl-Plsouleni,

BAdiel (Opcina- ),1II111/tl', in ('0111.

Brosteni, judo Suceava, acoperit de padure ~i pasunt.

BAdei (Virful-), uirf, in jud, Suo ceava, inalt de 1400 111. de asupra niveluluI maril. Forrneaza hotar intrecomunele Hrosteni ~i Dorna.

Badeni, com. rur., in marginea despre N.·V. a plasll Bahluiul, judo Iasi. Asezarea ef se prezinta sub doua forme: ca parte deluroasa si ca parte cimpeana. Partea deluroasa incepe din rnalui drept al riuluf Bahluiul, continua spre S.-V. si este fermata din satele: Scobintl, Fetesti, Zagavia, Sticlaria si parte din BAdeni, avind dealurile acoperite cu padurl, viI ;;i livezf ; iar partea cimpeana, incepe din malul sting al riulul Bahluiul, continua spre N.-E. sl este fermata din satele: Luparia, Petrosita ~i parte din Badeni, prezintind pe suprafata delusoare !;1i podise, acoperlte cu finete, imase sl araturl.

Suprafata comunel este de 9734 hect., cu 0 populatie de 609 fam. sail 2860 locuitorf, Are patru biserlcl, cu 3 preotl,

3 cintarett sl 3 eclesiarhi; doua scolf cu 2 invatatorf si 90 scolari, din carl 66 baet! !;\i 24 fete; o moara de apa !;1i doua cu vapor.

Prill rnijlocul cornunef trece soseaua mixta Tirgll l-Fru 111 osHtrlati.

Budgetul el este de 10222 lei, 20 banT la veniturI sl de 10122 leI, 61 banf la cheltuell,

X umarul vitelor din intreaga comuna sc urea Ia 8616 capetc, din carl 2319 vite marl cornutc, 1 R8 cal, 5416 of ~i 6<)3 rima tori.

Badeni, sat, cu 30 fam., jucletul Argc!;\, pl. Oltul, face parte dill COI11. rur, Danicei. (V. a. n.),

Badeni, vezi Fratilcsti, sal, in jU(1. Ialomita.

Bideni, sat, in centrul comunef Badenl, pI. Bahluiul, judo Iasi, situat pe ambele malurf ale riuluI Bahlulul, intre dealurile HiscriceT sl al Hater, pe 0 intlndere de 506 hect. Are 0 P": pulatie de 133 familif, sail 636 loeuitorT, Rominl, carr se ocupa eu agricultura ~i cresterea vitelor,

Are 0 biscrica zldita in anul I R45. de catre fostul proprietar l'ascanu, eu 1 preot, I cintaret sl I cclcsiarh; 0 scoala infiintata in anul 1881, frecuentata de 37 elevl ; 0 rnoara cu vapor sl una de apa, pentru macinat f.lina de grill !;'-i papusoiu, ~i doua pocluri marl de lemn peste apa rluluT Bahluiul. Mosla este proprletate privata.

Numarul vitelor este de 1145 capete, din carl 411 vite marl cornute, 56 cal, 457 oI si 221 rimatorl.

Badeni, sat, face parte din com. rur. Radeni-P;lIl1intcni, judetul I Museel.

Are 0 populatie de 468 loc.,

238 harbat! si 230 fernel, ell 117 capt de familie. Prin mijlocul satuluf trece Valea-Badenilor.

Aci este 0 biserlca, ziuitii de Stancill Bacioiu si reedificata maf tirzlu, deservita de I preot ~i I dascal.

Linga catunul Bihleni este Coltul-Bufniter, muntc.

Badeni, 0111111, comuna Runr-ul, plaiul Dimbovita, judo Dimhovita. (V. Runcul),

Badeni sau Secara-Priboiul, cdtun, pendinte de cornuna Zadariciul, pI. Neajlovul, judetul Vlasca ; proprietatea Eforier spitale lor civile din Bucuresti ; situata pe coasta stinga a v;1l'i Neajlovulul.

Are venit anual 1500 lei. SUo prafata totala a moslel este de 750 hect, S'au improprletarlt, la 1864, 40 locuitorf pc 130 hectare. Din acestea, 542 hectare sunt aeoperite cu padure ~i 7R hect, sunt loc de cultura,

Padurea se compune din Priboiul 382 heet. !,'i Badeui 160 hectare.

Prin acest catun trece soseaua judeteana ce duce pe valea Neajlovulul, atit catre Bucurestl, pc Ia Malul-Spart, cit si catre Giurgill, pe la Ohedeni. (V. com. Zadarlclul).

Badeni, frurnoasa colina, in com.

Breaza, cat. Badenl, judo Blizaii. acoperlta cu vir.

Badeni, mosie, in com. Breaza, cat. Badeni, judo Buzau, proprietate In devalmasle a mosnenilor Popesti. (V. Popesti).

Badeni, mosir, in eOI11. Pietroasa-d.vs, judetul Buzan; are 530 heet. araturi, fineata ~i teren dill care sc scoate piatra de

34

Digitized by Coogle

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->