Transfuzia PDF

Tehnica transfuziei de snge
TRANSFUZIA DE SNGE
Prin transfuzie se nelege introducerea de snge, plasm sau globule roii n sistemul
circulator al unui bolnav.
Indicaii
Transfuzia are urmtoarele indicaii importante:
- restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii n caz de
hemoragii, anemii sau stri de oc;
- stimularea hematopoiezei (transfuzii mici i repetate);
- mrirea capacitii de coagulare a sngelui, prin introducerea n sngele primitorului a
noi cantiti de elemente necesare procesu-lui de coagulare, n caz de hemofilie,
trombocitopenie, coagulare intravascular diseminat;
- depuraia organismului prin nlocuirea total sau parial a sngelui ncrcat cu
substane toxice, cu snge proaspt.
Transfuzia se poate face:
- direct cu snge proaspt;
- indirect cu snge conservat.
Transfuzia direct nu se mai practic, ci se folosete sngele conservat. Donatorii se
verific s nu aib eventuale infecii transmisibile cu virus hepatic C, HIV, VHB, lues,
malarie sau ali germeni. Condiia realizrii transfuziei este cea de compatibilitate ntre
sngele donatorului i cel al primitorului. De aceea, n primul rnd, se determin grupa
sanguin i Rh-ul primitorului. Trebuie s existe o identitate antigenic ntre sngele
donatorului i cel al primitorului.
n snge exist aglutinogene care sunt fixate pe eritrocite i aglutinine. Cele mai
importante
aglutinogene sunt: A, B i Rh. Grupele sanguine sunt: O(I), A(II), B(III) i AB (IV).
Pe eritrocite se mai gsete un aglutinogen numit factorul Rhesus sau Rh. Factorul Rh
se
poate gsi pe eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul ABO. Nu exist
aglutinine naturale specifice fa de factorul Rh. Ele pot aprea sub form de anticorpi de
imunitate la persoanele Rh-negative, anticorpi provocai prin transfuzii repetate cu snge
Rhpozitiv, coninnd aglutinogenul Rh. Cu ocazia transfuziilor, trebuie s existe i o
compatibilitate n sistemul Rh. Incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente
posttransfuzionale, mergnd uneori pn la moarte. Determinarea factorului Rh se va
face, n mod special, la gravide.
Pungile cu snge de transfuzat conin de obicei 250, 350, 400 sau 450 ml snge.
Transportul
sngelui conservat de la staia de recoltare i conservare la punctul de transfuzie se face
n
frigidere portabile sau valize izoterme n care se introduce un lichid de rcire la +4, +
6C.
Sngele sosit de la punctul de transfuzie se utilizeaz imediat. n caz contrar, va fi

pstrat la
frigider la +4, +6C. Sngele pstrat cteva ore la frigider cu punga suspendat, se
sedimenteaz n 3 straturi. Stratul inferior conine hematiile, urmtorul strat cuprinde
trombocitele i leucocitele, apoi urmeaz plasma. nainte de a fi transfuzat, sngele va fi
omogenizat prin cteva micri fine, de rsturnare a pungii. Scuturarea pungilor este
interzis.
Tehnica transfuziei de snge
Prima dat se face determinarea grupei sanguine ABO i Rhesus a primitorului din 10 ml
snge proaspt, introdus n eprubete cu nume, prenume i data naterii. Pentru
transfuzia
preparatelor care conin eritrocite trebuie ca sistemele ABO i Rhesus s fie compatibile.
Pentru plasma conservat i concentratul de trombocite, pe ct posibil se transfuzeaz
preparate compatibile n sistemul ABO i Rhesus. De regul, pentru transfuzia de
concentrate de trombocite nu este necesar testul de compatibilitate direct.
Medicul controleaz numele nscris pe flacoanele care trebuie transfuzate, numele
primitorului, grupa sngelui, data de expirare ca i calitatea flacoanelor (flacoane
deteriorate, modificarea culorii, hemoliza). Dup nclzirea flacoanelor la temperatura
camerei, transfuzia se face imediat. n transfuzii masive, transfuzii la nou-nscui,
precum i n cazul prezenei anticorpilor la rece se face nclzirea flacoanelor prin flux
continuu, prin spirale speciale de nclzit, pn la 37C. Dac temperatura depeste
37C se denatureaz proteinele.
Se folosete calea venoas de acces, de calibru mare, folosind acul special de perfuzie
intravenoas continu, cel puin numrul 17 G. Nu se adaug medicamente. Pe calea
intravenoas de acces nu este permis s se introduc dect soluie 0,9% de NaCl. Se
utilizeaz ntotdeauna set de transfuzii cu filtru. Trusa pentru perfuzat snge, ambalat i
sigilat, se folosete numai o dat apoi se arunc.
Pregtirea bolnavului
- transfuzia de snge se execut n salon la patul bolnavului;
- asistenta pregtete bolnavul; transfuzia se face pe nemncate;
- n caz de urgen nu se va ine cont de starea de umplere a stomacului;
- bolnavul i va evacua vezica i intestinul gros;
- bonavul va fi aezat n decubit dorsal;
- braul bolnavului poate fi imobilizat ntr-un jgheab special;
- pacientul va fi bine nvelit pentru a evita frigul i frisoanele;
- se scoate aerul din punga cu snge de transfuzat;
- se pune punga pe un stativ;
- se puncioneaz vena i se fixeaz acul i amboul tubului cu leucoplast;
- se controleaz ritmul de scurgere de 10-15 picturi/minut;
- se acoper braul bolnavului cu un cmp steril;
- numrul picturilor se poate urmri la 30-60 minute.
Supravegherea bolnavului n cursul transfuziei
- pacientul nu va fi lsat singur nici un minut;

- asistenta va supraveghea n permanen att starea bolnavului ct i modul de
funcionare a aparatului;
- n caz de accidente posttransfuzionale se va anuna imediat medicul;
- dac sngele nu se mai scurge, asistenta va verifica permeabilitatea tuburilor (s nu se
formeze un cheag) ct i poziia acului n ven
- dac sngele va coagula pe ac se va schimba acul;
- dup terminarea transfuziei se vor pstra 5-10 ml snge pentru verificri ulterioare, n
caz
c vor aprea accidente posttransfuzionale tardive;
- cantitatea de snge administrat, precum i numele transfuzorului se noteaz pe foaia
de
observaie a pacientului;
- dup transfuzie, pacientul va rmne n pat, bine nvelit;
- temperatura camerei va fi cea optim, eventual cu 1-2C mai ridicat;
- imediat dup terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide cldue, iar dup dou
ore se poate alimenta.
Accidente transfuzionale i posttransfuzionale
n cursul transfuziei i dup terminarea acesteia pot s apar o serie de accidente.
Aspectul
lor clinic este mai variat i asistenta are obligaia de a le recunoate ct mai devreme.
Mai
important este prevenirea acestor accidente.
n acest sens asistenta trebuie s cunoasc, n primul rnd, cauzele accidentelor.
Acestea pot fi:
1. Incompatibilitatea de grup n sistemele O, A, B. Este unul dintre cele mai grave
accidente posttransfuzionale, manifestndu-se sub forma ocului hemolitic. Acesta
trebuie recunoscut la timp, pentru c poate fi fatal. Semnele precoce se manifest prin
frison, stare general alterat, tahicardie, dispnee, paloare, cianoz, vjituri n urechi,
dureri lombare, hematurie (hematiile distruse elibereaz hemoglobina pe cale urinar),
se
blocheaz glomerulii renali, apare insuficiena renal cu anurie.
La apariia primelor simptome de alterare a strii generale cu: senzaia de frig, frison,
cefalee, dureri lombare, asistenta ntrerupe imediat transfuzia i avertizeaz medicul.
Pn la venirea acestuia nvelete bine bolnavul, i recolteaz urina, ncepe hidratarea
cu lichide cldue pe cale bucal i pregtete trusa de prim-ajutor n caz de accidente
post-transfuzionale, inclusiv aparatul de oxigen. Transfuzia de snge se face
obligatoriu izogrup: bolnavii cu Rh-negativ vor primi snge doar de la donatori
Rhnegativi.
2. Transfuzia unui snge alterat. Sngele hemolizat produce fenomene asemntoare
ocului transfuzional.
Sngele infectat cu germeni viruleni provoac frisoane foarte puternice, care apar de
obicei la una-dou ore de la terminarea transfuziei, spre deosebire de frisonul care
apare la incompati-bilitatea de grup, care debuteaz chiar n timpul transfuziei. Pn la

intervenia medicului, asistenta va nclzi bolnavul cu pturi i termofoare i l va hidrata
cu
buturi calde, uor excitante (ceai, cafea).
Sngele infectat cu VHC, HIV, VHB, spirochetta pallida nu provoac reacii imediate,
ci tardive, dup trecerea perioadei de incubaie.
Embolia pulmonar cu cheaguri se manifest ca un accident hiperacut. Bolnavul
devine cianotic, agitat, dispneic, tusete i are dureri toracice, hemoptizie. Asistenta i
va administra oxigen, i va face respiraie artificial sau va pregti, eventual, trusa
pentru intubaie traheal.
3. Introducerea aerului n vasele sanguine este o complicaie rar i apare dac
sngele se
administreaz sub presiune. Apare puls slab, tensiune arterial scazut, dureri toracice,
deces.
4. Administrarea ntr-un ritm accelerat a unei mari cantiti de snge poate provoca
dilataia acut a inimii, care se manifest prin simptomele insuficienei cardiace acute:
tahicardie, dispnee, cianoz, scderea tensiunii arteriale. Asistenta va opri transfuzia, va
anuna
medicul i se va pregti cardiotonice i opiacee.
5. Transfuzia sngelui nenclzit poate provoca hemoliz cu insuficien renal, oc
posttransfuzional, acidoz, stop cardiac. Asistenta va ntiina medicul la primele semne.
6. Reactivitatea neobinuit a bolnavului apare datorit incompatibilitii proteinelor
din
sngele donatorului i sngele primitorului. Uneori apare o uoar cefalee sau stare
subfebril, alteori reacii urticariene sau edeme. La aceti bolnavi, n loc de sngele
integral se vor prefera hematiile splate sau transfuzia va fi precedat de medicaie
desensibilizant cu ACTH, hemisuccinat de hidrocortizon sau Romergan
Publicat de Diana Florentina Rduceanu la 13:24
Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest
HEMOPTIZIA
DEF:este expectorarea unei cant de sange provenind din caile resp.
CAUZE:-TBC
-Bronsita cronica
-Cancerul bronho-pulmonar
-Stenoza mitrala
-Staza pulmonara
-Anevrismul aortic
-Traumatisme toracice
-alte af ale ap.resp
SIMPTOMATOLOGIE:
-senzatie de gadilare a laringelui
-caldura retrosernala
-gust de sange in gura
-tuse iritativa care expulzeaza sangele
Hemoptiziile mari si mijlocii determina:-transpiratii
-paloare
-anxietate
-tahipnee
-tahicardie
-hT.A
-hemoptizie
-hematemeza
-epistaxisp-hemoragii rinofaringiene
CONDUITA DE URGENTA:
-hemoptizia e o urgenta
-repaos absolut ,in poztie semisezanda,in incaperi bine aerisite
-repaos vocal absolut
-resp pe nas,lenta si profunda
-bea lichide reci in cant mici si repetate
-punga de gheata in reg.sternala
-monitorizarea pac:P,T.A,Temp
-as.medicala pregateste medicatia prescrisa de medic si o adm
-schimbarea bolnavului,igiena corporala se vor face reducand la minimum mobilizarea bolnavului
-supravegherea bolnavului
-spitalizarea in cazuri grave
-trat.chirurgical
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

I.M.A este o zona de necroza ischemica in miocard produsa prin alterarea unei ramuri coronariene.
ETIOLOGIE:-90-95% cauza este ateroscreloza coronariana.
FACTORI DECLANSATORI:-efort
-mese copioase
-stres
-infectii
-factori meteorologici
FACTORI FAVORIZANTI:-factori de risc:-varsta
-sexul
-H.T.A
-diabet
-colesterol
-fumatul
-obezitatea
-stres
SEMNE:
A)durerea-acuta retrosternala sau pericardica
-senzatie de gheara
-dureaza aprox.30min pana la 48 ore
-anxietate
-teama
-panica
-senzatie de moarte iminenta
-greata si varsaturi
-mai rar diaree
-distonie abdominala
-senzatia de plenitudine epigastrica
-transpiratii reci
-ameteli
B)H.T.A-febra absenta la inceput
-apare dupa 12-24 ore
-semne obiective-paloare
-tegumente reci si umede
-puls rapid
CONDUITA DE URGENTA:
-asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea oricarei miscari
-linistirea pacientului
-monitorizarea functiilor vitale
-pozitionarea cat mai comoda
-la indicatia medicului se executa: -sedarea durerii (Mialgin,Morfina)
-combaterea anxietatii (Diazepam)
-oxigenoterapie
-recoltarea produselor biologice
-administrarea trat.conform prescriptiil
COLICA BILIAR
Def. durere acuta, violenta, local in hipocondrul dr, cu iradiere pana in col vert, umarul
si omoplatul dr, survenita in cursul colecistitelor litiazice si nelitiazice (colecistita acuta si
subacuta, diskinezii veziculare si cistice, colecistoze, tumori biliare).
Cauze:
-prezenta calculilor in vezica biliara sau cai intra si extrahepatice;
-colecistita acuta - o inflamatie cu caracter acut a peretelui colecistic, de cele mai multe
ori survine din cauza obstructiei canalului cistic (litiaza cistica) si infectia peretilor veziculei
biliare;
-angiocolite (inflam ale cailor biliare intra si extra-hepatice);
-colecistita cronica;
-diskinezii biliare (tulb ale motricitatii veziculei biliare);
-parazitoze intestinale (giardia).
Simptomatologie
1.
Durerea - datorata unor contractii spastice reflexe ale vezicii sau ale cailor
biliare, urmate de cresteri ale presiunii din arborele biliar. Debuteaza in hipocondrul drept sau
in epigastru. Se accentueaza progresiv, atingand intensitatea max in cateva ore si cedeaza
brusc sau lent. Iradiaza sub rebordul costal drept sau in reg dorso-lombara, scapulara si
umarul drept.
2.
Greata si varsaturi - cu continut alimentar apoi biliar.
3.
Icter - coloratie datorata unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi si se
poate instala fara sa existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
4.
Febra - apare in colecistitele acute si angiocolitele secundare infectiei cu
germeni microbieni.
5.
Frisonul - apare in infectia cailor biliare;
- Este urmat de transpiratii reci, abundente si stari de rau general.
6.
Semne locale - vezica biliara poate fi palpata, este foarte sensibila.
*CONDUITA DE URGENTA
I.
Colicile biliare de intensitate mica pot fi tratate la domiciliu prin repaus la
pat, regim alimentar, analgetice, antispastice (Scobutil, No Spa).
II.
Colicile biliare insotite de varsaturi, cu tulb h-e, cu evolutie grava, necesita
internare in spital, se face trat de urgenta si se intervine chirurgical.
In spital:
-ex paraclinice, rec de sg, echografii, ex de urina, repaus la pat, calmarea durerii, adm
de Analgetice - la recom dr, adm de antispastice, calmarea varsaturilor, combaterea febrei,
reechilibrarea h-r, adm de Sedative, daca trat ig-diet si medicamentos nu are rezultatul
scontat, se intervine chirugical.
ABORDUL VENOS PERIFERIC

Indicatii:
-prelevare de sange in scop diagnostic;
-administrare de medicamente;
-perfuzii terapeutice de scurta durata (48-72h); dupa acest interval exista riscul tromboflebitei si al infectiei;
-resuscitare cardio-respiratorie;
Locuri (preferate) de punctie :
-venele dorsale ale mainii, vena radiala, venele antebratului
-M-ul plicii cotului (cefalica, cubitala, bazilica)
-venele dorsale ale piciorului, vena safena interna
-vena jugulara externa.
Contraindicatii
-extremitate slab perfuzata, cu edeme semnificative, arsuri, fracturi
-zone cu infectii tegumentare, flebite, tromboza
-paralizia membrului.
TEHNICA
Material :
-solutii antiseptice (alcool, Betadine)
-tampoane
-garou
-fluturas (19G cel mai mare, 27G cel mai mic) sau canule (16-24G), dimensiuni adecvate taliei
-seringa 5-10ml cu / fara ser fiziologic heparinat, pentru verificare sau prelevare de sange
-truse de perfuzie
-solutii perfuzabile
-leucoplast
-atele pentru imobilizare
-anestezie locala -patch EMLA (Lidocaina 2,5%+Prilocaina 2,5%)
Pregatire :
-explicarea gestului pacientului constient
-aplicarea unui patch ; la sugar, se poate aplica unguent cu Nitroglicerina 4% timp de 2 min.
-se efectueaza staza, care nu trebuie sa fie prelungita (max. 3-5 min.), nici prea dura (compresiunea venoasa
trebuie sa fie inferioara presiunii arteriale)
-dezinfectia tegumentului cu alcool sau Betadine
Punctionarea venoasa
-se fixeaza tegumentul cu mana nedominanta (mana dominanta este mana care tine fluturasul)
-se punctioneaza vena cativa mm in aval, acul formand cu tegumentul un unghi de aproximativ 30grade, se
traverseaza tegumentul, tesutul celular subcutanat, se avanseaza acul cu blandete ; aparitia sangelui implica
avansarea fluturasului urmata de retragerea mandrenului (prin retragerea initiala a mandrenului exista riscul
dizlocarii fluturasului din plastic) ; se verifica pozitia fluturasului prin atasarea seringii cu ser fiziologic sau
refluarea sangelui.
-se ataseaza trusa de perfuzie la fluturas, se fixeaza cu leucoplastul pregatit in prealabil ;
-se imobilizeaza pe atela.
Atentie ! In absenta pefuziei, fluturasul va fi heparinat cu 0,1-0,3 ml (100 UI heparina/ml, adica 0,2 ml heparina
sodica din concentratia de 5000ui/ml se dizolva cu 9,8ml ser fiziologic).
Riscuri :
- punctionarea unei artere (se recunoaste prin pulsatii sau prin refluxul sangelui rosu, cu presiune mai mare sau
albirea la locul punctiei in momentul injectarii solutiei saline); in aceasta situatie se retrage fluturasul sau
canula, existand riscul necrozei.
Punctia venei jugulare externe impune :
-decubit dorsal, usor Trendelenburg, cu camp rulat sub umeri si capul rotat spre partea opusa
-este preferabil sa fie executata de medic, pe pacientul intubat sau sub usoara sedo-anestezie.
COMPLICATII
-hematom
-perforarea venei
-spasm venos
-flebita se verifica zilnic locul de punctie
-calcificari subcutanate in cazul extravazarii de solutii calcice sau lipidice
-gangrena, in caz de infiltrari subcutanate urmata de necroza
-embolism rar, posibil in cazul cateterizarii venei jugulare extern
Evaluarea statusului respirator

Sustinerea functiilor vitale. Acest lucru devine obiectiv prioritar la pacientii care prezinta alterarea starii de constienta sau semne care
atesta suferinta trunchiului cerebral. Acesti pacienti prezinta un risc crescut de depresie respiratorie. Controlul insuficient al cailor aeriene
numai ca favorizeaza hipoxia dar predispune bolnavii si la pneumonie de aspiratie, mai ales daca prezinta si varsaturi sau tulburari de
deglutitie. In caz de hipoxie se indica administrarea de O2.
Evaluarea statusului cardio-vascular

Exista o relatie cauzala stransa intre bolile cardio-vasculare si AVC ischemic acut. Aritmiile cardiace pot constitui atat cauza AVC ischemi
acut cat si complicatia acestuia. De asemenea, un AVC ischemic acut cardio-embolic se poate produce in contextul unui infarct miocardic
acut.
Aproximativ 20% din pacientii cu AVC ischemic acut prezinta anomalii de depolarizare, iar un procent cuprins intre 25-39% prezinta aritm
cardiace. Studii retrospective indica, in prezenta aritmiilor ventriculare severe, o mortalitate de pana la 80%.
Aproximativ 15-20% din pacientii cu AVC ischemic acut prezinta leziuni coronariene severe, dovedite angiografic. S-a dovedit, de
asemenea, existenta unor modificari electro-cardiografice si la pacientii care anterior AVC nu prezentau o patologie ischemica a arterelor
coronariene.
Bolile cardiace sunt cunoscute ca fiind cauza cea mai frecventa de deces la un interval de timp mediu sau tardiv dupa AVC. In timpul prim
luni dupa AVC 6% din pacienti mor subit, probabil prin aritmii cardiace. Intr-un interval de 2 ani dupa AVC, 25% decedeaza din cauze
cardiace, procentul crescand la aproximativ 42% la un interval de 5 ani dupa AVC.
Concluzie: toti pacientii cu AVC ischemic acut trebuie considerati ca avand un risc crescut de deces din motive cardiace.
Monitorizarea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arteriala este frecvent cauza modificarilor vasculare care determina AVC ischemic acut, dar HTA poate fi si consecinta uno
leziuni neurologice acute. Stressul, anxietatea, durerea, varsaturile si oboseala, fenomene ce pot aparea la debutul unui AVC ischemic acut
pot determina si ele o crestere a tensiunii arteriale (TA).
Reactia majoritatii personalului in urgenta este de a scadea rapid presiunea sanguina crescuta la valori "normale". Atitudinea aceasta poate
deveni periculoasa in unele situatii, mai ales daca se utilizeaza medicamente cu durata lunga de actiune.
Atitudinea cea mai potrivita in cazul evidentierii unor valori crescute ale TA este expectativa. In general, presiunea arteriala scade spontan
dupa primele 24 de ore de la instalarea AVC. De asemenea, presiunea sanguina poate scadea spontan dupa varsaturi, durere, disparitia
anxietatii sau reducerea presiunii intracraniene crescute.
In cazul utilizarii agentilor antihipertensivi se prefera administrarea orala. Daca este necesara terapia parenterala sunt recomandate
preparatele cu durata de actiune scurta, pentru a putea controla prabusirile tensionale.
Glicemia
Pacientii cu AVC ischemic acut necesita monitorizarea glicemiei inca din urgenta. Aproximativ 40-50% dintre ei prezinta in primele 24 de
ore de la producerea AVC ischemic valori crescute ale glicemiei. Ele au o tendinta de scadere la nivelul anterior AVC, dupa aproximativ o
saptamana. Pacientii cu antecedente de diabet zaharat si cei cu valori ridicate ale glicemiei in faza acuta a AVC ischemic prezinta un risc
crescut.
Hipoglicemia poate produce insa, deficite neurologice focale chiar in absenta unei modificari majore a starii de cunostinta. Din acest moti
corectarea hipoglicemiei prin administrare iv de glucoza in bolus se impune ca masura de urgenta.
Temperatura
Un procent cuprins intre 22 si 43% din pacientii cu AVC ischemic dezvolta in primele zile de la debut febra sau subfebrilitati. Cresterea
temperarturii la acesti pacienti a fost asociata cu un prognostic rezervat, motiv pentru care febra trebuie tratata cat mai repede posibil.
Trebuie suspectata prezenta unei pneumonii de aspiratie sau a unei endocardite infectioase in timp ce aparitia comei cu cresterea
temperaturii poate indica o hemoragie intracraniana sau ocluzia arterei bazilare. Investigatiile complementare (probele biochimice, exame
radiografic pulmonar si examenul computer tomografic cerebral) se impun in vederea unei atitudini terapeutice corespunza.
TABEL 1. Parametrii monitorizati :
Parametri monitorizati continuu

EKG: Fibrilatie atriala, bloc atrio-ventricular (bradicardie), tahicardia, infarctul miocardic,
aritmii ventriculare
Oxigenarea sangelui (SaO2)

Tensiunea arteriala
Temperatura corporala
Parametrii monitorizati intermitent
Starea de constienta
Starea neurologica
Nivelul glicemiei
Balanta lichidiana
Hematocrit
Examen CT cerebral, daca deteriorarea starii clinice sugereaza:
1.
aparitia edemului cerebral
2.
a fenomenului de masa
3.
a hemoragiei intracraniene sau
4.
a reinfarctizarii.
Convulsiile
Aproximativ 5-15% din persoanele cu AVC ischemic acut prezinta convulsii in perioada de instalare a simptomatologiei. Majoritatea
crizelor convulsivante sunt focale, fiind rare cazurile de status epileptic.
Prezenta convulsiilor implica, de la prima criza, tratament anticonvulsivant. Acesta insa, nu trebuie administrat de rutina, considerandu-se
riscul complicatiilor convulsivante este relativ mic la persoanele care nu prezinta convulsii in faza acuta a ictusului.
Hidratarea si nutritia
Majoritatea pacientilor cu AVC ischemic acut nu se alimenteaza in primele zile de la debut.
Administrarea solutiilor intravenoase permite hidratarea, reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica.
Nutritia trebuie realizata cat de repede posibil, nu insa inainte ca pacientul sa aiba capacitatea de deglutitie pentru lichide si solide.
Tulburarile de deglutitie sunt estimate la un procent de pana la 50% din cazurile cu AVC ischemic acut. Majoritatea lor au tendinta regresi
inca din primele zile, dar la aproximativ 2% tulburarile de deglutitie persista si la un interval de 30 de zile.
Daca lichidele nu sunt bine tolerate, se administreaza initial o hrana semilichida, moale, usoara, progresand spre o dieta completa. Aceasta
trebuie sa tina cont de patologiile asociate pe care le prezinta pacientul (HTA, hipercolesterolemie, diabet zaharat, etc...)
In cazul in care deglutitia nu este posibila se poate introduce o sonda nasogastrica. De asemenea daca tulburarea de deglutitie este majora
de durata iar pacientul prezinta o alterare a starii generale, se poate decide plasarea unui tub gastric (gastrostomie endoscopica percutan.
Hemoragiile gastro-intestinale
Incidenta lor in prima luna de la debutul unui AVC ischemic, este cuprinsa intre 0,1 si 3%. Se considera ca apar mai frecvent la pacientii
varstnici si cu AVC majore. Sursa hemoragica o constituie de regula, prezenta gastritei sau a ulcerului esofagian, gastric sau duodenal.
Functia urinara
Aproximativ 60% din pacientii cu AVC ischemic prezinta in primele zile dupa debut incontinenta urinara. Procentul scade la valoarea de
42% la un interval de 4 saptamani si la 29% la 12 saptamani. Incontinenta urinara este frecvent asociata cu deficitul motor, afazia si
tulburarile cognitive.
Imobilizarea la pat si incontinenta urinara sunt factorii care frecvent suscita sonda vezicala. Aceasta creste insa riscul infectiilor, motiv
pentru care trebuie renuntat la ea cat mai repede posibil. Ca masuri alternative sunt cateterizarea intermitenta, medicatia si antrenamentul
vezical.
Constipatia si incontinenta de fecale
In faza acuta dupa AVC ischemic, constipatia este un fenomen frecvent. Ea se datoreaza reducerii aportului de fluide si imobilizarii pacientului. Uneori, in mod paradoxal,
constipatia determina diaree si incontinenta de fecale. Examenul abdomenului si rectului sunt, in majoritatea cazurilor, suficiente pentru a exclude alte patologii.
Tratamentul de electie pentru prevenirea si combaterea constipatiei il reprezinta administrarea unei alimentatii bogate in fibre si in lichide. Frecvent insa, sunt necesare
laxativele, supozitoarele si clismele evacuatorii.
Depresia
Aproximativ 50% din pacientii cu AVC ischemic acut, dezvolta in primele doua saptamani o stare depresiva. Semnele clinice ale starilor depresive (tristetea, anxietatea,
fatigabilitatea, scaderea apetitului, tulburari de somn, ganduri suicidare) trebuiesc identificate cat mai precoce in scopul instituirii unui tratament corespunzator. Posibilitatile
terapeutice sunt in principal psihoterapia si medicatia antidepresiva in care produsii triciclici joaca un rol important.
Nivelul de activitate
Majoritatea pacientilor sunt imobilizati la pat in perioada de timp cat prezinta un risc crescut de agravare neurologica. Cu toate acestea, kinetoterapia pasiva si activa se impu
a fi inceputa inca din aceasta etapa. Mobilizarea se va face imediat dupa stabilizarea starii pacientului. Ea reprezinta momentul initial al procesului de recuperare avand un ro
important in prevenirea complicatiilor, cum sunt trombozele venoase profunde si pneumonia de decubit.
Initierea mobilizarii exercita un efect psihologic pozitiv contribuind la antrenarea pacientului in efortul de reducere a sechelelor. Pana la reluarea activitatii normale si
independente se vor redresa in ordine succesiva urmatoarele: ridicarea capului, statul in sezut, mobilizarea pacientilor cu un scaun cu rotile, mersul cu sprijin (ulterior cu cad
si bastonul).
Masurile de prevenire a contracturilor, a durerilor articulare si musculare se impun din momentul initierii mobilizarii. Procesul de mobilizare trebuie atent monitorizat de cat
personal specializat, iar pacientul trebuie informat de riscurile pe care le ridica lipsa de supraveghere (traumatisme, fracturi).
Escarele
Imobilizarea, nutritia deficitara sunt factori care contribuie la aparitia escarelor. Frecventa lor este de aproximativ 15%, dar se considera ca procentul creste odata cu varsta
pacientilor. Profilaxia lor se face printr-o mobilizare precoce, asigurarea unei nutritii adecvate si ingrijire specifica.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Definitie: Prin cale parenteral se nelege administrarea medicamentelor pe alt cale dect
tubul digestiv. Dat fiind faptul ca, in afara injectiilor, si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex:
calea respiratorie), notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai
calea injectabila de administrare a medicamentelor.
Injectiaconsta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism , prin
intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, aculfiind adaptat la seringa.
Avantajele pe care le ofer calea parenteral fa de celelalte ci sunt urmtoarele:
- dozarea precis a substanelor;
- aciunea mai rapid dup administrare;
- absorbia complet;
- administrarea de substane care sunt distruse de sucurile digestive;
- se poate folosi atunci cnd calea oral este inutilizabil (stenoze esofagiene sau pilorice,
ocluzii intestinale,cu hemoragie digestiva,varsaturi etc.);
- sigurana administrrii medicamentului la pacienii recalcitrani sau incontieni;
- se pot introducei substane n scop explorator sau diagnostic.
Scopul injectiilor:
-explorator ,care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante;
-terapeutic:-administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:
-grosimea dermului- injectia intradermica;

-sub piele,in tesutul celular subcutanat- injectia subcutanata;
-tesutul muscular- injectia intramusculara;
-in vasele sanguine- injectia intavenoasa si injectia intraarteriala ;
-in inima injectia intracardiaca;
-in interventia de urgenta in maduva rosie a oaselor;(intraosos)
-injectia -in spatiul subarahnoidian.
Asistenta efectueaza injectiile intradermica, subcutanata, intramusculara si intravenoasa.
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie de scopul injectiei
rapiditatea efectului urmarit ,compatibilitatea tesuturilor cu substanta de injectat
Pregatirea injectiei:
materiale:
-seringi de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa:
-pentru injectia intradermica seringa de 1 ml gradata in sutimi de ml
-pentru injectia intravenoasa seringa cu amboul situat excentric
-acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau separate
-se pregateste un ac pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare
-ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in
seringa gata de intrebuintare
-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoane cu dop
de cauciuc,insotite sau nu de solvent
alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,tavita renala
-garou,pernita ,musama (ptr. inj iv)
-recipiente ptr colectarea deseurilor
Pregatirea psihica pacientului:
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in
timpul injectiei.
Pregatire fizica:
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii
-se spala pe maini cu apa curenta ,
-se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate
- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate
,aspectulsolutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit
cuprotectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte
protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul
acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat

-fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor:-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se
asteaptaevaporarea alcoolului
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;
-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce
aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub
presiunea din flacon;
-acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie
NJECIILE
Injectiile (tabel)
Tipul de Scop
injectie
Injectia id Explorator:
-intradermoreactia la
tuberculina,diversi alergeni
Locul injectiei
Solutii administrate rezorbtie
Regiuni lipsite
de foliculi pilosi
-izotone,usor
resorbabile,cu
densitate mica
-foarte lenta
-fata anterioara a
antebratului
Terapeutic
-vaccinare BCG la sugari
-anestezie locala
Injectia
-desensibilizare in cazul
alergiilor
terapeutic
sc.
-fata externa a bratului

si a coapsei
-orce regiune in scop
anestezic
Regiuni bogate in
testu celular
lax,extensibil
-solutii izotone
-incepe la 5nedureroase-insulina 10min de la
administrare
-histamina
-fata externa a bratului
-dureaza in
functie de
-fata supero-externa a
cantitatea
coapsei
administrata
-supra si subspinoasa
omoplatului
-regiunea
subclaviculara
Injectia
terapeutic
im
-flancurile peretelui
abdominal
Muschi
voluminosi,lipsiti de
trunchiuri mari de
vase si nervi
-regiunea
superoexterna a fesei
Inje ctia iv Explorator
-solutii izotone
-solutii uleioase
-Incepe imediat
dupa
administrare
-solutii coloidale cu
densitate mare
-se termina in 35min
-fata antero externa a

coapsei,trimea mijlocie
-mai lenta
pentru
sol.uleioase
Fata externa a bratuluimuschiul deltoid

-v. De la plica cotului -sol izotone
instanta
-se administreaza substante de -v.antebratului

contrast radiologic
-v.de pe fata dorsala a
terapeutic
mainii
-sol.hipertone
-v.maleolare interne
-v.epicraniene(copii)
INJECIA INTRAVENOAS
Injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in
circulatia venoasa.
Scop
- terapeutic
- explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate - sol izotone; sol hipertone.
Resorbtia este instantanee
calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare;
Loc de electie
- pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru
corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul
diverselor conduite terapeutice;
- abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
- abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de
catre medic;
- alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale
pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
evitam regiunile care prezinta ;
- procese recuperative;
- piadermite;
- eczeme;
- nevralgii;
- traumatism,etc.
examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
- plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand
nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor-aplicam garoul elastic si
inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai
multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
- masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
- incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa
calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la
nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul
radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin
comprimarea arterei;
Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in

-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
- injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
- se confirma identitatea pacientului
- se explica procedura pacientului
- se spala mainile, se pun manusile- in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;
- alegem locul punctiei si il dezinfectam;
interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
- intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana
stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si
compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
- dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia
acului;
- desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam
pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin
aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
- la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare
starea generala
Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi
vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face intotdeauna
mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a se
evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau
,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
- nu se administreaza solutii uleioase in vena
- abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de
scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;
- pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu capul
intors contralateral;
- tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu
marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
- abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna, vena
femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin -se incearca patrunderea in lumenul
tumefierea tesuturilor,durere
vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a -injectarea lenta
unor substante iritante
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe

-hematom prin strapungerea venei
-injectare lenta
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati -evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin gresirea
caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
decesul bolnavului
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza -se intrerupe de urgenta injectarea
totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea
mainii,degete cianotice
INJECIA INTRAMUSCULAR
Injectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii

izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac
atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate: - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei - muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si
nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului
sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este
situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina
iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;
Pregatirea echipamentului
- se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
- se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
- daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
- apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
- daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel
pentru injectia intramusculara
- tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se
introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
- alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:- se confirma identitatea pacientului
- se explica procedura pacientului
- se asigura intimitate
- se spala mainile, se pun manusile
- se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent
injectii intramusculare
- la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula
fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
- se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
- se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare

- se lasa pielea sa se usuce
- se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
- se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta
o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
- se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul
montata la seringa.
- se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
- daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
- daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa
se destinda si sa absoarga gradat medicatia
- dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a
fost introdus
- se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar
fi la administrarea de fier)
- se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa
eventualele sangerari sau reactii locale
- daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
- se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
- nu se va recapa acul
- se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a :-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta zona
unor ramuri ale sale
-paralizia prin lezarea nervului sciatic
-se evita prin respectarea zonelor de electie a

injectiei
-hematom prin lezarea unui vas

-ruperea acului
-supuratie aseptica
-extragerea manuala sau chirurgicala

-se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a patrunde in masa
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei
musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a -se previne prin verificarea pozitiei acului
solutiilor uleioase
NJECIA SUBCUTANAT
Injectia subcutanata( s.c.)
Scop -terapeutic
Locul injectiei-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,

-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta
felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu
tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei,
locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate: - sol izotone, nedureroase ; sol cristaline : insulina, cofeina,
histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta
administrata
Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au
un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel
pentru injectia subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se
introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
Administrare
- se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
- se asigura intimitate
- se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
- se pun manusile
- se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese
spre exterior prin miscari circulare
- se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in
timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
- se indeparteaza capacul acului de la seringa
- cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut
adipos
- se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
- se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
- se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se
irita fibrele nervoas
- se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
- daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
- nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina,
iar la heparina poate produce hematom)
- se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub
acelasi unghi sub care a fost introdus
- se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a
facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina
sau heparina)
- se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau
echimoze
Consideratii speciale- locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior,
sub ombilic
- se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni
complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in
cazul injectarii repetate in acelasi loc)
- nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
- dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se
scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
- daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute
dupa injectare si apoi se face compresie
- nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
- materialele folosite se arunca in recipientele potrivit
INJECIA INTRADERMIC
Injectia intradermica ( i.d.
Scop:
-terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
- fata externa a bratului si a coapsei ;
- orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
Pregatirea echipamentului:
- se verifica data de expirare a medicatiei
- se spala mainile
- se alege zona de injectare
- se verifica medicatia
- se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in
testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa
sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
Administrare
- se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
- se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
- se pun manusile
- se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme,
echimoze
- se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
- se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
- cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata
de antebrat
- se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
- se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de
portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
- daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
- dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza
locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
- se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica
marginile semnului care trebuie citit
- pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
- testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de
substanta injectata
- se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:-este recomandat sa nu se spele pe antebrat,sa nu comprime locul
injectiei-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei
subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la
administrare de antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
ABREVIERI MEDICALE
AAE - aminoacizi esentiali
AAM - anticorpi antimitocondriali
AAN - anticorpi antinucleari
AAT - alfa-1-antitripsina
Ac - anticorp
ACE - antigen carcinoembrionar
AcLKM - anticorpi antiproteina microzomiala hepatica
AcLKM - anticorpi antiproteina microzomiala hepatica si renala
AcSLA - anticorpi anti antigen hepatic specific
AcSMA - anticorpi antifibra musculara neteda
ACTH - adenocorticotrop hormon
AD - atriul drept
ADH,HAD - hormon antidiuretic
AFP - alfa fetoproteina
AG - antigen
AHA - American Heart Association
AHAI - anemie hemolitica autoimuna
AID - acid iminodiacetic
AINS - antiinflamatoare nesteroidiene
ALAT (TGP) - alanin-aminotransferaza
AM - acidoza metabolica
AMN - anticorpi antifibra musculara
ANCA - anticorpi anticitoplasmatici neutrofilici
Ao - aorta
AP - artera pulmonara
AP2C - anteroposterior 2 cavitati
ARP - activitatea serinei plasmatice
AS - atriul stang
ASAT (TGO) - aspartat-aminotransferaza
ASLO - anticorpi antistreptolizina O
ATR - acidoza tubulara renala
ATS - ateroscleroza sistemica
AVA - aria valvei aortice
AVC - accident vascular cerebral
AVM - aria valvei mitrale
BAV - bloc atrioventricular
BC - boala Crohn
BEM - biopsie endomiocardica
BFA - bloc fascicular anterior
BII - boli inflamatorii intestinale
BLS - Basic Life Support
BPRAD - boala polichistica renala autosomal dominanta
BPRAR - boala polichistica renala autosomal recesiva
BRD - bloc major de ramura dreapta
BRS - bloc major de ramura stanga
BSA - bloc sinoatrial
C - complement seric
CABG - by-pass coronarian
CAPD - dializa peritoneala continua ambulatorie

CBP - ciroza biliara primitiva
CCPD - dializa peritoneala continua ciclica
CDM - clacment de deschidere a mitralei
C-DOPP - Doppler continuu
CDT - clacment de deschidere a tricuspidei
CHP - colangiografie hepatica percutana
CIC - cardiopatie ischemica cronica
CICD - cardiopatie ischemica cronica dureroasa
CICN - cardiopatie ischemica cronica nedureroasa
CID - coagulare intravasculara diseminata
CIM - clacment de inchidere a mitralei
CMD - cardiomiopatie dilatativa
CMH - cardiomiopatie hipertrofica
CMHO - cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
CoAo - coarctatie de aorta
CPC - cord pulmonar cronic
CPK - creatin-fosfokinaza
CPK-MB - creatin-fosfokinaza MB
CPT - colangiografie percutana
CS - cicloserina
CT (TC) - tomografie computerizata
DAPD - dializa peritoneala ambulatorie diurna
DC - debit cardiac
DEK - diuretice care economisesc potasiu
DiA - diuretice de ansa
DSA - defect de sept atrial
DSV - defect de sept ventricular
DTPA - acid dietilen-triaminopento-acetic
DTSVD - diametru telesistolic al ventriculului drept
DTSVS - diametru telesistolic al ventriculului stang
DZ - diabet zaharat
EAB - echilibru acidobazic
EBT - tumorile arborelui biliar extrahepatic
Ecg,EKG - electrocardiograma
EDRF - factor endotelial vasodilatator
EDTA - acid etilen-diamino-tetraacetic
EEG - electroencefalograma
EH - encefalopatie hepatica
EHE - echilibru hidroelectrolitic
EMB - etambutol
EP - embolie pulmonara
EPA - edem pulmonar acut
EPO - eritropoetina
ERCP - colangiopancreatografia endoscopica retrograda
ESA - extrasistola atriala
ESJ - extrasistola jonctionala
ESSV - extrasistola supraventriculara
ESV - extrasistola ventriculara
ETM - etionamida
FA - fibrilatie atriala
FA - fosfataza alcalina
FCG - fonocardiograma
FE - fractie de ejectie
FF - fractie de filtrare
FG - filtrare glomerulara
FPR - flux plasmatic renal
FSH - hormon foliculostimulant
FV - fibrilatie ventriculara
GGTP - gama-glutamil-transpeptidaza
GM - greutate moleculara
GNA,GNAAc - glomerulonefrita acuta
GNC - glomerulonefrita cronica
GNDAPS - glomerulonefrita difuza subacuta poststreptococica
GNEC - glomerulonefrita extracapilara
GNLM - glomerulonefrita cu leziuni minime
GNM - glomerulonefrita membranoasa
GNRP - glomerulonefrita rapid progresiva
Gr.Md. - gradient mediu
Gr.Vf. - gradient de varf
GSFS - glomeruloscleroza focala si segmentara
H,HIN - hidrazida
HCA - hepatita cronica activa
HCG - human chorionic gonadotrophine
HCP - hepatita cronica persistenta
HD - hemodializa
HDL - lipoproteine cu densitate crescuta
HDS - hemoragie digestiva superioara
HPTH - hiperparatiroidism
Ht - hematocrit
HTA - hipertensiune arteriala
HTA - hipertensiune arteriala
hTA - hipotensiune arteriala
HTAE - hipertensiune arteriala esentiala
HTARV - hipertensiune arteriala renovasculara
HTP,HAP - hipertensiune pulmonara
HTPP - hipertensiune pulmonara primitiva
HVA - hepatita acuta virala
HVD - hipertrofie ventriculara dreapta
HVS - hipertrofie ventriculara stanga
IAC - inhibitori de anhidraza carbonica
Iao - insuficienta aortica
IC - insuficienta cardiaca
ICC - insuficienta cardiaca congestiva
IDR - intradermo reactie
IEC - inhibitori de enzima de conversie
Ig - imunoglobulina
IH - insuficienta hepatica
IL - interleukina
IP - indice de protrombina
IP - insuficienta pulmonara
IPD - dializa peritoneala intermitenta
IRA - insuficienta renala acuta

IRAI - insuficienta renala acuta ischemica
IRC - insuficienta renala cronica
ISMO - isosorbid mononitrat
IT - insuficienta tricuspidiana
ITU - infectie de tract urinar
IVS - insuficienta ventriculara stanga
KM - Kanamicina
LCAT - lecitin colesterol acil transferaza
LCR - lichid cefalorahidian
LDH - lacticdehidrogenaza
LDL - lipoproteine cu densitate joasa
LES,LED - lupus eritematos sistemic
LH - hormon luteinizant
LpX - lipoproteina X
LSP - proteina specifica a ficatului
MAC - complex de atac al membranei
MBG - membrana bazala glomerulara
MBT - membrana bazala tubulara
MCE - masaj cardiac extern
MCG (mg) - micrograme
ME - microscopie electronica
MEN - neoplazia endocrina multipla
MER - mercuriale
MO - microscopie optica
MT - mycobacterium tuberculosis
N - normal
NASB - nefroangioscleroza benigna
NASM - nefroangioscleroza maligna
NAV - nod atrioventricular
NDZ - nefropatie diabetica
NFA - activitatea functionala a nefronului
NG - nefrita glomerulara
NH4CL - clorura de amoniu
NIPD - dializa peritoneala intermitenta nocturna
NSA - nod sinoatrial
NTA - necroza tubulara acuta
NTI - nefropatie tubulo-interstitiala
OAD - oblic anterior drept
OAS - oblic anterior stang
ODR - osteodiatrofie renala
Osm - osmol
PA - pancreatita acuta
PA - pericardita acuta
PA - potential de actiune
PAN - panarterita nodoasa
PAPm - presiunea arteriala pulmonara medie
PBR - punctie biopsie renala
PC - pancreatita cronica
PC - pericardita cronica
PCA - persistenta de canal arterial
PDF - factor eliberat de plachete

PDF - produsi de degradare a fibrinei
P-DOPP - Doppler pulsat
PEV - perfuzie endovenoasa
PG - prostaglandina
PIF - pneumonie interstitiala fibrozanta
PIII - procolagen III
PMN - polimorfonucleare
PNA - pielonefrita acuta
PNC - pielonefrita cronica
PPVS - perete posterior ventricul stang
PR - poliartrita reumatoida
PRA - perioada refractara absoluta
PREVS - perete posterior extern ventricul stang
PRR - perioada refractara relativa
PSH - periartrita scapulohumerala
PT - proteina
PTDVD - presiune telediastolica ventricul drept
PTDVS - presiune telediastolica ventricul stang
PTFE - politetrafluor etilen
PTH - parathormon
PTI - purpura trombocitopenica idiopatica
PTSA - angiografie coronariana transluminala percutanta
PVC - presiune venoasa centrala
PVM - prolaps de valva mitrala
PZM, Z - pirazinamida
R, RMP - rifampicina
RAA - reumatism articular acut
RCP - resuscitare cardio-pulmonara
RCUH - rectocolita ulcero-hemoragica
RFG - rata filtrarii glomerulare
RIA - radioimunodozare
RMC - rinichi multichistic congenital
RMI - imagine de rezonanta magnetica
RMN - rezonanta magnetica nucleara
rt-PA - recombinat tissue plasminogen activator
RVP - rezistenta vasculara periferica
RVU - reflux vezico-ureteral
SAM - miscare sistolica anterioara a valvei mitrale
Sao - stenoza aortica
SAS - sindrom de apnee in somn
SC - soc cardiogen
SDRA - sindrom de detresa respiratorie acuta
SEE - soc electric extern
SGF - scleroza glomerulara focala
SIV - sept interventricular
SK - streptokinaza
SM - stenoza mitrala
SM - streptomicina
SN - sindrom nefrotic
SN, SNC - sistem nervos central
SP - stenoza pulmonara
ST - stenoza tricuspidiana
STH - hormon somatotrop
SVS - supraincarcare ventriculara stanga
TA - tensiune arteriala
TAD - tensiune arteriala diastolica
TAS - tensiune arteriala sistolica
TBC - tuberculoza
TCD - tub contort distal
TCP - tub contort proximal
TEP - tromboembolism pulmonar
TEVS - timp de ejectie a ventriculului stang
TFP, TVP - tromboflebita profunda
TFS - tromboflebita superficiala
TG - trigliceride
THAM - trihidroximetilaminometan
TIA - tiazidice
TIPS - sunt portosistemic transjugular intrahepatic
TP - timp de protrombina
TPSV - tahicardie paroxistica supraventriculara
TR - transplant renal
TS - secretie tubulara
TSS - tratament strict supravegheat
TV - timp de varf
UDPGT - uridin difosfat glucuroniltransferaza
UF - ultrafiltrare
UIV - urografie intravenoasa
US - ultrasonografie
UTIC - unitate de terapie intensiva coronariana
VA - valva aortica
VB - vezicula biliara
VCI - vena cava inferioara
VCS - vena cava superioara
VD - ventricul drept
VHB - virus hepatitic B
VHC - virus hepatitic C
VHD - virus hepatitic D
Vins - velocitate instantanee
VIP - peptid vasoactiv intestinal
VLDL - lipoproteina cu densitate foarte joasa
VM - valva mitrala
VMA - valva mitrala anterioara
VP - valva pulmonara
VS - ventricul stang
VSH - vene suprahepatice
VSTD - ventricul stang telediastolic
VSTS - ventricul stang telesistolic
VT - valva tricuspida
VTDS - volum telediastolic stang
VTSS - volum telesistolic stang
VU - vezica urinara
ANALIZE MEDICALE
1. Analize hematologie - hemogram, coagulare
HEMOLEUCOGRAMA - valori normale:
Eritrocite
Brbati: 4 700 000-6 100 000 /mm3
Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3
Nou-nscui: 4 800 000-7 100 000 /mm3

Hematocrit
Brbati: 42-52%
Femei: 37-47%
Hemoglobina
Brbati: 14-18 g/dl
Femei: 12-16 g/dl

Leucocite: 5 000-10 000 /mm3, dintre care granulocite i agranulocite
Neutrofile 2 500-8 000 /mm3
Eozinofile 50-500 /mm3
Bazofile 25-100 /mm3
Limfocite: 1 000-4 000 /mm3
Monocite: 100-700 /mm3

Trombocite: 150 000-400 000 /mm3
Citete mai multe detalii despre interpretarea hemogramei.
ERITROCITE
Valori sczute: hemoragie, hemoliza, anemie, hemoglobinopatie,

talasemie, sferocitoza, siclemie, splenomegalie secundara, leucemie, mielom
multiplu, chimioterapie.
Valori crescute: policitemia vera, boala cardiaca congenitala, BPOC

severa, cord pulmonar, fibroza pulmonara, altitudine nalta, stres.
HEMATOCRIT
Valori sczute: sarcina, anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier,

hemoglobinopatie, insuficienta medulara, leucemie.
Valori crescute: policitemia vera, eritrocitoza, deshidratare severa,

diaree severa, arsuri, boli cardiace congenitale, BPOC.
HEMOGLOBINA
Valori sczute: anemie, hemoragie, hemoglobinopatii, splenomegalie,

afectiuni renale, neoplasme, malnutritie.
Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe,

deshidratare, altitudini nalte, boli cardiace congenitale, BPOC.
LEUCOCITE
Valori sczute: febra tifoida, febra paratifoida, gripa, rujeola, rubeola,

hepatita acuta, boli la nivelul organelor hematopoetice, septicemie, boala de
iradiere.
Valori crescute: stres, sarcina, menstruatie, efort fizic intens, infectii (cu
exceptia febrei tifoide si febrei paratifoide), necroza tisulara, tumori,
interventii chirurgicale, hemoragii mari, hemoliza, uremie crescuta, coma
diabetica, guta, leucemie , medicamente (acid acetilsalicilic, adrenalina,
corticosteroizi, heparina, triamteren).
NEUTROFILE
Valori sczute: infectii bacteriene/virale severe, anemie aplastica, LES,

mononucleoza, medicamente mielotoxice, radioterapie.
Valori crescute: stres, efort fizic intens, afectiuni inflamatorii, infectii,

neoplasme, hemoragie/hemoliza, eclampsie, infarct miocardic acut.
LIMFOCITE
Valori sczute: administrare de glucocorticoizi sau antineoplazice,

sepsis, arsuri, boala Hodgkin, boala Gaucher, purpura trombocitopenica
idiopatica, hipersplenism, reactie transfuzionala.
Valori crescute: infectii virale sau bacteriene, leucemie limfocitara,

limfoame maligne, mielom multiplu, iradiere.
FIBRINOGEN
Valori normale: 200-400 mg/dl
Valori sczute: malnutritie, afectiuni hepatice, deficit congenital de

fibrinogen.
Valori crescute: sarcina, inflamatii/infectii acute, neoplasme, necroza

tisulara.
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
Valori normale:
Barbati: 1-10 mm/1 h, 7-15 mm/2 h
Femei: 2-12 mm/1 h, 12-20 mm/2 h
Valori scazute: siclemie, sferocitoza, hipofibrinogenemie, policitemia

vera.
Valori crescute: menstruatie, sarcina, infectii bacteriene, boli

inflamatorii, hiperfibrinogenemie, septicemie, neoplasm, insuficienta renala
cronica, anemie severa, boli de colagen, trombembolism pulmonar, intoxicatii
cu metale grele.
TIMPUL DE COAGULARE (TC)
Valori normale: 8-10 minute
Valori crescute: deficit de factori ai coagularii (cu exceptia factorului

XII), insuficienta hepatica, coagulopatie de consum, medicamente
anticoagulante (de tip heparinic, cumarinic sau warfarinic) si fibrinolitice
(urokinaza, streptokinaza).
TIMPUL HOWELL
Valori normale: 2 minute
Valori crescute: vezi Timp de coagulare (TC)
Observatii:
Reprezinta
tratamentului cu heparina.
principalul
test
pentru
monitorizarea
TIMPUL QUICK (PT- timp de protrombina)
Valori normale: 13-15 secunde

Valori crescute: deficit congenital de factori ai coagularii, deficit de
vitamina K, hepatita, ciroza, administrare de cumarinice, intoxicatie cu
salicilati, coagulare intravasculara diseminata.
TIMPUL DE SANGERARE (TS)
Valori normale:
1-4 minute (lobul urechii)
8-10 minute (antebrat)
Valori crescute: trombocitopenie, hipersplenism, boala von Willebrand,

trombastenie Glanzmann, deficit de factori ai coagularii, fragilitate capilara,
coagulare intravasculara diseminata.
Mai multe despre interpretarea testelor de coagulare gsii aici.
2. Analize biochimie
ACIDUL URIC
Valori normale: 2.0 - 8.5 mg/dl sau 120 - 510 mol/l
Valori scazute: medicamente (alopurinol, chimioterapice, corticosteroizi,

probenecid, salicilati, warfarina), secretie inadecvata de hormon antidiuretic,
hemocromatoza, boli hepatice, boala Wilson, sindrom Fanconi.
Valori crescute: guta, deshidratare, insuficienta renala cronica, diuretice

tiazidice, diabet zaharat, alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli
mieloproliferative, radioterapie, anemie hemolitica, dieta bogata n
nucleoproteine, malnutritie, policitemia vera, diabet insipid, intoxicaie cu
plumb.
ALBUMINA
Valori normale: 3.4 - 5.6 g/dl

Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta
hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere
de proteine ( boala Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple), sarcina, arsuri
severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala.
Valori crescute: deshidratare.
AMILAZA SERIC
Valori normale: 30 - 220 U/l
Valori scazute: pancreatita cronica, insuficienta hepatica, hepatita.
Valori crescute: pancreatita acuta, colecistita acuta, obstructie canal

cistic, cancer pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, peritonita,
apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian,
oreion, traumatism de glande salivare sau de pancreas, infarct pulmonar,
arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut,
macroamilazemie, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale,
corticosteroizi, diuretice tiazidice, morfina), ciroza.
ALT , TGP, GPT (glutamic-piruvat transferaza serica, alanil aminotransferaza)

Valori crescute: hepatita, ciroza hepatica, insuficienta hepatica, necroza
hepatica, staza hepatica, colestaza, cancer hepatic, obstructie biliara,
pancreatita acuta, medicamente (acid acetilsalicilic, aldomet, alopurinol,
antibiotice, contraceptive orale, fenitoina, heparina, izoniazida), insuficienta
cardiaca congestiva, afectarea musculaturii scheletice, mononucleoza
infectioasa, soc, infarct miocardic acut, miocardita.
Citete i articolele despre creterea
evaluarea funciei ficatului.
transaminazelor i analize
AST, TGO,
GOT (glutamic-oxaloacetic
aminotransferaza)
transaminaza
serica,
pentru
aspartat

Valori crescute: infarct miocardic acut, hepatita, staza hepatica, necroza
hepatica, colestaza, ciroza, obstructie biliara, miocardita, insuficienta cardiaca
congestiva, embolism pulmonar, infarct pulmonar, pancreatita acuta,
afectarea musculaturii scheletice, arsuri, anemie hemolitica, medicamente
(acetaminofen, antihipertensive, contraceptive orale, digitala, izoniazida,
opiacee, verapamil), mononucleoza infectioasa.
Citete i articolele despre creterea transaminazelor i analize pentru
evaluarea funciei ficatului.
BILIRUBINA TOTAL
Valori normale: 0.3 - 1.0 mg/dl sau 5.1 - 17 mol/l

Valori crescute: hepatita, obstructie biliara, colestaza, cancer hepatic
primar, metastaze hepatice, pancreatita, ciroza, ficat de staza, sepsis,
medicamente
(alopurinol,
antibiotice,
cloramfenicol,
clorpromazin,
contraceptive orale, halotan, indometacin, izoniazida, metildopa, steroizi,
sulfonamide, tolbutamida), mononucleoza infectioasa, insuficienta hepatica,
ictere ereditare.
Observatii: Icterul devine vizibil la valori peste 2.5-3.0 mg/dl
BILIRUBINA DIRECT (conjugata)
Valori normale: 0.1-0.3 mg/dl sau 1.7-5.1 mol/l

Valori crescute: obstructie biliara, metastaze hepatice, hepatom, cancer
pancreatic, ampulom, colangiocarcinom, pancreatita, hepatita, sepsis, ciroza,
sindrom Dubin Johnson, sindrom Rotor, boala Wilson.
BILIRUBINA INDIRECTA (neconjugata)
Valori normale: 0.2-0.8 mg/dl sau 3.4-12 mol/l

Valori crescute: hemoliza, transfuzii, anemie hemolitica, anemie
pernicioasa, siclemie, hematom n resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis,
insuficienta hepatica, sindrom Gilbert, sindrom Crigler - Najjar.
CALCIU
Valori normale: 8.5-10.5 mg/dl
Valori scazute: hipovitaminoza D, hipoparatiroidism, tetanii, insuficienta

renala, rahitism, osteomalacie.
Valori
cronice.
crescute:
hipervitaminoza
D,
hiperparatiroidism,
nefropatii
CLOR
Valori normale: 90-106 mEq/l
Valori scazute: hidratare n exces, hiperaldosteronism, sindrom de

secretie inadecvata de hormon antidiuretic, varsaturi, arsuri, alcaloza
metabolica, hiperkaliemie, medicamente (corticosteroizi, diuretice de ansa si
tiazidice, triamteren).
Valori crescute: deshidratare, acidoza tubulara renala, hiperpnee,

alcaloza metabolica, aport salin crescut, medicamente (acetazolamida,
antiinflamatoare nesteroidiene, estrogeni, metildopa)
COLESTEROL TOTAL
Valori normale ale colesterolului total:
preferabil sa aiba valori mai mici de 200 mg/dl
risc moderat la valori cuprinse ntre 200 si 240 mg/dl
risc crescut cnd colesterolul depaseste 240 mg/dl
Valori scazute: malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta

hepatica, mielom multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, medicamente
(alopurinol, cholestiramina, colchicina, izoniazida, niacina)
Valori crescute: hipercolesterolemie, diabet zaharat, hipotiroidism,

infarct miocardic acut, trimestrul al treilea de sarcina, afectiuni biliare,
colestaza, obstructie biliara, sindrom nefrotic, dieta bogata n colesterol,
sedentarism, obezitate, hipercolesterolemie familiala, hiperlipoproteinemii,
medicamente (contraceptive orale, fenitoina, fenotiazide, steroizi)
Observatii: Factorii de risc pentru boala coronariana sunt reprezentati de
vrsta (barbati > 44, femei > 54), fumat, hipertensiune arteriala, diabet,
antecedente familiale, HDL < 35 mg/dl, raportul Colesterol / HDL > 4.5.
HDL colesterolul
n funcie de valorile HDL-C, pacientul este ncadrat ca risc cardiac sczut la
valori ale HDL colesterolului peste 45 mg/dl i risc cardiac crescut cnd HDL
colesterolul este sub 35 mg/dl.
Valori scazute: fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala,

diabet, beta blocante.
Valori crescute: sport regulat, aport moderat de alcool, niacina.
LDL colesterolul
preferabil sa aiba valori mai mici de 130 mg/dl
risc moderat cnd valorile sunt cuprinse ntre 130 si 160 mg/dl
risc crescut la valori de peste 160 mg/dl

Observatii: Valorile LDL se afla folosind formula: LDL = colesterol total - TG/5 HDL
CPK, CK (creatinfosfokinaza)
Valori crescute:
Cresterea creatinfosfokinazei totale: infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca,
dupa
injectii
intramusculare,
traumatisme,
sindrom
de
strivire,
politraumatisme, defibrilare, electrocutare, miozita, rabdomioliza, accident
vascular cerebral, eforturi intense, soc.
Valori crescute ale CPK - MB : infarct miocardic acut, angina instabila,

chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita,
cardiomiopatie, defibrilare, rabdomioliza, distrofii musculare.
Valori crescute ale CPK - BB : accident vascular cerebral, hemoragie

subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene,
neurochirurgie, embolism / infarct pulmonar, cancer (digestiv, de sn,
ovarian, pulmonar).
Valori crescute ale CPK - MM : traumatisme, sindrom de strivire,

postoperator, injectii intramusculare, electromiograma, rabdomioliza,
polimiozita, dermatomiozita, distrofie musculara, efort fizic intens,
hipertermie maligna, convulsii.
Observatii: Creatinfosfokinaza are 3 izoenzime: MB (se gaseste n miocard,
musculatura striata, prostata, uter), BB (creier, plamni, pancreas, rinichi) si
MM (musculatura striata, miocard).
CUPRU
Valori normale: 80-130 g/dl
Valori scazute: boala Menkes, sindrom nefrotic.
Valori crescute: infectii,

neoplasme, boala Wilson.
infarct
miocardic
acut,
leucemii
acute,
FIER
Valori normale ale sideremiei > barbati: 90-160 g/dl, femei: 80-130
g/dl
Valori scazute: anemii feriprive, hemoragii, tratamente cu vitamina B12,

stari infectioase cronice, nefropatii cronice, poliartrita reumatoida, procese
neoplazice.
Valori crescute: hemosideroza, hemocromatoza, transfuzii sangvine

recente, anemie megaloblastica/hemolitica, talasemie, hepatite, ciroza.
FOSFATAZA ALCALIN
Valori scazute: hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie.
Valori crescute: obstructie biliara, colecistita acuta, metastaze hepatice,

hepatita, mononucleoza infectioasa, ciroza, metastaze osoase, cancer primitiv
osos Paget, hiperparatiroidism, fractura osoasa n curs de vindecare,
osteomalacie, poliartrita reumatoida, pancreatita acuta, insuficienta cardiaca
congestiva, sarcina, mielom multiplu, leucemie, medicamente (medicamente
colestatice,
antibiotice,
contraceptive orale, estrogeni,
fenotiazide,
indometacin, izoniazida, methotrexat), hipertiroidism, infarct intestinal,
sarcoidoza, sepsis.
FOSFOR
Valori normale: Adulti: 3-4.5 mg/dl, Copii: 4.5-6.5 mg/dl
Valori scazute: rahitism, hipovitaminoza D, hiperparatiroidism, ingestia

cronica de antiacide.
Valori crescute: hipoparatiroidism, hipervitaminoza D, insuficienta

renala, diabet zaharat.
GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza)
Valori crescute: boli hepatice, colestaza, metastaze hepatice, hepatom,

cancer pancreatic, hepatita, icter obstructiv, pancreatita acuta, medicamente
(antibiotice, antidepresive, barbiturice, fenobarbital, fenotiazine), insuficienta
cardiaca congestiva, sepsis, sindrom nefrotic, mononucleoza infectioasa.
Observatii: Specifica pentru patologia hepatica, GGT se coreleaza cu

valorile fosfatazei alcaline.
IOD
Necesar: 100-200 g/24 h
Valori scazute: gusa endemica.
Valori crescute: boala Basedow.

LDH (lactat dehidrogenaza)

Valori crescute: infarct miocardic acut, miocardita, insuficienta cardiaca
congestiva, anemie hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal),
boli hepatice (hepatita, necroza), cancer, leucemie acuta, limfom, afectari ale
musculaturii scheletice, accident vascular cerebral, necroza tisulara,
transfuzii, mononucleoza infectioasa.
LIPAZA

Valori crescute: pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta,
obstructie canal pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal.
MAGNEZIU
Valori normale: 2.5 mg/dl

Valori
cronice.
crescute:
hipervitaminoza
D,
hiperparatiroidism,
nefropatii
NICHEL
Valori normale: 1.2-4.6 g/l
Valori scazute: ciroza hepatica, uremie crescuta.
Valori crescute: infarct miocardic acut.

POTASIU
Valori normale: 3.5-4.5 mEq/l (intracelular 40-400 mEq/l)

Valori scazute: pierderi digestive prin diaree sau varsaturi, stenoza
pilorica, fistule digestive, pierderi urinare.
Valori crescute: insuficienta corticosuprarenaliana, insuficienta renala.
PROTEINE TOTALE
Valori normale: 5.6 - 8.4 g/dl
Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta

hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, boala Crohn, colita
ulcerativa, boala Whipple, sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie
idiopatica familiala.
Valori crescute: deshidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii

cronice, colagenoze, macroglobulinemie.
SODIU
Valori normale: 310-345 mg/dl
Valori scazute: aport salin insuficient, deshidratari globale, ingestie

scazuta
de
lichide,poliurie,
insuficienta
renala
cronica,insuficienta
corticosuprarenaliana
Valori crescute: transpiratii excesive, diaree, varsaturi, diabet insipid,

insuficienta renala, insuficienta cardiaca, hiperaldosteronism.
TRIGLICERIDE
Valori normale: 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l
Valori scazute: malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism.
Valori crescute: hiperlipoproteinemii primare, diabet zaharat,

hipotiroidism, infarct miocardic acut, pancreatita acuta, alcoolism, sindrom
nefrotic, boli hepatice, dieta bogata n carbohidrati, guta, sarcina,
medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, estrogen, prazosin,
propranolol, steroizi, tamoxifen), sindrom Werner.
ZINC
Valori normale: 0.8-1.4 mg/l
Valori scazute: sarcina, inflamatii/infectii cronice.
Valori crescute: reumatism articular acut, hemoliza.

Sursa:
myMED.ro
ngrijirea unei plgi - pansamente i bandaje

Definiii:
Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui tesut sau organ
fata de actiunea agresiva a diversilor agenti.
Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, n scopul
cicatrizarii ei.
Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu scopul de a preveni contaminarea
sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza
orice material textil, cu conditia sa fie curat.
Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul plagii.
Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau tesatura elastica, de latime si lungime diferita n functie
de regiunea pe care o acopera si ntinderea pansamentului. n general, latimea unei fesi trebuie sa fie
aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).
Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii si apoi a plagii; se
vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii straini penetranti).
Obiective:
Conditiile unui bun pansament:
sa fie facut n Conditii Aseptice;
sa fie Absorbant;
sa fie Protector;
sa nu fie Dureros;
sa fie Schimbat la timp.
Indicaii
a. Indicatiile unui Pansament sunt:
PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate
PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante 20

PANSAMENT COMPRESIV:
o
pe plagi sngernde (scop hemostatic),
pentru imobilizarea unei regiuni,
pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare;
se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;

PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata,
peste care se aplica un aparat gipsat).
PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
b. Indicatii unui Bandaj sunt:
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati, regiune
cefalica, plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul activitatii (mna,
picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).
Principii de Efectuare a unui BANDAJ:

punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la extremitate spre radacina (n sensul circulatiei de ntoarcere);
la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare);
sa acopere n ntregime pansamentul;
sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de vata;
sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) sa permita miscarile articulatiilor
peste care trece.
Tehnica
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:
alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente, sa se
poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o
compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgicale pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea galifix-ului de
pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc,
tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea
secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga operatorie
abdominala mare la pacient obez)
TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT:

1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele
necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu blndete, eventual dupa umezire cu
apa oxigenata, cloramina
3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de vata sterila mbibat cu
alcool, iod
4) tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de scoaterea tuburilor de
dren, a firelor sau agrafelor;
- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un stilet
butonat sau o pensa
- colectii purulente:
o
deschidere larga,
spalarea si
drenarea plagii
- plagi accidentale:
o
curatare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare,
regularizare,
lavaj antiseptic,
eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare
de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);
6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tehnica efectuarii unui bandaj:

membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta dupa
pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la stanga la
dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus,
fiecare
tura
acoperind
jumatatea
de
fasa
anterioara
se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata
pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii
daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.
Tipuri de bandaje:
1. BANDAJUL CIRCULAR:
- se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;

- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8":
- se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand in final
aspectul de "Spic de Grau";
- este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului
3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.
4. PANSAMENTUL CU CORNISOR:
- cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor;
- se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului
5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu
ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou;
- daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru
a functiona ca o supapa;
- in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed
6. CAPELINA:
- este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte,
deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa,
de mai multe ori, pana cand acopera tot capul;
- la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.
7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT":
- se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor
urechilor si sunt tinute suspendate;
- cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale;
- ajungand pana la banda 1 de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la regiunea opusa,
pana cand se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute
in jos, se leaga sub barbie.
8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU":
- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva ture
mandibula-gat-occipital;
- de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate;
- de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare
pe frunte;
- toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pana cand nu se termina tifonul
9. Aplicarea Pansamentului pe Nas, Barbie si toata Fata, de tip "PRASTIE":
- tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la ambele capete,
prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm lungime, care se va aplica pe locul
lezat;
- pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga la spate la
ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos
10. PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:
se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de
ceasornic (pentru ochiul drept);
din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept;
apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe
cel stang.
Principalele substane antiseptice folosite n ngrijirea plgilor i rolul lor n

practica medical
Medicamenteleantisepticepentruuzextern,denumitedezinfectante,folositepescarlargn
lupta mpotriva microorganismelor, formeaz un grup omogen din punct de vedere
farmacodinamic,dardestuldeeterogendinpunctdevederechimic,nglobndoserientreag
de compui aparinnd celor mai diferite grupe chimice.
Spre deosebire de medicamentele chimioterapice folosite intern, de obicei mpotriva unei
anumitespeciibacteriene,celefolositeextern,avndaciunebactericidasuprauneigame
foartevariatedegermeni,suntutilizateipentrudezinfectareadiverselorobiecte.Dincauza
toxicitiiridicate,introducerealornorganismestepericuloasinumaiuneledintreele,cele
cutoxicitatemaimic,potfiadministrateinterncaantiinfecioasesistemice.
Substantaantisepticaesteundezinfectantcarenuatacateusturilecidoarmicroorganismelede
peacesta.Acesteasefolosescintratarearanilor,inoperatiiladezinfectiaplagii.
AntisepticepentruuzexternInfunctiedestructuralorchimicasideproprietatilelor,se
deosebesc numeroase substante: alcoolul, apa oxigenata, derivatii de amoniu cuaternar,
dorhexidina,derivatiifenolului,oxidanti,acizi,derivatimetalici(mercur,argint,cupru,zinc),
coloranti(eozina,albastrudemetilen),hexetidina,hexomedina,iod.
SUBSTANTELEANTISEPTICE
Acestesubstantetrebuiesaindeplineasacaurmatoareleconditii:
sadistrugagermeniisiporiilor;
saimpiedicemultiplicarealor;samenajezetesuturilebolnavului.
Substanteleantisepticeseinpartindouacategorii:
substanteantisepticeciofilactice,caremenajeazatesuturile
substanteantisepticecitocaustice,careodatacumicrobiidistrugsitesuturilepecareaufostaplicate.
Antisepticeleslabecelemaicunoscutesuntreprezentantedesapunuricareingeneralcontinsubstanteantiseptice.Gomenolulesteosubstanta
antisepticaslabacarenuiritamucoasele.
Antisepticiledesuprafatasefolosescbrinbadijonaresauungere.Dintreacesteasemaifolosescalcoolulsitincturadeiod.
Alcoolul70,patrundeprinderminglandelesebace,glandelesudoripare,radacinelefirelor
deparsidistrugemicrobiiprindezitrtare.
Alcoolulinconcentratiemaimarede70devinecitocaustic,precipitandproteinelesirealizandpeliculeprotectoarecareprotejeazamicrobiisipermit
inmultirealor.Alcoolulsepoatefolosiprinbadijonaresauincompreseumedealcoolizare.
Tincturadeiodestedefaptosolutiealcoolizatacarecuprindeiod2%siioduradepotasiu
2%.Aceastasolutiepotenteazapenetratiaalcooluluiprinpielesiesteremanenta.Nuseaplica
directpeplagisaumucoasepentrucaastfeldevinecitocaustic.Nusefolosesteniciodata
incompreseumedepentrucaincontactcuapaiodulsetransformainacidiodhidriccareeste
irritantpentrutegumentesipoateproducealergiiimporatante.Dinacelas motivnuseva
folosi in regiunile paroase in axili, sau la perineu. Deoarece iodul care inpregneaza
tegumentulesteabsorbitinorganism,serecomandaprudentainfolosirealuiprinbadijonare
pezonemarialepieliimaialeslabolnaviicareausuferintetiroidiene.
Septozolulesteosolutiecarecontinenonilfenol+iod+alcool+apadistilata,careareolargutilizreinpresentpentruasepsiategumentelorinvederea
realizariicampuluioperator.
Apaoxigenataactioneazabactericidprindegajareadevaporideoxygeninconcentratiemare.Inplusprinspumapecareodegajacurateplagilede
puroi,corpistrainisiresturicelularemoarte.Apaoxigenataestehemostatica.Incazulplagilorsaucolectiilordepuroicuanaerobiareunrol
dezodorizantdeosebitdeactive.
Apaoxigenatasepreparadinperhidrol,insolutiide30ml/litru,adicaperhidrol3%.Solutiatrebuiesafieproaspata.Recunoastemacestlucrunumai
dacaturnareapeplagaproduceefervescenta(spuma).Daca
nu
se
produce
efervescenta
inseamna
ca
solutia
nu
este
activa.
Cloramina,actioneazaprindegajareadevaporideclor,cumiroscaracteristiccareomoaramicrobii.Inplus,dizolvaresturiledetesuturimoarte
(sfacelurile),motivpentrucaresolutiadehipocloritdesodiu
(Dakin)afostnumitabisturiulchimic.
Cloraminasegasestesubformadetabletedincaresefacsolutiide0,5%,carefolosescpentruturnareapeplagisimucoase.
Permanganatuldepotasiu,estefolositinsolutiide124gr/%0,candareoculoareroz.Elesteunputernicoxidantsicitofilactic,omorind
microbiidepemucoasesiplagi.Segasesteinfarmaciisubformade
cristalevioletedincaresefacsolutiiconcentratenumitesolutiimama,caresedilueaza12linguri/1litruapa.
Substanteleantisepticecolorantesuntnumeroase,celemaifolositefiindrivanolul,violetuldegentianasialbastruldemetilen.
Rivanolulesteunprafgalbenverzuicaresedizolvainapa,realizandsolutiiderivanolde12%.Estefoarteputernicantiseptic,menajeazatesuturile
simucoasele(citofilactic)sipoatefifolositpentru
spalareaplagilorsimucoaselor,darsisubformadecopreseumede.
Violetul de gentiana,sefoloseste in solutii de 0, 5 2%, are o culoare violeta care pateaza tegumentele si lenjeria. Este util in
inflamatiiletegumentelor(dermite),erizipel,varice,flebitesilimfangite.
Existapreparateantisepticecusolutiimixteasacumestemetoseptulsaupansterina(acidsalicylic+albastruldemetilen+tripaflavina+mentol+
apadistilata).
Albastruldemetilen,sefolosesteinsolutiide2%prinbadijonari,instilarisichiarperos(administratpecaleorala).Albastruldemetilenareomare
afinitatepentrutesuturilesuppuratesipentrupuroi.Asfel,
este deosebit de util pentru descoperirea traiectelor fistuloase si colectiilormici de puroi in vederea extirparii lor. In ORL se foloseste
badijonarea
mucoaselor
inflamate.
Pulberilesauprafurileantiseptice
Aceste pulberi sunt deosebit de eficiente, motivpentru care se gasesc in majoritatea
unitatilorsanitare.
prin
Acidulboricesteunprafcristalinalbcaresepoatefolosicaatareinplagilesupurate(craterulunuifuruncul,plagicusfaceluri,puroidebacili
piocianici,etc),avandproprietateadeadizolvasfacelurilesi
tesuturilesupurate.
TIPURI DE DEZINFECTIE
Este o etapa obligatorie naintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si
interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2
sau 3.
TIP 1 se face n cazul unui risc redus de infectie. Este indicata n infectia
intradermica, subcutanata, intravenoasa si n recoltarile de sange.
Tehnica se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de
actiune fiind de 30sec.
TIP 2 se aplica n cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata n
cateterizarea venelor n vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si
recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica se curata pielea cu tampon imbibat n dezinfectant apoi cu un tampon
steril, efectuandu-se nca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de
30sec.
TIP 3 se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata n interventii
chirurgicale si punctii.
Tehnica se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se
aplica dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune
este de 5 minute. Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi
sterile.
Puncia venoas
Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop
- Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, sreologice si
bacteriologice
- Terapeutic
administrarea
unor
medicamente
sub
forma
injectiei
si
a
perfuziei
recoltarea
sangelui
in
vederea
transfuzarii
executarea
tranfuziei
de
sange
sau
derivate
ale
- sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala
intravenoase
sale
sangelui
Locul punctiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin
anastomozarea
lor
venele
antebratului
venele
de
pe
fata
dorsala
a
mainii
venele
subclaviculare
venele
femurale
venele
maleolare
interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)
Locul de executie a punctiei venoase
Pregatirea
punctiei
Materiale
necesare
- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.
- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
- seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.
- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa punctia (in decubit
dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la
nivelul
bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele
si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa
opreasca
circulatia
venoasa
fara
a
comprima
artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.
Executia
punctiei
Asistentul
medical
imbraca
manusile
sterile
si
se
asaza
vizavi
de
bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si
tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in
mana
dreapta,
intre
police
si
restul
degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi
peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie
cu
seringa.
- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea
sangelui
sau
perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector,
garoul
ramanand
legat
de
brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din
vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Accidente
In timpul
punctiei
pot
aparea
cateva
efecte
adverse
sau
se
pot
declansa
accidente
- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa
comprime
locul
punctiei
timp
1-3
minute
Strapungerea
venei
(perforarea
peretului
opus).Se
retrage
acul
in
lumenul
venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

Transfuzia PDF

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transfuzia PDF

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnica transfuziei de snge

Sngele sosit de la punctul de transfuzie se utilizeaz imediat. n caz contrar, va fi

- pacientul nu va fi lsat singur nici un minut;

apare la incompati-bilitatea de grup, care debuteaz chiar n timpul transfuziei. Pn la

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

ABORDUL VENOS PERIFERIC

Evaluarea statusului respirator

Evaluarea statusului cardio-vascular

Monitorizarea tensiunii arteriale

Parametri monitorizati continuu

Oxigenarea sangelui (SaO2)

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

-grosimea dermului- injectia intradermica;

acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat

Solutii administrate rezorbtie

-fata externa a bratului

Inje ctia iv Explorator

-se termina in 35min

-fata antero externa a

Fata externa a bratuluimuschiul deltoid

-se administreaza substante de -v.antebratului

injectia intravenoasa consta in

interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

- la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe

-se anunta medicul

Injectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii

- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare

-se evita prin respectarea zonelor de electie a

-hematom prin lezarea unui vas

-extragerea manuala sau chirurgicala

-fata externa a bratului,

CAPD - dializa peritoneala continua ambulatorie

IRA - insuficienta renala acuta

PDF - factor eliberat de plachete

Brbati: 4 700 000-6 100 000 /mm3

Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3

Nou-nscui: 4 800 000-7 100 000 /mm3

Brbati: 14-18 g/dl

Femei: 12-16 g/dl

Neutrofile 2 500-8 000 /mm3

Eozinofile 50-500 /mm3

Bazofile 25-100 /mm3

Limfocite: 1 000-4 000 /mm3

Monocite: 100-700 /mm3

Valori sczute: hemoragie, hemoliza, anemie, hemoglobinopatie,

Valori crescute: policitemia vera, boala cardiaca congenitala, BPOC

Valori sczute: sarcina, anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier,

Valori crescute: policitemia vera, eritrocitoza, deshidratare severa,

Valori sczute: anemie, hemoragie, hemoglobinopatii, splenomegalie,

Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe,

Valori sczute: febra tifoida, febra paratifoida, gripa, rujeola, rubeola,

Valori sczute: infectii bacteriene/virale severe, anemie aplastica, LES,

Valori crescute: stres, efort fizic intens, afectiuni inflamatorii, infectii,

Valori sczute: administrare de glucocorticoizi sau antineoplazice,

Valori crescute: infectii virale sau bacteriene, leucemie limfocitara,

Valori normale: 200-400 mg/dl

Valori sczute: malnutritie, afectiuni hepatice, deficit congenital de

Valori crescute: sarcina, inflamatii/infectii acute, neoplasme, necroza