Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Anatomia Omului Tubul Digestiv Abdominal Si Glandele Anexe Viorel Ranga Vol 3

    Încărcat de

    Anonymous empYVvaLf
    654 vizualizări183 pagini
    Anatomy textbook

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Anatomy textbook

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    654 vizualizări183 pagini

    Anatomia Omului Tubul Digestiv Abdominal Si Glandele Anexe Viorel Ranga Vol 3

    Încărcat de

    Anonymous empYVvaLf
    Anatomy textbook

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 183
    BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST V. RANGA TUBUL DIGESTIV ABDOMINAL ces GLANDELE ANEXE. SPLINA ANATOMIA OMULUI Vol. 3 Bucuresti ABDOMENUL SI PELVISUL (Abdomen et Pelvis) ABDOMENUL SI PELVISUL formeaz’ partea e si inferiom a trunchial mail Hore: lor delimiteazd tn interior cavtite corle abdominal 5 plead. Limitelé de soprafaté ale abdomenului si ale pelvisului nu corespund fasi bible tacerioare ele cavich it abdomit Acestfapt este determina de teres omulu la povitia si pelvine! vertical sau ortostatism, Peretit abdomenului si pelvisutui fmpreand cu ce! im punct de #1 toracslui sunt pereti ai trunchiulu ear unitar ia aparatul de vedere functio suslinere si migeare - aparatul locomotor. De acces, structora, vascularizatia si inervatia lor au fost tratate in vol. (vezi “Pereti trunchiului”), In cele ce urmeazs se vor prezenta notiunile generale despre abdonzen si pl: vis, despre cavititile viscerale , abdominal si pelving si in mod deosebit anatomia viscerelor abcominale si pel vine incepind cu organogeneza si termindnd cu notiunile de anatomie aplicata, clive. LIMITELE ASDCMENULUI : SI PELVISULUI LIMITA DE SUPRAFA'A DINTRE ABLO. MEN §1 TORACE este mai jos sina tts bintre cavitates to-acica siabdominelé, Ea iacene de le virful epofizei spinaase 4 vertebrei T12, urmeasa de 0 parte ot je aka marines inferiousA 1 coasted 4 ¥t-r astci 2 Xia, ancul costal chordul cgstal, intélnindy-ss cv cea de partea «pusé la baa cartilagiaos (arers costal’s) uenumit-elinis Procesuli sifoid. in ntssior, datoritS formed gi povigil diafragmei, cavitatea abdominals procmin’ adine fn Disfeagma’este tin muschi inspirator cars formeazd fare cavitatea toracied si abdomiralé un porate mosculoaponevrotic mobil tn timpol expiratci, ciple diafragmaticd dreapta ajunge cu convesitatva naxind la intima spatilui LV intercostal pe ‘nin tmedioclaviculard, ar -HEEnga Tn drepeul cariajului 2 V.a tot pe linia medioclaviculars, coast fn inspiratie, diafragma coboara, la drespta ngind pe linia medioclaviculard la marginca vuperioard a cartilajului coastei a Vi-a, iar la stnga pind in dreprul spatiului VI intercostal. Centrul ten dinos al diafragmei, cu parte sa pericardicé ~ putin inclinat spre stinga, se proiecteazé fn expiratie pe cnt- pul vertebrei T10, iar in inspiratie la marginea inferioa:8 a vertebrei TH Limita de suprafata dintre abdomen si pelvis nu se suprapune nici ea celeiinterioare. Ea porneste dela ux reper format de virful apofizel spinoase a vertebrei LS, urmind de o parte si de alta crestele iliace, plicile inghinale, rube:culul pubic si marginea supevioara ©. Prin trecerea la pozitiz verticald simfirei pul aripile iliace care circumscriu pelvisu! mare (pelvis i major) au fost incorporate in peretii abdomen i abdominale limita interioard @ cavits: at de sirfimtoarca superivard ¢ pelsisului (apertora pelvis superior). ‘Aripile iliace Gublate la interior d duvin seprafete de sprijin ponte organel. abdominate, Acvet proces este .o2secinia i supra o3uli iliae si rosebi 4 nicegnlit pelvis ass, eliruia Fa marit viimetrul trausversal, Asa se eyplic3 Ia om yrocminen{a sub iegument a erestelor iliace si aparitia fe.clor, segiuni s ele caraeteristice pent om Abdomen. Pelvis fig.) ABDOMENUL $I PELVISUL = limite Pelvisul este Muchis inferior de un alt perete mobil Feprezentat de diafragma pelving, formata de m.tidicator anal si m.coccigian. sud vare se uit regiunile perineului (vezi diafragma pelvind vol.t Feretii trunchiulai-), PERETIZ MUSCUI OAPOWEVROTICI Al AB DOBENU’ “1 ge fouind fates un eadrs oss superior mobil, format de apertura vorscicd inferioara si un cads a 980s inferior. fix, format de isului esos, Cele doud inele os0ase & intre cle posterior si median de un stilp mobil reprezentas de coloana vertebrala lombard, a eérei cow exitate yioemixd in abduanes, Lovo colo tom: bare este maxima la L3, regiune in care cavitates abdominala este si cea mai ingusta in directia sagitalt ca celor dow incl. osease De menjionat of, 22 mari e indllimca coloanei lombare si de mirimea loréozei acesteia, deninde in mare m&sur forma abdomenly FORN.A ABDOMENU.UI Si PELVISULUT. Forma abdomenului este variabilé cu virsta, sexu! pal coastitationat si se modified tn diverse tie patologice. Factoriicare determin’ aceasti variabilitate ‘ot fi generali s local La NOU NASCUT abdomenul este mai voluminos potiunea supraomt determinatd de baza largi a toracelui, datorit3 dimen: nou-nascut gi de faptul ci Svnilor mari ale fatal pelvisul la acesta este strémt. Pelvisul strimt conditioneazs si povitia vezici urinare, care Ia nou ndscut este wn organ mai mult abdominal decit pelvin. Circumferinja abdorasnulvi reprezinté la now-niscut, in medic 36% dia lungimca corpului (Fgura nr. 2). Fig2 INVELY $1 PERITONEAL LA NOY NASCUT (Jups Reanirgioit LA ADULTI forma abdomenului diferd in conditii normale, dupa sex, birbati normostenici ({ig.4) abdomenul este casicilindrie gi turtit antero-posterior. Distant dintre procesul xifeid st simfiza pubians reprevint 20% din lungimea corpului, iar perimetrul ab: domenului (alia) cca 459% din lungime. in comparatie 1a ascenici (longilini) abdomenul este | aseutt (figura ar. abdomenul mwedie eu nonnosteni ‘mai ingust, cu unghiul infrast La picnict (brevilini, hipers SIPERITO Fig. ¢ FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULUI = tip normostenie — Prezintd mai targ zi mai voluminos, cu uaghiul infraste nal mare, obtuz (figura nr6).. Fig. 5 FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULLT = tip astenie ~ La femeie abdomenul are dimensiuni mai mari in ortiunea infraombilicala Aceast forma este conditionat® de latimes mui ‘mare a pelvisulu prin eresterea diametruluitransvers si e faptal c& baza toracelui este recusd dimensional. La fomeie distanta dintre procesulxifoid si sinfiza pubiand este mai mare, ec2 20% din lungimea corpului, iar om- bilicui este situat mai sus. Abdomenul la femeie este mai fualt prin faptul c& steraul este mai scurt. iar ccoloana vertebrali loinbara este mai tung’ comparativ ‘ua barbatului. Talia reprezintS in condisii normale cco 42 % dia lungimea corpolui. Dupa sarcini repeats forma abdomenului se schimba prin sciderea tonusului muscular, depunerea do grisime in portiunes fracmbilicals gi prin pel fn senium, coloara vortebrala scade in iar apertura toracicd im ssgunc, Fioara si stedmtsarea Saperioara a pelvisului se micsi.ca-h Ace modificar sotece de scaderea ‘onusului maculcturii abdominale, desermiaind pozele visceral frecvent intalnite ta biueani, éasotite de modilieari sbdomeuutui $i pelvisuly Forma abdomenulvi este diferita in pavitia dats form ale ia corpului fu decubitus, povitia vertievta accentutiti exiurilor colonne: indeosebi a lordozei lombare sia incivatei pelvsulu, abdomensl este impovarat si procmin’ anterio portiunes subombilicals. Studii prin model Gxat at ital ci datoitélordozeicoloanci lombare, cea mai ingust regione a caitti abdominale este fn dreptal vertebrei L3 si ombilicului (Figuea ne.7). Prin micsorarea lordozei lombare, cum se intimpls fn Sarcing terul cig spat tn abbdomen. in docubites dorsal, curburile coloanei si inclnatia pelvisuli se micgoreazs, iar viscerele se deplaseazs lateral do coloana vertebrals: fh aceste conditt abdomen! nu ‘mai procmind anterior. In decubitus lateral drept sax sting abdomenul devine asimetric. in contractura abdominals din peritonite si colicile abdominale de cauze diferte, bolnvi Apendicele xifoid Ombilic Simfizo pubic, AE Fig. 7a FORMA ABDOMENULUI $I PELVISUL'L setivne medio-sagitais poritia ia cocos de puscd. Aceasta poritie determina stergerea lordozei lombare, micsorarea fnclinatiei pel visului eu edstigarea de spatiu pentru viscere si con- comitent sciderea tonusului peretelui si a presiuaii abdominale, fapt care diminus stimulii durcrosi porniti din peritonew, Forma abdon cnului se modifica in condijii firiologice particulare, cum este de exemplu sarcina (figara or.7 b). In tunile 4-5 de sarcink ucerut ascensioneazi ia abdomen, Odatd cu eresiorea de volum a uterului se reduce treptat lordoza co! lombare si ereste capacitatea cavitatii abdominal. fs una V-a fundul wtGrilui ajuage in deeptut ombiliculs, fn luna a VU-a ta jumitatea distantes dintre os Fig 7F : wi sifoid $i coboart in ultimele stptimini ale Init a 1%-a la 2-3 lati de deget sub sifoid (vezi fgura n.70). Forma abdomeauleicste dependentd in sare misurd de continutl su, respectiv de ‘mirimea viscerelor parenchimatoase si de sradul de umplere al viscerelor eavitare, de csantitatea de tesut aipos et. Forma si volumal abdomenului.se = modifies in stari patologice. Frecvent se {nisleese modificiri ale fgrmei vormale a abdorsesalu‘nafectuni osoase ale coloanei verses pelvisutui osos, Precum si ale membrclorinferioare, ca de exemplu in cifoze, spondiloze, lordoze, mor- “bul Pot, in bazincle viciate ds cauze diverse, tn conalgie si lutatia congenitalé de sold ete. Alte cauze tin de perstii muscaloaponey- «i rotici abdomeaului ca de exemplu in her- de afectiuni generale si ale organelor in- traabdominale cum sunt: adipozitatea, starile casectice, ascita (abdomenul de batracian), contractura abdominal, F ‘meteorismul, visceroptoza - in sciderea ‘onusului muscuiaturii abdominale, tumorile infraabdominale sam pelvine si altele. REGIUNILE ABDOMENULUI (regiones abdominis) Prin regiunile abdomen! ieleg regiunile conventionale de suprafata ale Pereiilor antero-laterali ai abdomenului, foarte importante in practica medicals, deoarece fats de aceste regiuni se raporteas% asezarea Ronnala si proiectia ta suprafati a organcior iutraab: dominale. La regiunile abdorenuiui se refer fa cea mai mare parte senunele subiestive si in ceosehi ameutl obiectiv a! abdomenutui la bolaavi si to: el ajuts 'a formularea diagnosticului de sediu (exemplu, tvmora spigartrics, hernic ombilisala, hernie iughinal si al tele). Aceste regiun! sunt in numir ae nowt si sunt delimitate dupa cum vom arita mai ls (igura eB) Intre linia de proiectie a diafragmei in paitea superioaré $4 srcvsile curvlayinoase ato ecastele a Draper’ { tod ] 10 Regie loteratis sinistro HiPag es rey Fig § REGIONES ABDOMINIS (ccbordurile costale) inferior, completate de nrizontala tatea veatrall a cuastelor X; 3 toracoabdominal ab dclimiteaza etaja! superior 3 pereteluialdomicl, fit in te reglni, Redan inure erie dou rebo-duri costae so pases seguien cpissanct (cea eprorticn, de Tonia trsaghiclavs Cu vast la proces xifoid si ara in jos formats ve oviontld, Lateral dr ea side o parte ¢de alta eal regiusea hipocondruiui drept (regio hypocoretiac dextra) si regius hipocondruini sidng (regio hypccondriaca sinistra). oo intre limita inferioar3 a etajului superior si orizon- tala care uncste spinele iliace antero-superioare, se dclimitcaza ctajul mijlociu al peretelui abdominal, Impartit de cele doua vertcale ce merg de la tuberculul pubic la rehordul costal (linile pararectale) in trei ni, Regiunea umbilicalé (regio wmbilicalis) numita si regiune mezogasiric, este situaté median incluzind inire limitcls et cieatricea umbilieald iar de 0 parte side alts lateral de ca, se gisese doud regiunt abdon latersle, stingtl si dMaped (regio lateralis dextea ct linale sinistra) mumite clasig flancut drept si flancul sting. Etajul inferior al perctelui abdominal, orins incre finita inferioara a etajului precedent inferior, linia plicit inghinale, ce corespunde figamentwlui inghinal, tuberculul pubic si mar- ea superioari a simfizei pubiene, este tmpartitt de cele doud verticale diatre tuberculul pubic si ‘esiromitatea anterioar3 a coastci a X-a in cele trei regiuni. Median se afl regiunea pubicit (e pibica) clasic numits si regiune hipogastricd, iar lateral regiunea inghinald creaptd si stangd (reyio inghinalis dextra et sinistra), ce corespund fosclor Jligce dreapta si stangh (veri figura nS) “Sentionim cd etajul superior al peretelui ab seminal, incluzind regiunea epigastric’, sscondeul drep si sting, corespunde in general etajului supracolic (supramezocolic al cavitat peritoneale). Etajul mijlodu sl inferior corespund 1a rindul lor etajului infracolic (inframezocolic) al cavittii peritoneale (vezi cavitatea peritoneal) CAVITATEA ABDOMINALA SI PEL- + VINA (cavum abdominis et cavum pelvis) Pein c.vitowea abdominald si eas"tatea p se imel.ge spatinl eeprins intre peretii ostcomes- oului gi pelvis, Ele adapostese culari ai sion srorale abdomiuale si pelvine. S-a arate" c& prin tre “orca la ortoctatism si cresterea diametn teawvers al pelvisuli sub actiunca muschilor ex -nsoti ai coapsei ne bazin, pel isul mare (pelvis major) a fost ineorporat fa petetii abdomenului, foseie itiace interne devenind clemente de le orginelr abdominale. Ca urmee, strmtoarea superioarl a pelvisului (apertura pelvis su- perior), prin care comunica larg cu cavitatca pelving, rnumitd si excavatia pelvind sau canalul pelvin, care nu este altceva decit pelvisul mic (pelvis minor). Comunicarca larg’ dintre cele dow’ cavital joneului si in multe situati inuarea directa a pe patologia lor comund, a determinat pe unii autori si le descrie impround sub denumirea de cavilat abdominopelving, cuprins’ rag sma pelvin§ (figura nr.9). tee diafragma si di Fig. 9 CAVITATEA ABDOMLSALA SI PELVINA = setyiune sagitala z mezent ericocotie deep Fig 10 CAVITATEA PERITONEALA (Gubampartice) Cavitatea abdominala si pelvind cuprinde dou mari comapartimente, respectiv cavitatea peritoneal gi spatiul extraperizoneal, CAVITATEA ALA (cavitas Peritoneal) reprezincs spatiul virtual dintre foitele: ictal viscerali si mezenteral8a peritoneului, ~~ La sexul masculin ea este fnchisi ermetic, in timp ee la femei comunied prin estiul abdominal al tubei rl. Accastl comunicare ar eaplica tatea propagiri unor infect de ia exterior eatre Peritoneul pelvn.(prin vagiad, uler si tuba uterind) Gavitstea perisoucalé es. cen mai mare cavitate Seroasa » corpului si se dezvolta dia celomul ia lonar. Ea adsposteste “organele pertioncale™ Tavelite_in {ita viscerala a peritoueulyi, De acces, dostumires de “viscere say organe intreperitonesic™ este mai putin exact&, Organele peritoneale ov corectiunea de mai sus traeral “intraperitceie", tin fn taal mare parte de tebul digest abdomina' i landele saleancxe, are ce dezvolé din tubal itet Drecum si wneleorgave gentale (ater, tube wierne) ja pelvis, 2 Eavitatea peritoneaia este impactita de colonst tranivers si mezocolonul Cransversntaum-ctaj-abdo- srinal superior (glandelar) calicmit 51 partea tupracolicn (Gare supracolica) a cava peritoveale, iar sub ealonsl transvers i mezocolonut se eSsctte ctajul abdomi inferior (intestina!), nuit tea infracolica (pars inf, colica)« cavitti peritoneal: (THIONESCU). talul infraiiesocor Etojut ng de: close weagtar & chy dicing merge de ls ex Eodenojejnnal pin lo un- ghiul Heocolic in: spativ ‘mezentericocolie drept (fi a colic dreapta)_si spativi mezeatericocalic sting (fri da colic stings). Primul este delimitat de mezenter, colraul ascendent, colonul mezocolonul transvers (cele 2/3 drepte). Al doilea este cprins intre mezenter, colonul si mezocolonul transvers (tcimea stanga) si colonul descendent, ia prin stmoarca superioard a pelisului comunicd larg eu aceasta (figura ar.t0), paracolicus) drept. Acesta ajuage superior pind 1a Jigamentul frenocolic drept. iar inferior se continus ident si porette sting, care imu si el ‘se alld sanqui paracatic (sulews paracolic lateral de mezoul colunului sigmoid se spre stréntoarea superioars a pelvisvlui, Superior ‘cest spajit ayumac pan ia figementut ficnoeolic ste Toate accste spatii uu au fost omologate in N.A. dr rozinta importauna einied ictre peritoneal parietal s: pezetii csteomuscular ai cavitilii abdominale si pelaine, se gas ! mare, nuit SPATI ste Cavum __ Spatiut i Peritonei retroperitoneal } Spatiut Preperitonzal Apertura pelvis superior - Spatiut (pelvisub peritoneal) Fig. 1] SECTIUNE SAGITALA PRIN TRUNCHL 1B subperitoneat ff TRAPERITONEAL. Topogratic acesta este subim-partit in spatiul retroperitoneal: ‘L-- spatiul subperitoneat sau psi- visubperitonea! 2D ~ spatiul preperiton Cele trei compartimente spatiului extra-peritoneal con intre ele dupa cum urmexzi: spativi _fstuoperitonea!, mai precis, jesutel ‘onjunctiv lax si adipos din acess spativ, se continul superior: pris anterior si superior cu spatie preperitoneal (figura nz). “Fesutul conjunctiv lax dia spatiul retroperitoneal formeazd fuscia subperitoneata (Fascia sub peritonealis), clasie numitl sifavele wogenitala Cu exceptia spariuiui retro- peritoneal, celelalte nu sunt ome: logate in N.A... Noi le descriem insé, deoarece au important ia practica medicali, continuitatea dintre ele explicénd de exemp'u, posibilicatile de difuziune a colectilor purulent Totoodata ele ajuts la.o mai he injelegere a topografiei viscerclor abdominale si pelvine. SPATIUL RETROFERITO. NEAL (spatium retrope-ritonesie} * Je posterior teui ec ‘este -uprins intre per J senea ete ftal posterior. in acest spatiu s fis i dele supraresal- TINT si faterovertsbra! si “hervoase autonome, tot secundae>) | (xe aioe ccaleat colonel deat “SPATIOL “SUBPERTTONEAL ‘sau_spatiul_pel- sisbpertoneal ete daimtat option de pertorsl de m.ridicitori anal si m.cocs 1) si_diafragma ‘rogenitala. fn el se gasese{organe exttaperitoncale sau RS nana ac oe eae trina ecu © pert-din cll wera 3 aging ik phi doc dterene tac seegine # me, i at edenenone ear TONER, seine foto canrde few sanju le aipon hired! puldaion Fata: parce parapet (exacts pein). STANUL FREPERITONEAL este deinitat posterior de peritoneul parietal anterior si fascia ‘ezicali, far anterior de fascia transversalis si osTelalte ratur le pesto sbdoniel sci Terese Ssatiat oF SEAT reuopubicin pao petesiale cin Rete), Ste Suge pte ves uriaas amen uboprostatee Superion, spatial prepertoncal se ‘depot isomer ater! pots pia web. ‘ale, formate prin obliterarea dupa nasters a arterelor clcale Pe lne sedan ch peonen ae af plc Sancta ayo cordon Gbros rezultat din obliterarea ductulué alan- ‘Tesutul conjunctiv lx din spatiul preperitoneal se ‘continus prin spatiul retropubian (prevezical sau Ret- ius) cu cel din spatiul subperitoneal, dia jurul or- gaaeler pelvine sau cele care formeaz’ mezangiile vaselor din pelvis. : PRESIUNEA ABDOMINALA SI POZITIA ORGANELOP. Pezitia auatomica a organelor situate in cavitatile cerale ale trunchiului: toracics, abdomincia si pelving, esie determinata atat do formatiunite anatomice ca" ieaga aceste organe de peretir lor in care se afla sau intre ele, cat si de Presiunite existent in aceste cavititi si ae echilibrul ntre aceste presiusi, Organele nu sunt fixate rigid in le in care ge glsesc, ci prezinta grade diferite de tate, in comordan}i eu structura lor gi cu mobi functile pe ware le indeplinese, Aces: fapt explica, de > altfel, modificarea pat ~ etajului inf 4 IK a poritici organe funete de posta in care xe examincazs boteavul si poate da nastere la erori, privind marimea si proiectia fa suprafatd a acestors, in semiotica medicals si chirurgicall. “Tecérea omului la ortostatism a influentat im mare smisurstusul visceral (asezarea anatomicd a orgarclor in cavtaile wunehiali). “Totodaté pozitia verticals si gravitaia au schimbat ia om gradul de fimpovérare al peretilortrunchiul comparatie ou patrupedsle. indoosebi, este importunt schimbarea gradului de impovirare a poretilor ms culoaponevrotiei antero-taterali ai abdomenului, car prin contractia lor tonicS sau fazics, determiva x schimba valorle presiua iatraabdominale si pelvine. fn aceste conditit presiunea maxima se exercit® asupra fal peretelui antero-lateral al a domenului, ccea ce explics la om, frecventa erescuts, 2 herniilor inghinale, eventratitor si evisceralillor, dizee: tazia maschilor drepti abdominali etc. In determinismu! acestor afectiuni, la impovararea crescuta - prin gravitate, se adaugs ol alti factori, conditionati tot 4 trecerea la ortostatism, cum sunt texturile aponesroti ale peretelui abdominal i regiumile inghinale. Ace: structurs aponevrotica, inlocuieste pe cea muscular’ de Ja patrupede. Ea a luat nastere ca urmare a crestezii diametrului transvers al petvisului, sub influent tracfiunii muschilor extensori ai coapsei pe bazin, care a ridicat insertia muschilor iati ai abdomenului, indeosebi a m.oblic intern si m.transvers al ab- domenului, La patrupede acesti muschi aveau origins pe miarginea ventraii a coxalului, ta timp ce la om originea lor se ridica pe creasta illacd si fa treimes laterald ligamentuiui inghinal. Acesti factori av deter: ‘minat si traiectul canalului inghinal la om, cu inclu! I gf cel profuad, lateral. Lt (orificiul) superficial, me: patcupede ecle dou ventrodorsal al pereseius, se privese in ogling’, cota & ele se suprapua in axe determin’ si scurtrea traiectaiinghinat futre presinileatfoninala si pelving -poditsesi presiunea repativ’ din torace, exista 0 Ink indisolubila, in sensl cd ele se influentear’ eeciproc Intre cele Goa uresivné exists un echilibru care s2 scivimba in trecereis de ta pozitin vei teal Ia elecubire Presiunea abdominali g ipelving este deverminat’ de uematori Brctor: « presiunea atmosfericdt ce comprim’ peretele mus- culoaponévrotic; + gradul de umplere al organelor cavitare din ab- domen si pelvis; = Inchiderea ermeticd« cavit ibdominale si pel- Acestér factori li se opune presiunea determinatt de ~ forta de gravitate (egalA cu grevtatea viscerelor); + sediderea presiunii negative din torace in inspitatie $ alti factori de mai mic& importaata in conditii nor- sorle (ex-mply, seiderea tonusului peretelui abdominal vw faer or ia dist: at8 ca deschiderea glotei etc.). Din cele de mai sus reiese c8 in pozitia vertical, ia axul longitudinal, axista un gradieat al presiunii ab- dominale sj-pelvine intre diafragma si diafragma pelvind, care se micsoreaza de jos fa sus si c&, numai functic de modificarea celor doui categorii de facto S¢ poate intelege dinamica acrmala si patologics a poreiilor abdomenului si pelvisului si consecintele supra posite’ si functiilorviscerale, {in sensul datetor expuse, de exempli, se poate explica faptul ci ficatul, organ parenchimatos foarte sreu, de cca 1.500 g, situat ia partes superioara a 16 cavititi peritoneale isi mentine pozitia normals, ni sumai prin legitirile peritoneale pe care le are cu peretii cavitatii abdominale si cu organele invecinate, ci si gratie forte’ de aspiratie toracicd exercitat’ asupra spatiului subfrenic si a presiunif intraabdominale ‘Scdzutk in aceastd regiune. Se pot da numeroase she asemenea exemple, ‘Totodata, contractia muschilor antero-laterati abdomenului, sustiautS de contractia diafragmei si disfragmei pelvine, cu inchiderea glotei, explic3 in mare parte mecanismele de golire a organclor eavitare curs Sunt: mecanismut defecatiei. mictiunii sau al nasterit cs cexpulzia fatului din uter. Din jocul acestui sistera unitar toracoabominal de echilibru presional, se intelege de ascmenes cz, luoui organ, atrage dupa sine in eral is relaxarea patologica a diafragmei, cind cupola relaxatS dreapti sau stingi, a diafragmei, mult i torace, deplaseazs spre partea opuss inima, p>ricardul si pliménal, pins ta | APARATUL DIGESTIV (Apparatus digestorius sau systema digestorium) Aparatul digestiv este impartic ta Nomenclatura Anatomics in: cavitatea buceld nge si canulud alimonar Caratut alimentr (canals alimentaris) tucepe cu esofagul sss tormink la anus, Gind aumit clasic si bul Ce digesic. Partes abdominals. a canalului alimentar Incepe cu esofagu abdominal, se continv5 eu stomaci, | Soph cate wumeaet ite mare Format ds ' duoden, jejun si ileon; in coutinuaren acestuia se afld fmestinut gros, aleatuit din: cee, colon ascendent i. transvers, descendent, sigmoid si rect, care se termind i cu canate anal, Ficaiu! si pancreasul sunt glande ancxe ale tubului digestiv abdominal, Cea mai mare parte a acestor organe sunt iavelite acu, deci sunt organe “peritoneale”, clasic intrapericcuesle” Fac exceptie duodenul, pancreasul, colonul ascen: de pe dent si descendent gi reetul, care sunt organe secundar retroperivoneate (exteaperitoneale). DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV~ ‘$1 A MEZOURILOR legata Ge formarea cclomules intraembrivas” side di vollares peritoneului, iadeosebi a mezourilor. Ea expticd modul in care orgenste (ubulei dieest'v dohandess fo. at dorsinali ia anatomic’ derinitivz “a cavitatea i pelving, precum si abateril respeoutiv malnuzitive si malformatiile orgsueior dices sive whcominsle si peltine. Dezyoltarea velomelsi iw Wacmbriouar si fortares eavitatilor seroasc, melusiv Perivonzala, au fost tratas in vol.il partea 1; Viscerele ” La victutoarele’ mult inferioare (nevertebrate) _ tubul digestvindeplineste nu numai func de nur, cist alte funetit pentru care fa animalele evoluate dezvolt8 organe sj aparate speciale. La pes: indeplineste pe ‘ing functile de’ nutrite si func ‘espiratori, preluind din apa de brand cxigenul Trecerea la vata terest’ si schimbarca flulu de hra determin’ separarea functilor digestive de cele respiratori, fapt reflectat ontogenetic in originew endodermalt a aparatulutdigestiv si respirator. Un ult exemplo se f:iineste la viermi, la care epitelialites- tinal gizduieste si celulele seavale, eare su eliminate Ia exterior tot prin tubul intestinal (uae de paraziti Ontogencti, aceasta ar explica originea endoderm colulolor germinate primordale la om fn oncogeseca, ia om, de timpuriu, oda cu rotun- jirea transversal a scuclui embrionar (tempus seuti embryonic) si schitarea peretilor antero-laterali ai trunchiuli,endoderml tavanului saculvtein secun- dar, se tcensformé pe linia mediand-ventea! notocord in san intestinal (igura nr. 13). Conco are loc so cretere rap de lungime, prin care sant intestinal se teasformz la extremitatea cra ceaudalé in md internal, Acesta este sitvat acdioesagitah pavstel ev uotocoordyl 3 ventral larg, i partea mijiocie, eu excel vitein, La spit cranial tabu! digestiv este inchis de membrane matofaringirts pucofatingieed sau membrana s: (membrana stomatopharingeal’s - in Nomin Embryo- ), care-I desparte de ctomatodseum sau cavitetea riitis8, Caudsl, fn aceasta etapa, membrana practodeum, vizorl canal a log hucela cloaca il separ d fz evolutia ullerivars, partea craniaia si caudela ibului intestinal ereste mai repede Geet partes mij Notocorda Ectoderma Vnaticu mex ~“kacsatopleu rs. Mesoderma splanchnicum {splanchnopleiray locie, care bate oarecum pasul pe loc. in acest stadiu tubului intestinal ise disting trei parti: + intestinul ant ~ intests ior sau proenteron; 1 mijloe + intestinul posterior saw terminal, nemit in Nomine embryologica ‘in cursul organogen: nastere: tarin i, Gun incestinul anterior iaw esofagul si aparatul zespirator, Somacul si duodenal pind sub civerticutul hepati si muguiele fancreatic wenieal 3! dorsal, Din istestinet amijlocis denului, ansa umbilicala din core duriva: jyunul, ileonul, ceeul, solani ase: se formeaza: restul di dent si cele 3 teeimi drepic ale coeloma 7 intraembrionicum as I Aorta dorsalis Mesenter. dorsale commune Tubus intestinal’: fesenter iy: ventrale Fig. 13 DEZVOLTAREA TUBULUI INTESTINAL ccolomului transvers. Jntestinul posterior va da nastere: 13 stdngi « colonului transvers, colonului descendent, colonului sigmoid si rectului. Aceste eegmente ale igestiv incep sa se echiteze Inca din sipcimmina a 1V-a de viata intramterin’. De remarcat ef la farsitul siptaménii « Mla incepe s& se resoarbs membrana bucofa \n8, siabilindu-se comunicarea cu caviraica bucala, Membrana cloacla se rezoarbe mult mai trziu, in tuna a 3a ‘Tubul intestinal este leget sagital de peretele proste.ior al trunchiulti prin mezeaterul comun ders: format din splanchnopleura dreapi8 si stings, dupa ce a fnvelit intestinul Fig. 14 FORMAREA TUBULUT Pre-enteron Metenteron verticuiuim, hepaticum (Seefiune sagitala) De mentionat cd att timp cat din tubul digestiv au s-au individualizat organele saie definitive gi ele se alla in planui mediosagital, mez: notiunes de mezenter comun - ele sunt cuprinse fre ‘mezenteriuma commu ne”. Uterior cind diferentierea tubului digestiv incepe, din mezenterut com sal (posterior) se indivi- dualizeazi mezoesofagul, mezeractrul dorsal, mezo- duederul, mezenterul ansei ombilicale, mezocolonul si mezorcetul xistd si un mezenver ventral, care leap’ Cabul intestinal de peretele =rlesiae al teu cesta fe intinde numai p: iculul hepatic, Bind reprezontat de mezogastrul si mezoduodenul ventral. Inferior dearest. din urm ale anterioari bs caydvul eraninl se individualizesz’ whut : E lnringotrateal cu mugurii pulmonari. El czeste rapid in Tunginie in tuna a Ha. Aceasta crestere a esofagului este de mare importsati pentrm pazitia definitiva 4 HomaculuiLa naytere are lungimea de 16 em si eapéivui su caudal se proiecizazd pe vertcbra a 10-a toracica Epiteliul mucoasei este initial uaistratificat pris. matic, dar prin myit iplicare devine pluristratificat, lumenul. Utterior in cl apar Ne care conflueaza, incét in luna 3-a lumenui Ferturbari ale acestui Proces pot da nastere Ia atreii sau stenoze esofagienc. in luna a 6-2 cpiteliul se aseamind cu cet la adult. Gian dels esotagiene se formenes ta sfarsitul luni a 3 sczvolts ent, partes or seersioric Find sitwaid fi Pharynx primitiva Pro -enteror: aaa | Mesenteron 7 Metenieron Fig. 15 DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV submucoast. Fibret: circulare se formeaza in luna a2-2, cele longifudinale in Iuea 3-4, iar musculara muccasc! la sfarsitul luni a 4-2. Nu se stie foarte elar de ce fa V3 Superivitd nusvisiutn este striala si fn rest neteds, Initial, pe toatd Ieogimea csofagulai patura muscular’d 48. O ipotezd sustine eX fibrele striate provis, Gin reginnes labial STOMACUL se prezints ta sidrsitul saptamanit ¢ 4-2, cae dilatatiefvciforma a tubwlui intestinal si este in Plavel medio-sagitsl (figura nr.10). Initial, el are pozivie inalts, in regisuca ccrvicald, cea ce ti permits contactul direct cu n, vag care il inerveazd si este inclu {in mezenciiimll setului teangvers, din are se va for Si mezygasinul vents a. In siptaindinl: 4-7 stomacul este 20 impins de cord si plimAni spre partea inferioari a toracelui. fa dezvoltarea ulterioard el isi schimba forma sagitald, Aceste modificiri sunt consecinta | | (eit de crestere al diversclor pirti ale pere- telui gastric si a dezvoltarii organclor favecinate, | indeosebi a ficatuli, Marginca posterioari a organului cereste mai rapid deggt cea anterioard; de aceea ca \ Surbean ae deplsect spre sings fa cet el oo diferentiazA marea curburd a stomacului si superior, dilatatia ce formes fornisul gastric. Marginea ante- rioara ereste mult mai lpnt. Ea formeaz8 eurbura mcd | 4 stomacului. Aceleasi deosebiri se remarcd ia eres terea mezogastrului dorsal, care este rapida gi a mezo- ‘gustrulul ventral, lentS. Aparitia si dezvoltarea ficatului ‘septul transvess si ia mezogasteul ventral, fixeazd pilorul in mezogastrul ventral, Totodata cresterea de volum a Heatului influenteaz pozitia definitiv’ a - stomaciui si esofagului. Ca urinare, fata stangi a stomacului devine anterioard, iar cea dreapta poste- rioaré, proces prin care ereste ca intindere si bursa ‘omental, Totodatd cardia se deplaseazi la stanga, iar pilorul la dreapta coloanei vertebrale. Curbura mare priveste la stdoga si fa jos, ar curbura micd ta dreapta sin sus, cdtre-ficat. Aceasté pozitie permite un mai | mare grad de uraplere astomacului si reste mobilitatea organului, favorizand miscrile de evacuare, in acest sens forma si pozitia stomacului sunt expresia adaptari le. Epiteliul gastric, initial multi- unistratificat. Glandele prin- Fermentii aden, jad proteolitici apar in sucel gastric in tun tia proteinelor este posibila din Juna a 6-2. Fibrele mus clare cizculare apar in sptimana a 7-a, cele longi- tudinale in lina a 3-2, musculara mucousct in tuna a+ cle care apar sunt fbrcle oblice. INTESTINUL MIJLOCIU (mesenteroa) cx ANSA UMBILICALA se deosebeste de eclelate pari ale tubulul intestinal prin ritmut rap a orientati spré dreapta numiti ANSA DUODENAL? wneeeecamed vreeale Daseaat antes ope | va dezvolta: duodenul, ficatul cu cdile biliare extra fF ° mezenterica superioard si mugurele pancreatic, fapt pentru care W.Vogt I-a numit *pediculul vaseulo- pancreatic" [a dezvoltareaulterioars, datorita cesteri in lungime a duodenului si dezvoltirii pronuntate a lobului drept hepatic, flexura duodenojejunals se deplaseazs pe sub pediculul vasculopancreatic de la Arcapta la stinga, jungind sub vascle mezeaterice su- perioare sila stinga coloanei vertebrale. Odati co aceasta, se schimbi si pozitia ansei vimbilicale. Ansa umbilicalé are un brat descendent, superior si e=dent, inferior (vezi €g.17). La eresterea anséi -locul ‘une bratul descendent se coatinud eu cel ascendent se ald conalut vitelin(eaulisvitellinus) sau canalul om- falocoteric, care leaga ansa umbilicalé de sacul vtelin, In deavoltarea ulterioara el se fachide si dispare, fa 3% din, cozuri poate insd persista un mie diverticul din trunchiul vienale sau iuir-nul gin arluentii st Vessasrice surte (we gastricae breves) se varsi nor- saa! fs vensle. spline’ inant a contlus spre a forma 18. Ele vin de la fondul stomacnini si seaho spre virsare, lizameatul gasteolival, Una din aceste veze, mai mare, nuinitd v7 i osterioart se vars ee! nisi alesen lena. Tn general, circulatia venoass, de intoarcere, 2 perciilor gastrice cste mai boget3, iar anactomor~ie Toru) csofanuilvi, la ganglignis hilar stingi si mei venoase cu vene!e organelor invecinate sau chiar ex ale peretilor cavititii abdominale (venele frenice in- ferioarc) sunt mai multe la numar decét cele arteriale. De chirurgul se_teme mai putin cind sectioneazi vend decit o artera gastricag>~ a LIMFATICELE STOMACULUI. fn peretii gastrici ca sin restul ubului_ digestivse sisesc trei_eejele limfatice: mucoasd, submucoas’ si subseroasd, care se continus cu re(elele corespun- 2itoare ale esofagului si duodenului, in special rejeava “submucoasa (Rouviere). Din reteaua subseroasa linfa este drenata catce primele relee ganglionare. .O ale importants de drenaj limfatie este cea gusironesg. fagiang. care duce lina ascendent, Ta-ganglionii din Ea chile de metastazare adencoavia suprocle- n Spre den-sedize tea retclelor timfatice cu duedenul “ABparte ia grepul ganglionar sus constituie de aitfel una di prreacr i “de esofag, conti este mult discusatd si odatd cu aceasta posibifitatea de invaziee dyodenuiui in esaczrul gastric. Se afirmaa e& nu xisti continuitate la nivelul retelei subseroase (Hor- ton} 9i este contradictorie comunicarea Ia aivelul reteisi subaurcase, ps eare wall c aeaga. Colles, Kayei a] a A he J A Nodi lymphatici pylorici — Melntyre gisese fn 26,4.% din eazuri invazia duo- denului in carcinomul gastric. fn alte statistiei procen- tul este de 38 %, 20 %etc. Aceste date impun rezectia a cel putin 2 cm dia duoden in interventiile pentru carcinom gastric. Diptre primele relee ganglionare de drenaj lim fatic (figura nr.58) cel mai mare este grupul gg gasurici (modi lymphatit_gasveisnitsi) d2Ta aval ‘buri, 2 cardi in mai multe subgrepe. ~ (ocometogae) Bi colecteaz its din partea vertivals 2 styrescului,regiunile .doilea releu, la care gjunge limfa din gg.gastri stingi, Sint fa majoritates” Aszurilor Jor aw ins anastomoze eu guhepatici, lienali si pan- ‘eaticélienali. Un teritoria mult mai réstrans, eepre- zentat de portiunea siyperioara a pirtii pilorice a stoniacului, dreneaza in_gegastici drepii (nodi lym- phatici gastrici dextr), din luagul arterei cu acclasi ume. Uneori din accastd regiune pleaca vase direete la gelimfativi hepatict care obigauit sunt un al doilea releth" Gp gewasiria deepti. Un alt prim releu van- alionar, i important din cata recenelcrescte a car Moat lymphatici gastrici vstri \4 Nodi lymphatici gastric sdextri NodiIymphatici < ) Qa hepatici cinomului pitt pilofice af stomacului, 11 constituie tt drepii (fodi lymphatic: gastro- epiploici dextri), situati th lungul agastroepiploice drepte, Ei colecteaz4 limfa din partea piloricd si o portiune din corpul veqtrfeulului gastric, adiacente P, al doilea releu gan- lionar 1 constiutie ge limfatici pilorici (nodi lymphat pyloric) de pe fata anterioar& a capului pancresului in regiunea de bifurcatic a aa.gastroduadenale. Bi dreneaza limfa in ggceliaci (nodi Iymphatici coeli Galiasici numiti clasc si gg-sub-pilorici, se extieps ‘mod obligator ia carcinomul gastric. Atunci cénd nu se entirpi fa fotalitate ef participS la producerea car- cinomului gastric rezidual, Fundul stomacului si regi- uunea adiacent& parti superioare a mari curburi dre- seazi Tinta ingg gasteoepiploicistingi (nodilyraphati gstrocpiploici sinistri) dia fungul arterei eu acelasi ‘oume. Ei sunt in strinit relatie sugepancreaticalienali. (vodi lymphatic! pancreaticolienales), care gi ei pri- nese limfi de 1a fundul gastric si in principal de la splind si pancreas. Pentra toate grupele de mai sus, releul ganglionar terminal 1 constituie geceliac’ sau raindul pancreatic, din jurul trunchiului celige, © Nodi lymphatic? poncreaticolienales Modi iymphatic! gastroepiploict sinistri Nodi lymphatic! gasitep ploidy dextri FIG.S8 LIMFAT:CELE STOMACULUI oo eT NRE eI DY on eines nn i Rami gastrici anteriores FIG.S9 INERVATIA STOMACULUI SI FICATULUI DIN TRUNCHIUL VAGAL ANTERIOR lor dreneazi limta prin vasele-efecente tmunchiulul in- imfa omentului mare este drenatd in gegastre- ‘piptoici drepti si stOngi dar mentionsm cd in stanga, tunele vase ajung direet in gelienal NERVI, Inervatio efectoare parasimpatica a stomacubit provine dia ramuri ale runchiurilor vague, antcrior 5 pesictior, iar cea sinparcd dic ramus ale-plenitui celige (figuriic or.5 si 0). Es a fest studiata de ote- Crea, Mitchell si Jackson, _Trunchiul vagal anterior dssamuci gastrice la plexul celiac ci-ramuri-bepatice. Ramurite gesvice sunt aruerioare, susie de 4-10 siau nastere tn zona oe jonctiuns gastrocsotagians. O ramuri mai mare, ce continus truschivl vagal anterior intungal_miis car Suri a fest numité nerval prinsipal ant ici carbush (Mitchell. EI da obisnit ramuri pilorice si schimba ramuri cu ners de pe versuntul posterior +! nicii curburi cau cu plevul periarteriat gusicie sting. { (troncus intestinalis), ar aceasta ig_cistersa— a Ramutie hepatice sunt 2-4 la numAr si cmerg fie dia crunch, fle din mprincipal anterior. Ele steibat pars densa » omentulsl ne i ajing fabio fcaruta unde dau raruc azcendonte spre flat si descendemte cars merg in jurul ahepatice si se distibuie la pilor (cfincter), stomae si prima portiune a duodenul Remurilecoliace,reduse In aumndr, merg la carda, cl mai freevent eu agastrick stingt gi rareori ca a hepatis ajeng a plonl celse(g.clin sang, figura 1153), Trunchist gol posterior 84 ramus gastice si celine, Ras ti fate 1-15, Una sai_mare formeacs nr pastesioc al. mc evebusiaawmerclo-ocre gastric pos Terior. Acest nerv se pare oB mu sjunge aictotaus In pilor Raruuti celuce reprevonting 12 di gros truachiului poserio,ajung Ia plow eaiae mergind in ‘uogul agastrice sting tau Cree, eka tase aren Ieretia saioore simpatrd somacilei este Gat de Sure. postganglionare din ple celiac, cele wile gustrice sunt nos'evinare simu subsire iteon (Meum). Duodepitl Constituic partes fxda intes id stat la adult retropesitonesl, in ‘cea mai mare parte din lungimea sa. Jejunul si ileontl repreziota pariea.mobild a intestinuluisubtire si sunt legate de poretele posterior al abddmenului prin mezenter. De aceea jejunul si ileonui sunt descrisc ‘lasic sisub denumirea de intestin mizzenterial. Flexure ‘i fot Wransversum Brg DX rzendicns Oy tbpocae FIG.62 INTESTINUL SUBTIRE $} GROS Din intestinul subtite se pot rezeca pind la cea 3 (Pf, lisa st se perictitéze major viata individului, cum Lo.) Ste calf ocuieiteinale att inte F mazentarat es meat | cf Aye r DUODENUL a (duodenum) i ASEZAREA. FORMA. SUBIMPARTIRE. Sint ne iat at ff intinde dea oor In i are dodenalejurald,, unde, seheake a vavelal Ini LA, la -ireapta lini mediae, fa continuares direct a piloruh iar eure duodenojejunali la aivelul tui la staaga Tintei mediane, El are lungimea ian ‘cw eca doua- sprezece lini de dege,falimba greed -dodecadac. tylon, de unde deriva si desiairea de voden. Duodenul este agezatintr-o regiune profundé a ‘tatit abdominale, retroperitoneal, fimpreun’ cu 1! geen scene lee os alone ee Caput / panereatis Incisura pancrectis _ Pancreati of (il fled ais”, Kant “tenet romain nepal unitard, deoarece pancreasul sc dezvoltd, ca si ficatul si lil. biare, din eptelial de narra endodercalt cet Gamian tna. ln sot aps paciomnas {etmpectuonto" mah is phe neniegialad corpliel, dar te curl organogenetel taba pozitia si devin secundar retroperitoneale. fatre Parietal pastetior, pe de alta, se formeazd fascia de Ccaleacoatt-duodenopancresieh (rei), ewe iginea 6a se. proiecteazt pe @ iatervenfille chirurgicale din aceasta regiunc permite i caeninziad stdlearoparegunt cence deren on Lashla icreniaed i cal ected tog toon Slaour tepogratc, ual postin pe fori Yets cad inert, wenchnlcehoc los! ae ricer foray dnote a ee een ee dervt si deosbile dine pec ei vacelrtt Tuber omentale Corpus pancreatis Facies anterior Margo superior Couda pancreatis | inferier enterior Margo inierior A et V. mesentericae superiores Processus uncinatus F1G.63 DUGPENUL $1 PANCREASUL (sedr+ ssteriosti) ee a: # ai intestinului mezenteial, fapt de mare important’ anatomochirurgicalt, Relatia anatomica straast a duodeaului si pancreasului se reflcetd pe plan clini, direct sau in- dircet, fm Tntreaga patologic duodenopancreaticd. Totodaté patologia lor comun’ explica de ce trebuie asociatd explorarea clinica si paraclinic8 a celor dou organe. Relaia anatomici a duodenului si pancresului explicd de asemenca de ce chirurgul este impiedicat s& practice in boli ale pancresului eu localizare cefalicd ‘xereza unicl a capului pancreasulu, ei interventia se exccuti monobloc, adcesindu-ae ambélor organe (figura n7.63). De exemplu, in unele afectiuai ate capului pancresului sau ale duodeaului, se practicd dxodenopancreatecromia cefalicd. Duodenul are forma de potcoava, numiti.sicadne ‘duodenal, in_cavi apul —Bangreasulul Seendentd, ozontatd si ascendenté (vezi figura at). Pars superior tea cStcia este. cupr superior. Pors \ descendens: Papilla duodeni =) minor 5 Popilla duodeni Vv. cava interior Flezure cue V. renalis sinistra Flexura duodeni\Flexura duodengjejunalis M.suspensorius duodeni— A.mesenterica superior- runcus celiacus. de potooavs, tipicd, se fatalneste inst % din cazuri. fn 60 % duodenul are form’ inelarB, deschiderea potcoavei mult mai strinsd, iar fa 15 % fi lipseste partea orizontala gi are forma literei “V" (G-Tendury). Forma duodenului se exploreazi pe viv, {in mod curent, prin examenul radiologic si se va descric odatS cu partile duodenului. Pe aceasta cale se deceleazi in clinicd niga in vlcerul duodenal, stenozele sidiverticulii duodenului etc. Examenul radiologic mai aratd, pe viu, cl desi situat retroperitoneal, duodenul Prezinta.totusiomobilitate verticalt de cea 3em'sau de... 2 ‘indlfimea unei vertebre”, potitia ortostatics. Din punct de vedere chirurgical, duodenul este subimp&rtit in dou parti, una mobil care succede pilorul, legata de hilul fieatului prin lig hepat duodenal si ata fed, strane unit ew circumferinya a trecerea de la decubit. Ja ‘se dstng natm_pirti:superiaord-de- x:fcapulul pancreasuu FIG.6¢ DUODENUL (vedere anterioara) deni inferior " Séscendens Milas" 7562 APRS lejunum Pars horizontalis (inferior) 6s PARTILE DUODENULUI $1 RAPORTURILE, ‘artea superioaré (pats superior) se fotinde de la pani Ia genduchiul sau flewura @ ‘odenutui (Nexora duodeni superior) care se atin ‘“ceptul colului veziciibiliare. Ea are dircetie orizontala st lind agezatd sub fata viscerald_a ficatului a fost vomits spans aabhepaicd ae Cind stomacul este pln, pilorul se deplaseazs anterior si” Putin Ia dreapta, ir partea superioara se dispune ta planul sagita, igre pilor si genunchiul superior al duodenului, proiectindu-se pe prima vertebrd lombard (LUD. Datocits forme’ pe imaginea radiologics, de ‘sc'sd de lumiaare sad bulb de ceapi, prima portiune “iti supes!vare a fost aumitd bulb duodenal. Acesta reprezint& dealtfel si singura parte mobilé a duo- deaului, care prin lig hepatodvodenal se leag’ supe. ox de till eat, iar inferior prin Ug.dvo. ff dencvoli, ce se coutinus cx omentul sare. Din partea Superioard ramine retroperitoneal numai o portiume scurtd, din veciaitatea flexurii superioare a duo- denului, unde incepe si raportul foarte strains cu cireumferinta eapului pancresul Partea superioard vine fn raport anterior cu fata Visceral aficatulai sicapul vericibiliare. Acestraport explicd aderentele se a i colecistite, peridvodenite ete. si de asemenea permite shirurgului realizarea anastomazelor biliodigestive tn cancerul de cap de pancreas. Posterior, partea supe. ioara 4 duodeaului vine fa raport eu formatiunile pediculului hepatic. Astfel,a.hepatica ta waiectal sau prin lig.hepatoduodenal in care p&trunde, se afl initial posterior si apoi superior de duoden. Vena porta, vine Ginapoia pancreasului si merge asceadent spre Pediculul hepatic, iar canalul coledoe in portivnea sa Fetroduodenals, trece de pe fata anterioari a venci Porte, descendent si la dreapta, deveaind 1 pancreatic, Tot posterior de duoden se afli a.gast / at cl partea superioard a duodenului impre i pancre gui FOPRESEN Tala TAFEHTSEYS a lui foraitien = Tiel dacindett (prs decedent) x denulu end Tae fexura dvodcoalt sperinass 5 sun deol nfo pea snr TeaSTES reper ee ons, eden im lombare 3 si. Fe ta snterioara - purtea descendeita & f 66 a duodénului este intretaiats de rédacina mezo- colonului transvers, de aceea prezint& ca topogratic 0 Parte superioara ce corespunde ctajului supra ‘mezocolic si alta inferioar3, corespunzind etajului io. Sfamezosplic Superior de mezocolon vine in raport anterior cu fundul vezieti biliare si (ata viecerali 4 Tobului drepe hepatic, iar inframezocolic eu ansele jeju. ale si spre dreapta cw colonul asceadent. Posterior ria Intermediut fasciei.duodenopancreatice, are rapt o pute fete aneioare cu magi medial a iiehiuli rept eu glands sumer Geapi pedieulal renal drept fapt pentru occing amit 5 porta prrenaidaduadensbes Acco rane turicxpeslrarea acidentali'aduodensiar deere at fo velrectomile drepte sau a pedicnlo any rept, ia cursul decoltrlor duoderopemerecnns Medial partea descendent duodenului vine in vapors Gacapl pancreas ind cuprins nts us santo, Geanernt cesta, cao camer de save neta set rf Partea orizontalt (pars horizontalis) sau impreuna cu pares aacendenth mumite pare inferior ve penste de la flexura inferioaré ‘a duodenuiui pana la ridacina smezeaerulul i coloams vertebral fied sisars terior de L3 si chiar LA, in traumatismé abdominale, “Guodenir ponte TEE prin compresine pe eer acestor verlbre. Portiunea atria a dueeoaer oe Pounce pecorich ete inruciata teri deride ina mezzalerului, i care suct cuprinse.vasele {cic sunsioare vera a dreapta Tot anterior se fliese vasele SOnGE aE orizontala a itoneu, formind cvea oe se mumeste pars facta digdent. La acest nivel, prin Peritoneului, duodenul vin intertd ansele jejunale, Post Chit deeapta eu veava 4 sila stinge In eccasth repiuse, dupk cum eu celviclesisternului APUD: famine precursnr Plex, vascut. Mili intestinatis Plex. nervosus vill intestinalis -Lemina muscu- Plex submucosus Stratum circuiare FIG.Z2 STRUCTURA INTESTINULUI pied ia prezeot 30 de tipuri celutare. ta tract! intes leseriu colule secretoare de glucagon {ceiuie scerctind (celule 5), somatostatin (eciu‘e D) si mai putin definite, secretoare de tun polis. tid care stimuleazs upd reactlle ew substance « fe celule argentafine, argirafile sau cet VASCLE JEJUNULUT $1 LEONCI Asjunoticonul impreunt cu exeuh « deat si 2/3 drspte ov coleaus trasnysce wai vos mezenterize supcriowre, dateriss Or gini for embriologiee comune “fin axca embilic Alera meseniericd superinad (amiacnteres sop abdominals ty 1,5-2 em sh rior ia aastere din « originea truachiviui celige, fo drpetut snaapiaii caper igaps.a lui L2. Topogratic i se deseriu trei_ porta retropancreaticd, preduodenald si intramezeniericg, in ~portiunea retropancreatic& are raporturi la dreapta cu, emezeateried supe ct infetoard Ta¥-poilerior,. cub originea.anterei, rece Ir (find cupriasa in ard, la stiuga cu vanezerite wwansversal spre.v.cava pens a tiunes wrmatoace artera iese de su sa\stiar slsprocesul_uncinat al pie {ca oricontald-«-duodepiluiy-cuprinedsiea in_pansa saseulard aadticomezentericé. fr_ uli ortiune, ‘nintra seapla arterei xe afl we primsi_anse.jejunale, iar_antetior afa acolice mealt-in mezenter aera descrie 0 cura su 0 concavitate la dieapia Aa. pancreaticoduodencles inferiores. A. ascendens ——— A. ileocolica ——— a FIG.TT AJAPZENTERICA SUPERIOARA, (Hovelague), egiune ce corespunde crestetului anseé ombilicale sau divertculului Meckel,cind persist, La acest nivel ease anastomozeazi uo ramuri iealé din a. ieacolid (figura n73). A:mezenterich superioaré di ramuri drepte st sting. Remusile_deepse sunt: a,pancreaticoduodenals infesigard, dupa care urmeaza a ie, calles “dregpta ata de ‘ilsacoligh. A.colici medic trece anterior de capul panereasni tmezocolonul transvers. A.c0- led dreapti merge retroperitoncal_spre colonul asc=s- -ailegcolied prin radacina mezent i Mich. Raniurile angi ale amezenterice superioare sunt raprezentaie de anerele jejunale ¢iieale, in numic variabil, care prin ramificatie, formeazi-in-mezcuter arcade ateigle de woul sau mai multe ordinc.Numarul anterclor jejuni $i iteate variavh intze 8-17, in medic 11-13 (Covinaud) si fotre 9.24, ta medie’16, dupa Michels si colaboratori, Prima ramurd inteastinala a a.mozenterice superioare, destinate prime plrti ajejunutui si ultimei portivai a duodenului este de reguld mica, in imp ce urmitoarcle 4-6 ramus. sunt artore mati, ce irigi 1/2 superioard a jejunbiteonului Ramurile. care uriea23 dupa acestea, sunt mai Follinshead).Prima arter3 jejunala se anastomozeart ou pancreaticoduodenals inferioara sau uneori ca fnsisi da nastere acestei artere, in mezenter ramurile Ajunaic dau cite o ramurd asceadenti si alta descen, dlenta,formivd arcada primera Barlow afirma ca, descori au a gist nici arcada fatce prima sia dova sau forre'a doua si a treia ater ‘euonalé. Conoasterea irigaticiarteriale a primei parti 2 jejunulei este de mare ieportanta in practica chirur- sicalé, deoarcce ea exte folosité ca ansi montatd ia diverse proteze digestive, De aceea in 1951 Quenu i-a dedicat un studiv amply, descriind 5 tipuci de irigati a primilor 60 em. Tot stit de importants din punct de vedere chirurgical este irgatia leomului terminal, care ‘intereseaza pe chirurg i practicarea hemicolectomiet repre, in care sacriicd aileoeolics. Acest faptatrage dupa sine rezectia vltimed sase ileale. fn general se firma 3 ileonul terainal are irigatie pre Seam la nivellultimelor 40 om. De ceca chirurgie s€ 8h ealizeze anastomoze intestinale 1a acest sivel. Obisauit, uhkima portiune a ileonului este vas. cularizat de o singurd arcads arterials, format din anactomoza datreramura terminals dreaptisau ultima ileals amezeaterice supcrioare si ramura ileeld a* sileocolice. in mezenter accstei cade ii corespunde © zon lipsité de vase, numits clasic aia avascular deserisa de Tetves. ar, pe ling’ arterele provenite din arcada descrisi viai sus, la irigatia uitiilor centimetri dia Sewn, particips samuri arcerale recurente provenite din atersle cecale. Recent au fost ccluate studiile asupre vascularizatici ileonului terminal. Mucho : colanorctorii gasese in 39% cis arteriala amintta, poate fi dublatA Ae « a dowa arcadi, fnemat’ de o ramuri a aiteacolice, mumiti de ef axrecurentd ieald, sezuri <8 arevda fn 61 % din caruri, in aceasti = dowa arcadi nu exist, ef edsese of artereie dvepte ale ileonttui tere PM sunt mai rave Si acrestlat tspuse, existind astiel, 18 anumite goluri intre ramurile cecale si ileale ale ocolice. Se defineste drept vascularizaic precars situafia cind aceste golurri au o luagime fatre 3-5 cm, Intalnith tn 16 % din cazuri. Aceast& zon8 se giseste lo distantd de 1-2, de unghiulileocolic. Alte studi, ate Villemin, Dufour, Rigaud si Cabanie constata ci itconul terminal este la fel de bine vascularizat a alte ale intestinului mezenterial, descriind trei tipuri ° de vascalarizaic. In tipul{autotigasesc o arcad urier dar puteraict, 1a 12 dia 40 cazuri. fm tipul 11 aceacea arcada ete dublati de arcade “de ordinul ? at = ‘ntalnite la 25 din 40 cazuri. Tipul IIT se caracterizes:2 prin lipsa anastomozei dintre cele 2 surse arteriale ale arcadei unice, initiale;in aceast8 situasie in'3 cuzuri din 40, irigatia ileonului terminal a fost asigurati de a.recureata ileal si'fntr-un caz din 40, de ramura terminalé dreapta a amezenterice superioare. Artercle jejunale si ileale se ramifies in inezenter ftr-o ramuré ascendentd $i alta descendents. in pr eat s-a confirmat constatarea lui Hovelaque, of fntre Prima si a patra arterd intesrtinals exista o singurd ‘arcadia, iar intre a patra si a saptea c&te doua arcade anteriale; dincolo de a saptea existi 2 si 3 arcade. in sencral in partea superioara a intestinului mezeaterie! artercle intestinale se ramified dicotomic, iar in zest ‘monopodie, ramurile de calibru inegal dnd nestere I colaterale si ele de calibru inegal. Ultima arca arterialé din mezenter din care pleact vasele drepte, se numeste areada marginal (Dwisat) Ea este situat in partea superioara la 4-5 om dlistamta de intestin -deci da nagtere ta artere drepre dungi-, iar fa rest la cca 1-2 em distant, cu ertere drept scurte. De meationat e& exist’ 0 mare variabiltate individuala in privinta formei si num&rului arcadelor arteriale din mezenter. Cunoasterea lor sia criteriilor le se pot face ligauurile vasculare, chirurgia imestinului rivind focul un Prozirta important’ majors (vedi figura ar.74, MICROIRIGATIA INTESTINULOL. Din arcade marginala pleac& arterele arepie (arte- Fiae rectae) destinate peretelui intetinului, Jungimea lor este de 1-5 om, ca flind tu fuactie dé distort dinte i intestin, Ele at fost imparyte in areada_ margin artere drepte scure si ungi. Cele scuste intra in perctele intestinal la nivelul macginii mezenteriate si in 93 % dln aati suat rami ale arterelor Iunpi. Acestes vin ‘urma patrund in peretele intestinal la oarecare distant ae marginca mezenterialé pe una din fetele intes- ‘inalui, in 10 % din cazuri o arterd dreapta se camitfea in apropierea perctelui intestinal in doud artere lungi (Lichels). fntre arterele drepte nu exist anastomoze le existd inca anasiomore in percaele te vedea chiar eu ochial liber 0 al pers ds cea 15 ent (Noer, Derr si Fohost ii, sustin Miabilitatea intestinului dupa ocluvia arterslor dhep'e, Poste fi mentinuta pe o iungime de maximum 7,5 cm, Arterole | i dupa ce dat rarauci seroase, se ais \wivuie ia tunics mucculara Artecele seurts strdba. fusca muscular gi ajung in scbmecousd unde formeava 0 retec arteroterd. Din accasta retea plewck 9 nick eamuri cave distibuie tunic’ musculare la sivelal margin mezemterisle, snastomorininse cq. ath pri omifenia error hag ane | in coos submucoast, seta nts cularamvctasi si ajung tm macoaed unde wor ree caval a incon 1PMall deve emai care tir direct in vilowtatite in virf, se desgrart in efte duus ramer! fem artezian dr capilare, iar ceapilarele au din gitudinale. Venula inespe lav rrp Ap L oo fis va | primeste mai putine capilare (figura nr-71), Cele mai multe vin din partea mijlocie unde capilarele radiact si dreneaza aproape tot singele Diametral capilarelor vilozitatii este de 6-11 micron. Capilarcle de la baza vloztati se anastome zeazh cu reteaua ccculard a criptelor, deci plandulora si cea a viloztatilor invecinte. Accste legaturi ves clare contibuie & distribusta singel fa vilozitsi si sande. Sub actiunea muscularei mucoase,steabatuta de venulele care drencazs spre refeaua submucoass st Prin activnea fibrelor musculare netede ale vient continutul paul capitar dia mucoass poate sh creased sau sh seadi. fe perioada de repaus, fa inanitie Lbernare la uncle animale, singele ese seurtiruitat rig anastomozele arteriovenoase, care exsti nu nual ti ci sunt mumeroasn si te fr mucoasa si fa vilozi submucoass (5-7 anastomoze arteriovenoase pe 100 mmp). Din submucoass venele strabat tunica muscu- lard, pe care o pirisescnsotind arterelesiies la nivelul ‘marginii mezenteriale a intestiaului, unde se varsd tn cle si venele din reteaua subseroasd). VENELE intestinului mezenterial swat afluenti ai venei mezenterice supericare. Vimezenteret superioard (v.mesenterica superior) dreneazi singele venos cu substantele absorbite peo lungime de peste de 6 m d in subtire si gros, Studiul ci anatomic a fost mai mult aprofundar, ‘ncepaind din 1960, in vederea unei mai bune eunoasteri a sindromului de hipertensiune portald, prin intro- ducerea tebnicii de ifeoportografie ia practicdrii anas- fomozelor mezentericocave {G.Gillot 5i colaboratorii SiN.AMichels, 1964). Ea prezinté antomic 9 particut laritate prin aceea ca, in timp ce modul de organizare al vasului ca itreg este constant, numérul tributarelor ci, care poate ajunge Ia 25 si aiciodata rai mie de 16, cocfera venei o extrem de mare variabilitate. Se poate “pune cf aproape ficcare iaaivid prezinta un sistem Propsiu a} vmezenterice superioare, principal afluent al vpurte, Accasté variahilitate, dotormink de akfci dificultile (chnice de abordare a runchiutad :hinug cal al vensi, e’nd se decide practicarea vati sunt Originea veaei se suprapune moduluide terminare alamezenterice cuperioare, avind o ridicind dreaptt si alta stanga, I rivelu! ilzcnulei preterminal RadBcina deeapta se leagi eu arcada venoasd care 80 Adund cdteva vone din ileonul terminal si se varsa la reapta in vileocolicd, iat la stnga se uneste cu ‘Mdicina stdngd, reprezentati de prima vend ileala mare (diametrul 3-4,5 mm). Cele dou’ ridiciai confiueacs in dreptul arcadei marginale Alluestit vimszenterice superioare sunt repee zentati de wicolice, care se varsk pe fancul deep vonelsinujguale si ieale care vin pe Naneul sing leocolicd este unul din alluentif cei mai Sine ‘idualizai, cu traiect oblic, ascendent, ca varsl fo 74% din cazuri superior de margines infos ioard a parti orzontale a duodeaulii Superior de Virsarea acestei vene incepe trunchiul chirunieu! al véneventerive supetioare, fapt pentru care vileocolies ‘este luaté drept reper pentru abordarea chirurgieala « acestui trunchi, fn lungui venei se afl ‘si un lait gangliouar limfatic, di’ fecare ganglion plectnd cite 56 colectoare care vars& lima in vileoculicd (amas, tomoz lintonenoss). coe rept vine dl colonul acendom ses brezoots tn 4 car Trunchisl vos gatocatc deers nc a 1868 de Henle este ormat devgaseoepipals el oveak ates 2 leur deep a coon Et press iam FIER deoarece formeac’ limita superiourd a trun China hieurgieal ab umecentreesoperione coi transverse sun 13 vee end dage din colooul tanvers Dace allem de pe ancl dept adund singel roll ma ein venos din inestinul de stazd, des Procescle de absorbtie, venele jejunale si ileale aduc sage din intestinul cu rol principal de absnrbiie. De ‘ceea, st spune cd venele jejunale §iileale, eeprosinta Parica dinamicf a sistemului mezenteric superior. Ele se formeavi in mezenter din vasele drepte, care se varsd inte-un sistem intermmediar de arcade venoase dupa care urmesza vencle culectoare, mai reduse ‘numa, da: care erese n iungime si calibru de jos in sus, Wuitecte (citei) in numar de 3-9 cu eal otrazd de ans in jos. Diniee voale, cea mai care la locul de oluminoass este. v.ilea Wérsure are calibrel eval cu al tranchiuiui mevent superioars, Js acel nivel, Din acrasta cauzh 22 frm €& wiieoia Supetiverd, prin mariines ei si snghiul ascutit care-t face ta varsane, influenteazd in mare masurat hemadi amica in wmezenteried euperivard. Cste-a vere ileate miei se envi dire. in ridicina stangs a vanezenterice superioare. Vintermediar’ este wn trunchi scurt (2-3 em) cu calibru de 5-6 mm, care se vars8 ia v.mezentericd, superior de vileala superioarS fo 60 % din cazuri ease uneste cu vjejunalsinferioaré formind uo truachi jejunal intermediar. Superior de iter sediard afluen(i vinezeaterice sunt repeezentati de sjeunate (vejejunales). Ele sunt in aume d numa de sus in jos. fn 20 % singcte. vonos dia jejun este dronat in mezenteries de fn, 60-65 % exista doud vene si fn 14 % 0 a treia vend jejunala. Vjejunal supprioard se varsi ia 38 % in treimea superioarl,a vmezenterice superioare, avind dircetié verticald si formeaza cu aceasta un unghi de ca 36 grade. Alteori se varsi fn treimea medie, are direetie mai mult orizoatala si trece posterior de arteri., singura vend jejunal Yenel jejunale si ileale influenteaza in mod apreciabil hemodinamica in v.mczenterica superioar’ silindirect fn v.port3. Dup§ cum se stie, rolul venelorin hemodinamicd depinde de calibra, lungimea si unghiul care-!fac la virsare cu trunchiul venos principal. Ct calibrul venei este mai mare, vena mai scurtd si la virsare_mai ascutt, eu atat valoarca hemodinanie3 ‘a vonei tributare este m Preenta arcad dows posibilitii de arcade - venele cole: cade singele s2 scurge superioara. Aceasta cale col obstructiile v.mezenterice superioare, sub los virsare al vjejunale superioare (vezi v.portd si seas- romozele portocave). Plexus gastrici Gorgtio. es eee rw oe Cercetir ileoportogrstice au aritat clin hipeten: siunea porlé una din etile de derivatic ene catre gastried stings. Din ea singele trece prin sistermal de varice esofagiene, dupa care prin v.hemiazigos si ‘vaazigos, ajung in v.cavA superioard. Accasta este 0 Acrivatic si prin ea se explic& abundenta hemoragilor digestive fn acest teritoriu. O alta cale de deriatic poate fi cea vfienale, Dar, eicenty-acestor efi find redusa s-a sugerat practicarea suntuhii mezéntericocay. LIMFATICELE jejunuluisileonului, cu rol foarte ‘important in absorbiia.grisimilor, incep cu chilifete centrale dela nivel vilozittilor, care se vared ntt-un lex limfatic mucos. Din aceasta pleacd vase eare dupa ce stribat musculara mucoasci se vars in jeteava limfaticd submucoasd. Exist’ 0 retedtimfaticd si in ‘unica muscular, sitvata intre stratul fibrelor lon. situdinale si cel circular. Dio ea pleacs vase care ddrencazé limfs fn reteaua subseroasd. Tot in teteaua subseroast, dela nivelul margiaii mezenteriate (si nu Pe circumteriota intestinului), se varsé vasele porite din reteaua submucoas, Mai departe, seroasi merg paralel cu vasele drepte - fata de care sunt ‘mult mai multe aumerie - si se varsi in mare parte in vase colectoare din refeaua sul anglioni din tungut arcadei marginale. Altete merg ta ‘un grup ganglionar mijlociu, de la junvitaten meren. terului, dup eare urmeaza cel de al 3-le releu, format de gruput ganglionitor centrali, situ: mezenteruluiin jurul vaselor mezenterice supy De Ia acest nivel un colector de calibra mare mimis trarchint intestinal, rece retropancreatic si se varea ta cistema chyli. Limfa de la nivelul ileonului varsd in ganglion din lungul vaselor ilcocolice NERV, Inervalia simpaticd si parasimpaticd a jejunului « ileonului provine din plead mezenteric superior. Aces s exte format din ganglionii nervosi mezenteric! supe riori, la care via fibre da ganglioaii coliaci, aon ticorenali si fibre direete lin ti'splanchenic mie ¢ ‘trunchiul vagal posterior (Figura nr.75). De la acestie pleacd fibre nervoase care formeszs plexul periarterial si ajung impround cu arterele in perstele intestina:, unde se distribuis fibrelor musculare netede si glan. detor. Ele sunt fibre autonome efecioare. Fibrie Parasimpatice stimuleazd musculatura intestinats si slandele, iar cele simpatice av actiune inhibitoare. Fibrele receptocre patrvad in maduva s radicinile posterioare LI-L10, INTESTINUL GROS (intesfinum crassum) CARACTERE GENERALE. IMPAPTIRE, Jaestinel gros reprezint® llama parts & tubului Aigestiv si este format dink cer, colon gi rect El incepe tn fosu iliac dreapit unde se termina itconul si_se intinds pana la_gnus, avind o iungime medie de. fntre 1-2.m. Din puact 1JU m, cu vafiati de vedere functional, la om, intestinal gros are stn rol mai vedus in digestic si absorbtie si mai important in Dervoltaree Lars ss acuarea zexiduurler ali 82 Heplineste ‘erate si intervin maxima se intdlnegte la ierbivore, la care rel de severvor pert-v substantele stis enlulozei, fn fumeqie de ent? cepacitatea sa, care a om este totodats zetiv ta pe care are, difess si de vca 2-3 4, fa pore de 10-1, ta pistes de 0,124 1 inv bs cal d= 128), Tutestinul eros, ex dispozitie general, formearé adn colic, avand deci 9 povitie excentrica fatd de ancele intevtinului mesertevial (Rigas me.70), Mai i intestinul subtire, dar de ealibsu mai seurt de Fleruca gcti Calon Appensi vermilorm's — Ammoutie esti Figua 76, COLONUL intestinului gros prezinta caructere anatomice care i dcoschese de intestinul subsire, Acestea sunt reprezen- fate de: toni, plicile semitunare, haustre si apendicele sau ciueurii epiploici.La acestea se adaugi deosebicile din punct de vedere al vascularizatici si faptul 8 insist Peretele intestioului gros ests mai subfire. Exceptind colon! sigmoid, zonele de lexurd ale colomului si ree- tl, restul intestinului gros prezinta 0 irigatie mai ‘sdracd dee3t intestinul subtire, eu artere rare, anase tomoze reduse si singurd area pleaca vasele drepte. Particularitatile anatomice ale in- inului gros explicd de ce chiruigia sa este mai difi Gill, ca ridied probleme deoscbite dz tactic’ si tehnied Tenile (aia coll) 'sunt wei bens rezlate din intemal. Ele ineep in erginea spenlicced elu). cecului_si 4in-ndndta-colonui sig. La rivell sigs ele dein malate ‘dhe in pasten infsviges4 4 avesuia Ja dauits: dispar, Din sniocwzare fibrcon, tn paretele roca, Dept Dorit si raporturie pe eave te au a sill colowalt rmesoroica) sua mezecolicé (tain insertia meeocotonutul marginalé din cares 83 avind pozitie posterioara sau postero-superioar:teni _Qusgatal (tenia omentalis) ~ ce cov anterioar’ si fenia liberd (tenia libera) in poritic inferioard sau postero-inferioars (figura 01.77), ent si sigmoid, tenia mezocolies are pozitie postero- medialg, cca omentali este postero-lateral, iar coa libera priveste anterior. Plicite semitungre (plicae semilunares coli) sunt forsiatiuni care proemind fa lumenul intestinulvi gros, de forms semicirculara, alestuite din toate straturile eretelui (figura ar.76). Lor le corespund ta su;alata santuri transvercale care se intiud ing tenii si care detimiteazd inire cle umMaturile porctelui, haustee, Se sustine od plicile semilunare =< datocese condensari pivelul lor, iar al plicaturarea peretelui intestinului groe, datorita fap: tului ck Loniile sunt mai scurte, engs Appendices epiploicae * Tenia omentalis Enica mucosa —~_ Tela subserosa Tunica muscularis Mesocolon iransver sum Tenia ' libera Tenia mesocolica Tela submucosa ¥ig:77. SECTIUNE LA NIVELUL COLONULUI TRANSVERS ‘unt dslimitate de ite dous pic semilunare nvecinate _colonul sigmoid. Colonul sting este vascularizat de (figura ne), a amezeaterica inférioari si este inervat_parasinpatic Apendicele epiploice (appendices epiploicac) sunt —deparasimpalicur sxeral. Limita dintre cele doug rimeri sau clucuride grisine, invelite deseroast, terior de wePvatIE-TOFEspunde punctului descr de care atdrad de peretele Intestinal ia lungul tenicilibete _Cannon-Bochm si este marcat& pe viu de un sfineter Somentale. Ele lipsesc lanowndscut siapar tn primul functional, la unirea a 2/3 proximale, cu U/3 distal « zn de Nats. Densitatea lor este mai mare la nivelal colonuluitransvers. Din punct de vedere functional ¢) cea 3tatuai de depet, inferior « 98 Rlexura colic dreapia o altd zon sfincterian’ circia ti corespunde si plicd semilunara, {In 1932 Aloj, descrie radiologic cinci zone sfine~ feriene, care se afiems ci s-at deavolta sub influenta undelor peristalice, deoarcce ta copil bia se pot oh. serva, Acsste sfinctere sunt situate: la jumdtuten col rului ascendent, la jumdtatea colonmutui travsvers, ta nivel flew colice stangi la trecerea dine coloret descendent si sigmoid si ulti smoid sirect Studi radiologic, asuprs aspectului moefoineté#t Peretelui colic, ca, relieful mucoasei colice,suptetea perctilor ete, se executd cel mai bine prin rigoscovie «i ‘tigografie. fn acest scop, prin clismé se introduc treet cea 2 lite! substant& baritars. Initial colonul, inclusiv ccoul si deseori apeniicele, se opacifiazd omouce, colon are aspect tubular, tek haustrati, ia? dup climinarea bariului se evidentiazs bine relietul smucoasei si reapare haustratia Partea colonului stuatd proximal de punctul Cao- son_Boehm (cec,colon ascendent si 2/3 proxinaie dis colonul transvers) -uede se termina si teritoril de inervati a vagului-, prez miscari peristatce san. ‘iperinatice ~ acestea din urma, presénd continutel wh la treceree dintre sige colomului catre cee. Partea situats distal de aces! Punct(¥3 distals a colonului transvers, colonul de scendeat si sigmoid), -inervatt de parasimpaticul sacral, prezinta mised colice mari de evacuare. VASELE COLONULUIL. ARTERELE colonului, sunt ramuri colaterale dia ater O7EREEHEA superioarA sh areca meveneried inferioara, ed Din artera mezenierick superioard (a.mesenteries superior) (Figura. n.92), partici la irigaiia colonulut rept: aascencendt ramiva din aileocdlics, avotca 0344 G8 peniu coloaul sting: acolicd stangd ghar ‘oldiene, Toate aceste artece se bifiwcr ta 18 cos distanif de sclon, intro rainurk as semndenta si se anastomozcaza intre ee formar an sada sa arere marginala(arcada pavacolica), desert 4 Drummoud. AceaHa, se intinds pices] eu eodrat coli, de Ia cer, Ja colon sigmoid. Cin arcade ar fenti si alin de- sinala jaw nastere vasele drepte, care pateund fa. pere tele colic. fn mezecolonul trancvers, fate ramura stinga a acetic medii gi tam ATs, (etajulinframezocotic) ascendentd a a.colice sténgi se formeazi arcada descrisd de Haller-Riolan, ea fiind deci o anastomozds intcomerenteried Dupa cum so va arta mai jos, existd numeroase aboteri de la descricrea clasicd a surselor arteriale ale colomului. intr-o staticticd pe 60C cazuri de angigrafi Sonneland (1958), gaseste dispozitivul arterial clasic, al colonului drept, cu cele tre artere: ileocalicd, colidt reap §icolica medic, in 68 din.cazuri, Cunoasterea lor si indeosebia abaterilor de la aceste tip, ie proportie de ‘

    S-ar putea să vă placă și