Sunteți pe pagina 1din 3
13082016 ‘Af in Hristos. fru! loan Gura de Aur |Teofan Mada A fi in Hristos. Sfantul loan Gura de Aur mmm) — © 2 002 serie de adevarur care par afi fundamentale n génalea si invatatura Sfantului loan Gura de Aur se invarte in jurul omului si a sfarsitului care-i da vietii sale un sens. Credinta singurd il face pe om capabil s perceapa sensul vieti, pentru ca doar ea singura Ti da si- deschide crestinului ochi noi care s& vada cea ce nu poate fi vazut si care sa se lase incantali de frumusetea nevazutului. Sunt niste ochi care ne-au fost dati de catre Hristos; asemanatori cu cei pe care fi avem deja, ei nu se deschid decat spre o singura lume: ochii trupului spre lumea vazuta, ochii credintei spre lumea nevazuta. ,Astfel, cel AFLIN HRISTOS SFANTUL IOAN GURA DE AUR care priveste lucrurile nevazute, nu le priveste pe cele vazute; cel care priveste lucrurile vazute, nu le priveste pe cele nevazute. Nu [ic acelasilucru ni se intampla oare si noua? Cand ne reculegem in duh pentru a reflecta la un obiect nevazut, ochii nostri isi suspend& lucrarile lor’ lucru caracterizeaza si viziunea credintei si care va avea o consecinta practica de cea mai mare importanta pentru adevaratul credincios, pentru crestinul a car viata morala se inspira din principiile credintei sale; ea va schimba total viata sa, ea va face din viatd o viata in Hristos, adicd o singura viata si nu dou: viata .in Hristos”. Viata crestina este orientata spre nevazut si spre dumnezeiesc, spre viala viitoare si spre cea cereasca. Nu este necesar sa insistam prea mult pe viata de aici. ,Punctul capital al credintei crestine este asteptarea Vietii adevarate dupa moarte”. Capital! Astfel nu trebuie s& ne-o imaginam si s vorbim de ea intr-un mod usuratic, Viala prezenta nu este decat o calatorie; importanta este sfarsitul; sfarsitul este plasat in viata viitoare. Aceasta viata de pe pamant nu ne este data decat in vederea viel vittoare si ea nu are nicio valoare decat ca fundament al vieti vittoare. ,Maretia omului consta in virtute, in consacrarea pentru realitaile viitoare, in a depune toate eforturile in vederea vietii de apoi ‘ina dispretui viata prezenta” Credinta in viata vittoare se concretizeaza in credinta invierii, condifie, dupa Sfantul loan, a bucurilor promise de Dumnezeu credinciosilor sai si intrata definitiv in vesnicia preafericita. in aceasta privinta, credinta in inviere este una dintre adevarurile fundamentale ale cres smului. Credinta si invierea sunt una si aceeasi realitate, una si aceeasi fiintare. Cand spt redintA mérturisesti si proclami invierea, jar cand vestesti invierea certifici unica credinté, credinta cea adevaratd, puterea ei. Ea domina intreaga noastrd viaté moral; ea face ca acolo s8 domneasca virtutea, Pe ea se sprijind intreaga noastra conduita si indirect, intreaga noastra credinté. Invierea este continutul vietii crestine. hhipiteofanmada rlpuoicatilcarti-4-in triale-slartl-oan-gura-de-ur! 48 13032016 ‘AS In Hristos. fru! loan Gura de Ar |Teofan Mada .Omul care nu se asteapta sd invie si sa-si dea seama de faptele sale nu se va grabi deloc sd practice virtutea; si, tot astfel, cel care care nu va practica virtutea nu va crede in inviere: pentru cd sunt doud lucruri care se creeaza reciproc: patima prin necredinta si necredinta prin patima, O constiinté incarcata cu nenumarate nedreptati, temandu-se de rézbunarea vitoare, tremurand si nedorind s& se usureze printr-o schimbare in bine a vieti, isi cauta odihna in necredinta. $i cénd va nega invierea si judecata, va spune: Nu voi da socoteala pentru nelegiuirile mele’ Sfantul loan Gura de Aur se vede obligat sa insiste mult asupra acestui adevar elementar, pentru c& acesta intaineste niste opozitii foarte puternice. Este ridiculizat de cei care imprumuta obiectii de la pagani. De altfel, Sfantul loan se grabeste sa le intoarca totul inapoi cu aceeasi moneda: unii dintre ei nu vorbesc oare de metempsihoza? Allii nu cred oare, dupa o conflagralie generald, intr-o ,inviere a vesmintelor si a pantofilor” — si sé nu radem? — lar alfii vin s& ne spuna despre atomii lor faimosi! $i mai de temut este limbajul celor care afigeazé un scepticism practic: .Dati-mi mie ziua cea de azi, spun ei, $i luafi-o voi pe cea de maine”, sau ,Cine a venit vreodata de pe lumea de dincolo pentru a ne spune ce se intampla acolo?'La toatea acestea se adauga ereticii care neaga invierea trupurilor si nu recunose, prin explicarea Scripturii, decat o inviere spiritual in botez. Discutille flosofice si exegetice nu duc la nimic. Crestinii trebuie sd fie prin viata lor, marturisitorii invierii si ai viefi vitoare. Dar trebuie sé fie marturisitori vrednici de credinté. .Daca spunem ca va avea loc o inviere si nenumarate binefaceri si dacd apoi noi le dispretuim sine atagam de lucrurile de aici de jos, cine ne va mai crede?... Patimile se rzvratesc impotriva noastré pentru a ne impinge s4 ne renegam marturisirea; dar sa nu le ceddm, c&ci noi suntem marturisitori trimisi de Dumnezeu”. Credinta tn viata viitoare si in inviere este deci pentru Sfantul loan Guré de Aur principiul unei vieti adevarate aici pe pamant. Viata de acum este o viaté in si pentru inviere, 0 viata cu Hristos cel inviat, pentru a fi vegnic cu Hristos cel inviat. Omul care traieste in Hristos dorindu-si binefacerile vegnice nu isi mai indreapta privirile spre lucrurile de aici de jos, ci in Hristos toate sunt transfigurate. Credin{a fi indreapla, ca s& spunem aga, gandirea, simtirea si dorul spre aceasta lume vesnica, deja prezenta: »Cel care este Imbratisat de dragostea lui Dumnezeu nu mai poate sa suporte vederea celui care cade sub ochii trupului. Inzestrat cu alti ochi, vreau s& spun cu cei ai credinfei, el contemplé fara incetare (binefacerile viitoare), isi intinde sufletul spre ele. El paseste pe pamént ca un om care 7si are bunurile in ceruri: el faptieste astfel in toate cele; nicun lucru omenesc nu-l opreste din cdutarea virtuti. Pentru c& un asemenea suflet nu mai vede partile strdlucitoare ale vieti, ni dificultatile sau obstacolele; dar el trece prin toate acestea Tn fuga, grbit s8 ajunga in patria sa. $i ca un alergéitor care fuge din toate puterile sale nu este atent la obstacole, chiar daca se loveste de ele de mii de ori, iar, cu totul concentrat asupra cursei pe care o face, el trece cu usurinté prin toate si se grabeste spre finalul care fi este stabilit; in acelasi fel, cel care se dedicd virtutii si care vrea sa urce de la pamant la cer, abandoneaza aici jos toate lucrurile vizibile hhipiteofanmada rlpuoicatilcarti-4-in triale-slartl-oan-gura-de-ur! 28 13032016 ‘AS In Hristos. fru! loan Gura de Ar |Teofan Mada si se consacré cu totul cursei si nu se opreste si nici nu se las prins in mrejele acestor lucruri vizibile, inainte sa ajunga sa atinga acest termer Din aceasta ine schimbata si transfigurata asupra lumii rezultd o atitudine total diferita de cea a pagGnilor in fata bunurilor si evenimentelor viefi, Bogatile? Necredinciosul le doreste, iar credinciosii le dispretuiesc, Saracia? Necredinciosul se plange, iar credinciosul se bucura, Moartea? Necredinciosul nu vede in ea decat un cadavru, iar credinciosul nu vede in ea decat somn, Ar trebui s vedem cat de constant Hrisostom slaveste aceasta atitudine a credintei in fata evenimentelor, in ceea ce priveste placerile, bogafille, slava acestei lumi si cu cata raliune i se dedica el, cu ct zel o recomanda in toate circumstantele. De aici igi trage el toate paradoxurile credintei practice care ar fi trebuit sd rasune ciudat in urechile ascultatorilor sai inca pagani sau crestini paganizati, dar care faceau sa patrunda in spirite sensul natural al viefii adevaratului crestin ,in Hristos” Intelegem c& aceasta credint& a dragostei lui Dumnezeu si a invierii, care nu numai cd ilumineaza ratiunea luminilor cerului, ci invadeazé intreaga viatd practica a credinciosului pentru a o transforma intr-o viata cereascd, a putut s treaca in ochii Sfantului loan Gurd de Aur ca adevarata viata desvarsit in Hristos. Cel putin, credinta este cea care Ti da sensul acestei intelegeri al adevaratului credincios pentru lucrurile omenesti pentru ca el vede ,extrema lor slabiciune si c8 este convins cd ele sunt inutile din momentul care a devenit credincios’. Un credincios care pune in practic aceasta convingere inspirata de credinta, iat omul desavarsit. hhipiteofanmada rlpuoicatilcarti-4-in triale-slartl-oan-gura-de-ur!