Psihodiagnoza Cuplului Curs

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),
Master Psihodiagnoza complexa a personalitatii
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
MASTER: PSIHODIAGNOZA COMPLEX A PERSONALITII
PSIHODIAGNOZA CUPLULUI SI A
PERSOANELOR VARSTNICE
-Note de curs-
LECT.UNIV.DR.RODICA ENACHE
CONSTANTA
2009
1

Introducere
Psihologia dezvoltarii studiaza transformarile psihologice care au loc ncepnd de la nastere
si pna n perioada vrstei a treia. Este adevarat ca cele mai dramatice transformari au loc n
copilarie, cu precadere n primii ani ai vietii, dar este de asemenea adevarat, ca transformari
importante au loc pe parcursul ntregii vieti.
Pna nu demult, majoritatea specialistilor n psihologia dezvoltarii s-au ocupat mai ales de
studiul dezvoltarii psihologice pna la perioada adolescentei. n parte, aceasta se datoreaza faptului
ca cei mai importanti gnditori n domeniul psihologiei
dezvoltarii, Freud si Piaget, au considerat adolescenta ca fiind ultima etapa majora a dezvoltarii.
Este general acceptat faptul ca adolescenta reprezinta o perioada de schimbari majore, dar ce
se ntmpla n perioada vrstei adulte si a batrnetii? Cu precadere dupa al doilea razboi mondial, sau realizat cercetari asupra naturii si calitatii vietii adulte, cu accent particular asupra batrnetii.
Studiile realizate pe parcursul ultimilor 50 de ani au descris dezvoltarea n perioada adulta ca serii
de faze determinate att de vrsta, dar si de evenimente importante de viata, definite de contextul
sociocultural si economic specific, la care fiecare persoana trebuie sa se adapteze. Casatoria,
experienta parentala, divortul, somajul, doliul sau decesul sunt evenimente cu care orice persoana
adulta se confrunta ntr-o anumita etapa a vietii. Pe masura ce se nainteaza n vrsta, apar probleme
precum pensionarea, la care se adauga frecvent reducerea standardului de viata. n perioada vrstei
a treia, persoana se confrunta frecvent cu probleme de sanatate, sau pierderea partenerului de viata.
CURSUL PSIHODIAGNOZA CUPLULUI SI A PERSOANELOR VARSTNICE ESTE
CONCEPUT IN 4 PARTI:
1. DEZVOLTAREA PSIHICA IN STADIUL VARSTEI ADULTE SI AL BATRANETII
2. ASPECTE PSIHOLOGICE ALE VIETII DE CUPLU
3. INSTRUMENTE PSIHODIAGNOSTICE DE INVESTIGATIE A CUPLULUI SI
FAMILIEI
4.PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE IN STADIUL
BATRANETII
5. INSTRUMENTE DE INVESTIGATIE PSIHOLOGICA SI SOCIALA IN STADIUL
BATRANETII

1. DEZVOLTAREA PSIHIC N STADIUL VRSTEI ADULTE SI AL BATRNEII

1. Stadiile dezvoltarii psihosociale
2. Ciclurile si structura vietii adulte
3. Adaptarea n perioada vrstei a treia
4. Evenimente de viata n perioada vrstei adulte
Dezvoltarea n perioada vrstei adulte
ntre persoanele adulte exista diferente enorme din punctul de vedere al directiei pe care
viata fiecaruia o urmeaza de la sfrsitul adolescentei pna la vrsta a treia. O parte dintre aceste
variatii sunt datorate diferentelor inerente de la nivelul personalitatii, motivatiei si intereselor care
orienteaza persoana spre un anumit curs al vietii, altele apar datorita aparitiei unor evenimente de
viata neasteptate sau nedorite (de exemplu, divortul, somajul, probleme de sanatate).
Totusi, exista o serie de teme comune care se regasesc n viata celor mai multe persoane
adulte: majoritatea adultilor stabilesc relatii strnse cu alte persoane, se casatoresc, au unul sau mai
multi copii, desfasoara o activitate profesionala etc. Teoreticieni precum Erik ERIKSON (19021994) sau Daniel LEVINSON (1986) s-au concentrat asupra acestor teme comune si, pornind de
aici, au identificat mai multe stadii de dezvoltare specifice pentru perioada adulta. Psihologia
dezvoltarii s-a ocupat o perioada ndelungata cu studiul perioadei dintre nastere si adolescenta, n
primul rnd datorita faptului ca cele mai evidente procese de crestere si dezvoltare, cele mai
dramatice schimbari au loc tocmai n aceasta perioada.
Totusi, asa cum vom vedea n continuare, procesele de dezvoltare psihologica continua de-a
lungul ntregii vieti.Majoritatea teoriilor dezvoltarii ncearca sa descrie similaritatile dintre oameni
pe masura ce intra n perioada adulta si naineaza nspre perioada batrnetii, lipsind deocamdata o
descrierea sistematica a diferentelor care apar ntre persoane pe parcursul vietii.
Stadiile dezvoltarii psihosociale
Erick Erikson (1950, 1968) sustine faptul ca noi ne dezvoltam prin dezvaluirea
predeterminata a personalitatii noastre n opt stadii. Patru dintre acestea se deruleaza pe parcursul
copilariei, n timp ce perioada adolescentei si a vrstei adulte cuprind la rndul lor n patru stadii
majore. Fiecare dintre aceste stadii este caracterizat printr-o criza specifica a dezvoltarii, iar
progresul este determinat de succesul sau insuccesul cu care persoana a reusit sa rezolve criza
caracteristica stadiilor anterioare.
3

Principalele crize ale dezvoltarii

n perioada copilariei, principalele crize ale dezvoltarii se construiesc n jurul a patru
conflicte majore:
ncredere
vs nencredere: va determina masura n care lumea va fi privita ca un loc sigur (sau

nu) pentru copil;
autonomie
vs ndoiala si rusine: se dezvolta autonomia si copilul ncepe sa aiba control asupra

propriei persoane si asupra lumii;
initiativa
vs vina: este un conflict bazat pe activitatea imaginatiei, dezvoltarea limbajului si

realizarea de actiuni pe cont propriu;
actiune
vs inferioritate: copiii asimileaza valorile culturii n care traiesc, nvata sa stabileasca

relatii interumane si sa ndeplineasca sarcini caracteristice; se cristalizeaza
sentimentul ncrederii n sine;
Principala sarcina a adolescentei consta n dezvoltarea unui simt clar al identatii. Ca urmare,
principalul motor al dezvoltarii n aceasta perioada este lupta ntre identitate vs confuzie: perioada
unei schimbari psihice si emotionale mari, individul cauta sa si defineasca rolul si statutul sau n
societate.
La vrsta adulta, principale crize de dezvoltare se definesc n jurul urmatoarelor diade:
intimitate vs izolare (individul se centreaza pe realizarile din viata sa, pe siguranta si pe

dezvoltare interumana);
generativitate vs stagnare si absorbtie de sine (intervine grija fata de sine si fata de

ceilalti);
ntelepciune vs disperare, conflictul care defineste stadiul terminal, al batrnetii.

Principalele stadii de dezvoltare la vrsta adulta
Rezolvarea crizei caracteristice fiecarui stadiu de dezvoltare
poate lua o directie pozitiva sau negativa. Atunci cnd rezultatul dezvoltarii unui stadiu este negativ,
persoana va avea dificultati n a face fata solicitarilor stadiului urmator. Desi intervalele de vrsta
sunt destul de aproximative, cele patru stadii de dezvoltare ale persoanei n adolescenta si vrsta
adulta pot fi descrise astfel:
Dezvoltarea psihosociala: stadiile 58
Stadiu
Adolescenta
Vrsta adulta timpurie
Perioada adulta mijlocie 30-60 Generativitate vs stagnare
Vrsta (ani)
13-19
Caracteristici
Identitate vs confuzie de rol
20-30 Intimitate vs izolare
Aspect central
Relatiile cu covrstnicii
Prietenii
Caminul familial
4

Batrnetea
60 +
ntelepciune vs disperare
Problemele umanitatii
Tabel. Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson)

Stadiul
5. Adolescenta (1319 ani): este stadiul n care individul lupta pentru

depasirea confuziei de rol si pentru a-si dezvolta un sentiment clar al identitatii personale.
Stadiul
6. Tineretea sau perioada adulta timpurie (2030 ani): este stadiul n care cei mai multi
adulti se angajeaza ntr-o relatie stabila, bazata pe dragoste si intimitate, n timp ce alte persoane
dezvolta mai degraba sentimente de izolare.
Stadiul
7. Vrsta adulta mijlocie (3060 ani): este stadiul n care majoritatea adultilor se
angajeaza ntr-o activitate productiva, valorizata si utila din punct de vedere social(incluznd aici
grija pentru proprii copii si preocuparea pentru alti membri ai societatii); n cazul unei rezolvari
negative ale acestei crize, persoana stagneaza si devine centrata pe sine. Erikson descrie aceste doua
extreme ca generativitate si stagnare, unde generativitatea se refera lainteresul pentru a crea si a
pastori urmatoarea generatie (Erikson, 1959, p.97).
Stadiul
8. Batrnetea (peste 60 de ani): ajuns n acest stadiu, adultul ncearca sa nteleaga daca
viata sa a avut si are un sens. Daca reuseste sa nteleaga sensul propriei vieti, persoana cstiga mai
multa ntelepciune; daca nu, atunci va trai cu intensitate sentimentul disperarii.
Problema diferentelor ntre sexe
n termeni general, ipoteza propusa de Erikson (1968) este ca aceste trei stadii ale perioadei
adulte sunt universal valabile, se aplica la ambele sexe si n orice context cultural.
Totusi, Erikson accepta faptul ca pot exista diferente ntre barbati si femei n ceea ce priveste
succesiunea stadiilor descrise mai sus. De exemplu, barbatii dezvolta sentimentul identitatii nainte
de a trai intimitatea cu un partener sexual n perioada tineretii; spre deosebire de acestia, de multe
ori femeile nu si dezvolta complet propria indentitate nainte de a-si gasi un potential sot. Din acest
motiv, crede Erikson, identitatea femeii va depinde partial de tipul barbatului cu care doreste sa se
casatoreasca.
Chiar daca aceasta idee a fost puternic controversata, exista dovezi ferme care sustin ipoteza
diferentelor ntre barbati si femei din punctul de vedere al dezvoltarii identitatii. ntr-un studiu
realizat pe studenti (amintit de Eysenk, 2004), rezultatele arata ca pentru foarte putini barbati
intimitatea se realizeaza nainte de dezvoltarea identitatii. n schimb, 52% dintre tinerele care nca
nu aveau un simt al identitatii clar dezvoltat traiau deja experienta intimitatii.
Identitate si schimbare

Erikson este unul dintre primii psihologi care a ncercat sa priveasca ntreaga dezvoltare
umana prin prisma unei abordari stadiale, vaznd vrsta adulta ca domeniu de studiu n sine.
Astazi este general acceptat faptul ca, din punct de vedere psihologic, oamenii se dezvolta si
prezinta schimbari semnificative de-a lungul ntregii vietii, acestea depasind cu mult perioada
copilariei. Este adevarat ca abordarea lui Erikson este
schematica (de exemplu, este greu de imaginat ca o singura perioada de dezvoltare stadiul 7acopera 30 de ani de viata.
Mai mult dect att, este greu de imaginat ca toti oamenii sedezvolta si se schimba n acelasi
mod. De exemplu, Neugarten(1975, apud Eysenk, 2004) prezinta dovezi clare ca schimbarile
descrise de Erikson n cursul dezvoltarii tind sa se manifeste mai repede la barbatii din clasele
sociale formate din muncitori dect la cei din clasa de mijloc. Primii se casatoresc, au copii, se
angajeaza n munca si lucreaza nca de la 20 de ani, n timp ce n clasa de mijloc casatoria si
ntemeierea unei familii, angajarea ntr-o cariera profesionala ntrzie de multe ori pna n jurul
vrstei de 30 de ani. Pe de alta parte, Erikson emite ipoteza ca atunci cnd societatea trece prin
perioade de schimbari majore, este foarte dificil pentru parinti sa ofere copilului lor suportul
adecvat pentrudezvoltarea identitatii si sentimentul unor valori si scopuri clare care sa i orienteze n
viata adulta. Cercetarile sale asupra practicilor de ngrijire a copiilor n triburile de indieni Sioux si
Yurok, care traiau n acel moment schimbari sociale majore, au oferit argumente puternice n
sprijinul acestei ipoteze.
Ciclurile si structura si vietii adulte
Daniel LEVINSON (1978, 1986) preia si dezvolta teoria lui Erikson, aratnd ca fiecare
dintre noi parcurgem un ciclu al vietii care este constituit dintr-o succesiune de sezoane sau
anotimpuriale vrstei adulte. Conform teoriei lui Levinson (1986, p.4),notiunea de ciclu al vietii ne
sugereaza ca exista o anumita ordonare n cursul vietii omului; desi viata fiecarui individ are
caracteristici unice, cu totii trecem prin aceasi secventa de baza.
Conceptul de structura a vietii
n centrul teoriei lui Levinson (1986) se afla conceptul de structura a vietii, cea care
organizeaza viata individului n orice moment al vietii. Pentru fiecare persoana, structura vietii este
definita de mediul sau fizic si social, n primul rnd familia si mediul profesional, desi alte variabile
precum religia, rasa, statusul economic etc. au o importanta care nu poate fi neglijata.
n opinia lui Levinson, doar doua dintre aceste componente,mai rar trei, ocupa o pozitie
centrala n aceasta structura. Cel mai adesea componentele centrale ale vietii unei persoane sunt
casatoria-familia si ocupatia, nsa exista variatii importante din punctul de vedere al importantei
6

relative al acestor componente. Deci, pentru a ntelege structura vietii unui adult este absolut
necesar sa analizam relatiile pe care acesta sau aceasta le stabileste cu alte persoane semnificative
(care conteaza), precum
si modul n care aceste relatii se schimba de-a lungul timpului.
3.2.2 Definirea ciclurilor si etapelor vietii adulte
Fiecare ciclu al vietii poate fi descris printr-o o secventa de perioade sau sezoane (anotimpuri) ale
dezvoltarii.Fiecare dintre acestea are propriile caracteristici psihologicesi sociale, fiecare perioada
este vazuta ca un ciclu n sine careaduce o contributie distincta la ansamblu.
Cele patru cicluri sezonale descrise de Levinson sunt:
vrsta
pre-adulta
vrsta
adulta timpurie
vrsta
adulta mijlocie
vrsta
adulta trzie
n cadrul fiecareia dintre aceste perioade au loc schimbariimportante, iar trecerea de la o
etapa la urmatoarea nu are locfoarte rapid ci traversnd perioade de tranzitie care uneori potdura
mai multi ani. Levinson a stabilit cele patru cicluri majore pe bazainformatiilor din interviuri
instensive, repetate la interval dectiva ani, care initial au realizate cu un grup de barbati (1978)si,
ulterior, cu grupuri de femei de vrste apropiate (1987).
Cteva observatii sunt necesare cu privire la abordareametodologica folosita n studiile lui
Levinson.Teoria dezvoltata de initial de Levinson si publicata ncartea The Seasons of a Man's
Life (1978) se bazeaza pe dateleobtinute din interviurirealizate cu un grup de 40 de barbati cuvrste
cuprinse ntre 30 si 40 de ani. Acest grup initial eraconstituit din zece scriitori, zece biologi, zece
muncitori si zece oameni de afaceri.ntr-un interval de trei luni, au realizate mai multe interviuri cu
fiecare dintre aceste persoane, totaliznd ntre 10 si 20 de orepentru fiecare persoana, cu scopul de a
explora n detaliu moduln care s-au dezvoltat structurile de viata a fiecaruia n perioadavrstei
adulte. Doi ani mai trziu, persoanele din grup au fost intervievate din nou. De asemenea, acum au
fost luate interviuri si sotiilor acestora.Ctiva ani mai trziu Levinson a realizat un studiu similar cu
45 de femei.
Rezultatele acestui studiu au fost publicatepostum n lucrarea The Seasons of a Woman's
Life. Ambele studii au prezentat o tendinta surprinzator de mare a fiecarei persoane de a trece prin
aceleasi perioade si cicluri de dezvoltarela aproximativ aceeasi vrsta.Barbatul intra n etapa adulta
timpurie atunci cnd si ncepecariera profesionala si si ntemeiaza o familie. Dupa un procesde
autoevaluare care are loc n jurul vrstei de 30 de ani, barbatiise aseaza la casa lor si se
concentreaza asupra carierei profesionale. O alta tranzitie importanta apare n jurul vrstei de 40
7

deani: pe masura ce barbatii realizeaza ca, eventual, ambitiile lor nuse pot realiza. n perioada
adultatimpurie, principala preocuparea barbatilor este sa si cultive calitatile, cunostintele
sideprinderile.
n fine, tranzitia catre perioada adulta trzie este o perioadade analiza si reflexie asupra
succesului sau a esecurilor traite parcursul vietii, precum si a ncercarii de a se trai plenar aceasta
ultima perioada a vietii. n cazul femeilor, indiferent de profesie (casnica sau femeie de afaceri), se
pare ca se urmeaza ndeaproape acelasi tipuri decicluri pe care le parcurg barbatii. Totusi, modul n
care estestructurata viata unei femei tinde sa fie foarte strns legata de ciclul de viata al familiei
sale.
Principalele cicluri ale vietii adulte
Prezentare detaliata a unui fiecarui ciclu de viata descris deLevinson este prezentata mai jos.
Vrstele la carepersoana intra, respectiv iese dintr-un ciclu de viata sunt comune celor mai multi
oameni, chiar daca n practica se observa variatii importante.
a. Copilaria si adolescenta (022 ani)
Este perioada caracterizata de ritmul cel mai rapid aldezvoltarii si acopera ntreaga perioada a
copilariei si adolescenta. Perioada cuprinsa ntre 17 si 22 de ani reprezinta o perioadade tranzitie
catre perioada adulta timpurie, n care individulncepe treptat sa se comporte ca un adult ntr-o lume
a adultilor.
b. Perioada adulta timpurie (17 45 ani).
n opinia lui Levinson, aceasta perioada este caracterizataprin energie maxima, dar si stres si
contradictii puternice. Perioada ncepe cu tranzitia catre vrsta adulta (1722 ani),n timpul careia
individul si construieste un vis personal caredescrie obiectivele majore ale vietii sale. Atunci cnd
visul nu este foarte bine conectat cu viatapersoanei, visul moare pur si simplu si, odata cu el,
sentimentul personal de a fi viu, de a avea un scop, o directie n viata.
Perioada de tranzitie catre vrsta adulta este urmata de intrarea netapa structurala a vrstei
adulte timpurii (2228 ani), n timpulcareia are loc o prima ncercare a persoanei de a-si construi
unstil de viata adecvat vrstei adulte.
O a doua perioada de tranzitie apare n jurul vrstei de 30 de ani (2833 ani), care este o
perioada de reconsiderare simodificare a ntregii structuri a vietii. Aceast proces culmineaza cu o
restructurare a vietii specifica perioadei adulte timpurie(3340 ani), perioada n care persoana
ncerca sa si realizezeprincialele aspiratii.Etapa care ncheie acest ciclu este etapa de tranzitie
catreperioada adulta mijlocie (4045 ani). Atunci cnd n aceastaperioada oamenii simt ca viata pe

care o traiesc nu se ridica la naltimea idealurilor si a viselor pe care si le-au construit, vor trai o asanumita criza a mijlocului vietii.
c. Vrsta adulta mijlocie (4065 ani)
Aceasta perioada ncepe odata cu etapa de tranzitiacaracteristica miezului vietii, urmata de
intrarea n structuraspecifica pentru perioada adulta mijlocie (4550 ani), n timpulcareia individul
dezvolta un stil de viata caracteristic acestei perioade.
Angajamentele fata de familie, cariera profesionala, prietenisau fata de interese speciale
devin stabile. Urmeaza apoi tranzitiaspecifica vrstei de 50 de ani (5055 ani) n timpul
careiastructura vietii din perioada anterioara este reconsiderata simodificata si care se stabilizeaza n
perioada 5560 ani. Ultimatranzitie majora are loc n jurul vrstei de 6065 ani, etapa
caremarcheaza sfrsitul perioadei adulte mijlocie si nceputul perioadei adulte trzii.
d. Perioada vrstei adulte trzii (60.....ani).
Aceasta perioada ncepe odata cu etapa de tranzitie amintitamai sus si continua cu o perioada de
ajustari care devin necesareca urmare a pensionarii, declinului starii de sanatate, alte
aspectespecifice batrnetii care vor fi discutate pe larg n sectiunea urmatoare.
Ciclurile de viata si dinamica tranzitiilor
Cteva observatii privind dinamica trazitiilor de la un ciclu de viata la urmatorul sunt
necesare. n primul rnd, trebuie spus ca exista doua pozitii extreme n ntelegerea ciclurilor vietii
descrise mai sus. Pe de o parte, se afirma ca dezvoltarea adultului se realizeaza prin treceri
succesive de la o structura a vietii la urmatoare, cu etape de tranzitie rapida ntre doua structuri
succesive. La cealalta extrema, se sustine ideea ca dezvoltarea adultului implica un proces de
schimbare aproape constanta, cu o foarte mica stabilitate structurilor vietii la un moment dat de
timp. Levinson (1986) prefera o pozitie de compromis si sustine ideea ca majoritatea adultilor
petrec un timp relativ egal n structuri stabile de viata si n stari de tranzitie sau schimbare.
Pe de alta parte, pentru a aprecia n ce masura o anumita structura a vietii individului a fost
satisfacatoare, trebuie sa fie luati n considerare cel putin doi factori. n primul rnd, este vorba
despre gradul de succes, respectiv insucces pe care individul l-a nregistrat n interactiunile sale cu
lumea externa. n al doilea rnd, este vorba despre impactul acestei structuri de viata asupra
sineluide exemplu, n ce masura individul a ignorat sau a neglijat principalele vise si dorintele sale
majore.
Visul personal: diferente ntre barbati si femei

Din nou, se pune problema diferentelor ntre modul n care barbatii si femeile se angajeaza
n construirea unui vis personal.
Studiile realizate de Levinson (1978) arata ca pentru barbati, visele personale tind sa fie
organizate n jurul carierei, n timp ce n cazul femeilor, visele sunt mai complexe, incluznd att
obiective personale (de exemplu, cariera), ct si obiective interpersonale, de tipul obligatii fata de
ceilati, sprijin pentru un barbat / sot special, familie, copii. O problema interesanta se refera la
modul n care femeile rezolva de obicei conflictul ntre obiectivele personale si cele interpersonale:
se observa ca n societatea moderna, multe dintre femeile care pna n jurul vrstei de 30 de ani se
concentreaza n principal asupra carierei ncep sa si reorienteze atentia asupra casatoriei si familiei,
n timp ce acelea care si-au petrecut aceasta perioada fiind dedicate casniciei si obiectivului familial
vor ncepe acum sa se gndeasca serios la o cariera.
Astfel, chiar daca structura ciclurilor vietii este, n mare, similara, exista diferente notabile
ntre barbati si femei din punctul de vedere al visului personal si al obiectivelor majore pe care
fiecare le urmareste.
10

2. ASPECTE PSIHOLOGICE ALE VIETII DE CUPLU

1. Cuplul conjugal: dimensiuni conceptuale i structurale Identitatea psihosexual la brbat i
femeie
2. Dinamica interacional n cuplu. Specificul evalurii psihodiagnostice a cuplului n cele
trei etape (formare, meninere, disoluie a cuplului)
3. Metode i instrumente de investigaie psihodiagnostic a cuplului
1. Cuplul conjugal: dimensiuni conceptuale i structurale
Identitatea psihosexual la brbat i femeie
Iubirea este sensul i regula de aur a ntlnirii fundamentale a sexelor, iar intercunoaterea i
intercreaia celor dou personaliti prin mutualitate- calea devenirii lor. Ea nu poate fi separat de
sexualitate dect cu preul alterrii, devierii, regresiei sau eurii n patologie. Identitatea
psihosexual se dobndete prin experiena iubirii parental-filiale, dar se confirm i se dezvolt
ulterior prin cea a iubirii erotice i conjugale. Apartenena genetic, biologic, la unul din cele dou
sexe, dei determin traiectoria social, n mare parte nu garanteaz n totalitate formarea identitii
psihologice de sex, adecvarea, competena i satisfacia resimit n exercitarea sex-rolului. A.
Hesnard face o sintez a caracterelor sexomorfologice generale ale tipologiilor umane, punnd
accentul pe caracterele de tip anatomic i pe cele de tip funcional, aa cum rezult din tabelul
urmtor:
Anatomice
Caractere
Primare
genitale
Secundare
sexuale
Funcionale
Primare genitale
Secundare
sexuale
Femeie
Ovare
Trompe
Uter-vagin
Sni dezvoltai
Predominana dezvoltrii pelviene
Sistem locomotor gracil
Dezvoltarea grsimii
Absena pilozitii
Laringe infantil
Libido orientat ctre brbat
Atitudine conceptiv
Menstruaie- sarcin-natereLactaie
Instinctul de maternitate
Mare sensibilitate afectiv i
dispoziie redus pentru abstractizare
i creativitate
Aptitudini motorii reduse,
Brbat
Testicule
Canal deferent
Vezicule seminale, prostat
Sni rudimentari
Predominaa dezvoltrii scapulare
Sistem locomotor puternic
Dezvoltarea musculaturii
Abundena pilozitii
Laringe dezvoltat
Libido orientat ctre femeie
Orgasm sexual rapid
Atitudine fecundant
Instinctul de aciune social
Sensibilitate afectiv redus, mare
capacitate de abstractizare mental
Aptitudini motorii impulsive, rezisten
la efort, timbrul vocii grav.
11

Mers i atitudini caracteristice,
timbrul vocii sczut
Tabel nr.1. Caracteristici anatomice i funcionale specifice sexului masculin i feminin

O importan deosebit n psihosexologie i revine imaginii corporale. (G. Pankow) aceasta
contribuie att la edificarea unei imagini de sine, plecnd de la care se constituie identitatea sexual,
ct i n ceea ce privete rolul difereniat al fiecrui individ n cadrul comportamentului sexual. G.
Pankow subliniaz importana dinamicii imaginii corporale, n sensul c omul are nevoie de un corp
recunoscut net n ceea ce privete limitele i funciile sale, nainte de a se putea integra n sfera
sexualitii umane pe care s o recunoasc drept aparinndu-i i depind prin aceasta simpla
utilizare a sexualitii. Identitatea sexual nu se reduce numai la apartenena unui individ la sexul
masculin sau feminin, ci are semnificaii multiple: psihologice, morale, social-culturale, statute i
roluri precise. n sexologie, imaginea corporal se constituie plecndu-se de la schema corporal ca
fundament neuropsihologic al fiecrui individ. Imaginea de sine n psihosexologie are cteva
caracteristici proprii, de care suntem obligai s inem seama n interpretarea formrii tipurilor
sexuale, att n cazul femeii, ct i n cel al brbatului. n centrul imaginii de sine, se afl Eul
personal, imaginea de sine fiind expresia exterioar a naturii i caracteristicilor propriului Eu.
2. Modele de referin i atitudini sociale privind comportamentul sexual-afectiv i procreativ
Desprinderea familiei conjugale din familia extins implic o nou structur de raporturi ale
acesteia cu exteriorul, i n primul rnd cu familia de origine. Pe de alt parte, funciile familiale,
definitorii pentru existena acestei forme de comunitate uman se redimensioneaz din perspectiv
psihosocial interacional. Astfel, funciile sexuale i de reproducere, economice, de instrucie,
educaie i integrare social a descendenilor, de protecie i solidaritate de grup, de dezvoltare a
personalitii se realizeaz n cadrul nucleului conjugal modern de o manier aparte, angajnd i
modelnd noi conduite de rol marital. E.Burgess preciza c n vreme ce familia extins are o
structur de tip autoritar sau autocratic, n care alegerea partenerului este fcut de prini, pe baza
statutului socio-economic i social, iar subordonarea obligaiilor i urmarea tradiiei sunt ateptri
majore, n familia nuclear se evideniaz o structur democratic, bazat pe egalitate, consens i
participare crescnd a copiilor, alegerea partenerului se face pe baz de afeciune, scopul su fiind
fericirea indivizilor, dezvoltarea i realizarea personal a acestora.
Cuplul modern, caracterizat printr-o serie de elemente care dezvolt att bogia ntlnirii
dintre soi, ct i fragilitatea ei, n acelai timp, ridic prin constituirea i particularitile
funcionrii sale, problema necesitii unei atente i oportune asistene de specialitate care s-l poat
sprijini n depirea momentelor de criz.
12

Cercetrile de sociologia familiei au pus n eviden o serie de similariti n dinamica

familiei n societile contemporane:
-scderea ratei cstoriilor sancionate legal (ndeosebi Danemarca; Romnia prezint una
dintre cele mai nalte rate ale cstoriilor legale din Europa);
-creterea vrstei medii la cstorie;
-creterea ratei divorurilor i a recstoriilor;
-creterea bunstrii medii a familiei i creterea contribuiei femeilor la aceast bunstare;
-creterea ponderii femeilor cstorite care desfoar o activitate permanent
extrafamilial;
-creterea calitii ngrijirii copiilor prin contribuia prinilor i a serviciilor sociale
specializate;
-redistribuirea mai egalitar a puterii i autoritii ntre soi;
-creterea ponderii cuplurilor n care unul sau ambii parteneri au relaii sexuale
extramaritale i creterea toleranei sociale fa de astfel de comportamente;
-creterea ponderii cuplurilor care folosesc mijloace contraceptive;
-scderea ratei natalitii i a numrului mediu de copii pe familie;
-creterea ponderii naterilor n afara cstoriilor legale;
-amnarea fertilitii cuplului pn la demararea carierei profesionale.
n mod tradiional, familiile aveau copii ntruct i raiunea social a existenei familiei era
principial, procrearea. Familiile fr copii erau puin frecvente i n mod obinuit erau fie obiectul
comptimirii comunitare (cnd nu puteau s aib copii), fie al dezaprobrii (cnd nu doreau s aib
copii). n a doua jumtate a secolului al XX-lea, odat cu sezvoltarea familiei moderne, numrul
familiilor fr copii a nceput s creasc rapid. n unele cazuri este vorba de amnarea fertlitii sau
de infertilitate, n altele este vorba de o decizie definitiv de a nu avea copii. Argumentele invocate
de cupluri pentru a nu avea copii sunt aproximativ aceleai n toate societile: nepriceperea de a fi
prini, dorina de a practica un stil de via care ofer mai mult libertate, spontaneitate, intimitate
i timp liber comparativ cu stilul de via al familiei cu copii. Motivaia principal const n dorina
de a urma o anumit carier profesional, prezena copiilor fiind apreciat drept un obstacol n
realizarea acestui obiectiv. Ponderea cea mai ridicat a familiilor fr copii este ntlnit la
cuplurile urbane n care soia urmeaz o carier profesional.
Celibatul este unul din factorii care determin scderea natalitii, fapt pentru care n
majoritatea societilor este descurajat prin politicilele demografice i sociale (taxe pe celibat,
impozite mai mari pltite de celibatari, restricii n obinerea de credite pentru locuine sau n
atribuirea de locuine din fondurile publice sau chiar restricii n urmarea unor cariere profesionale).
13

Coabitarea consensual este o alt form sau faz a familiilor contemporane. Ea nu are
aceeai semnificaie n toate situaiile. n unele cazuri ea este doar o simpl coabitare premarital, o
etap premergtoare cstoriei. Aceast alternativ prezint o mare atractivitate pentru generaiile
tinere din societile de cultur american dar i european. Ea este considerat ca o posibilitate de a
crete ansele de alegere a unui partener potrivit. n alte cazuri, coabitarea consensual este un stil
de via rezultat dintr-o opiune de lung durat sau definitiv.
La nivel statistic se constat o corelaie puternic ntre creterea numrului cuplurilor consensuale i
creterea numrului cuplurilor fr copii. La sfritul anilor 1980 i nceputul anilor 1990,
cercetrile au pus n eviden manifestrile unui nou tradiionalism familial, de revalorizare social
a copiilor. Acest nou tradiionalism se manifest mai ales n rile foarte dezvoltate din punct de
vedere economic. n anii 1960-1980, a crescut rapid ponderea menajelor monoparentale.
Majoritatea acestor menaje sunt formate din mam i copiii ei minori. Menajele monoparentale sunt
n cea mai mare parte rezultatul divorului i ntr-o mai mic msur al decesului soului sau al
naterilor n afara cstoriei. Nivelul mediu de via al menajelor monoparentale este mai sczut
dect al familiilor nucleare complete, iar gradul de satisfacie al prinilor singuri privind viaa
familial este mai redus dect al cuplurilor.Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii,
avnd drept criteriu esenial iubirea, cu corolarul rupturii, cnd uniunea conjugal i pierde raiunea
sa de a fi prin dispariia iubirii. Mai mult dect oricnd, i poate pentru prima oar, noiunea de
cuplu se bazeaz pe consideraii afective i pe potrivire sexual. Rolul familial feminin, fr s-i
piard din atributele eseniale legate de maternitate i educarea copiilor, de suport afectiv i
moderator interpersonal, al ntregului grup familial s-a dilatat i perfecionat continuu. Firesc,
rezult ca metamorfozele rolului feminin consecutive schimbrilor statutului su, s se reflecte n
dezvoltarea i exercitarea liber-consimit a rolului sexual-afectiv i procreativ, n mprirea tot mai
echilibrat cu soul a sarcinilor de rol parental.
2. Dinamica interacional n cuplu. Specificul evalurii psihodiagnostice a cuplului n cele

trei etape (formare, meninere, disoluie a cuplului)
n procesul devenirii i desvririi de sine, cuplul i familia sunt calea, mijlocul i ansa ca
matrice fundamental a vieii. n i prin familie, omul accede i apoi ncorporez, asimileaz i
particip la valorile spirituale, religioase, culturale, materiale.
Cuplul erotic, devine prin iubire, comunicare i intercunoatere, o structur generativ,
deschis la schimbare, autocreatoare, o unitate prin complementaritate. El angajeaz dou fore
energetico-informaionale polare (masculin i feminin), care e intercompenseaz, interacioneaz, se
reveleaz, se cunosc i se confirm mutual, fuzioneaz, se dezvolt i se transform n fiine mature,
14

autonome, libere. Iubirea ne ajut s ne gsim i re-gsim pe noi nine prin druire de sine i
sacrificiu, i prin aceasta s ne situm n dimensiunea transcendenei. A descoperi, tri, practica i
dezvolta iubirea ca mod de a fi echivaleaz cu a deveni liber. Cstoria reprezint o experien de
maturizare a personalitii. Diferenele culturale introduc diferene mari n cstorie.
Din punct de vedere psihologic, cstoria sau parteneriatul substitutiv ei este un proces
interpersonal al devenirii i maturizrii noastre ca personaliti, de contientizare, redirecionare i
fructificare a tendinelor, pulsiunilor i afinitilor incontiente de autocunoatere, prin
intercunoatere. Scopul ei este creterea personal prin experiena conjugalitii i parentalitii.
Naterea unui copil este un moment magic n viaa unui cuplu, a unei familii, sexualitatea
uman deosebindu-se fundamental de sexualitatea animal.
Dincolo de dimensiunea sa pur biologic, aa cum o ntlnim la animale n perioada de rutmperechere, la om, aceasta este dublat de dimensiunea psihologic i moral a dorinei de a avea
copii. Reproducerea speciei este transferat n planul ideal, psihomoral, care transform procesul
reproducerii n actul complex al procreaiei de sine n proprii urmai. A avea urmai n care s te
recunoti, n care s simi c-i continui propria ta existen, care s-i semene i care s fie ai ti,
toate acestea dau o not particular reproducerii sexuale specific umane. Acest aspect prezint ns
particularitile sale, care in, pe de o parte de partenerii cuplului, iar pe de alt parte, de tipologia
cuplului.
Se consider, c orice cuplu oficial constituit are printre altele, ca scop s dea natere la
urmai, s se reproduc. Acesta este un punct de vedere superficial i care nu vizeaz dect
aspectele formale ale cuplului, aa cum decurg ele dintr-un angajament contractual.
Datele de observaie medico-psihologic i, n special cele de orientare psihanalitic, ne
ndreptesc s considerm c nu toate cuplurile se pot reproduce, n sensul c nu toi pot i trebuie
s dea natere la urmai. Impunerea ca obligativitate a reproducerii cuplurilor s-a dovedit de
fiecare dat, mai ales atunci cnd a fost considerat politic demografic a unui stat, a avea
consecine deosebit de grave att pentru descendeni, ct i pentru cupluri.
Primul aspect pe care trebuie s-l avem n vedere este, dac respectivul cuplu este pregtit i
dorete s aib copii, dac n prealabil a analizat i a acceptat toate consecinele pe care le implic
acest fapt, de o importan major, att pentru partenerii cuplului, ct mai ales pentru descendeni.
Plecnd de la acest punct de vedere, se poate afirma faptul c nu orice cuplu este apt de a se
reproduce i de a avea copii. Pentru asumarea responsabilitii de a procrea, a crete i a educa un
copil este necesar o anumit maturitate emoional intelectual i social.
Din aceast perspectiv este foarte important s analizm motivaia, precum i absena
motivaiei de a avea copii. A procrea, a da natere copiiilor este un fapt biologic, dar i psihologic i
social specific fiecrui cuplu. Din punct de vedere psihanalitic, actul de procreare este expresia unei
15

duble pulsiuni, pe de o parte, a pulsiunilor primare, de reproducere a speciei, care in de incontient,

i, pe de alt parte, a dorinelor afective, intelectuale i morale de a se proiecta n urmai, ca o
replic de autovalorizare ce ine de Supraeu. Este clar c acest aspect reprezint situaia fireasc a
cuplurilor normale.
Ce reprezint n cazul acesta copilul pentru cuplul respectiv? Din punct de vedere
psihanalitic, trebuie s vedem n copil obiectul care concentreaz simbolic dorinele ideale, reunite
ale celor doi parteneri. Copilul este imaginea obiectual i reprezentarea simbolic a creaiei
comune a celor doi parteneri i semnific pentru acetia dobndirea unui statut superior, de
valorizare social moral, de mplinire a respectabilitii. La femeie, funcia sexual depinde de
procreaie nainte de toate. Brbatul accept greu i trziu rolul su de procreator pe cnd la femeie
acesta se dezvolt i apare mult mai devreme. Brbatul nu are contiina organic, visceral a
procreaiei, aceasta fiind amestecat cu impulsurile erotice primitive, de ordin instinctual.
n cazul fetelor, acceptarea unirii sexuale are caracterul ambiguu al luptei interioare ntre
dorina sexual i instinctul de conservare a integritii fizice. Ea nu urmrete, ca partenerul su
masculin, numai satisfacerea dorinei sexuale ci o raporteaz la perspectiva maternitii ca pe o
mplinire a acesteia. Participarea femeii la unirea sexual cu brbatul este dubl : pe de o parte,
dorina de a se drui partenerului, iar pe de alt parte dorina de a fi mam. Acest druire este n
toate cazurile sau n marea lor majoritate nsoit de angoasa c ar putea fi trdat, prsit, fr a-i
putea ndeplini rolul complet legat de perspectiva mplinirii maternitii. (Enchescu, C.)
La femeie, perspectiva maternitii este neleas ca finalitatea fireasc a druirii acesteia
ctre partener, depind astfel simpla satisfacere a dorinei sexuale. Sentimentul matern al
procreaiei are un pronunat caracter fiziologic i el se manifest precoce. Este legat de impresia
potrivit creia copilul este amintirea animal a unui fragment din corpul su, a unui fragment din
personalitatea sa fizic i moral. (Hesnard, A.) La Hesnard maternitatea apare ca o ncoronare a
operei sexualitii, ca un stadiu ultim i definitiv al evoluiei sexuale. Pentru brbat sentimentul
patern este legat de grija privind viitorul copiilor, educaia, situaia economico-material, integrarea
lor social. Dimpotriv la femei, sentimentul matern are o conotaie afectiv, psihologic, de
protejare, de educaie i de formare a copilului.
2.2. Rolurile familiale rolul conjugal i rolul parentalparticulariti psihocomportamentale
n toate orientrile sociologice i culturale, a fi brbat sau femeie nu se limiteaz doar la
apartenena la sexul biologic, ci, dincolo de acesta, fiecare individ aparine unui model social, n
care distincia dintre sex i gen este fundamental.
16

Rolul reprezint ansamblul de conduite pe care societatea le ateapt de la un individ care ocup
o anumit poziie sau funcie ntr-un sistem. El reprezint un mod structural de participare la viaa
social. (G. Allport). Pentru prima dat, conceptul de rol a fost analizat de G.H. Mead (1934), iar
accepiunea sociologic a termenului apare la R. Linton (1936) i ulterior la T. Parsons (1951), R.
Merton (1957) etc.
Noiunea de rol social este legat de cea de status social care reprezint poziia ocupat de o
persoan n societate i drepturile, obligaiile ce decurg din aceast poziie.
Rolul familial este reprezentat de rolul conjugal i rolul parental. Rolul conjugal reprezint
o formaiune complex de atitudini i comportamente, comunicri verbale i expresive ateptate de
fiecare dintre cei doi parteneri ai celulei familiale. Practicarea rolului conjugal i ulterior a rolului
parental nu este uoar, ridic destule tensiuni, incompletitudini, mai ales n familia actual unde
percepia de rol nu mai este strict limitat la natura partenerului, ci este mult mai lejer, chiar
nedefinit i unde drepturile, obligaiile masculine i feminine se negociaz, stereotipurile fiind ntro necontenit schimbare. Cel puin, n primii ani de cstorie se confrunt, nu att personalitile
celor doi parteneri, ct aderenele lor la vechile modele, investite cu valoare de criteriu de referin
pentru propriul rol conjugal. De aceea sunt frecvente comparaiile, transferurile, frustraiile
exprimate n formule de tipul n familia mea mama niciodat nu a trebuit s fac.., sau la noi tata
era cel care s-a ocupat tot timpul de......Dac se persevereaz excesiv n apel la modelul de rol
conjugal din familia de apartenen, transferul de expectaii poate duce la disonan cognitivafectiv, la autofrustrare, la conflict de rol. Dei termenii de sex-rol i gen-rol sunt adesea folosii
ca echivaleni, exist o diferen important ntre ei. Sex-rolul nglobeaz comportamentele
determinate
de
sexul
biologic
iar
gen-rolul
semnific
expectaiile
societii
privind
comportamentele masculine sau feminine. De exemplu, a fi nsrcinat este un sex-rol feminin,

dar a crete copii este un gen-rol
Gen-rolul se refer la expectaiile societii privind comportamentele masculine sau feminine.
Acestea cuprind caracteristici generale privind ateptrile n raport cu: anumite trsturi ale
personalitii (sensibilitate la femei, for, rezisten la brbai), roluri sociale (brbaii sunt tai,
femeile sunt mame), stereotipuri de gen-rol care exprim anumite ateptri culturale, care sunt n
funcie de ras, naionalitate, grup etnic, dar au o mare for asupra oamenilor. Diversitatea genrolurilor este foarte mare. Studii recente (Scher,1984) arat c femeile adopt mult mai uor
comportamente masculine dect brbaii comportamente feminine. Noiunea de gen (gender n
englez) a ctigat teren ncepnd cu 1980 pentru a lsa n plan secund particularitile sexuale i a
dirija problematica n direcia psiho-socio-culturalului. Gender-ul este un construct socio-cultural
dar n coordonatele sale principale se realizeaz n funcie de biologic (nnscut), iar Eul mediaz
activ, creator relaia dintre nnscut i manifestat n fenotip i sociocultural indus prin socializare.
17

Cercetrile ntreprinse pe problema surprinderii diferenelor dintre sexe sprijin formularea

urmtoarelor dou ntrebri: care sunt caracteristicile tipice pe care le posed brbaii i femeile i
n ce msur se percep indivizii pe ei nii ca masculini i feminini? Prima ntrebare se refer la
stereotipurile de gen. Acestea sunt credine puternic nrdcinate n tiparele culturale privind
caracteristicile psihologice i sau comportamentale ale brbailor i ale femeilor. Spence i colab.
(1975) au investigat acest aspect cu ajutorul unui instrument Chestionarul atributelor personale
aplicat pe eantioane mari la studeni i studente. Principalele caracteristici atribuite au fost:
Caracteristici psihologice atribuite
Caracteristici psihologice atribuite
sexului masculin
sexului feminin
Independent
Emoional
Dorin de impunere
Cald cu ceilali
Agresiv
Creativ
Dominant
Excitabil
Prefer matematica i tiina
Se simte uor rnit
Aptitudine la mecanic
Nevoia de aprobare
Tabel nr. 2: Caracteristici psihologice atribuite sexului masculin i feminin
Stereotipizrile sunt utile dar aduc i inconveniente, mai ales n defavoarea femeilor:
distribuirea sarcinilor n domenii domestice (familie), unde lucreaz mult mai mult n comparaie cu
brbaii, n viaa public, mai puine funcii de decizie dar i n economia de ansamblu a vieii.
Teoria antropologic clasic privind acest raport evideniaz rolul circuitului cauzal dintre
pattern-ul (configuraia, matricea) cultural i personalitate n sensul c, un context cultural va
influena personalitatea membrilor si ntr-un anumit mod, iar acetia, prin felul cum vor aciona
vor contribui la multiplicarea i continuarea specificului psiho-axiologic al culturii respective.
2. 3. Conduita de rol familial
Constituirea i funcionalitatea unei familii ilustreaz drumul de la persoane la psihologia
de microgrup, traversnd cu necesitate zona relaiilor interpersonale. (P. Golu, 1974)
Trecerea de la persoan la relaia interpersonal presupune traversarea de ctre cei doi
parteneri a unui proces de acomodare i prefacere interpersonal, n cadrul relaiei conjgale,
mbogit prin rolul parental, n condiiile formrii microgrupului familial. Rolul familial include
dou componente: rolul conjugal i rolul parental.
Structura de rol a microgrupului familial exprim o anumit configuraie a poziiilor i
funciilor formale i informale ale membrilor acestuia, ea constituind baza desfurrii relaiilor
matrimoniale, cadrul psihosocial al vieii familiale. I. Mitrofan i C. Ciuperc (1998) consider c
18

n cadrul structurii de rol a microgrupului familial, se dezvluie esena funcional a acestuia,

nivelurile i mecanismele sale intrinseci grupate n:
nivel intermotivaional diadic;
nivel de interacomodare bioafectiv;
nivel de intercunoatere intervalorizare;
nivel de interaciune interdezvoltare familial.
n interiorul microgrupului familial, cuplul deine poziia prioritar i generativ n raport
cu traiectoria funcional sau disfuncional a nucleului. Adoptarea, asumarea i exercitarea de ctre
parteneri a unor roluri conjugale i parentale simetric compatibile este hotrtoare pentru echilibrul
familial, ca i pentru meninerea unor raporturi sanogene intra i interfamiliale.
Din punct de vedere psihosocial, rolul conjugal-parental constituie o formaiune
complex de atitudini, comportamente, comunicri verbale i expresive, orientate spre
asigurarea, consolidarea i dezvoltarea relaiilor familial ateptate legitim reciproc de ctre cei
doi parteneri. Homeostazia interacional familial i stabilitatea cstoriei sunt fundamental
determinate de o structur armonic a rolurilor conjugale, exercitat compatibil, sinergic, pe
principiul simetriei i al complementaritii mutuale.
Adoptarea unui rol conjugal corespunztor, intrarea n rolul conjugal i ulterior parental,
expectat, nu este deloc simpl i lipsit de probleme, nici mcar n cazul cuplurilor formate din
personaliti nalt compatibile sub aspectul concepiilor, aspiraiilor, trebuinelor i pulsiunilor
reciproc proiectate. Rolul conjugal, dei se preia iniial prin imitaia modelelor de rol familial
cunoscute n familia de apartenen, se nva a fi adoptat i se perfecteaz prin exersarea n
propriul nucleu conjugal. El se modeleaz pe parcursul interaciunii maritale n sensul asigurrii
unui optimum funcional n cuplu.
La nceputul cstoriei, maniera de adoptare i exercitare a rolului conjugal este
determinat socio-educaional, i astfel, tributar modelelor de rol conjugal, preluate, cunoscute i
interiorizate n cadrul familiilor de orientare. De obicei, soia preia i imit mai mult sau mai puin
contient conduite de rol proprii mamei sale, pe care le integreaz i filtreaz prin intermediul
propriei sale personaliti. n mod similar, soul reproduce, n comportamentul su de rol, maniere
relaionale, atitudini i expresii de comunicare preluate din modelul conjugal oferit de tatl su.
Iniial, n primii ani de cstorie, coincideni cu perioada de intracomunicare,
confruntrile generate de adoptarea i exercitarea rolurilor conjugale sunt n general frecvente i
perturbatoare pentru armonia cuplului. Geneza acestor confruntri rezid n divergenele posibile
ntre dou modele de rol conjugal preluate din dou familii, cel mai adesea diferite din punctul de
vedere al particularitilor desfurrii jocului de rol marital. Se confrunt, aadar, n perioada de
19

cstorie de la 0 la 5 ani, nu att personalitile partenerilor, ct aderenele lor la vechile modele,

preluate din familiile de apartenen.
Aceste modele de rol sunt investite de obicei de consori cu valoare de criteriu de referin
i evaluare pentru propriul rol conjugal. Abaterea partenerului de la rolul conjugal expectat
conduce la accentuarea unui sentiment de insecuritate i frustrare, alimentnd o anumit anxietate
de relaie. Soii se raporteaz unul la altul conform normelor relaionale i funcionale ale
comportamentului marital al prinilor lor, exprimndu-i frecvent analogiile i transferurile (ex:
tatl meu n-ar fi spus mamei niciodat asta , mama mea nu face niciodat aa acest lucru ,
la mine n familie nevasta trebuie s se comporte astfel , la noi tata rezolva problema asta
). Adultul care caut perpetuu s identifice modelul matern sau patern n conduita partenerului
su erotic i marital se expune eecului relaional, frustrndu-i partenerul i autofrustrndu-se
concomitent, prejudiciind interadaptarea i interasimilarea diadic.
Cu alte cuvinte, n aceeai dinamic perceptiv-afectiv, mai mult sau mai puin
incontient, n vreme ce ea o reproduce relativ fidel pe mama sa, el nu preget s o nege,
prefernd-o pe propria sa mam pe care ncearc s-o identifice n persoana partenerei; pe de alt
parte, el l reproduce oarecum pe tatl su, pe care ea l neag, preferndu-l pe propriul su tat,
al crui model de rol tinde s-l identifice i s-l impun n rolul conjugal al partenerului su.
Se relev astfel confruntrile iminente specifice etapei de preacomodare i acomodare
intermarital, datorate dinamicii i prefacerilor eseniale ale structurii rolurilor conjugale.
Prezena acestor confruntri, urmat n timp de ajustri, cedri i restructurri mutuale ale manierei
de exercitare i dezvoltare a rolului conjugal, constituie o particularitate fireasc n evoluia
armonioas a oricrui cuplu conjugal stabil. n acest sens, traiectoria vieii de cuplu se desfoar
relativ previzibil n sensul delimitrii unui stil propriu, original, unic al interaciunii conjugale,
conducnd la satisfacii mutuale. Se contureaz astfel, traiectoria normal a vieii familiale, ca
urmare a realizrii unei structuri de rol conjugal armonioase i complete sub aspectul asigurrii
funciilor familiale. Cuplul, indiferent de stadiul dezvoltrii sale (etapa acomodrii, asimilrii,
cristalizrii sau regresiei psihosociale), fiineaz prin simultaneitatea diverselor tipuri de
interaciuni. Ele angreneaz ntr-un mecanism de armonic sau dizarmonic funcionarea cele dou
roluri conjugale (cel feminin i cel masculin).
Indiferent de stilul interacional predominant al cuplului (cooperare sau competiie),
indiferent de principiul predominant al coabitrii i intercomunicrii celor dou personaliti
(similaritate sau complementaritate compensaie); rolul conjugal, prin toate faetele sale, trebuie
s satisfac funciile de baz ale familiei. Istoria dezvoltrii familiei i a diadei conjugale, n
special, este n primul rnd o istorie a dezvoltrii i perfecionrii rolurilor conjugal familiale
aflate n interaciunea lor specific.Evoluia formelor sociale de organizare familial este
20

determinat de evoluia modalitilor bio-psiho-sociale de interaciune uman ntre sexe, fiind n

raporturi de intercondiionare cu factori exogeni (socio-economici, istorici, cultural-etnografici).
Rolul conjugal este un construct unitar rezultat, pe de o parte, al istoriei normative sociofamiliale, aflat, pe de alt parte, ntr-o continu modificare n constituirea i dezvoltarea
psihosocial a fiecrui cuplu. Din acest motiv, marile probleme ale cuplului, dei rmn n
general aceleai (comunicare sexual, afectiv, moral, intercunoaterea i intervalorizarea,
creterea i educarea copiilor, autorealizarea material i socio-profesional familial), ele capt
semnificaie i ponderi specifice de la un cuplu la altul, comport rezolvri diferite i suport
difereniat interveniile corectoare, educative sau terapeutice din exterior.
2.4. Dinamica rolurilor conjugal/parentale n familia tradiional i n cea modern
ncercrile de identificare a resurselor psihologice care explic o opiune sau alta pentru
asimilarea rolurilor conjugal-parentale au la baz numeroase criterii. Cel mai recunoscut este
criteriul generat de structura de rol familial care reprezint disponibilitatea structural-psihologic a
unui individ ce permite preluarea unui rol familial la un anumit moment i exersarea lui. Aceasta
nseamn, c, n mod curent, oamenii se ndreapt spre rolurile care corespund n cea mai mare
parte structurii psihologice personale i unde implicit asimilarea nu solicit efort special susinut.
T. Mircea precizeaz c n funcie de felul cum oamenii realizeaz asimilarea (ndeplinirea)
rolurilor conjugal-parentale se departejeaz 8 tipuri de structuri psihologice:
1. Disforicul-asimileaz un numr mic de roluri, le ndeplinete cu mult seriozitate pentru ca
treptat s se diminueze, implicarea chiar s dispar. Rolurile conjugal-parentale se
ndeplinesc sub semnul inconsecvenei, nesiguranei, cu sincope existeniale, cu plecri,
abandon temporar din viaa familial, fr justificri de fapte exterioare.
2. Anxiosul-structura de rol se dobndete cu efort i se dezvolt ntr-un cadru inflexibil,
ameninat mereu de dorina de a fi perfect, cu insistene greu de suportat de ctre partener i
cu ncercri de transfer a temerilor patologice, care de fapt i submineaz rezistena.
3. Anancastul-este o personalitate hiperexact care se identific cu rolul pn la limit. Rolul
pentru el este o msur a realizrii personalitii prin: ordine excesiv, conformism ritualic,
dar afectivitate foarte redus.
4. Psihastenul-adopt mai multe roluri pe care le abandoneaz, rnd pe rnd ntruct este
mcinat de nencredere, de lips de coeren, de unitate, apar manifestri duplicitare.
5. Apaticul-lipsit de energie, nu se implic n rol, pentru parteneri ci mai ales pentru imaginea
pe care i-a construit-o el despre acetia. Practic, rolul rmne o perspectiv, o fata
morgana, fa de care nu ajunge totui s se apropie, dei n sinea sa dorete acest lucru.
21

6. Explozivul-rolul conjugal-parental se deruleaz ntr-un climat de nelinite, dominare,

agresivitate, for, reacii neprevzute de ctre ceilali. Este refuzat, ocolit, evitat de familie,
ceea ce de fapt i accentueaz reactivitatea i dorina de a se impune prin for.
7. Histrionicul-i alege rolul, dar nu i-l asum, vrea s par mai mult dect este, se iubete pe
sine, nu are deschidere fa de ceilali. Rolul i-l creeaz i exerseaz dup unele repere pe
care le consider a fi apreciate ca bune de ctre ceilali, ntruct este animat de dorina
evidenierii.
8. Paranoicul-refuz dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. Este convins c este
infailibil. Are o structur rigid, egoist i rolul se asimileaz n aceti parametrii.
Concluzionnd, din perspectiva ndeplinirii rolurilor conjugale se disting dou tipuri de
familii (Voinea, 1993):
familii n care rolurile conjugale sunt asumate corespunztor cerinelor i exigenelor
normalitii funcionale a cuplului i
familii n care rolurile conjugale sunt asumate parial i nesatisfctor, pe fondul unor stri
de tensiune sau indiferen.
Modernitatea a avut un impact direct asupra tradiionalitii, stilul de via tradiional
fiind abandonat aproape sub toate aspectele sale. Orice domeniu al realitii sociale este afectat iar
ceea ce se ntmpl cu familia contemporan reprezint, pn la un anumit punct o reflectarea a
crizei prin care trece societatea, o imagine a mutaiilor semnificative n trecerea de la tradiional la
modern. De aici rezult o serie de implicaii sociale i psihologice generate de schimbarea rolurilor
familiale pe care le vom sintetiza n Tabelul nr.4. Majoritatea studiilor contemporane evideniaz
existena unor modificri n structura de rol conjugal. Astfel, Harriman,1986, Worthington i
Boston, 1986 arat c cei care nu intenioneaz s aib copii au atitudini egalitariste n privina
sex-rolurilor. Este posibil, ns, ca dup naterea primului copil, s se revin la rolurile de gen
tradiionale (Rossi, 1979). Totui, cu ct este mai lung perioada de egalitate, cu att este mai puin
probabil pentru cuplu s renune la valorile egalitariste cu care au fost obinuii. Rolurile de gen ale
femeii i ale brbatului au n mod particular consecine nefaste n ceea ce privete sntatea genital
i practicile contraceptive.
Astfel, sntatea femeii este n permanen supus riscului suplimentar, ea putnd avea
sarcini nedorite sau putnd ajunge la avorturi, uneori n condiii periculoase. Modul n care brbatul
accept sau dimpotriv respinge ideea de planificare familial ca i msurile de protecie au un
impact psihologic puternic asupra strii de sntate a partenerei.
22

Familia tradiional
Roluri i statusuri sociale diferite pentru femei i
brbai
Csnicia-form de legitimare social
Celibatul-nu este ncurajat, coboar femeia din punct
de vedere social
Nivelul studiilor relativ redus pentru femei
Vrsta timpurie la cstorie
Femeile presteaz activiti necalificate, foarte slab
remunerate
Nu dein funcii publice i politice
Respect restriciile i tabuurile privind relaiile
sexuale
Familia axat pe copii (I. Ramsey)
Asumarea timpurie a obligaiilor parentale
Sarcina i comportamentul reproductiv
nu sunt planificate
Grad nalt de stabilitate a familiei. Ruptura conjugal
i divorul se face prin apel la autoritatea
judectoreasc
Fidelitatea conjugal este o condiie intrinsec a
acceptrii femeii n societate
Conservatorismul i rigiditatea atribute ale femeii
promotoare a obiceiurilor
Csnicia apare drept contract de aservire a femeii
care-i ofer serviciile sexuale i domestice
Violena domestic moderat i informal acceptat
Familia modern
Tendine de egalizare a statusurilor sociale.
Redefinirea rolurilor statusurilor feminine din
perspectiva nevoii de autoafirmare
Antrenarea femeilor n activiti productive, roluri
sociale complexe, ziua de munc dubl
Celibatul- un mod alternativ de via acceptat att
pentru femei ct i pentru brbai
Creterea numrului anilor de colarizare a femeilor ,
ca urmare a nivelului de pregtire, universitar i a
specializrilor
Creterea vrstei la care este realizat cstoria,
Amnarea fertilitii
Femeile ocup locuri de munc din ce n ce mai
diverse, cu grad nalt de calificare i venituri sensibil
mai mari
Sunt implicate activ n viaa politic i social
(manageri, femei de afaceri)
Liberalizarea sexualitii (schimbri de atitudini n
relaiile cu cellalt sex, libertatea alegerii
partenerului, nlturarea tabuului virginitii,
acceptarea coabitrii)
Familia axat pe aduli (I. Ramsey)
Amnarea asumrii rolurilor parentale
Planning-ul familial, popularizarea practicilor
contraceptive
Experiena maternitii valorizat pozitiv
Crete divorialitatea (mai ales n primii 4-7 ani de
csnicie). Femeia poate avea iniiativa divorului
emoional sau legal
Adulterul este vzut ca o form de satisfacere a
trebuinelor tacit acceptate de societate
Mutaii valorice semnificative, cooperarea
intergeneraional, creterea duratei medii de via
Csnicia este bazat pe consens, egalitate i
complementaritate a rolurilor
Creterea violenei familiale i agravarea
consecinelor acesteia
Tabel nr. 3: Diferene ntre familia tradiional i familia modern
23

2.5. Factori psiho-sociali ai funcionalitii i stabilitii maritale

n continuare vom analiza o serie de factori ce stau la baza dezvoltrii armonioase a
cuplului marital i asigur stabilitatea acestuia. Din motive metodologice i avnd n vedere nivelul
la care acioneaz n evoluia normal a cuplului, am mprit aceti factori n dou categorii :
factori de debut i factori de ntreinere i dezvoltare.
2.5.1. Factori de debut 1. Aptitudinea pentru parteneriat

Considerm c armonizarea i stabilizarea uniunii conjugale se bazeaz pe capacitatea
plastic de modificare i corecie a comportamentului de rol, pe ct posibil n consens cu
expectaiile i trebuinele mutual-proiectate n diad. Nivelul i calitatea trebuinelor de parteneriat
acioneaz ca o adevrat cheie motivaional a fiecrui partener. Posibilitile de satisfacere
reciproc a acestor trebuine decid n ultim instan cursul relaiei interpersonale, meninerea,
amplificarea, diminuarea sau alterarea sentimentelor de dragoste care i leag pe consori. Cedrile,
concesiile, metamorfozele conduitei de rol n ntmpinarea satisfacerii acestor nevoi vitale, necesit
o disponibilitate flexibil de adaptare interpersonal, de creativitate interacional, un anumit nivel
de aptitudine pentru parteneriat. Acesta suplinete i corecteaz deficitul de intercunoatere,
diminund dezechilibrul motivaional produs, reduce disonana ideo-afectiv creat n cuplu.
Aptitudinea pentru parteneriat mutual
constituie capacitatea individual de adaptare
interpersonal eficient, creativ i flexibil, exprimat prin intermediul conduitei de rol marital, ca
model de comportament cu valoare stabilizatoare n funcionarea cuplului. Avnd ca punct de
plecare i de referin, modelele de rol conjugal cunoscute n copilrie, n familia prinilor si,
adultul cstorit reconstruiete i i dezvolt personalitatea prin intermediul propriului su rol
conjugal i parental. Se consider c modelul de rol conjugal se dobndete, se nva, se exerseaz
i se deprinde, perfecionndu-se continuu n cadrul interaciunilor conjugale pe parcursul
cstoriei. Aptitudinea de a exercita un rol marital eficient (consensual) ca i creativitatea
interacional a fiecrui partener se dezvolt pe parcursul vieii conjugale, se perfecioneaz n
decursul existenei conjugal-parentale i devine factor hotrtor pentru echilibrul funcional
familial, pentru gradul de satisfacie mutual. Satisfacerea reciproc a sistemelor de trebuine
privind parteneriatul sub toate aspectele lui (ca rol conjugal i parental) confer cstoriei
durabilitate i sens, asigurnd echilibrul fizic i psihic al consorilor.
24

Considerm c o anumit coresponden i consensualitate n planul ideilor,

atitudinilor i aspiraiilor pe de o parte, i n planul comunicrii i al comportamentului eroticosexual i procreativ, pe de alt parte, constituie elementul esenial al reuitei, stabilitii i
satisfaciei maritale.
Aceast coresponden sexual, afectiv i comportamental asigur echilibrul balanei
interacionale n cuplu i ofer partenerilor posibilitatea unei intermodelri mutuale reciproc
satisfctoare. n acest sens, unul din secretele fericirii conjugale pare s fie capacitatea unui
cuplu de a se crea i re-crea continuu, ca o uniune dual coevolutiv, n interiorul creia
personalitile angajate se afirm, se dezvolt i se satisfac una prin intermediul celeilalte, se
interasimileaz i intercondiioneaz psihologic, ceea ce confer sens i valoare relaiei lor.
Dragostea, neleas ca mod de comunicare complet i profund ntre brbat i femeie, este nu
numai condiie, ci i efect al creaiei interpersonale n cuplu. Conceput astfel, dragostea depete
semnificaia sa primar de trire i sentiment de plenitudine, satisfacie i securizare conferit de
persoana celui iubit, dobndind semnificaia unei atitudini i a unui comportament creativ, de tip
afectiv-sexual. Ea devine msura i recompensa realizrii rolului conjugal i ulterior prin naterea
copiilor a rolului parental, fiind totodat i una din explicaiile reuitei sau nereuitei ndeplinirii
acestui rol. Astfel, producerea echilibrului motivaional-afectiv interpersonal, prin adoptarea i
exercitarea unor comportamente de rol marital, poate fi considerat un factor primordial. Aceste
comportamente trebuie s corespund proieciilor de necesitate ale fiecrui partener n vederea
satisfacerii trebuinelor de parteneriat conjugal:
1) trebuina de securizare, solidaritate i afiliere a crei satisfacere asigur funcia de
susinere i securizare social, afectiv i moral a cuplului;
2) trebuina de identificare, a crei satisfacere asigur funcia referenial, de
confirmare i dezvoltare a personalitii, prin raporturile intersexe;
3) trebuina de comunicare, apartenen i gratificaie mutual, prin afeciune i fidelitate
(fizic i spiritual), a crei satisfacere asigur funcia erotico-sexual;
4) trebuina de continuitate i autorealizare prin urmai, a crei satisfacere asigur
funcia procreativ;
5) trebuina de cooperare, ncredere i substituie mutual n plan decizional acional
familial a crei satisfacere asigur funcia material i organizatoric;
6)
trebuina de valorizare a personalitii (admiraie, respect, stim, credibilitate) a crei
satisfacere asigur funcia de interevaluare i autoevaluare a personalitii i a cuplului.
25

2.5.1. 2. Adaptare i acomodare marital

Adaptarea marital vizeaz att restructurri la nivelul comportamentului de rol marital al
indivizilor, ct i la nivelul funcionalitii lor interpersonale. La nivel individual, ea presupune
orientri, potenri, activri i reorientri succesive, dinamice ale motivaiilor de parteneriat
(biologic-sexuale, socio-afective, de autorealizare i autodezvoltare a personalitii), precum i a
disponibilitilor de parteneriat, determinate esenial de factorul vrst, normalitatea i integritatea
biopsihic, nivelul maturizrii afective i relaionale, flexibilitatea i plasticitatea adaptativ n rolul
conjugal. La nivel interpersonal, adaptarea marital vizeaz sincronizarea i complementaritatea
intercomunicrilor, potenarea i maturizarea sentimentelor mutuale de afeciune, ca i a climatului
afectiv familial, aprofundarea intercunoaterii partenerilor, stimularea intervalorizrilor n cuplu,
echilibrarea i optimizarea sferei aciunilor i deciziilor maritale, interdezvoltarea rolurilor
conjugal-parentale.
Acomodarea marital sau interacomodarea marital, constituie mecanismul i, totodat,
procesul de stimulare i dezvoltare a adaptrii mutuale conjugale. n cadrul acestui proces
interacional, soii accept, respect i valorizeaz reciproc interesele, atitudinile, opiniile,
obiceiurile, valorile, oferindu-i gratificaii i susinere unul fa de cellalt. Dinamica acomodrii
maritale presupune ns i corecii, concesii i tolerri mutuale, care pot dezvolta n etapele iniiale
unele tensiuni i confruntri, ce pot fi depite n beneficiul funcional al cuplului. Tendina
general a acestui proces interacional este de facilitare progresiv a ajustrii interpersonale, a
realizrii coeziunii i stilului personal al cuplului.
Dificultile ce pot s apar se traduc n disfuncii i conflicte conjugale. Ele se pot
manifesta predominant ntr-una din sferele vieii conjugale (exemplu: comunicarea afectiv-sexual,
interaciunile privitoare la organizarea timpului liber, problemele administrativ-gospodreti, buget,
copii, etc.) sau perturbnd n ansamblu buna funcionalitate familial. Deficitele de acomodare
marital se pot identifica i corecta precoce printr-o mai bun informaie, educaie i cultur a
relaiilor dintre sexe, dar ele se pot compensa i spontan n dinamica marital pe msur ce cuplul
acumuleaz experien prin coexistena marital i i structureaz strategii proprii de rezolvare i
depire a incidentelor i momentelor critice. Opusul acomodrii maritale l constituie rigiditatea
marital, exprimat prin tendina simultan a partenerilor de a-i conserva i impune modele
relaionale contradictorii, dizarmonice, frustrante reciproc. Ineria, conservatorismul i persistena
vechilor modele, a prejudecilor relaionale constituie un impediment important n calea
acomodrii interpersonale a soilor, dovedind o lips de suplee care predispune cuplul la relaii
simulate, aparente, superficiale, disconfortabile din punct de vedere psihologic. Tendinele de
26

adaptare i acomodare marital se pot manifesta reciproc sau unilateral, situaie n care trebuinele
partenerilor legate de viaa i activitatea cuplului conjugal sunt satisfcute disimetric. Constatnd tot
mai des o neconcordan ntre ateptrile sale pe linia satisfacerii trebuinelor i modul n care viaa
i activitatea cuplului i ofer rspuns, partenerul, mai ales la nceput, depune mari eforturi pentru
a reduce starea de disonan. i acestea se realizeaz fie prin diminuarea efectelor negative ale unor
acte comportamentale, fie prin sporirea valorizrii altor nsuiri de personalitate sau acte
comportamentale.
Asemenea modaliti de rezolvare a conflictelor motivaionale asigur o anumit
continuitate cuplului ns, treptat distana psihologic dintre parteneri se accentueaz att de mult
nct nu mai putem vorbi de viaa conjugal n adevratul sens al cuvntului. Astfel, un so
dominator, cu o for exagerat a eului, care nu suport nici un fel de contrazicere, dac impune
partenerului su o conduit de total subordonare, el reuete s-i satisfac trebuinele lui
accentuate de prestigiu i de respectare a eului, ns soul su va deveni un mijloc de satisfacere a
acestor trebuine, transformndu-se ntr-un frustrat etern. Ori, ceea ce este specific pentru un cuplu
funcional const tocmai n satisfacerea bilateral a trebuinelor consorilor prin intermediul
relaionrii interpersonale, fiecare dintre ei contribuind att la satisfacerea propriilor trebuine, ct i
ale partenerului su. Acomodarea complet a personalitilor maritale este reprezentat de
asimilarea marital sau interasimilarea marital. Soii preiau reciproc, interiorizeaz, simt i
acioneaz n consens cu aceleai modele valorice, atitudinale, motivaionale. Asimilarea marital
creeaz consens mutual i echilibru funcional, bazndu-se pe un grad crescut, reciproc satisfctor
al intercomunicrii i intercunoaterii, n condiiile aprofundrii i stabilizrii sentimentelor erotice,
ca i a complementaritii sexual-afective. Gndurile, sentimentele, atitudinile, aciunile, la nceput
diferite, n procesul interaciunii sunt supuse unor modelri continue, pn ajung la un nalt grad de
interpenetrare i fuziune. Asimilarea pe linie psihologic i psihorelaional poate produce efecte
modelatorii chiar i asupra unor aspecte fizionomice (un anumit mod de a privi, de a rde, de a se
mira, etc.). Asimilarea marital, dei presupune fuziunea personalitilor n cadrul executrii
rolurilor conjugale, nu presupune automat i pierderea autonomiei i integritii lor psihologice.
Dimpotriv, ea creeaz condiiile dezvoltrii i autorealizrii fiecruia prin intermediul i cu
susinerea celuilalt, pe fundalul unui climat psihosocial echilibrat i securizant. Asimilarea marital
mplinete procesul interadaptrii maritale, asigurndu-i durabilitate, fr a garanta definitiv
viabilitatea structurii conjugale. n evoluia cuplului familial asimilarea marital constituie doar o
condiie necesar, dar nu i suficient a stabilitii cuplului, fr a garanta ns i ansele sale
de autodezvoltare continu. Dup perioade variabile de acomodare i asimilare marital, unele
cupluri se pot devitaliza sau pot regresa n formule relaionale, care, dei pstreaz unele modele,
habitusuri i valori rezultate din procesul asimilrii maritale, prezint i unele tendine noi, de
27

desincronizare a partenerilor sau stagnare a dezvoltrii personalitii unuia sau ambilor soi. Reapar
n acest caz noi mecanisme de acomodare care asigur un modus vivendi adecvat. Cuplul marital
apare din aceast perspectiv ca o structur mobil, cu meandre evolutive adesea puin previzibile,
cu continue prefaceri n interiorul su, ca i n relaiile sale cu lumea. Cstoria trebuie s lupte
fr ncetare cu acel monstru care distruge totul: obinuina (Honor de Balzac). Iar obinuina
poate fi nlturat atta timp ct relaia interpersonal intramarital exclude monotonia, rutina,
inflexibilitatea, presupunnd o accentuat dinamic a interadaptrii, interacomodrii i
interasimilrii celor dou personaliti.
2.5.1.3. Iubirea conjugal

O singur pasiune, dragostea, este capabil s rspund la nevoia uman de comuniune cu
lumea, respectnd ntru-totul integritatea i individualitatea fiinei. (E. Fromm, 1983). Este oare
iubirea conjugal doar un sentiment durabil i profund care unete brbatul cu femeia, este ea doar
expresia pur i absolut a comunicrii prin care Sinele i mplinete fptura printr-un Altul, care
trebuie s fie n cele din urm un alt Eu nsumi? (C. Mircea, 1979). n opinia I. Mitrofan i N.
Mitrofan (1996), iubirea conjugal real tinde s fie ntr-o oarecare msur creaia comun a dou
personaliti, una prin intermediul celeilalte, un mod autentic de a fi unul cu celalalt, unul prin
cellalt i unul pentru cellalt, un mod complet de a convieui prin intercomunicare,
intercunoatere i intermodelare, n sensul dezvoltrii i mplinirii celor dou persoane angajate, n
completa lor fiinare biopsihosocial.Cstoria apare, astfel, ca o experien fundamental de
maturizare psihosocial, desfurat la intersecia dintre tendinele i nevoile de fuziune i
autonomie. Interaciunea conjugal nate i renate iubirea dintre soi, care ea nsi are fora de a
metamorfoza comportamente, atitudini, motivaii, disponibiliti de rol nebnuite, aspiraii i idei,
mbogind i maturiznd continuu profilul afectiv spiritual al brbatului i al femeii. Adesea se
confund iubirea cu mirajul ndrgostirii i muli se ateapt ca acesta s se perpetueze la infinit,
ceea ce expune cuplul, evident decepiei, atunci cnd devoalarea n intimitate se produce fie
brutal, fie neconform cu ateptrile mutual proiectate. Aceasta se ntmpl pentru c starea de
graie a ndrgostirii exalt nevoile de fuziune dincolo de nelepciunea acceptrii i respectrii
granielor de autonomie ale celuilalt. Ceea ce apare ntr-o cstorie sau ntr-o iubire liber este o
puternic tentaie de a te lsa complet absorbit de altul, de a-i pierde orice rezerv, att spiritual
ct i fizic. Totui, n cea mai mare parte din cazuri, acest abandon amenin probabil serios
viitorul relaiei, preciza Georg Simmel (1964). Astfel, relaia ndrgostiilor i proiecteaz ntr-o
lume nou n care, dincolo de tot ceea ce au simit pn acum, experienele lor amoroase trecute,
28

nu sunt dect palide umbre ale celei actuale. n mod miraculos, fiecare simte i gndete c-l
cunoate pe cellalt empatic i cumva din interior, o simpl dar semnificativ privire fiind mai
decisiv dect un lung dialog cu partenerul. Roussel este de prere c sentimentul iubirii const n
aceast reciproc druire de o nou identitate sau mai precis de ceea ce este perceput de unul i de
cellalt drept noua lor identitate. Printr-o ciudat metamorfoz, slbiciunile i chiar defectele devin
caliti, obiecte de adorare, ca i cum s-ar transfigura prin simplul fapt c aparin fiinei iubite.
Valoarea acordat celuilalt nu ine att de meritele sale, ct de acest har al transfigurrii reciproce.
A iubi i a fi iubit nu este altceva dect percepia vie i rapid a existenei sinelui, fcndu-l s
existe pe cellalt. (R. Musil, 1956). Exist mai multe ncercri de tipologizare a iubirii i a
comportamentelor de parteneriat erotic. Ollie Pocs distinge trei forme de dragoste: oarb,
romantic i matur.
Dragostea oarb sau nebun se caracterizeaz printr-o idealizare a iubirii pentru
cineva, de obicei o persoan nepotrivit sau inaccesibil (vedet de cinema sau TV, o celebritate).
Adolescenii experimenteaz de obicei acest gen de iubire i nu constituie subiectul acestei lucrri.
Dragostea romantic se exprim prin trei elemente (Z. Rubin, 1973):ataamentul i nevoia
de a iubi pe cineva; predispoziia de a-l ajuta pe cel iubit; absorbia n relaie pn la excluderea
altora. La aceste componente ale dragostei romantice, Kephart (1981) adaug tendina la idealizare
a persoanei de sex opus de care cineva este ataat emoional puternic i marcata atracie fizic care
se intensific la fiecare atingere.Iubirea romantic este i o experien de cunoatere i comunicare
fundamental ntre sexe care, activnd mecanismele de identificare mental, creeaz o baz pentru
autocunoatere i autodecentrare pentru cretere interioar prin experien afectiv. Aadar, ea
este transformativ. Dragostea romantic debuteaz, de obicei, cu o irezistibil atracie, urmat de o
intensificare i aprofundare a relaiei pn la un punct culminant al plintii i satisfaciei n doi,
dup care urmeaz o diminuare progresiv a intensitii tririlor, o scdere treptat pn la erodare
(ceea ce nseamn sfritul cuplului erotic).
Dragostea matur nseamn a te sprijini pe cineva, a te bizui pe cineva, a sta cu cineva.
Stabilitatea este nota ei definitorie. Din acest motiv, n relaia afectiv de parteneriat intervin
componente majore ca: respectul, admiraia, ncrederea, sensul mutual al valorii personale, grija fa
de cellalt, ataamentul i obligaia autoasumat. Dup Brehm (1985), dragostea matur nseamn
pierderea ataamentului fragil fa de partener (dependena emoional) i ctigarea unei sigurane
i investiii psihologice constante, care confer persoanei i un grad de autonomie, ce permite
autoafirmarea. Se vorbete n acest sens de dragostea prieteneasc (companionate love), iar
Meyers o expliciteaz ca fiind afeciunea pe care o simim pentru cei cu care viaa noastr este
strns mpletit.Spre deosebire de forma intens a dragostei pasionale cu efecte perturbatoare chiar
asupra comportamentului social adaptativ, companionate love ia forma unei relaii afective
29

stabile, profunde, reale, cu un ataament reciproc mprtit, dar cu forme mai puin zgomotoase
de manifestare emoional-erotic. Rcirea dragostei pasionale i romantice atrage dup sine o
perioad de deziluzie, mai ales pentru cei care consider c aceast form de manifestare a iubirii
este esenial pentru meninerea cstoriei. (I. Mitrofan, N. Mitrofan, 1994).
Unii autori ncearc s explice creterea puternic a ratei divorului n ultimele dou
decenii ca fiind datorat, pe de o parte, creterii importanei acordate experienei emoionale
pozitive, deosebit de intense i, pe de alt parte, imposibilitii de a menine mai mult timp o astfel
de relaie erotic. Stabilizarea cuplului care experimenteaz dragostea matur, depinde nu att de
comportamentul individual al partenerilor, ct de comportamentul lor interpersonal (n ce msur
reuesc ei s-i satisfac reciproc nevoile, aspiraiile i ateptrile). Nevoia de altul este acoperit pe
msur ce comportamentul relaional cu partenerul satisface nevoia i dorina acestuia de meninere
a cuplului. Din acest motiv, dragostea matur este evolutiv, este construit prin mbinarea
rezonabilitii i raionalitii cu plcerea i generozitatea. Ea devine un drum existenial, al crui
plan de baz include puterea de a accepta i depi mpreun obstacolele sau situaiile excepionale.
Dragostea matur este responsabil, n sensul c include n ateptrile sale att suiurile, ct i
coborurile att bucuriile, ct i suferinele. Ea se bazeaz pe acea atitudine mental care i
asigur fora de a face fa provocrilor existeniale, de a anticipa i relativiza cu nelepciune
ntmplrile i nevoile celuilalt, miznd ntotdeauna pe relaie i pe capacitatea ei regeneratoare,
pe semnificaia ei vital.A iubi matur echivaleaz cu un mod activ de a convieui pozitiv (a fi
bine) unul cu cellalt, de a rspunde i veni fiecare n ntmpinarea nevoilor celuilalt, de a-i simi
nevoile i problemele, nainte ca el s le comunice, de a-i respecta individualitatea i a-l percepe i
evalua suficient de corect, pentru a nu-i alimenta sentimentele din erori de cunoatere. Aadar, o
relaie deplin echilibrat ce se bazeaz pe forma companionate love presupune existena mai
multor subtipuri de comportament interpersonal. Astfel, fiecare partener trebuie s manifeste n
relaionarea cu cellalt membru al cuplului interpersonal ceea ce Sidney Jourard a numit
autodezvluire sau ceea ce Dalmas Taylor i Irwin Altman au numit penetrare social (social
penetration). Pe msur ce ambii parteneri manifest aceast tendin tot mai intens de-a lungul
timpului se produce o mai mare apropiere i o mai accentuat ntreptrundere psihologic i
psihosocial. Gradul de cunoatere interpersonal crete treptat, tinznd ctre nivelul dorit i
ateptat de ctre ambii membri ai cuplului. Diferii cercettori au subliniat faptul c lipsa unor
asemenea posibiliti de manifestare a intimitii poate cauza apariia sentimentului dureros al
singurtii.
Unul dintre cele mai importante efecte ale dezvluirii, l constituie dezvluirea reciproc,
deschiderea ct mai larg a canalelor de comunicare i punerea n contact direct a unor elemente
structurale componente ale psihologiei personale. Investigaiile efectuate n acest sens au confirmat
30

pe deplin aceast concluzie i anume: dezvluirea produce dezvluire (Berg, 1987; Rais i Shover,
1988). Tendina de dezvluire este proporional cu gradul de deschidere manifestat de ctre cellalt
partener. Ea progreseaz dup modelul dansului: eu dezvlui puin, tu dezvlui puin; apoi tu
dezvlui mai mult i eu voi proceda la fel. (Meyers, 1990). Autodezvluirea ns, dei este
gratificant, nu conduce automat la activarea sau reactivarea sentimentului de dragoste. Astfel,
cercetrile arat c, n timp ce ne place foarte mult de cei care ne sunt parteneri, n propria noastr
dezvluire, nu ntotdeauna i iubim pe cei care ni se dezvluie prea mult (R. L. Archer, i Burleson,
1980). De pild, cineva, care foarte devreme i foarte repede dup ce facem cunotin, se grbete
s ne furnizeze ct mai multe detalii intime, poate fi considerat ca fiind indiscret, imatur i chiar
instabil (Dion i Dion, 1978, Miell i alii, 1979). Chiar dac autodezvluirea intim nu produce
direct atracie interpersonal, ea pare a fi una dintre plcerile i bucuriile principale ale dragostei
complete. n cadrul cuplurilor interpersonale, inclusiv a celor maritale, n interiorul crora exist
tendina de cretere a autodezvluirii, reciproc, partenerii se declar tot mai intens satisfcui de
relaia lor i, totodat, crete probabilitatea ca ei s se menin n cadrul acestor relaii (Berg i
McQuinn, 1986; Hendrick, 1988; Sprecher, 1987).Chiar dac gradul de deschidere, n ceea ce
privete relaionarea interpersonal, este foarte mare, iar partenerii sunt susinui i sincer dispui s
se dezvluie reciproc, comportamentul lor concret, efectiv, este n mare msur influenat de o serie
de factori externi: norme, reguli, valori socio-culturale, care regleaz comportamentul indivizilor.
ns, cu toate acestea, dezvluirea reciproc este unul dintre canalele deosebit de importante pentru
realizarea comunicrii i ntreptrunderii psihologice n cuplu. Dac acest canal este utilizat ntr-o
manier echilibrat, el contribuie la ntrirea i amplificarea sentimentului de dragoste, i totodat la
stabilitatea cuplului.
2.5.2. Factori de ntreinere, dezvoltare i transformare
Factorii psihosociali cu rol de ntreinere, dezvoltare i transformare a relaiei maritale
ncearc s dea un rspuns la ntrebarea cum se structureaz cele dou personaliti n relaia
conjugal? i ulterior, cum vor adopta rolurile parentale.
Se dezvluie pregnant n dinamica marital rolul factorilor interpersonali care i confer un
sens armonic sau dizarmonic, un anumit stil de existen marital.
Stilul, ritmul i formula specific de manifestare a compatibilizrii interpersonale sunt
rezultatul cumulat al unui complex angrenaj de imagini i mesaje retroactive, care n estura intim
a interaciunii maritale, dobndesc efecte de halo, amplificndu-se i multiplicndu-se n infinite
nuane i semnificaii, exprimate n modele comportamentale i comunicaionale proprii fiecrui
cuplu. Se contureaz astfel, modele de intercomunicare sexual-senzitiv i erotico-afectiv,
31

verbale i nonverbale, care, dei se ncadreaz modelului socio-cultural al sexualitii i erotismului

propriu unei epoci i unei anumite organizri sociale, i pstreaz totui apanajul diversitii
infinite i a irepetabilului. Cuplul este un perpetuu creator de codificri erotico-senzitive,
mbogind i perfecionnd limbajul i cunoaterea senzorial prin semnificaii afective i ideative,
ce dobndesc calitatea unui veritabil act de cultur erotico-senzitiv. Gradul de cunoatere
interpersonal, ca rezultat al intercomunicrilor i interaciunilor pe toate planurile, devine
principalul mecanism de ntreinere, dezvoltare i corecie n dinamica diadei maritale.
2.5.2.1 Intercunoaterea marital

Intercunoaterea marital reprezint un factor psihosocial de ntreinere, dezvoltare i
corecie a interaciunii n dinamica relaiei maritale, ce const n modalitatea specific n care
partenerii se percep, se evalueaz, se interpreteaz i se anticip reciproc sub aspectul tririlor,
reaciilor, atitudinilor, convingerilor, capacitilor de nelegere, interpretare i opiune, motivaiilor,
valenelor i intereselor, aciunilor i comportamentelor n adoptarea i exercitarea rolurilor
conjugale, precum i a celorlalte roluri simultane (prini, membri ai societii, profesioniti).
Instrumentul operaional al intercunoaterii l constituie cuplul de imagini Ego-Alter, care
devine o perpetu i nuanat confruntare a mecanismelor perceptiv-motivaionale ce intervin
simultan n procesul de autoevaluare, evaluarea a celuilalt i interevaluare. Sistemul operaional al
imaginilor posibile, din a cror combinaie se poate deduce caracterul complex i adesea puin
previzibil al dinamicii intercunoaterii i intervalorizrii n cuplu este semnificativ pentru
interpretarea concordanei sau neconcordanei lor graduale, cu consecine n planul acomodrii i
asimilrii interpersonale. Pe baza acestor aprecieri se poate deduce un anumit nivel de
disponibilitate adaptiv-creativ interpersonal marital (individual i de cuplu).
2.5.2.2. Intercomunicarea n cuplul conjugal
Pentru familie, comunicarea, alturi de intercunoatere, este principalul instrument de
dezvoltare a structurii i relaiilor de rol familial. Atunci cnd membrii familiei sunt capabili s se
asculte unii pe alii, s se ntrebe i s comenteze asupra subiectelor pentru care exist un interes
personal, ei pot conlucra i interaciona optim, astfel nct fiecare s fie stimulat n a se dezvolta i a
resimi satisfacie.
32

Pe parcursul dialogului familial, se utilizeaz zilnic toate modalitile de comunicare

posibile: nelegerea, dezaprobarea sau impunerea, supunerea sau consilierea, indiferena sau
mutualitatea, detaarea sau neimplicarea. Fiecare dintre aceste modificri pot s alterneze
situaional la fiecare din membrii familiei, dar pot deveni i dominante prin frecvena lor, adevrate
tipare de comunicare proprii unuia sau altuia din membrii familiei.
Stilul comunicaional al unei persoane poate fi mobil, deschis (utiliznd adecvat toate
modalitile de comunicare) sau rigid (folosind predominant doar un tip de comunicare). n general,
puini oameni sunt nclinai s acioneze permanent ntr-o singur manier, dei exist i persoane
care utilizeaz acelai mod de a comunica (dominator-autoritar sau submisiv-supus).
V. Satir consider c exist cinci modaliti de care se folosesc indivizii pentru a
comunica:
concilierea presupune acordul cu o alt persoan chiar i atunci cnd sentimentele i
convingerile personale sunt contrarii. Dei poate genera nc probleme i insatisfacii
pe termen lung, concilierea rmne o strategie de comunicare accesibil i de stimulare
a relaiilor interfamiliale;
dezaprobarea este o metod utilizat n special de persoanele cu o mare nevoie de
afirmare i demonstrare a puterii, avnd un comportament hipercritic, dictatorial.
Acestea au o mare nevoie de a fi ascultate, de a-i dovedi lor nsele fora Eu-lui, poziia
de autoritate;
rezonabilitatea este o modalitate comunicaional proprie mai ales celor care manifest
o incapacitate n a-i exprima sentimentele, fie ca un deficit de expresii, fie din team
(blocaj afectiv);
irelevana mesajului constituie un mod de comunicare indiferent sau evitant, prin care
cuvintele persoanei respective nu au legtur cu ceea ce se ntmpl n mediul apropiat,
desemnnd o manier nonimplicativ, care poate abate atenia de la obiectivul discutat.
concordana exprim modalitatea de comunicare n care sentimentele se potrivesc cu
convingerile i comportarea individului, fiind cea mai sanogen pentru relaiile
interpersonale.
Mesajele verbale sunt nsoite n comunicarea interuman (n cea conjugal n special) de
mesaje nonverbale, expresiv-senzitive, fizionomice (mimice), corporale (pantomimice, kinestezice),
comunicarea fiind de fapt un fenomen propriu ntregului organism. Adesea, soii comunic senzitiv
mai autentic dect verbal. Tocmai de aceea, inautenticitatea unor mesaje verbale este demascat de
cile comunicrii senzitive i uneori chiar extrasenzoriale, prin mijloace intuitiv-empatice.n
comunicarea dintre doi oameni, n general, dintre parteneri n special, se stabilesc dou canale:
contient i incontient. Mesajele contiente i incontiente i jocul imprevizibil al acestora devin
33

relevante pentru nelegerea comportamentului de rol familial. Fiecare mesaj reflect, n fond,
modul propriu al unei persoane de a intra n contact cu alta.
Astfel ntr-un cuplu pot predomina cantitativ mesajele de ordin afectiv-senzitiv-verbal, iar
n alt cuplu dominante sunt mesajele nonverbale de tip empatic. Cantitatea crescut a informaiilor
intramaritale de un tip sau altul nu conduce obligatoriu la un ctig n planul compatibilizrii
partenerilor, ea putnd favoriza uneori fenomene de bruiaj i distorsiune a semnificaiei mesajelor,
devalorizndu-le i conferindu-le alteori o valoare tensional n cuplu.
Ceea ce este definitoriu pentru stilul comunicaional i eficiena sa ntr-un cuplu este
calitatea mesajelor, semnificaia lor raportat la sistemul de cerere i ofert, recompens i
sanciune, primire i respingere. A ti ce, cnd i cum s comunici, n situaie de parteneriat,
constuie o disponibilitate esenial pentru comunicarea vieii n cuplu i pentru corecia succesiv a
stilului interacional i ulterior a celui parental. Aceast disponibilitate se ntemeiaz pe anumite
particulariti individuale, dar creeaz i se dezvolt pn la un anumit punct numai n contextul
interaciunii conjugale, ntr-un proces continuu de educare i autoconducere marital. Modelele
socio-culturale de intercomunicare conjugal, pe care consorii le-au asimilat n existena lor
anterioar (n familia prinilor, a rudelor, etc.), ca i cele de referin actual (ale prietenilor,
rudelor, etc.) sau mijlocite pe cale cultural (literatur, teatru, film) constituie factori externi de
corecie, dezvoltare i, uneori, distorsionare continu a stilului comunicaional n cuplul conjugal.
Eficiena comunicrii conjugale conduce la creterea gradului de integrare a fiecrui partener n
viaa i activitatea conjugal i ulterior la adoptarea rolurilor parentale ntr-o manier sanogen i
eficient. Desigur, acest nivel de integrare poate fi testat n funcie de mai muli indicatori, dar cei
mai importani sunt doi:
1. eficiena i competena comportamentului marital i familial;
2. gradul de satisfacie resimit.
Primul indicator se refer la aptitudinile i disponibilitile maritale i parentale din cadrul
grupului familial. Este vorba de capacitile instrumentale puse n funciune de fiecare membru al
cuplului conjugal n calitate de so i printe. Al doilea indicator vizeaz efectele relaionrii n plan
intern, subiectiv, psiho-afectiv ntre partenerii conjugali. Cnd asemenea efecte sunt pozitive, ele
apar sub forma unor triri afective de tipul mulumirii, satisfaciei, mplinirii, echilibrului, armoniei,
iar cnd sunt negative, subiectul este dominat de puternice stri de frustraie, nemulumire,
insatisfacie.
Desigur, cazul cel mai fericit este acela n care, pentru ambii parteneri, eficiena n rolul
marital i familial este maxim i, totodat, nivelul de satisfacie conjugal familial este autentic i
relativ stabil, indiferent de etapa de evoluie n care se afl cuplul (debutul relaiei conjugale,
graviditatea femeii, perioada postnatal axat pe creterea i educarea copiilor, etc).
34

n sens opus, cel mai nefericit caz este acela n care, pentru ambii parteneri, att eficiena
comportamentului conjugal familial, ct i nivelul de satisfacie resimit sunt extrem de sczute. n
asemenea situaii, stabilitatea i, mai ales, funcionalitatea cuplului conjugal sunt practic imposibil
de meninut.
2.5.2.3. Intimitatea conjugal
Aa cum o indic etimologia latinescul intimus este superlativul lui interior
intimitatea desemneaz tot ce este cu adevrat profunzime a interiorului fiinei, strfundurile inimii,
chiar abisul sufletului sau secretul i esena acestuia.
Viaa intim este partea cea mai profund a ntregii noastre existene, cea pe care o
inem ascuns de alii; ea mai este numit i personal sau privat, n opoziie cu sintagma
viaa public. Viaa intim se refer la sentimentele, gndurile i propria noastr sexualitate. S
fii intim cu cineva nseamn s te apropii de ceea ce are el mai profund i mai secret, ceea ce
presupune o ncredere absolut i o puternic legtur.
Prin urmare, am putea s definim intimitatea amoroas ca pe relaia privilegiat pe care o
stabilesc ntre ele dou fiine, relaie a crei cu caracteristic este de a fi foarte strns i foarte
profund att n plan corporal, ct i n planul contiinei, i al crei rezultat const n a realiza o
legtur afectiv strns ntre parteneri.
Intimitatea psihic
Intimitatea psihic nseamn s comunici i s asculi, s te confesezi i s primeti, s
druieti i s accepi, ntr-un cuvnt, s tii s mpari.
Intimitatea este definit ca fiind o calitate particular pentru dou persoane, aceea de a fi
apropiate sub aspect emoional-afectiv. (C. Enchescu, 2000)
Aceast legtur se bazeaz pe urmtoarele aspecte: atenii reciproce, responsabilitate,
ncredere, comunicare deschis sincer, a sentimentelor i senzaiilor, schimb deschis i total de
informaii ntre parteneri, cooperare reciproc; realizarea unei securizri reciproce prin sprijinirea
unui partener prin cellalt. Echilibrul ntre aceste componente ale iubirii dintre parteneri este
ntotdeauna diferit i relativ, existnd posibiliti infinit de variate n cadrul relaiei erotice.
Latura cognitiv a iubirii se constituie din toate acele elemente pe care partenerii cuplului
le tiu din partea altora i care, n final, le influeneaz decizia de a iubi i de a ntreine aceast
decizie. n trecut, cstoriile aranjate din raiuni sociale sau pentru interese familiale, funciona
destul de bine, erau durabile, aspect ce se mai menine i astzi, n special n mediul rural.
Latura motivaional, legat de pasiuni, prezint aspectul relativ la cerere, la alegerea unei
anumite persoane sau preferina pentru o anumit persoan. De ce se simte cineva atras de o
35

persoan n mod deosebit i de ce ncearc o repulsie vie fa de alta? Pasiunea cuprinde aspecte
relative, fie legate de atracia fizic, n care raportul sexual predomin, fie legate de sentimentul
romantic al ndrgostirii. Pasiunea este un fapt iraional, fiind legat de pulsiunile incontientului.
Iubirea nu poate exista fr pasiune, n schimb pasiunea singur nu este suficient pentru a garanta
i a dezvolta stabilitatea viitorului cuplu.
Latura emoional a intimitii cuprinde toate elementele care presupun faptul de a tri
unul alturi de cellalt i din care rezult sentimentul de legtur. Acesta nu corespunde pasiunii,
ntruct nu se nsoete n mod necesar de dorina sexual.
Din cele mai sus prezentate, reiese faptul c intimitatea face parte integrant din motorul
viu al fiinei noastre psihosomatice i confer adesea individului reale surse de adaptare i eficien
social. Ea asigur motivaiilor noastre fundamentale, ca i aciunilor pe care le ntreprindem, o
surs nelimitat de energie, o rezisten crescut la stres, o miraculoas imunitate psihosocial pe
arena att de divers i de imprevizibil a existenei. i este firesc aa, pentru c prima funcie a
intimitii este consolidarea sentimentului acceptrii de sine, a recunoaterii i confirmrii
importanei i valorii fiecruia pentru cellalt.
H.S. Kaplan consider intimitatea drept o calitate particular a dou persoane de a fi
aproape sub aspect emoional, cu alte cuvinte de a dizolva orice distan psihologic, ce ar putea
bara o comunicare complet i autentic. Ea induce o maxim transparen n raporturile dintre
dou persoane, susinut de atenie, responsabilitate i ncredere mutual, comunicare sincer a
sentimentelor i senzaiilor, fr aprri i disimulri atunci cnd unuia dintre parteneri i se ntmpl
ceva semnificativ sub aspect emoional. n cuplul erotic, intimitatea este important, pentru c ea
determin calitatea vieii i a dragostei (H.S. Kaplan).
Intimitatea ca latur afectiv a dragostei este considerat drept garania dezvoltrii i
stabilitii unui cuplu. n acest sens, R.G. Sternberg i S. Grajek (1984) argumenteaz prin aanumita teorie triunghiular a dragostei semnificaia particular a celor trei componente care decid
cursul armonic i longevitatea unei cstorii:pasiunea (sau atracia fizic, senzitiv i sexual);
cunoaterea celuilalt i de sine (care influeneaz decizia de a iubi i meninerea ei); intimitatea (sau
sentimentul de legtur emoional care alimenteaz i impulsioneaz nevoia de continuitate a
relaiei). Fr ndoial c dragostea nu poate exista fr pasiune (care se nate mai ales din
resorturile incontiente ale motivaiei sexuale umane), dar ea, de cele mai multe ori se estompeaz
n timp, fr a putea garanta meninerea cuplului. Singura care poate depi chiar i conflictele de
cunoatere interpersonal substituind subtil devitalizarea pasiunii sau revitaliznd-o imprevizibil
este cldura emoional manifestat i receptat, mereu necesar, indiferent de vrst, moment,
etap. Cuplurile fericite, cel puin tranzitor, cunosc dou tipuri de intimitate (M. Mascherpa, E.
Mecco, 1989): cea fuzional, bazat pe o relaie de interdependen (care o reamintete pe cea
36

dintre mam i copil), proprie n special strii de a fi ndrgostit, de la nceputul unei iubiri; cea care
permite dezvoltarea propriei individualiti i autonomii, considerat mai matur i mai avantajoas
pentru relaia de cuplu. Armonia unui cuplu, chiar dac se construiete iniial pe o intimitate
fuzional, nu se poate menine ulterior dect prin stimularea i recunoaterea unei autonomii care s
permit dezvoltarea reciproc a partenerilor, ca repere psihologice eseniale fiecare pentru
cellalt. n cuplu, o anumit distan psihologic optim este necesar pentru o mai bun
comunicare, ca i pentru o revigorare i energizare a atraciilor mutuale.
2.5.2.4. Interaciunea marital
Interaciunea marital reprezint un factor psiho-social esenial prin care se formeaz,
fiineaz i se dezvolt cuplul marital, presupunnd simultaneitatea unor tipuri de interaciuni
sexual-afective, motivaionale, comunicaionale, perceptual-cognitive, comportamental-atitudinale,
precum i succesiunea perpetu a unor feed-back-uri corectoare cu sens interadaptativ, n cadrul i
ntre toate tipurile de interaciuni. Interaciunea marital asigur procesul de re-creare i
redimensionare a psihologiei individuale n psihologia interpersonal i a acesteia n psihologia de
tip familial.
Stilul interacional familial este specific fiecrui cuplu, n condiiile evoluiei sale
particulare existeniale, fiind determinat att de condiiile subiective i intersubiective ale
personalitilor ce formeaz cuplul, ct i de condiiile obiective, situaionale, materiale,
socioculturale n care se desfoar viaa. Stilul interacional familial, cu predominana sau
alternana modelelor de tip cooperant, competitiv i conflictual, determin climatul socio-afectiv
conjugal i parental, scopurile i aspiraiile individuale i de microgrup, modalitile specifice de
realizare a rolurilor familiale.n viziune longitudinal, date de cercetare pe familia romneasc (I.
Mitrofan, 1989) au relevat tendina progresiv cresctoare a modelului cooperant, ceea ce reflect
interacomodarea treptat a partenerilor, atingndu-se un maximum funcional n medie dup 11-15
ani de cstorie. O uoar diminuare a cooperrii, concomitent cu o oarecare tendin la acutizarea
interaciunilor conflictuale apare n etapa urmtoare (cca. 16-25 ani de cstorie i dup), de
preclimateriu i climateriu care fragilizez i tensioneaz relaiile conjugale. Modelul competitiv
este predominant n etapele de nceput ale cstoriei (0-10 ani), diminund la cuplurile armonice
treptat n favoarea modelului bazat pe cooperare sau amplificndu-se i transformndu-se n model
conflictual. n evoluia global a cuplurilor armonice, se conturez o tendin progresiv de
nlocuire a modelului iniial, bazat pe rivalitate (n stadiul de preacomodare i interacomodare
marital), cu modelul bazat pe cooperare, atingnd valori maxime n stadiul asimilrii i cristalizrii
interpersonale. Variabilitatea stilului interacional n evoluia cuplurilor familiale constituie ns o
37

realitate, att n ceea ce privete durata sincronizrii ritmurilor i disponibilitilor de

interacomodare, ct i n ceea ce privete potenialul conflictual, frecvena i formele de manifestare
a divergenelor, inerente n dinamica funcional a familiei.
Prezena sau absena copiilor ntr-un cuplu, ca i numrul de copii influeneaz de
asemenea stilul interacional n diverse etape. Astfel, n perioadele de nceput, ca urmare a
dilatrii excesive a sarcinilor de rol parental, relaia marital angajeaz unele rivaliti i
conflicte pe linia stabilirii unei conduite educaionale unitare, ceea ce presupune o reaezare a
diviziunii sarcinilor familiale i o restructurare a raportului de decizii n cuplu.
2.5.2.5. Coeziunea cuplului
Exprim raporturile de mbinare, solidaritate i apropiere dintre membri, raporturi n virtutea
crora cuplul funcioneaz la nivelul social ca o entitate coerent, relativ de sine stttoare. Acest
factor ce asigur funcionalitatea normal a familiei, indic legtura dintre partenerii grupului
familial, tendina lor de a rmne unii i n acord. Astfel, coeziunea la nivelul cuplului conjugal
presupune o atitudine de adeziune fa de partener, fa de familie. Nivelul de coeziune poate fi
determinat n funcie de nivelul de participare la viaa de familie, pe de o parte, i de nivelul de
satisfacie, pe de alt parte . Pentru ca un cuplu s fie coeziv trebuie s existe atracie interpersonal
ntre soi, consens afectiv i cognitiv, angajare n sarcini comune.Exist o serie de factori care
acioneaz pentru coeziunea vieii de cuplu: stima i afeciunea reciproc; dorina de a duce o via
n comun alturi de altul; existena unui spaiu comun; compatibilitatea sexual; un nivel mutual
similar privind instruirea, poziia social, venitul, ocupaia.
2.5.2.6.Satisfacia conjugal
Configuraie psihic complex, satisfacia conjugal const ntr-un set de atitudini pozitive
ale persoanei cstorite fa de viaa i activitatea sa conjugal. Este urmarea, ecoul n plan
psihoafectiv al succesului conjugal i familial conceput ca (J. Szczepanski, 1972): a) dobndire a
fericirii personale, a unei depline adaptri a soilor, obinerea satisfacerii sexuale, armonizarea
personalitii, obinerea echilibrului emoional i a mulumirii sentimentale, mulumire provocat de
realizarea n comun a scopurilor csniciei i succesul n realizarea lor; b) ca succes n ndeplinirea
sarcinilor csniciei, indiferent de simminte, ceea ce nseamn a avea copii i a-i educa n mod
corespunztor, a dobndi succesul economic, adic a realiza bunstarea material, a realiza
ateptrile instituiilor de stat i religioase, a desfura o susinut activitate de ctre ambii soi n
38

viaa social i cultural. Opusul satisfaciei conjugale l constituie insatisfacia conjugal, surs a
disfunciilor i conflictelor conjugale. Un rol deosebit de important n apariia i conturarea
satisfaciei maritale l are comportamentul de rol conjugal, care poate produce restructurri
fundamentale n cadrul setului de imagini i aprecieri ale partenerului conjugal n raport cu soul
su. Exist deci o serie de factori antagonici care acioneaz iniial n familia stabil, pentru ca
situaiile de criz s le modifice configuraia astfel:
FAMILIA STABIL
TOLERAN
IUBIRE ATRACIE
COMUNICARE
FAMILIA N CRIZ
IZOLARE/ REPULSIE
FRUSTRARE /INDIFEREN
CONFLICTE/VIOLEN
COOPERARE
LIPS DE COMUNICARE\CULPABILIZARE
Fig. nr. 2: Modificarea configuraiei factorilor psihosociali n familia stabil n cazul unor
situaii de criz
Angajarea ntr-un mariaj provoac evidente schimbri asupra soilor. S-a observat c femeile
sunt mai flexibile la modificrile generate de aceast formul existenial. Pe ansamblu, satisfacia
marital a cuplului descrie o curb n form de U, nregistrnd cote mai nalte la cele dou capete
(debut i final) i o evident scdere n etapa de mijloc (Bengston i colab., 1990).
Sporirea asperitilor n relaiile familiale este condiionat i de traiectoria evolutiv a copiilor,
n sensul c ele se acutizeaz pentru o vreme, imediat dup apariia primului nscut i nregistreaz
un nou puseu tensionat cnd aceasta ajunge la vrsta adolescenei, degenernd chiar ntr-o dubl
criz: intergeneraional i interconjugal. (M.Segalen, apud Munteanu, 2000).
Inventariind factorii psihosociali ce alimenteaz armonia vieii conjugale, unii autori (S.Taylor
i colab.1994, R.Baron i colab., 1998) reitereaz importana decisiv a iubirii ntemeiate pe
prietenie, prezena unor stiluri cognitive i de coping similare n faa vicisitudinilor vieii, existena
39

unei stime de sine nalte a partenerilor, funcionarea unei bune capaciti de exprimare a
sentimentelor.
Armonia conjugal este condiionat i de modul n care partenerii respectivi tiu s se
ntlneasc, s vibreze i n plan sexual.
O atitudine sapienial fa de sexualitate ne ndeamn s refuzm extremele, adic att
subaprecierea dar i supralicitarea relaiilor sexuale n economia unui cuplu. Chiar dac iubirea
(inclusiv cea conjugal) origineaz din smna sexului, ea fiineaz dincolo de aceasta.
2.6. Disfunciile de rol conjugal-parental
Privind ndeplinirea rolurilor conjugal-parentale se delimiteaz dou tipuri de familii:
1. Familia n care rolurile conjugale sunt asumate n conformitate cu normele, cerinele care
reglementez funcionalitatea normal a vieii. Aceste familii au un stil propriu ce se nscrie ntr-o
traiectorie normal, datorit unei structuri de rol conjugal armonioas, complet, care va asigura
ndeplinirea funciilor familiei.
2. Familia n care rolurile conjugale sunt doar n parte realizate la un nivel necorespunztor, ntr-un
cadru, fie tensional, fie de semiprezen, fie de indiferen.Familia triete relaii conflictuale,
tensionale, ceea ce afecteaz i relaiile sociale i viaa profesional. Traiectoria este disfuncional,
marcat de tensiuni, prezena iminent a riscului de disturbare relaional, evolueaz spre conflict i
culmineaz cu divor.
Principalele categorii de disfuncii sunt:
1. Adoptarea i exercitarea unor roluri neadecvate
a) Exagerarea sau diminuarea trsturilor comportamentale specifice sexului. O trstur
este activismul, propriu ambilor parteneri, numai c, n baza arhetipurilor de sex, a istoriei
normative sociofamiliale exist o anume dominan: la brbat n componenta motric i cea
intelectual, iar la femeie, cu precdere pe plan senzitiv-afectiv. Minimalizarea, subaprecierea poate
fi mutual, dar i explicit prin afirmaii. Brbatul i se adreseaz: tii tu... sau De unde s tie ea...
(este o minimalizare a capacitii de nelegere). Femeia i reproeaz: Nu m preuieti pe msura
druirii mele, devoiunii mele-femeia i diminueaz resursele empatice, afective.Disfuncia, de
regul este dat de reprourile reciproce care exprim ceea ce subapreciaz unul fa de cellalt n
raport cu un mod de referin normativ.Dilatarea, exagerarea rolului feminin sau masculin este
generat de tendina unuia de a considera c rolul sexului su este cel mai important pentru viaa
ntregii familii: soul tiran, dominator adopt un rol hipertrofiat. Uneori, acesta este suportat de tipul
feminin, trofiat din punctul de vedere al rolului de sex, femei marcate de ambiguiti, nehotrri cu
dependen decizional, cu unele tendine masochiste. Familia poate evolua pentru c rolurile
40

conjugale sunt exercitate ntr-o direcie relativ-complementar i compensatorie, dar efectele

derulrii rolurilor parentale sunt problematice. Incomod este i hipertrofierea rolului matern care
decurge la conduite duplicitare, de acoperire a greelilor. Un asemenea fenomen poate menine
structura familial, dar crete riscul de disturbare a relaiilor familiale prin: acutizarea conflictelor
cnd copiii ajung la pubertate, adolescen, sau prin instalarea unei perioade de criz a cstoriei n
intervalul 15-20 de ani de existen a acesteia, ceea ce reprezint o accentuare a unei atmosfere
mutuale distorsionate ntre soi.n acest caz, exersarea inadecvat a rolului de sex induce o
disfuncie i la nivelul rolului parental.
b) O alt inadecvare este centralitatea rolului feminin n cuplu, expresie a dorinei de putere
manifestat prin conduite restrictive, punitive, ciclitoare, anxioase, prin lacrimi, reprouri, uneori
bazate pe disimularea a ceea ce prezint ca suferin, nenelegere. Rolul masculin n asemenea
cupluri este trit printr-o participare redus, inhibiie, reacii imature, dependen acional,
relaional, disimularea unei fericiri ce ascunde renunri, tumultul interior.
c) n aceeai categorie disfuncional, o alt modalitate de inadecvare este inversarea rolurilor
specifice sexelor sau travestiul psihosocial marital. Este o distorsiune n care cei doi intr ntr-un joc
de rol forat, n travesti rolul femeii este preluat de brbat i invers. Este o substituie mutual ntre
cei 2 soi care are afecte distructive att n privina vieii de cuplu ct mai ales asupra evoluiei
personalitii copiilor. Femeia i asum ct mai multe conduite masculine: fumeaz, ofeaz,
decide, organizeaz, consider lipsit de importan prezena soului n viaa de familie. Brbatul i
acord femeii prioritate n orice direcie, treptat lui i s-a diminuat iniiativa, se simte nlturat,
ironizat i se gndete dac nu i s-ar fi potrivit o femeie mai nelegtoare, mai atent, mai tandr.
2. Un alt tip de disfuncie este incompletitudinea asumrii rolului. Ea poate lua forma
semicsniciei, cnd unul dintre soi se implic doar parial pentru c n paralel dezvolt relaii
extraconjugale sau refuz s exercite o parte din ndatoririle de rol revenite. O alt form este cea a
exercitrii n comun a menajului, a administrrii bugetului, dar cu exercitarea autonom a funciei
sexual-afective de ctre unul sau de ctre ambii parteneri ntr-un cadru de infidelitate conjugal
unilateral sau bilateral, sau o alt variant se consum pe desfurarea n comun a vieii sexualafective, pe exercitarea redus a funciilor administrativ-organizatorice de ctre so (de obicei) dar
pe realizarea autonom a funciei de loisir tot de ctre so, femeia neavnd acces la grupul de
prieteni la programul personal. Incompletitudinea asumrii rolului apare i n cuplurile imatur
dependente, sau cupluri-copil tutelate de prini, de socri. Locuind mpreun cu acetia apar
fenomene de reticen, inhibiie, nemulumire, dei ajutorul celor vrstnici poate fi substanial.
III. Disfuncii ale rolului parental-educativ, rol ce trebuie s rspund funciei de ngrijire,
cretere, educare a copiilor, consilierii colare, orientrii i susinerii acestora pentru a dobndi o
pregtire profesional temeinic.
41

IV. Disfuncii n exercitarea rolului organizatoric admininstrativ care trebuie s satisfac

funcia de interaciune i decizie n plan economic, material, igienic-sanitar, asigurarea confortului
material.
V. Disfuncii ale rolului relaional i de integrare social a noii familii n grupurile de
apartenen (familie extins, prieteni, colegi, vecini) sau de integrare n mediul civic-profesional.
Uneori apare pe fondul unei bune, chiar performante funcionaliti a relaiilor n mediu strict
conjugal.
VI. Disfuncii ale unor incompatibiliti sexuale, fie datorit unor factori organici,
morfologici, fie unor defecte interacionale n cuplu. Comunicarea verbal i nonverbal sincer, cu
ncrctur emoional reprezint cheia psihologic a unei sexualiti tonice, sntoase, echilibrate.
Schimbarea structurii de rol conjugal rmne un proces care ntmpin o serie de dificulti, mai
greu sau mai uor de nlturat. Cert este faptul c modificarea sex-rolului tradiional nu se realizeaz
ntr-o manier lent, evolutiv, fr friciuni i dizarmonii. Cauze de ordin subiectiv, dar i obiectiv,
motive de ordin individual, dar i constrngeri indirecte ale unei societi care impune schimbarea,
ns i trebuie timp s se obinuiasc cu ea, explic dimensiunile i disfuncionalitile ce
caracterizeaz cuplul contemporan, n tentativa acestuia de a-i construi o nou identitate. Att
scderea nupialitii, ct i accentuarea fenomenului divorialitii, au implicaii directe asupra
ratei brute a natalitii, aflat n scdere continu. Pe lng aceste cauze obiective, diminuarea
natalitii i gsete explicaia i n schimbarea filosofiei asupra rolului copiilor n cadrul vieii
de familie. Astfel, copiii nu mai reprezint axul central al vieii familiale, ci cuplul so-soie a
devenit centrul de greutate n jurul cruia graviteaz dorinele, ateptrile, speranele, plcerile.
Acum prinii triesc mai mult pentru ei, ceea ce i face s extind pe durata a ct mai muli ani
posibil (uneori chiar pe durata ntregii viei) absena unui copil n familie. De asemenea, eventualele
temeri privind renegocierea rolurilor n cazul apariiei unui copil n familie fac preferabil
prelungirea unei stri de lucruri relativ stabile i reciproc ateptate.
3. INSTRUMENTE PSIHODIAGNOSTICE DE INVESTIGATIE

A CUPLULUI SI FAMILIEI
42

Evaluarea psihologic si psihodiagostic constituie prima atribuie a psihologului clinician

ca i a consilierului psiholog, ea necesitnd un proces de formare special, deci o competen
profesional academic specific.
Obiectivele investigaie psihologice nu se substituie demersului diagnostic medical ci l
completeaz pe acesta, contribuind n mod specific, nunaat, ntr-o manier etio-patogenetic i
evaluativ proprie bazat pe metode, tehnici i instrumente psihodiagnostice la precizarea tipului,
intensitii i consecinelor psihologice ale tulburrii psihice sau-i de comportament.
In cazul familiei extinse, de cele mai multe ori psihodiagnoza copilului care manifest
tulburri de comportament este inclus n diagnsticul familial.
Diagnosticul familial se refer la evaluarea nivelului i tipurilor de funcionalitatedisfuncionalitate din cadrul sistemului familial.
El identific patternurile interacionale patogene din familia copilului care sunt implicate
direct n declanarea, ntreinerea sau agravarea tulburrilor sale psihice i de comportament.
De asemenea, un bun diagnostic familial, surprinde i evalueaz deficitele de comunicare,
schimburile emoionale i deficitele structurii de roluri familiale, gradul de adecvare-inadecvare n
asumarea i exercitarea rolurilor parental-filiale, ca i a rolurilor i relaiilor conjugale cu impact
semnificativ n dinamica evolutiv a copilului.
Diagnosticul familial este un diagnostic de sistem putnd s conduc la elucidarea
semnificaiei reale, ascunse, metaforice, simbolice sau reactive ale unor simptome sau tulburri ale
conduitei copilului, ca mecanisme de aprare patologic, protest i reglare a homeostaziei i
homeodinamicii din sistemul familial perturbat.
Ca i n cazul adulilor cu tuburri psihice, dar cu att mai mult n cazul evalurii copiilor
aflai n acest dificultate, analiza i evaluarea sistemului familial de apartenen este obligatorie, ea
constituind o premis i o cheie important n nelegerea modului de evoluie a simptomatologiei
sub i n afara tratamentului individualizat.
In cele ce urmaz vom prezenta un instrument de lucru cu valene structurante care poatefi
folosit in cadrul familiei n evaluarea psihodignostic a fiecrui membru sau a copilului.
SCALA ANAMNEZEI I EXAMINRII PSIHIATRICE APLICAT COPILULUI I

FAMILIEI dup GRAHAM preluat din Tratatul de Psihiatrie Oxford, 1986
43

1. Natura si severitatea problemei actuale
frecvena
situaia n care apare
factorii ce o provoac sau o amelioreaz
factori de stres
2. Prezena altor probleme i acuze curente:

-somatice-cefalee, dureri gastrice
-auzul, vzul,
-convulsii, leinuri, alte tipuri de atacuri
-probleme de alimentaie, somn sau excreie,
-relaii cu prinii i fraii (afeciune, nelegere)
-relaii cu ali copii, prieteni deosebii,
-nivelul de activitate, aria de atenie, concentrarea
- dispoziia, nivelul energetic, tristee, suferin, depresie, sentimente legate de sinucidere
-nivelul general de anxietate, frici specifice
-raspunsul la frustrare, crize de furie
-comportament antisocial, agresivitate, furt, chiul
-achiziii educaionale, atitudinea fa de mersul la coal,
-interesul i comportamentul sexual,
-orice alte simptome, ticuri
3. Nivelul curent de dezvoltare
-limbaj, nelegere, complexitatea vorbirii,
-aptittudini spaiale,
-coordonare motorie, nendemnare
4. Structura familiei
a) Prinii, vrsta, ocupaia
-starea somatic i emoional curent
-istoric de tulburare somatic sau psihiatric,
-ce se ntmpl cu bunicii
b) Fraii, existena problemelor
-condii acas, condiii pentru dormit
5. Funcionarea familiei
44

-calitatea relaiei dintre prini, afeciunea mutual, capacitatea de a comunica i rezolva

problemele, mprtirea atitudinilor fa de problemele copilului
-calitatea relaiei printe-copil, interaciunea pozitiv, agreerea reciproc, nivelul de
nemulumire, ostilitate al prinilor
-modelul general al relaiilor de familie, alian, comunicare, excludere, tendina de a gsi api
ispitori, confuzii ntre generaii
6. Istoricul personal
-sarcin, complicaii, medicaie, febr de natur infecioas
-naterea i starea la natere, greutatea la natere, nevoia de ngrijiri speciale dup natere
-relaia precoce mam-copil, depresia matern post-partum, modurile iniiale de alimentaie,
-caracteristicile temperamentale precoce: comod sau dificil, schimbtor sugar sau copil mic
neastmprat
-date importante (se vor obine detalii exacte numai dac sunt n afara normalului)
-boli i leziuni trecute, spitalizri
-separri care au durat o sptmn i mai mult, tipul ngrijirii de substituie,
-istoria colarizrii, uurina de a urma coala, progresul educaional
7. Observarea strii emoionale i a comportamentului copilului:
-aspect, semne de dismorfism, stare nutriional, semne de neglijare, echimoze
-nivelul de activitate micri involuntare, capacitate de concentrare
-dispoziie, expresie sau semne de tristee, suferin, anxietate, tensiune
-raportul creat, capacitatea de a intra n legtur cu medicul, contactul vizual, vorbirea spontan,
inhibiie i dezinhibiie
-relaia cu prinii, afeciunea artat, resentimente, uurina separrii
-obiceiuri i manierisme,
-prezena delirului, halucinaiilor, tulburrilor de gndire
-nivel de contiin, indicii de epilepsie minor
8. Observarea relaiilor intrafamiliale
-modele de interaciune, aliane, api ispitori
-claritatea limitelor dintre generaii
-uurina comunicrii dintre membrii familiei
-atmosfera emoional a familiei, cldur mutual, tensiune, critici
45

In anamneza persoanei sau a fiecarui membru al cuplului conjugal se vor discuta aspecte
privind:
antecedente psihiatrice;
evenimente psihotraumatizante;
autoadministrare excesiva de tranchilizante, sedative;
consum de alcool, droguri, alte substante; alte dependente;
stabilitatea emotionala,
capacitatea de autocontrol;
capacitate de exprimare a emotiilor si sentimentelor;
rezistenta la stres;
experienta personala privind separarea/pierderea; capacitatea de a depasi esecuri si

neimpliniri;
gandirea pozitiva/ negativa
idealuri in viata; conceptie despre viata;
autocaracterizare;
caracterizarea partenerului;
atentie si disponibilitate la nevoile celorlalti;
empatie,rabdare,compasiune
2.- Istoria maritala si relatia de cuplu Se vor analiza aspecte privind:

relatia de cuplu dinainte de casatorie;
modul de construire a rolurilor maritale;
stabilitatea afectiva a cuplului;
nivelul si calitatea comunicarii in cadrul cuplului;
impartirea rolurilor maritale;
proiecte de viitor;
domenii de tensiune/conflict;
modalitati de rezolvare a problemelor/conflictelor;
modalitati de impartasire a problemelor;
asteptari ale sotilor unul fata de celalalt;
mod de impartasire a iubirii, tandretei;
46

concordanta parerilor si convingerilor;

- relatia cu propriii parinti (relatia cu mama; relatia cu tatal; propria copilarie: cum a perceput
experientele pozitive si negative; cum apreciaza abilitatile parentale ale propriilor
parinti/persoane de ingrijire; ce ar face in aceleasi situatii in calitate de parinte: ce ar schimba in
raport cu propriii copii si cum ar face acest lucru, ce considera ca a fost gresit in
comportamentul parintilor);
- relatiile cu ceilalti (relatia cu familia extinsa; relatia cu prietenii; relatia cu comunitatea;
frecventa si calitatea contactelor cu acestia; eventuale conflicte; disponibilitatea familiei,
prietenilor, vecinilor ca retea de sprijin; atitudinea acestora fata de adoptie; relatia cu alti copii:
proprii, din familie, din comunitate);
- stilul de viata al familiei (sistemul de valori, convingeri si norme; atitudinea fata de viata;
programul zilnic, saptamanal, lunar, anual al familiei; modul de petrecere a vacantelor;
gestionarea timpului liber; sarbatorirea evenimentelor importante; reguli in familie, atitudinea
fata de educatia copiilor);
- asteptarile in legatura cu nasterea sau adoptarea unui copil (cunoasterea nevoilor copilului
adoptabil; asteptari referitoare la copilul adoptat; temeri, anxietati, incertitudini; "copilul
imaginar": varsta, sex, etnie, religie, probleme medicale si psihologice versus "copilul real";
modalitati de informare a copilului despre adoptie si despre familia sa de origine; modelul
educational pentru copil; proiecte de viitor pentru copiii);
- capacitati parentale (reprezentarea ca familie; modul in care isi percep rolul de parinti;
experienta ingrijirii copiilor sau lucrului cu copiii; capacitatea de a-si imparti rolurile si
responsabilitatile cresterii copilului; gestionarea sentimentelor si emotiilor in relatie cu copiii;
gestionarea situatiilor dificile; disponibilitatea la schimbare; capacitatea de a intelege
schimbarile care se impun in stilul de viata al familiei odata cu divorul; acceptarea
individualitatii copilului; intelegerea etapelor de dezvoltare a copiilor si a modului in care
dezvoltarea este influentata de experientele timpurii ale copilului; protejarea copilului impotriva
oricaror forme de abuz; flexibilitatea in ceea ce priveste asteptarile, atitudini si comportamente
conform varstei, nevoilor si particularitatilor copiilor; stabilirea limitelor, regulilor de disciplina;
sistemul de pedeapsa-recompensa; intelegerea motivelor separarii copilului de unul dintre
parinti.
47

1. SCALA DE EVALUARE A REAJUSTARII SOCIALE

Evenimente de viata n perioada vrstei adulte
Un eveniment de viata este o ntmplare sau un moment din viata unei persoane care o
determina sa si schimbe modelul de viata.
Teoria evenimentului de viata sugereaza ca toate evenimentele de viata, bune sau rele, pot
induce stress si, prin urmare, impun o ajustare psihologica. Uneori, evenimentele de viata serioase
sunt urmate de probleme de sanatate, boli fizice sau psihice. Este adesea foarte dificil sa
determinam directia cauzalitatii, mai ales ca exista diferente individuale importante n ceea ce
priveste semnificatia acordata aceluiasi eveniment.
Impactul unui eveniment de viata asupra persoanei nu este determinat pur si simplu de
aparitia reala a evenimentului. De fapt, factorul critic care intervine n aprecierea nivelului de stress
este modul n care persoana percepe evenimentul n cauza.Ca urmare, pentru acelasi eveniment o
persoana poate conferi o conotatie pozitiva, n timp ce pentru alta conotatia acordata este negativa.
Evenimentele de viata si adaptarea la schimbare
Majoritatea adultilor traiesc multe evenimente stressante de-a lungul anilor, efectele acestora
asupra persoanei n cauza fiind diverse. Pe baza unui studiu realizat n 1967, Thomas H. Holmes si
Richard H. Rahe au identificat 43 de evenimente de viata avnd un potential de stress diferit.
Fiecare dintre aceste evenimente a fost evaluat din punctul de vedere al impactului probabil asupra
persoanei si i-a fost alocat o valoare (de la 1 la 100). Pe aceasta baza a fost dezvoltata o scala de
autoevaluare a stressului numita Scala de evaluare a reajustarii sociale (Social Readjustment
Rating Scale). Totusi, Holmes si Rahe arata ca orice schimbare (fie ea dezirabila sau indezirabila)
poate fi o sursa de stress. Pentru multe persoane poate surprinzator ca evenimente placute cum sunt
vacantele sau Craciunul sunt listate printre evenimentele majore generatoare de stress. Ca urmare,
printre cele 43 de evenimente de viata, n scala au fost incluse si evenimente precum reconcilierea
maritala (scor 45), cstigarea unui nou membru al familiei (39), realizari personale deosebite (28).
Scala de evaluare a reajustarii sociale
Foarte multe studii realizate n ultimii ani au utilizat aceasta scala aratnd ca indivizii care
acumuleaza un scor mai nalt dect 300 de puncte (life-change units) pe parcursul unui interval de
un an prezinta un risc mai mare de mbolnavire, indiferent daca este vorba despre dezvoltarea de
probleme cardiace, diabet, astm, anxietate sau depresie.
Pentru
a evalua nivelul de stress la care sunteti supus n prezent trebuie sa selectati si sa ncercuiti
evenimentele pe care le-ati trait n ultimile 12 luni; nsumati apoi punctele obtinute.
Holmes & Rahe considera ca:
48

obtinerea
unui scor mai mic de 150 reprezinta un stress minor.
persoanele
care obtin scoruri cuprinse ntre 150-199 traiesc evenimente cu un nivel de stress
mediu;
nivelul
de stress este moderat atunci cnd scorurile obtinute se situeaza ntre 200-299,
iar un scor peste 300 reflecta trairea unui stress major.
Pe baza acestor scoruri, se estimeaza ca 35% dintre persoanele care nregistreaza un scor
mai mic de 150 este posibil sa traiasca o experienta de boala sau un accident n urmatorii doi ani, n
timp ce pentru persoanele cu un scor ntre 150 si 300 probabilitatea creste la 51%, iar cei cu un scor
peste 300 au 80% sanse sa se mbolnaveasca grav sau sa aiba un accident major. Trebuie sa
observam ca impactul diferitelor evenimente de viata asupra unei persoane nu este determinat pur si
simplu de aparitia evenimentului. De fapt, factorul critic pentru aprecierea nivelului de stress este
modul n care persoana respectiva percepe evenimentul (o persoana poate conferi unui eveniment o
conotatia pozitiva, n timp ce pentru o alta persoana poate avea semnificatii negative). Pe de alta
parte, este necesar sa retinem ca desi nu putem sa controlam toate evenimentele de viata stressante,
putem totusi sa controlam modul n care raspundem la acestea si efectul pe care l au asupra vietii
noastre. Efectele negative ale stressului pot fi reduse prin actiuni simple cum sunt: odihna
suficienta, miscare si exercitii fizice, alimentatie corecta si a ne acorda timp pentru noi nsine.
SCALA DE EVALUARE A REAJUSTARII SOCIALE
100 Decesul sotului / sotiei
73 Divortul
65 Separarea maritala
63 Privarea de libertate n nchisoare sau alte institutii
63 Moartea unui membru apropiat al familiei
53 Boala sau afectiuni majore ale persoanei
50 Casatoria
47 Concedierea de la locul de munca
45 Reconciliarea maritala
45 Pensionarea
44 Schimbarea starii de sanatate a unui membru al familiei
40 Graviditatea
40 Dificultati de natura sexuala
39 Aparitia unui nou membru al familiei prin nasterea unui
copil, adoptie sau casatorie
49

39 Reajustare majora n domeniul afacerilor

38 Schimbarea situatiei financiare
37 Moartea unui prieten apropiat
36 Schimbarea locului de munca
35 Schimbarea numarului de certuri cu partenerul
31 Angajarea unui nou credit
30 nchiderea unui credit sau achitarea unui mprumut
29 Schimbari la nivelul responsabilitatilor curente
29 Fiica /fiul paraseste casa parinteasca
29 Probleme cu rudele prin alianta: socrul/soacra,
ginerele/nora
28 Realizari personale deosebite
26 Partenerul de viata ncepe / nceteaza o activitate
profesionala
26 nceperea sau terminarea scolii
25 Schimbarea conditiilor de viata
24 Modificari ale obiceiurilor personale
23 Probleme cu seful
20 Schimbarea orelor sau conditiilor de munca
20 Schimbarea rezidentei
20 Schimbari n programul scolar
19 Schimbari ale obiceiurilor recreationale
19 Schimbarea sctivitatilor legate de biserica
18 Schimbare n domeniul activitatilor sociale
17 Achizitii majore (de exemplu, o masina noua)
16 Schimbarea programului de somn
15 Modificari ale numarului de bunuri familiale
15 Schimbarea obiceiurilor alimentare
13 Concediul / vacanta
12 Pregatirea pentru Craciun sau vacanta
11 Violare minora a legii
50

Interpretarea unor evenimente semnificative in Scala de evaluare a reajustrii sociale
Casatoria
Casatoria este unul dintre cele mai importante evenimente ale vrstei adulte. Ca orice tip de
relatie interumana, nici casatoria nu este statica: ambii parteneri se schimba (evolueaza sau se
dezvolta), transformnd continuu natura relatiei.
Pentru unele cupluri aceasta transformare este resimtita ca un fapt negativ, pentru altele
satisfactia maritala este mentinuta sau sporita pe tot parcursul vietii. n functie de aceasta dinamica,
pot fi descrise mai multe tipuri de casatorie (Albu, 2002):
Casatoria
traditionala functioneaza conform principiului ca sotul este principala forta si

principalul factor de decizie (cel putin n aparenta sau n pretentii). Desi sotia poate detine
autoritatea n unele domenii ale vietii cuplului (de exemplu, ngrijirea copiilor si activitati casnic gospodaresti), toate celelalte domenii sunt controlate de sot (n special, domeniul economic sau
sfera relationala a familiei).
Casatoria
de tip camaraderie: n acest tip de mariaj accentul se pune pe egalitate si

tovarasie. Rolurile barbatului si ale femeii nu sunt strict diferentiate, fiecare partener putnd lua
decizii si putnd sa si asume responsabilitatea n orice domeniu al vietii de familie.
Casatoria
de tip colegial: aici accentul se pune pe egalitate si tovarasie. Rolurile

barbatului si ale femeii nu sunt strict diferentiate, fiecare partener putnd lua decizii si putnd sa si
asume responsabilitatea n orice domeniu al vietii de familie. Desigur, multe casatorii nu corespund
cu exactitate acestor categorii iar numeroase trasaturi se suprapun.
Intrarea n rolul de parinte
Aparitia copiilor n viata oricarui cuplu reprezinta unul dintre evenimentele de viata care,
conform scalei prezentate mai sus, are ca efect trairea unui nivel puternic de stres la nivelul
individului. Aceasta situatie nu este deloc surprinzator avnd n vedere ca a deveni parinte implica
numeroase schimbari n ceea ce priveste stilul de viata, o reducere majora a timpului liber si, mai
ales, o crestere considerabila a responsabilitatii.
Nu este lipsit de importanta faptul ca acum se produce o importanta schimbare de rol:
parintii se autodefinesc si sunt definiti de ceilalti ca ocupnd rolurile de mama si tata. Parintii care
au copii mici au mai putin timp pentru celalalt (Bee, 1994): ei discuta ntre ei cu aproape 50% mai
putin dect cuplurile care nu au copii, iar majoritatea discutiile sunt concentrate n jurul problemelor
51

copilului. Ei au mai putin timp pentru a se implica mpreuna n activitati de rutina, mai putin timp si
disponibilitate pentru intimitate si sex.
Pe de alta parte, se constata si un asa-numit sindrom alcuibului gol, n care satisfactia
maritala creste dupa ce si ultimul copil a parasit casa parinteasca (Eysenck, 1990). Factorii
enumerati aici ne ajuta sa explicam rezultatele unor studii realizate n societatea vest-europeana care
arata faptul ca aparitia primului copil are ca efect o scadere dramatica a satisfactiei maritale (e.g.
Reibstein & Richards, 1992). Acest efect advers poate fi constatat indiferent de apartenenta
religioasa, rasa sau nivel educational. Totusi, el este resimtit mai puternic de catre femei dect de
barbati; de multe ori mama spera ca tatal se va implica mai mult n ngrijirea copilului, ceea ce de
obicei se dovedeste o speranta falsa (Ruble et al., 1988). Masura n care parintii pot se adapteaza cu
mai mult sau succes la aparitia unui copil depinde de o multitudine de factori:
Apartenenta
sociala a parintilor. Studiile realizate n ultimii ani pun n evidenta faptul ca

persoanele care fac parte din working-class prezinta un nivel mai scazut de insatisfactie relativ la
situatia parentala dect persoanele din clasa de mijloc (Russell, 1974). O posibila explicatie consta
n faptul ca a deveni parinte are probabil mult mai multe efecte dizruptive asupra carierei femeilor
din aceasta clasa. n plus, gradul de satisfactie pe care femeia l resimte n ndeplinirea rolului sau
de mama are un mare impact asupra reactiilor ei fata de copii.
Un
studiu realizat n SUA (Erikson, 2004) arata faptul ca este mult mai probabil ca proprii
copii sa fie respinsi de mama atunci cnd acesta nu este satisfacuta de rolul sau. n consecinta,
creste probabilitatea ca acestia sa dezvolte un comportament dificil de controlat.
Vrsta
si situatia financiara a parintilor este importanta pentru determinarea modului n care

acestia se adapteaza la situatia de a avea un copil. Cuplurile tinere cu o situatie financiara buna tind
sa fie mai fericite dect cuplurile mai n vrsta si cu o situatie financiara precara (Bee & Mitchell,
1984).
Calitatea
relatiei existente ntre parinti nainte de nasterea copilului este un aspect foarte
important. Acele cupluri care au o relatie psihologica strnsa se adapteaza mai bine la aparitia
copilului. De exemplu, cuplurile caracterizate de interactiuni pozitive n timpul lunilor de sarcina si
care dovedesc respect unul fata de celalalt atunci cnd apar conflicte, fac fata cu mai mult succes
rolului de parinte (Heinicke & Guthrie, 1992).
n cuplurile n care exista ncredere unul n celalalt, tatal are o atitudine mult mai pozitiva
fata de rolul sau iar mama se comporta cu mai multa caldura fata de copil (Cox et al., 1989). Sarcina
majora a parintilor consta n socializarea copiilor si, la rndul lor, parintii sunt socializati de copii.
Mai ales n cuplurile care si-au dorit mult un copil, aparitia copilului consolideaza relatia
maritala. Multi cercetatori considera ca, pentru ambii parinti, experienta parentala le permite
acestora sa retraiasca (si, eventual, sa rezolve) crizele de dezvoltare anterioare prin care au trecut.
52

Exista mai multe motive pentru care adultii doresc sa aiba copii (Turner & Helms, 1983):
n
primul rnd, copii ofera un sentiment al mplinirii.
n
al doilea rnd, copii dau parintilor ocazia sa ofere si sa primeasca dragoste.
n
al treilea rnd, a avea copii reprezinta o expectatie culturala n multe societati, fiind valorizata
ca atare.
n
al patrulea rnd, copiii confera parintilor lor un sentiment al valorii si importantei personale.
Totodata, prin aparitia si cresterea copilului parintii experimenteaza o noua capacitate
sociala: posibilitatea si obligatia de a-si exercita autoritatea. Modul n care acesta este ncorporata n
viata de familie are implicatii importante att asupra dezvoltarii copilului, ct si asupra relatiei
parinti-copii.
Divortul
Divortul a devenit un eveniment foarte obisnuit n societatea moderna. n anul 2000, n

Romnia se estima ca 19,1 % dintre casatorii se termina cu un divort, 40% n Marea Britanie, iar
cifrele sunt semnificativ mai mari n Statele Unite. Rata divortului este nalta mai ales n timpul
primilor cinci ani dupa casatorie, alte perioade critice fiind la 15, respectiv 25 de ani dupa
casatorie (Gross, 1996, cf. Erikson, 2004).
a. Efectele negative ale divortului
Asa cum se observa din scala prezentata mai sus, divortul este apreciat ca al doilea
eveniment susceptibil sa conduca la trairea unui nivel de stress extrem de puternic (Homes & Rahe,
1967). Date de observatie arata faptul ca persoanele divortate au mai multe probleme de sanatate
fizica si mentala dect persoanele casatorite (apud Erikson, 2004).
Mai mult dect att, exista statistici care indica faptul ca starea generala de sanatate a
persoanelor divortate este chiar mai precara dect a persoanelor vaduve sau a celor care nu au fost
niciodata casatorite.
Unul dintre primele studii realizate pe populatia americana (Bradburn, 1969) si-a propus sa
verifice n ce masura exista corelatii pozitive ntre nivelul sentimentului de fericire si statusul
marital. Rezultatele obtinute au indicat faptul ca 35% dintre barbatii casatoriti si 38% dintre femeile
casatorite au apreciat ca sunt foarte fericiti, un scor mult mai nalt dect cifrele obtinute pentru
persoane care nu au fost niciodata casatorite (18% pentru barbati si pentru femei).
n schimb, un procent semnificat mai mare de persoane niciodata casatorite afirma ca sunt
foarte fericite spre deosebire de persoanele separate, divortate sau vaduve. La celalalt capat al
scalei, mai putin de 10% dintre persoanele casatorite afirmau faptul ca nu sunt prea fericiti,
53

comparativ cu peste 30% dintre persoanele divortate si 40% dintre persoanele despartite. Aceste
rezultate se pot datora fie faptului ca divortul produce sentimente negative si de nefericire dar, pe de
alta parte, este de asemenea posibil ca persoanele cu tendinte depresive sa prefere sa aleaga
divortul.
Efectele negative al divortului depind de o varietate de factori:
Buunk (1996, p.371, cf. Erikson, 2004) arata ca persoanelecare au avut o relatie mai putin
profunda cu fostul lor partener, care iau initiativa de a se desparti sau de a divorta, care sunt
bine integrate n retele sociale si care au n prezent o relatie intima satisfacatoare, sunt
relativ mai putin afectate. n plus, anumite caracteristici de personalitate cum sunt un nivel
mai nalt al stimei de sine, independenta, toleranta la schimbare si a caror atitudine care
favorizeaza egalitatea rolurilor de sex, pot sa faca fata mai bine situatiei de a fi divortat.
Impactul pe care divortul l are asupra celor doi parteneri difera n cazul barbatilor si al
femeilor. n multe cazuri, femeile sunt cele care sufera mai mult. Unul dintre motive se
refera la faptul ca, de obicei, femeile pierd mai mult din punct de vedere financiar si, n plus,
trebuie sa accepte sa faca fata unor responsabilitati parentale mult mai mari (Rutter &
Rutter, 1992).
Pe de alta parte, procedurile de divort sunt mai rar initiate initiate de barbatii care, de obicei,
au retele de suport social mult mai slabe dect ale femeilor (Gross, 1996).
b. Etapele divortului
Pe parcursul separarii si al divortului, persoanele care divorteaza trec prin mai multe stadii. De
exemplu, Bohannon (1970) descrie astfel stadiile prin care trece de obicei un cuplu care divorteaza :
Divortul emotional: relatia maritala se dezintegreaza din punct de vedere emotional, ca urmare a
conflictelor si comportamentelor negative, incriminarea, lipsa afectiunii si a sustinerii.
Divortul legal: casatoria se desface din punct de vedere oficial si legal.
Divortul
economic: partajarea bunurilor cuplului divortat.

Divortul
co-parental: are loc luarea unor decizii cu privire la aspecte legate de custodia copiilor
si reglementarea drepturilor parentale.
Divortul
comunitar: au loc modificari necesare la nivelul relatiilor cu familia si prietenii.

Divortul
fizic: cele doua persoane divortate se adapteaza separat la noua situatie sociala.
Ca si n cazul altor teorii stadiale, se pune ntrebarea daca toate cuplurile care divorteaza trec
prin aceste stadii n ordinea precizata mai sus.
Efectele divortului depind ntr-o foarte mare masura de tipul de personalitate al persoanelor
implicate, de natura relatiilor anterioare dintre ele, de existenta unei alte relatii intima si a unei
retele sociale puternice. n multe cazuri, asa cum am vazut mai sus, datele de observatie arata ca
54

persoanele divortate sunt mai putin fericite si mai stresante dect persoanele care nu au trecut prin
aceasta experienta.
Explicatiile pentru aceasta stare de fapt sunt multiple: ea poate fi o consecinta a faptului ca
divortul reprezinta un factor de stres, dar si a faptului ca persoanele care traiesc diferite tipuri de
experiente stresante sunt cele mai predispuse sa aleaga divortul.
Pierderea partenerului de viata
Asa cum se observa din scala de evaluare a impactului celor 43 de evenimente de viata
amintite mai sus (Holmes & Rahe, 1967), decesul partenerului de viata este considerat evenimentul
cu cel mai puternic impact negativ asupra individului. Exista mai multe aspecte care explica de ce
pentru majoritatea persoanelor casatorite, disparitia sotului sau sotiei nseamna o trauma
emotionala considerabila.
n primul rnd, decesul partenerului de viata nseamna, de fapt, pierderea relatiei centrale
din viata unei persoane. n plus, acest eveniment antreneaza schimbari majore n modul n care este
organizata viata partenerului supravietuitor. Nu n ultimul rnd, vaduvia are un impact major asupra
identitatii sociale a persoanei n cauza, care trebuie sa renunte la rolul de partener ntr-o relatie
maritala si trebuie acum sa adopte rolul de vaduv sau vaduva.
Aceste schimbari pun probleme particulare mai ales n acele societati n care viata sociala
graviteaza mai ales n jurul cuplurilor casatorite. Stroebe et al. (1993) arata ca pierderea sotului sau
sotiei poate sa afecteze functionarea sociala a sotului supravietuitor n mai multe moduri:
Pierderea
suportului social si emotional: care reprezinta de fapt principala pierdere. Pierderea

principalului mijloc de validare sociala a judecatilor personale, partenerul de viata fiind cel care
ofera suportul necesar si ncrederea individului n corectitudinea propriilor puncte de vedere.
Pierderea
suportului material, dar si a suportului n realizarea diferitelor sarcini: n majoritatea

casniciilor, exista o anumita diferentiere a rolurilor, n care sotul si sotia au responsabilitatea
diferitelor sarcini si activitati; disparitia unuia dintre soti nseamna ca sotul supravietuitor trebuie sa
preia sarcinile care anterior erau realizate de acesta.
Pierderea
protectiei sociale: partenerul nu mai si poate apara sotul sau sotia de agresivitatea sau
tratamentul nedrept al altor persoane.
a. Etapele perioadei de doliu
Diferiti autori au ncercat sa descrie starile emotionale prin care trece persoana care si
pierde partenerul de viata. Ramsay & de Groot (1977) arata ca n cele mai multe cazuri pot fi
descrise reactii specifice la aceasta pierdere majora, nsa ordinea aparitiei lor nu este predictibila:
55

starea
de soc sau amorteala;
dezorganizare
sau o inabilitate de a-si planifica viata rational;

negarea
(de exemplu, asteptarea sotului disparut sa se ntoarca acasa);

depresia;
vina
de a-si fi neglijat partenerul disparut sau de a nu l fi tratat bine;

anxietate
si teama de viitor;
agresivitatea
(de exemplu, fata de medici sau chiar membrii familiei);

acceptarea
situatiei de fapt;
reintegrarea
sau reorganizarea vietii persoanei vaduve.

Chiar daca se afirma adesea faptul ca ultimul stadiu al doliului implica recuperarea si
revenirea dupa experienta pierderii partenerului, recuperare este extrem de dificila sau nu este
ntotdeauna posibila. Mai ales atunci cnd a existat un atasament foarte puternic ntre soti,
implicarea emotionala poate sa continue pe parcursul ntregii vieti.
b. Date de observatie si rezultate ale cercetarilor de teren
Majoritatea celor care trec prin experienta pierderii partenerului de viata, traiesc o serie de
reactii de durere si tristete care dureaza chiar si multi ani dupa acest eveniment. Totusi, pierderea
este suportata mai usor atunci cnd persoana care a murit a fost bolnava un timp ndelungat sau
daca este vorba despre o persoana mai n vrsta; de multe ori, n cazul unei persoane tinere,
pierderea este cu totul neasteptata, provocnd reactii suplimentare (Stroebe & Stroebe, 1987).
Numeroase date statistice arata ca persoanele care traiesc experienta pierderii partenerului de
viata prezinta un risc crescut de a suferi la rndul lor de ciroza, accidente coronariene, atacuri
cerebrale etc. Riscul mortii premature a sotului supravietuitor este mai mare n cazul n care acesta
este mai putin integrat social iar sotul sau sotia disparuta era persoana n care avea cea mai
mare ncredere. De obicei, n acest caz, este vorba despre persoane care au o retea sociala de
dimensiuni mici si, n general, sunt mai putin implicati n activitati sociale.
c. Diferente ntre barbati si femei
Se afirma adesea ca pentru majoritatea barbatilor, pierderea partenerei de viata este o
experienta mult mai greu de suportat dect pentru o femeie. Unul dintre motive se refera la faptul ca
pentru multi barbati sotia reprezinta de fapt unicul prieten apropiat, n timp ce femeile au de obicei
un cerc mult mai larg de prieteni. Un alt motiv se refera la faptul ca multi barbati nu au deprinderile
necesare (gatit, ntretinerea locuintei) pentru a se ngriji n mod corespunzator. De obicei, barbatii
ramn vaduvi la o vrsta mai nainta dect femeile si este mai greu pentru ei sa faca fata situatiei.
Ca urmare, este de asteptat sa sufere de diferite probleme de sanatate si sa creasca riscul de deces.
(apud Erikson, 2004).
56

Pentru o femeie, efectul pierderii partenerului depinde n mare masura de natura relatiei pe
care a avut-o cu sotul sau. Mai ales femeile care s-au definit pe ele nsele n functie de sotul lor
traiesc sentimentul de pierdere a identitatii si, n general, le este foarte greu sa se adapteze noii
situatii. De asemenea, se observa faptul ca femeile care au relatii strnse cu alte persoane (n special
cu proprii copii) reusesc sa se ajusteze mai bine situatiei (Field & Minkler, 1988).
O alta diferenta ntre sexe se refera la faptul ca este mai putin probabil ca femeile sa se
recasatoreasca. Pe de alta parte, pentru barbatii o noua casatorie este o optiune favorizata avnd n
vedere ca pentru ei este mai dificil sa realizeze apropierea psihologica cu persoane din afara
caminului. n societatea moderna, se pare ca o parte dintre aceste diferentieri ntre sexe se
estompeaza treptat ca urmare a re-evaluarii societale a rolurilor de gen.
Somajul
Nu este deloc surprinzator faptul ca efectele psihologice ale somajului tind sa fie extrem de
negative. Comparativ, spre deosebire de persoanele care au un loc de munca stabil, somerii resimt
un nivel mai mult mai nalt de stress negativ (cu scoruri deaproape sase ori mai nalte), cu
sentimente de anxietate, depresie, inutilitate, lipsa de speranta, deznadejde etc.
n mod obisnuit, somajul are ca rezultat o cadere rapida a starii de bine psihologica care se
deterioreaza apoi treptat; ulterior, la aproximativ sase luni de la pierderea locului de munca, acesta
se stabilizeaza si apare o zona de platou, de stare psihologica proasta (Warr, 1987, cf. Erikson,
2004). De asemenea, somajul are efecte negative si pe plan fizic. Moser et al. (1984) a realizat un
studiu longitudinal (pe un interval de 10 ani), urmarind un lot de barbati a caror vrste erau
cuprinse ntre 15 si 54 ani la nceputul perioadei.
S-a observat ca persoanele care erau somere la nceputul studiului au prezentat o tendinta
mult mai puternica de a deceda n cursul studiului ca urmare a unor acte suicidare sau cancer
pulmonar. Asa cum arata Warr (1987) cresterea riscului de cancer pulmonar poate sa creasca
datorita faptul ca somerii tind sa fumeze semnificativ mai mult dect persoanele care au un loc de
munca.
n ciuda faptului ca somajul are n general efecte negative, intensitatea acestora depinde de
circumstantele specifice n care se gaseste persoana somera. Astfel, efectele somajului sunt
puternice n special n cazul persoanelor sarace, de vrsta mijlocie care, de obicei, trebuie sa
ntretina o familie numeroasa si are sanse mici de a-si gasi un nou loc de munca. n contrast,
somajul poate avea un impact mai putin important pentru cineva care are o situatie economica buna
si care ar fi urmat sa se pensioneze n scurt timp. De fapt, Warr (1987) arata ca la aproximativ 10%
dintre somerii care au lucrat in condiii foarte grele de munc (ex.mineri, sudori) se constata de fapt
o ameliorare a starii de sanatate dupa pierderea locului de munca. Explicatia consta n faptul ca
57

mediul n care lucrau producea efecte negative asupra sanatatii fizice; n plus, la unele persoane se
constata chiar o ameliorare a sanatatii psihice.
De obicei, somajului are multiple efecte negative asupra sanatatii fizice si psihice. Warr
(1987) identifica un numar de noua factori de mediu care afecteaza starea de bine psihologica si
fizica si care sunt afectati negativ de somaj:
Resursele
financiare: persoanele somere au de obicei mai putini bani la dispozitie.

Ocazii
pentru control: persoanele somere au ocazii mai putine pentru a se comporta asa cum
doresc sau aleg ei nsisi.
Ocazii
pentru utilizarea propriilor cunostinte: acestea descresc n general ca rezultat al

somajului.
Obiective
si sarcini solicitate: somajul reduce cerintele si solicitarile la care trebuie sa raspunda

persoana si poate face comportamentul sau mai putin clar directionat si orientat spre scop.
Varietatea:
viata de fiecare zi a persoanelor care traverseaza o perioada de somaj este de obicei

mai terna, cu o varietate mai scazuta dect a persoanelor ncadrate n munca.
Securitate
fizica: n multe cazuri, somajul aduce griji suplimentare privind posibilitatea de a-si
pierde locuinta sau de a putea plati facturile pentru combustibil si electricitate.
Oportunitati
pentru relatii si comunicare interpersonala: persoanele somere au de obicei

contacte sociale cu mai putine persoane dect persoanele angajate n munca.
Imaginea
clara asupra contextului de viata: persoanele somere au o imagine destul de neclara

nu doar despre viitor, ct si despre prezent (rostul n viata) dect persoanele ncadrate n munca.
Pozitie
sociala valorizata: persoanele somere pierd rolul aprobat social pe care l ndeplineau
atunci cnd ocupau un loc de munca, una dintre urmarile importante fiind reducerea stimei de sine.
Unul dintre rezultatele principalele ale studiilor lui War se refera la faptul ca acele persoane
care reusesc sa si construiasca un stil de viata care implica varietate, posibilitatea de control asupra
diferitelor situatii, de utilizare a cunostintelor si a deprinderilor pe are persoana le poseda, care au
obiective clare si solicitare de a se angaja n diferite tipuri de sarcini, ocazii pentru contact social si
o pozitie sociala valorizata reusesc sa faca fata mai usor experientei somajului.
Concluzii similare au oferit multe alte studii: somerii care reusesc sa si gaseasca si sa
ndeplineasca roluri satisfacatoare n comunitatea din care fac parte, n organizatii religioase sau
politice etc. au o stare psihologica mai buna si sanse mai mari de a face fata n mod pozitiv acestei
situatii de viata.
58

CHESTIONAR DE INTERAPRECIERE A NEVOILOR SI

ATITUDINILOR SEXUAL-AFECTIVE
(adaptare de I. Mitrofan, 1984, dupa Inventar de atitudini fata de sexualitate- Eysenck)
Varsta Sex
Durata casatoriei
Acest chestionar e anonym pentru a incuraja raspunsurile sincere. Cititi fiecare intrebare cu
atentie, apoi incercuiti raspunsul da sau nu (pe foaia de raspuns), in conformitate cu ceea ce vi
se potriveste dv. Si partenerului dv. Daca nu va puteti decide, incercuiti raspunsul ?. Nu exista
raspunsuri gresite sau corecte. Nu va ganditi prea mult la fiecare intrebare; incercati sa dati un
raspuns imediat, care sa reprezinte sentimentele si parerile dv. Asupra fiecarei chestiuni.
1.
Consider ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el.
Partenerul meu considera ca sexul opus te respecta mai mult daca nu esti prea familiar cu el.
2.
Trebuie sa am conditii perfecte pentru a ma excita sexual.

Partenerul meu trebuie sa aiba conditii perfecte pentru a se excita sexual.
3.
Sunt satisfacut de viata mea sexual- afectiva.

Partenerul meu este satisfacut de viata sa sexual- afectiva.
4.
Sunt mai degraba neatragator pentru sexul opus.

Partenerul meu se considera mai degraba neatragator pentru sexul opus.
5.
Ma deranjeaza sa vad oamenii imbratisandu-se si sarutandu-se in public.

Partenerul meu este deranjat sa vada oameni imbratisandu-se si sarutandu-se in public.
6.
Emotiile sexuale imi sunt uneori neplacute.

Partenerului meu ii sunt uneori neplacute emotiile sexuale.
7.
Ceva lipseste in viata mea sexuala.

Partenerului meu ii lipseste ceva in viata sa sexuala.
8.
Am fost deziluzionat in dragoste.

Partenerul meu a fost deziluzionat in dragoste.
9.
M-am simtit (ma simt) vinovat de unele experiente sexuale.

Partenerul meu s-a simtit (se simte) vinovat de unele experiente sexuale.
10.
Am emotii sexuale puternice, dar cand am ocazia nu par sa pot sa ma exprim pe mine
insumi.
59

Partenerul meu pare sa aiba emotii puternice sexuale, dar cand are ocazia nu poate sa se
Exprime pe sine insusi.
11.
Influenta parintilor m-a inhibit sexual.

Partenerul meu a fost inhibit sexual de influenta parintilor.
12.
Copiii ar trebui sa fie invatati despre sexualitate.

Partenerul meu considera ca ar trebui sa fie invatati copiii despre sexualitate.
13.
E mai bine sa nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori.

Partenerul meu considera ca e mai bines a nu ai relatii sexuale inainte de a te casatori.
14.
Cateodata emotiile sexuale ma domina.

Partenerul meu este dominat cateodata de emotiile sexuale.
15.
Cand devin excitat sexual nu pot sa ma gandesc la altceva decat la satisfactie.

Partenerul meu cand devine excitat sexual nu poate sa se gandeasca la altceva decat la
satisfactie.
16.
Nu-mi place sa fiu sarutat prea des.

Partenerului meu nu-I place sa fie sarutat prea des.
17.
N-am invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.

Partenerul meu n-a invatat chestiuni de viata decat foarte tarziu.
18.
Imi place jocul eroticsi in afara actului sexual.

Partenerului meu ii place jocul erotic si in afara actului sexual.
19.
Cateodata devin nervos, speriat, cand ma gandesc la sexualitate.

Partenerul meu devine nervos, speriat, cand se gandeste la sexualitate.
20.
Ma simt prost sa vorbesc despre sexualitate.

Partenerul meu se simte prost sa vorbeasca despre sexualitate.
21.
Tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor experienta.

Partenerul meu considera ca tinerii ar trebui sa invete despre sexualitate prin propria lor
experienta.
22.
Cred ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala.

Partenerul meu este de parere ca uneori femeia ar trebui sa aiba initiativa sexuala.
23.
Glumele sexuale ma dezgusta.

Partenerul meu este dezgustat de glumele sexuale.
24.
O persoana ar trebui sa invete despre dragoste si sexualitate treptat, experimentand-o.

Partenerul meu este de aceeasi parere in aceasta privinta.
25.
Consider ca barbatilor li se ingaduie mai multa libertate in sexualitate decat femeilor si

aceasta este un lucru normal.
60

26.
Femeilor ar trebui sa li se ingaduie aceeasi libertate a experientelor sexuale ca si barbatilor.

27.
Dragostea imi ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.

Partenerul meu considera ca dragostea ii ofera cea mai mare satisfactie in casnicie.
28.
Fidelitatea sexuala fata de partener toata viata e la fel de proasta ca celibatul.

29.
In actul sexual suna mai curand reticent si pudic (prefer lumina stinsa, patura de
protectie,
pastrarea partiala a imbracamintei.)
Partenerul meu este mai curand reticent si pudic in timpul actului sexual (prefera lumina
stinsa, patura de protectie sau pastrarea partiala a imbracamintei.)
30.
Consider ca partenerul meu sexual imi satisface complet nevoile fizice si psihice.
Cred ca partenerul meu considera ca ii satisfac complet nevoile fizice si psihice.
31.
Imi place o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului sexual.
Partenerul meu prefera o parte cat de lunga de joc erotic (preludiu) inaintea actului sexual.
32.
Imi vine usor sa-I spun partenerului meu sexual ca imi place si ce nu-mi place la el (ea)
cand
facem dragoste.
Partenerului meu sexual ii vine usor sa-mi spun ace-I place si ce nu-I place la mine cand
facem dragoste.
33.
As vrea ca partenerul meu sexual sa fie mai expert si mai experimentat.

Partenerul meu ar dori ca eu sa fiu mai expert si mai experimentat.
33.
Pentru mine caracteristicile psihologice ale partenerului sexual sunt mai importante
decat
cele fizice.
Pentru partenerul meu caracteristicile mele psihologice sunt mai importante decat cele fizice.
35.
Ma simt mai putin competent sexual decat prietenii mei.

Partenerul meu se simte mai putin competent sexual decat prietenii lui (ei).
36.
De obicei, ma simt agresiv cu partenerul meu.

Partenerul meu este, de obicei, agresiv cu mine.
37.
Potrivirea sexuala fizica este cea mai importanta parte a casatoriei.

38.
Atractia fizica e foarte importanta pentru mine.

Atractia fizica e foarte importanta pentru partenerul meu.
39.
Intr-o uniune sexuala tandretea e calitatea cea mai importanta.

61


40.
Prefer ca partenerul meu sa hotarasca regulile jocului erotico-sexual.

Partenerul meu prefera ca eu sa hotarasc regulile jocului erotico-sexual.
41.
Nevoia controlarii nasterilor ma deranjeaza cand fac dragoste, pentru ca face ca totul sa fie
planificat si cu sange rece.
42.
Nu pot sa discut chestiuni sexuale cu sotul (sotia).

Sotul (sotia) nu poate sa discute chestinui sexuale cu mine.
43.
Nu m-ar tulbura prea mult daca partenerul meu ar avea relatii sexuale cu altcineva, atata timp
cat s-ar intoarce la mine.
Partenerul meu nu s-ar tulbura prea mult daca as avea relatii sexuale cu altcineva, atata timp
cat m-as intoarce la el (ea).
44.
De obicei, am relatii sexuale:

a) de mai multe ori pe zi;
b) in fiecare zi;
c) de 3-5 ori saptamanal;
d) de 2 ori saptamanal;
e) o data saptamanal;
f) o data pe luna;
g) niciodata.
45.
Ideal, as prefera sa am relatii sexuale:

A, b, c, d, e, f, g.
Partenerul meu ar prefera sa aiba relatii sexuale:
A, b, c, d, e, f, g.
46.
(B)Am suferit de impotenta:

a) niciodata;
b) o data sau de doua ori;
c) de multe ori;
d) deseori;
e) intotdeauna.
(F)Partenera mea a suferit de frigiditate:
a) niciodata;
b) o data sau de doua ori;
c) de multe ori;
d) deseori;
62

e) intotdeauna.
47.
(F)Am suferit de frigiditate:

A, b, c, d, f, g.
Partenerul meu a suferit de impotenta:
A, b, c, d, f, g.
48.
(B)Am suferit de ejaculare precoce:

a) foarte des;
b) des;
c) mediu;
d) rar;
e) niciodata.
Partenera mea ajunge la orgasm in timpul actului sexual:
a) foarte des;
b) des;
c) mediu;
d) rar;
e) niciodata.
49.
a) Apreciati taria obisnuita a dorintei sexuale a partenerului dv. de la 10 (foarte puternica) la 1

(foarte slaba, inexistenta).
.
b) Apreciati taria obisnuita a dorintei dv. sexuale de la 10 (absolute coplesitoare) la 1 (foarte
slaba, aproape inexistenta).
.
50.
Apreciati taria influentelor care va inhiba sexual (moral-estetice, educationale etc.) de la 10

(teribil de puternice) la 1 (foarte slabe si aproape inexistente).
.
Apreciati acelasi aspect si pentru partenerul dv.
51.
Considerati utila si necesara cunoasterea obiectiva a problemelor dv. sexuale in scopul

imbunatatirii vietii dv. conjugale prin sfat familial?
Ce parere credeti ca are partenerul dv. in aceasta privinta?
63

NIVELURI DE INTERPRETARE
I.Atitudini, conceptii, autoperceptii, reactii affective 20 de itemi.

Raspuns cu semnificatie negativa:
raspunsul da la itemii: 1,4,5,8,11,13,16,17,21,23,25,44(f-g);
raspunsul nu la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,51;
Raspuns cu semnificatie negativa (punctaj la control):
raspunsul da la itemii: 12,22,24,26,28,37,39,45(a-b,c-d),51;
COTARE
0-5 puncte deficiente nesemnificative (in corelatie si cu continutul itemilor);
6-10 puncte deficiente moderate;
11-15 puncte deficiente semnificative;
16-20 puncte deficiente grave in plan atitudinal si perceptual (auto si heteroorientate)
conceptii rigide in extremis.
II.Nevoi si comportamente afectiv-sexuale 31 itemi.
Raspuns cu semnificatie negativa:
raspunsul da la itemii: 2,6,7,9,10,14,15,19,20,29,33,35,36,40(B),42,43,44(f,g),
46(c,d,e),47(c,d,f),49(FM puncte 10-8 sau 3-1),48(c,d,e),
50(puncte 10-7);
raspunsul nu la itemii: 3,18,27,30,31,32,34,38,40(F),41;
COTARE
0-10 puncte deficiente usoare;
11-20 puncte deficiente moderate;
21-31 puncte deficiente importante (grave, accentuate).
III.Interapreciere: 51 itemi x 2 = 102 evaluari.
64

coincidentele de raspuns 1 punct,
coincidentele partiale 1 punct,
necoincidente 1 punct.
Se calculeaza procentual in raport cu 51 itemi:

-
suma coincidentelor;
suma coincidentelor partiale;
suma necoincidentelor.
INTERPRETARE
coincidente (75%-100%) intercunoastere buna si f. buna;
(in corelatie cu natura si semnificatia evaluarilor);

-
coincidente partiale (75%-100%) intercunoastere cu fenomene de distorsiune;
necoincidente (75%-100%) deficite grave de intercunoastere.
N.B. Analiza comparative a procentelor releva ponderea gradelor de intercunoastere si, implicit, de
disfunctionalitate afectiv-sexuale in cuplu.
Exemplu: 27% coincidente = 42% coincidente partiale
31% necoincidente = 73%.
Interpretare: intercunoastere cu distorsiuni si deficite (predomina per global 73%).
b. Un model explicativ factorial al functionalitatii maritale

Pe baza rezultatelor cercetarilor noastre privind dinamica interactionala in cuplul marital, am
elaborate un model psihosocial explicativ si metodologic, (I. itrofan, 1989), pe care il consideram
un raspuns posibil in intelegerea, si evaluarea si asistarea specializata a fenomenelor de
dezorganizare familiala. Ceea ce este definitoriu pentru acest model de abordare psihosociala este
sensul specific singular, comparative cu al altor modele, de recreere si dezvoltare a doua
personalitati de sex opus, una cu, pentru si prin intermediul celeilalte, de pe pozitii simetrice ,
implicate intr-o relatie mutuala, completa si profunda, biopsihosociala. In cadtrul acestui process
functional, evolutia negativa, dizarmonica a interactiunilor mutuale, instituie un process de
degradare progresiva a structurii si functiilor familiale, ale carui mecanisme sunt de esenta
psihosociala. In interiorul procesului disfunctional factorii: individuali, interpersonali, de grup si
conjuncturali (incidentali), realizeaza o dinamica si un stil particular in evolutia fiecarui cuplu
65

dysfunctional. Dizarmonia conjugala este generate de mecanisme care vizeaza dezechilibre

successive in balanta globala a cuplului (mecanisme de intercomunicare si coparticipare
decizional-executorie), cu consecinte negative asupra posibilitatilor de intergratificare si
interdezvoltare a posibilitatilor maritale.
In interiorul procesului dysfunctional se ierarhizeaza o succesiune de dezechilibre sub forma unor
conflicte intrapsihice individuale si interpersonale, care devin cause primordiale (factori
determinanti) si cause secundare (factori de intretinere si corectie a deficitelor interactionale
maritale).
Factori determinanti: balanta motivational-afectiva, aptitudini maritale si creativitate
interpersonala conjugala.
Consideram ca factor primordial al dezorganizarii maritale producerea dezechilibrului
motivational-afectiv interpersonal, prin adoptarea si exercitarea unor comportamente de rol marital
care se abat de la nivelul de trebuinte, expectatii si aspiratii mutuale de parteneriat conjugal.
Aceste abateri de la proiectiile de necessitate ale fiecarui partener, se pot datora unor factori
individuali, interpersonali si de un grup aflati la un moment dat intr-o interconditionare
negativa.Metamorfozele sentimenului de dragoste, in sens negative, exprimate, in degradarea,
saracirea, aplatizarea si, uneori, disparitia sau convertirea in opusul lor (sentimentele de ura,
ostilitate) sunt consecinta directa a dezechilibrelor balantei motivationale interpersonale si, in
primul rand, a celor produse in campul motivational conjugal exprimat prin trebuintele de
parteneriat conjugal:
1. trebuinta de securizare, solidaritate si afiliere a carei satisfacere asigura functia de sustinere si
securizare mutuala sociala, afectiva si morala a cuplului;
2. trebuinta de identificare, a carei satisfacere asigura functia referentiala, de confirmare si de
dezvoltare a personalitatii, prin raporturile intersexe;
3. trebuinta de comunicare, apartenenta si gratificatie mutuala, prin afectiune si fidelitate (fizica si
spirituala), a carei satisfacere asigura functia erotico-sexuala;
4. trebuinta de continuitate si autorealizare prin urmasi, a carei satisfacere asigura functia procreativa;
5. trebuinta de cooperare, incredere si substitutie mutuala in plan decisional-actional familial- a carei
satisfacere asigura functia de autoafirmare, reglaj si control, autorealizare materiala si
organizatorica;
6. trebuinta de valorizare a personalitatii (admiratie, respect, stima, credibilitate) a carei satisfacere
asigura functia de interevaluare si autoevaluare a personalitatii si a cuplului.
66

Abordand cuplul din perspective intermotivationala, putem opera cu urmatorii indicatori (niveluri
de analiza):
T1 si T2 = nivelurile trebuintelor de parteneriat in cuplu (T1 la sot si T2 la sotie);
As1 si As2 = nivelurile de aspiratie cu privire la satisfacerea mutuala a lui T1 si T2;
E1 si E2 = nivelurile de expectatii privind satisfacerea mutuala a lui T1 si T2;
R1 si R2 = comportamente de rol manifestate de fiecare partener (realizarea rolului).
Legaturile functionale intre aceste niveluri de analiza sunt redate in figura de mai jos:
Pe baza acestei scheme se poate observa ca in cazul in care R1 R2 (1) R1 < A s 2, atunci
R1 perturba exercitarea lui R2 si reciproc valabil. Cu alte cuvinte, se observa ca dezechilibrul creat
intre nivelul trebuintelor poiectate de un partener si posibilitatea satisfacerii acestora de catre
celalalt partener (prin intermediul conduitei de rol), perturba homeostazia structurii didactice si
instituie starea de conflict in dublu plan: conflict intermotivational conflict de rol (cele doua
planuri aflandu-se in relatii de interelimitare). Astfel, conflictul de rol genereaza dezechilibrul
balantei motivationale diadice care, la randul sau, perturba mecanismele de intercunoastere si
intercomunicare, ceea ce agraveaza recurrent conflictulde rol. Abaterea rolului de la modelul
expectat si aspirat, conform nevoilor de satifacere mutuala se poate realize prin doua defecte
functionale in interiorul diadei:
a.delict de intercunoastere (cunoastere deformata, partiala, supra sau subevaluare, perceptie
distorsionata) prin atribuirea unor calitati si defecte partenerului, care nu au acoperire in
realitate. Atribuirea unor semnificatii improprii comportamentului de rol al partenerului se
datoreaza filtrarii si distorsionarii perceptiilor interpersonale prin intermediul emotiilor, starilor
si sentimentelor erotice, in directa corelatie cu trairile si necesitatile instinctuale de tip sexual.
Transferul inconstient al necesitatilor si satisfactiilor affective de tip infantile in persoana
partenerului (refacerea in alt plan a relatiilor filial-parentale) contribuie , de asemenea, la
perpetuarea unor deficite de interevaluare. Transferul afectiv se produce atat in sens pozitiv
67

(gratificant) cat si negativ (frustrant), ceea ce releva importanta relatiilor affective dintre parinti si
copii pentru evolutia ulterioara a adultului in planul relatiilor conjugale. Deci, daca trebuintele de
parteneriat nasc atractia si emotia de indragostire, acelasi mechanism afectiv (atasamentul si
dragostea mutuala) risca sa deformeze (cel putin in etapele initiale) perceptia si evaluarea
partenerului ales; reevaluarea rolului marital exercitat de acesta ulterior, prin prisma trebuintelor
obiective constiente, constientizate si inconstiente, modifica dinamica afectivo-motivationala
incuplu. Se pot crea, astfe, disonante care, (in caz ca nu se pot mentine limitele unei tolerante
reciproce prin corectii interpersonale ale rolurilor conjugale), conduc la dezechilibru functional,
adancind prapastia si racind sentimentele mutuale;
b. deficit de adoptare si exercitare a rolului conjugal expectat si aspirat de partener, pe de o
parte, autoexpectat si autoaspirat, pe de alta parte, ceea c ear defini lipsa de consens in structura
rolurilor maritale. Acest deficit se poate datora unui nivel scazut de disponibilitati de exercitare a
rolului scontat interpersonal, fie printr-o rigiditate excesiva in procesul de interacomodare, fie
printr-o necorespondenta de fond a campurilor motivationale (necesitati, conceptii, asteptariaspiratii) ale celor doi parteneri (v.schema nr.3)
68

Consideram ca armonizarea si stabilirea uniunii conjugale se bazeaza pe capacitatea

plastica de modificare si corectie a comportamentelor de rol, pe cat posibil in consens cu
expectatiile si trebuintele mutual-proiectate in diada. Nivelul si calitatea trebuintelor de
parteneriat actioneaza ca o adevarata cheie motivationala a fiecarui partener. Posibilitatile de
satisfacere reciproca a acestor trebuinte decid in ultima instanta cursul relatiei interpersonale,
mentinerea, amplificarea, diminuarea sau alterarea sentimentelor de dragoste care ii leaga pe
consoti. Cedarile, concesiile, metamorfozele conduitei de rol in intampinarea satisfacerii acestor
nevoi vitale, necesita o disponibilitate flexibila de adaptare interpersonala, de
creativitateinteractionala, un anumit nivel de aptitudine pentru parteneriat. Acesta, in act,
suplineste si corecteaza deficitul de intercunoastere, diminuand dezechilibrul motivational produs,
reduce disonanta ideo-afectiva create in cuplu. Aptitudinea pentru parteneriat marital constituie
capacitatea individuala de adaptare interpersonala eficienta, creative si flexibila, exprimata prin
69

intermediul conduitei de rol marital, ca model de comportament cu valoare stabilizatoare in

functionarea cuplului.
Avand ca punct de plecare si de referinta, modelele de rol conjugal cunoscute in copilarie, in
familia parintilor sai, adultul casatorit reconstituieste si isi dezvolta personalitatea prin intermediul
propriului sau rol conjugal si parental. Consideram ca modelul de rol conjugal se dobandeste, se
invata, se exerseaza si se deprinde, perfectionandu-se continuu in cadrul interactiunilor conjugale,
pe parcursul casatoriei. Interabilitarea partenerilor cu modele consensuale de rol conjugal
conditioneaza nivelul de satisfacere si echilibru motivational in cuplu, coeziunea si stabilitatea
acestuia. Rolul marital, ca o formatiune comportamentala mobile, continuu modificabila si
perfectibila, intermediaza si echilibreaza transferurile si interactiunile afectiv-motivationale.
Aptitudinea de a exercita un rol marital efficient (consensual) ca si creativitatea interactionala a
fiecarui partener se dezvolta pe parcursul vietii conjugale, se perfectioneaza in decursul existentei
conjugal-parentale si devine factor hotarator pentru echilibrul functional familial, pentru gradul de
satisfactie mutuala.
Deficitele de intercunoastere si de disponibilitate aptitudinala angreneaza, la randul lor,
perturbatii inintreaga structura afectiv-motivationala si interactionala, generand reactii
disfunctionale in lant, dupa cum se poate urmari din schema de mai jos:
70

LEGENDA:
TA TA = trebuintele de parteneriat ale lui A si B
ASA(B) = aspiratiile lui A in raport cu B
ASB(A) = aspiratiile lui B in raport cu A
EXA(B) = expectatiile lui A in raport cu B
EXB(A) = expectatiile lui B in raport cu A
RA
= rolul realizat de A
RB
= rolul realizat de B
PA(B)
= perceptia lui A raportata la B
PB(A)
= perceptia lui B raportata la A
PRB(A) = perceptia lui A asupra rulului realizat de B

PRA(B) = perceptia lui B asupra rolului realizat de A
CA
CB
= comunicarea lui A raportat la B

= comunicarea lui B raportat la A
SA(+)
= sentimentele positive ale lui A in raport cu B
SB(+)
= sentimentele positive are lui B in raport cu A
SA(-)
= sentimentele negative ale lui A in raport cu B
SB(-)
= sentimentele negative ale lui B in raport cu A
TA
= trebuintele de parteneriat perturbate ale lui A
TB
= trebuintele de parteneriat perturbate ale lui B
d1
= deficit de interactiune si intercunoastere
d2
= deficit interactional (intre conduitele de rol)
d3
= defect de interevaluare a rolurilor
d4
= defect de intercomunicare
d5
= defect afectiv (polarizare negativa a sentimentelor)
Tc---Tc = perturbarea campului motivational

Satisfacerea reciproca a sistemelor de trebuinte privind parteneriatul sub toate aspectele lui
(ca rol conjugal si parental) confera casatoriei durabilitate si sens, asigurand echilibrul fizic si psihic
al consortilor. Consideram ca o anumita corespondenta si consensualitate in planul comunicarii si
al comportamentului erotico-sexual si procreative, pe de alta parte, constituie elemental essential
al reusitei, stabilitatii si satisfactiei maritale. Aceasta corespondenta sexuala, afectiva si
comportamentala asigura echilibrul balantei interactionale in cuplu si ofera partenerilor posibilitatea
unei intermodelari mutuale reciproc satisfacatoare. In acest sens, unul din secretele fericirii
71

conjugale pare sa fie capacitatea unui cuplu de a se crea si re-crea continuu, ca o uniune duala
coevolutiva, in interiorul careia personalitatile angajate se afirma, se dezvolta si se satisfac una
prin intermediul celeilalte, se intersimileaza si interconditioneaza psihologic, ceea ce confera sens
si valoare relatiei lor. Dragostea, inteleasa ca mod de comunicare completa si profunda intre barbat
si femeie, este nu numai conditie, ci si effect al creatiei interpersonale in cuplu. Conceputa astfel,
dragostea depaseste semnificatia sa primara de traire si sentiment de plentitudine, satisfactie si
securizare conferit de persoana celui iubit, dobandind semnificatia unei atitudini si a unui
comportament creativ, de tip afectiv-sexual. Ea devine masura si recompensa realizarii rolului
conjugal, fiind totodata si una din explicatiile reusitei sau nereusitei indeplinirii acestui rol.
Factori de intretinere, dezvoltare si transformare a relatiei maritale: intercunoasterea si
intercomunicarea
Daca analiza factorilor determinanti a incercat sa raspunda la intrebarea de ce se implica
cele doua personalitati in relatia conjugala?, analiza factorilor de intretinere ai acesteia incearca
sad ea un raspuns la intrebarea cum se structureaza?. Se dezvaluie pregnant in aceasta dinamica
rolul factorilor interpersonali care ii confera un sens armonic sau dezarmonic, un anumit stil de
existenta maritala. Stilul, ritmul si formula specifica de manifestare a compatibilizarii
interpersonale sunt rezultatul cumulate al unui complex angrenaj de imagini si mesaje retroactive,
care in tesatura intima a interactiunii maritale, dobandesc efecte de halo, amplificandu-se si
multiplicandu-se in infinite nuante si semnificatii, exprimate in modele comportamentale si
comunicationale proprii fiecarui cuplu. Se contureaza astfel, modele de intercomunicare sexualsenzitiva si erotico-afectiva, verbale si nonverbale, care desi se incadreaza modelului socio-cultural
al sexualitatii si erotismului propriu unei epoci si unei anumite organizari sociale, isi pastreaza
totusi apanajul diversitatii infinite si a irepetabilului. Cuplul este un perpetuu creator de
codificari erotico-senzitive, imbogatind si perfectionand limbajul si cunoasterea senzoriala prin
semnificatii affective si ideative, ce dobandesc calitatea unui veritabil act de cultura eroticosenzitiva. Gradul de cunoastere interpersonala, ca rezultat al intercomunicarilor si interactiunilor pe
toate planurile, devine principalul mechanism de intretinere,dezvoltare si corectie in dinamica
diadei maritale. Deficitele si erorile care apar in functionarea mecanismelor perceptivemotivationale si comunicationale pot fi identificate si eventual corectate therapeutic, doar pe baza
unei analize diagnostice atente, cu character operational, al carei model de desfasurare il vom
prezenta in continuare.
72

INTERCUNOASTEREA. Analiza mecanismelor perceptive-motivationale in cuplul marital se

desfasoara, in conceptia noastra dupa un model operational cuprinzand 8 tipuri de imagini (total 16)
cu rol de intretinere, particularizare si corectie a conduitelor de rol conjugal:
1) imaginea lui Ego(Alter) despre sine autoperceptie care raspunde la intrebarea cum sunt
eu? sip e care o codificam: AX si AY;
2) imaginea lui Ego(Alter) despre Alter(ego) perceptia partenerului care raspunde la
intrebarea cum este el (ea)?, pe care o codificam:
PXy = perceptia lui Y de catre X
PYx = perceptia lui X de catre Y
3) imaginea lui Ego(Alter) despre perceptia de sine a lui Alter(Ego) expectatia privind
autoperceptia partenerului care raspunde la intrebarea cum cred ca se vede el (ea) pe
sine?, pe care o codificam: EXAY expectatia lui X privind autoperceptia lui Y; EYAX
expectatia lui Y privind autoperceptia lui X;
4) imaginea lui Ego(Alter) asupra perceperii lui Ego de catre Alter si respective a lui Alter de
catre Ego expectatia partenerului privind perceptia sa de catre celalalt, care raspunde la
intrebarea cum cred ca <<ma vede>>, ma considera el (ea) pe mine?, pe care o notam:
EXPY(x) = expectatia lui X privind perceptia lui X de catre Y
EXPY(y) = expectatia lui X privind perceptia lui Y de catre X
5) imaginea lui Ego(Alter) despre sinele autoproiectat aspiratia de autorealizare a rolului
conjugal care raspunde la intrebarea cum as vrea sa fiu eu?, pe care o notam: SX si SY;
6) imaginea lui Ego(Alter) despre sinele proiectat a lui Ego aspiratia cu privire la realizarea
rolului conjugal de catre partener care raspunde la intrebarea cum as vrea sa fie el (ea)?
relevand de fapt modelul ideal de partener asteptat catre care tinde fiecare. Se noteaza:
SX(y) = aspiratia lui X cu privire la Y
SY(x) = aspiratia lui Y cu privire la X
7) imaginea lui Ego(Alter) despre sinele autoproiectat al lui Alter(Ego) perceptia aspiratiei
de autorealizare a partenerului in rolul conjugal care raspunde la intrebarea cum cred ca
ar dori el (ea) sa fie? sau, cu alte cuvinte, catre ce model ideal de a fi in cuplu tinde
partenerul?; se noteaza:
PXSY = perceptia lui X privind aspiratia de autorealizare a lui Y in cuplu
PYSX = perceptia lui Y privind aspiratia de autorealizare a lui X in cuplu
8) imaginea lui Ego(Alter) despre sinele proiectat vazut de Alter(Ego) perceptia aspiratiei
celuilalt de realizare a rolului conjugal de catre partener care raspunde la intrebarea cum
cred ca ar dori el (ea) sa fiu? sau ,cu ce model ideal ma confunda partenerul?; se noteaza:
PXSY(x) = perceptia lui X asupra aspiratiei lui Y cu privire la realizarea lui X
73

PXSX(y) = perceptia lui Y asupra aspiratieii lui X cu privire la realizarea lui Y.

Cele 8 tipuri de imagini permit combinatii multiple, semnificative pentru analiza dinamicii
intercunoasterii si intervalorizarii in cuplu, interpretabile sub aspectul concordantei si
neconcordantei lor graduale, cu toate consecintele acestora in planul acomodarii si asimilarii
interpersonale. Modelele psihodiagnostice de interapreciere, prezentate anterior, ca si extinderea
conceptiei lor la alte chestionare dj existente ofera posibilitatea relevarii parametrilor cantitativi si
calitativi definitorii pentru ceea ce noi am numit nivel de disponibilitate adaptativ- creative
interpersonala maritala (individuala si de cuplu). In cadrul acestei disponibilitati de adaptare
maritala, nivelul de intercunoastere raportat la motivatii reprezinta elemental definitoriu, el
fiind insa mediat si conditionat de nivelul, stilul si calitatea intercomunicarilor in cuplu, a caror
analiza constituie o a doua directie de desfasurare a modelului functional pe care-l propunem.
INTERCOMUNICAREA. Analiza mecanismelor de intercomunicare diadica isi propune sa
dezvaluie tipurile, cantitatea si calitatea intercomunicarilor maritale. Tipurile de intercomunicare
sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului: sexual-senzitive si erotic-afective, conceptii
socio-educationale, decizionale, practice-menajere, de petrecere a timpului liber si de planificare a
bugetului.
Pentru familie, comunicarea, alaturi de intercunoastere, este principalul instrument de
dezvoltare a structurii si relatiilor de rol familial. Atunci cand membrii familiei sunt capabili sa se
asculte unii pe altii, sa se intrebe sis a comenteze asupra subiectelor pentru care exista un interes
personal, ei pot conlucra si interactiona optim, astfel incat fiecare sa fie stimulat in a se dezvolta si a
resimti satisfactie.
Din aceasta perspective, un stil defectuos de comunicare poate angaja disfuntii familiale
multiple, ce suscita adesea necesitatea unei terapii centrate pe ameliorarea modului de comunicare.
In acest sens, J. Risjin si E. Faunce (1972) jaloneaza ca principalele astecte ale evaluarii stulului si
calitatii comunicarii intrafamiliale sunt:
1. claritatea elocutiunii (dictiei);
2. schimbarile de subiect (mesajele pot fi complete sau tangentiale, intrerupte sau cu tendinta
de trecere la alt subiect, evitante etc.);
3. raportul intre accord si dezacord (capacitatea membrilor familiei de a fi in dezacord fara a
se manifesta agresiv, de a nu considera divergentele de opinii drept atacuri);
4. intensitatea (modul in care membrii familiei isi exprima afectele, gradarea, nuantarea,
fluiditatea comunicarii);
5. semnificatia (modul in care sunt formulate comentariile amical, agresiv, tonul cu care se
comunica);
74

6. ordinea schimburilor verbale (cine se adreseaza si cui, cine este lasat la o parte in
conversatie etc.);
7. angajarea (implicarea);
8. respectarea promisiunilor (cat de legati se simt de o promisiune);
9. configuratia secventiala (exemplu: mama vorbeste tatalui si copiii o intrerup, sotia explica
dar sotul nu este atent etc.).
Pe parcursul dialogului familial, se utilizeaza zilnic toate modalitatile de comunicare
posibile: intelegerea, dezaprobarea sau impunerea, supunerea sau concilierea, indiferenta sau
neutralitatea, detasarea sau neimplicarea. Fiecare dintre aceste modificari pot sa alterneze
situational la fiecare din membrii familiei, dar pot deveni si dominante prin frecventa lor, adevarate
tipare de comunicare proprii unuia sau altuia din membrii familiei.
Stilul communicational al unei personae poate fi mobil, deschis (utilizand adecvat toate
modalitatile de comunicare) sau rigid (folosind predominant doar un tip de comunicare). In
general, putini oameni sunt inclinati sa actioneze permanent intr-o singura maniera, desi exista si
persoane care utilizeaza acelasi mod de a comunica (dominator autoritar sau submisiv supus).
V. Satir considera ca exista cinci cai de care indivizii se folosesc pentru a comunica:
concilierea, dezaprobarea, rezonabilitatea, irelevanta mesajului, concordanta.
Concilierea presupune acordul cu o alta persoana chiar si atunci cand sentimentele si
convinegerile personale sunt contrarii. Desi poate genera unele probleme si insatisfactii pe termen
lung, concilierea ramane o strategie de comunicare accesibila si de stimulare a relatiilor
intrafamiliale.
Dezaprobarea este o metoda utilizata in special de persoanele cu o mare nevoie de afirmare
si demonstrare a puterii, avand un comportament (de cele mai multe ori) hypercritic, dictatorial.
Acestea au o mare nevoie de a fi ascultatea, de a-si dovedi lor insele forta Eu-lui, pozitia de
autoritate.
Rezonabilitatea este o modalitate comunicationala proprie mai ales celor care manifesta o
incapacitate in a-si exprima sentimentele, fie ca un deficit de expresie, fie din teama (blocaj afectiv).
Irelevanta mesajului constituie un mod de comunicare indifferent sau evitant, prin care
cuvintele persoanei respective nu au legatura cu ceea ce se intampla in mediul apropiat, desemnand
o maniera nonimplicativa, care poate abate atentia de la obiectivul discutat.
Concordanta exprima modalitatea de comunicare in care sentimentele se potrivesc cu
convingerile si comportarea individului, fiind cea mai sanogena pentru relatiile interpersonale.
Mesajele verbale sunt insotite in comunicarea interumana (in cea conjugala in special) de
mesaje nonverbale, expresiv-senzitive: fizionomice (mimice), corporale (pantomimice, kinestezice)
etc., comunicarea fiind de fapt un fenomen propriu intregului organism. Inflexiunile vocii,
75

intensitatea privirii, grimasele specifice pot incurca adesea mesajul verbal si sensul primit,
dezvaluit, al acestuia.
Adesea, sotii comunica senzitiv mai autenti decat verbal. Tocmai de aceea, inautenticitatea
unor mesaje verbale este demascata pe caile comunicarii sensitive si uneori chiar
extrasenzoriale, prin mijloaec intuitive-empatice, ale caror mecanisme bioenergetice subtile
continua inca sa ne scape.
Fara indoiala ca in comunicarea dintre doi oameni in general, dintre parteneri in special, se
stabilesc doua canale: constient si incosntinent. Mesajele constiente si inconstiente si jocul
imprevizibil al acestora devin relevante pentru intelegerea comportamentului de rol familial. Fiecare
mesaj reflecta, in fond, modul propriu al unei personae de a intra in contact cu alta. Complexitatea
si de aici confuzia (atat a mesajelor primate, cat si a celor emise), reflecta nevoia acuta a finite
umane de a comunica, de a mentine contactul cu ceilalti.
Cantitatea intercomunicarilor se refera la frecventa mesajelor emise si receptate, pe diverse
canale de comunicare, simultan si succesiv, corespunzator trebuintelor si disponibilitatilor
individuale de relationare. De la un cuplu la altul, pot sa predomine intr-un anumit tip de
interactiune mesajele verbale sau nonverbale, dupa cum anumite canale pot fi mai saturate
informational, in vreme ce alte canale sa se prezinte ca subinformale. Asa, de pilda, intr-un cuplu
pot predomina cantitativ mesaje de ordin afectiv-senzitiv-verbal, in vreme ce in alt cuplu dominante
sunt mesajele nonverbale de tip empatic. In stabilirea unor interventii educative asupra copiilor
(sanctiuni, recompense, organizarea programului de viata etc.) unii consorti consuma o mare
cantitate de mesaje verbale si nonverbale, mai ales in cazul unor divergente de opinii, in vreme ce
altii :economisesc informatia verbala in favoarea celei nonverbale, gradul de congruenta
decizionala fiind de obicei crescut si interventia de comun acord.
Cantitatea crescuta a informatiilor intramaritale de un tip sau altul nu conduce obligatoriu
la un castig inplanul compatibilizarii partenerilor, ea putand favoriza uneori fenomene de bruiaj si
distordionarea a semnificatiei mesajelor, devalorizandu-le finalmente si conferindu-le alteori o
valoare tensionala in cuplu. Este cunoscuta in acest sens devalorizarea semnificatiei positive a
mesajelor affective de expresie verbala, atunci cand cantitatea emiterii lor depaseste mult trebuintele
receptorului, sau situatia tensiva, marginal-nevrotica, generate de promovarea mesajelor cu
incarcatura negative-frustranta (traducand conduitele sacaitoare, critice).
Cantitatea redusa a mesajelor verbale si nonverbale (subsaturate pe canal) poate impieta
asupra bunei functionary a cuplului, dar nu devine afectogena cata vreme calitatea acestor mesaje
satisface trebuintele reciproc proiectate.
Ceea ce este definitoriu pentru stilul communicational si eficienta sa intr-un cuplu este
calitatea mesajelor, semnificatia lor raportata la sistemul de cerere si oferte, recompensa si
76

sanctiune, primire si respingere. A sti ce, cand si cum sa comunici, in situatia parteneriat,
constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu si pentru corectia succesiva a
stilului interactional. Aceasta disponibilitate se intemeiaza pe anumite particularitati individuale, dar
se creeaza si se dezvolta pana la un anumit punct numai in contextul interactiunii conjugale, intr-un
process continuu de educare si autoconducere maritala. Modelele socio-culturale de
intercomunicare conjugala, pe care consortii le-au asimilat in familia parintilor, a rudelor etc., ca si
cele de referinta actuala (ale prietenilor, rudelor etc.) sau mijlocite pe cale culturala constituie
factori externi de corectie, dezvoltare si, uneori, distorsionare continua a stilului communicational
in cuplul conjugal.
Metoda observatiei intercomunicarilor in anumite situatii de cuplu, ca si interviul focalizat
cu numerosi subiecti casatoriti (normali, nevrotici si personalitati psihopate) ne-au permis
conturarea unui micromodel de analiza operationala a structurii de comunicare si a implicatiilor
acesteia in dinamica relatiilor maritale. Parametrii urmariti in acest sens sunt:
-
semnificatia informatiei emise si receptate in cuplu: pozitiva (+), negativa(-) si neutra (0);
congruenta (adecvarea, articularea, sincronizarea) mesajelor reciproce, ca expresie a coerentei

comunicarii;
frecventa informatiei emise si receptate: mare cu supraincarcarea canalului de intercomunicare

si suprasaturare informationala (stilul relational al adezivilor extrovertiti); optima (reciproc
satisfacatoare); redusa cu subincarcarea canalului de intercomunicare si subsaturare
informationala (stilul relational distant-introvert).
Fenomenul de congruenta a mesajelor este deosebit de important pentru dinamica relatiei
conjugale si a gradului de tensiune in cuplu. Astfel, daca receptorul decodifica in mod cerect
semnificatia mesajului emis (de exemplu, recompense emisa de A verbal sau nonverbal este
receptionata ca atare de B, sau sanctiunea emisa de A este receptionata adecvat de B) coerenta
intercomunicarii conduce la o clarificare a situatiilor si la o orientare adecvata a conduitelor de rol.
Daca insa mesajul decodificat de receptor nu corespunde celui emis de partener, apar fenomene de
deteriorare, diluare, confuzie sau blocare a semnificatiei mesajului de consecinte relationale
immediate sau mai indepartate, de obicei negative. Iata cateva exemple concrete:
- A emite o informatie neutral pe care B o decodifica drept negativa (cu semnificatie frunstranta
pentru B); efectul: tensionarea lui B si , consecutive, a lui A. Exemplu: sotul povesteste sotiei ca
s-a intalnit cu X, care arata foarte bine, printer altele si pentru ca a slabit; sotia intelege aceasta
afirmatie ca o aluzie la silueta sa supraponderala, resimte frustratia si devine iritabila, indispusa
sau renunta la continuarea conversatiei;
- A emite o informatie pozitiva pe care B o receptioneaza ca fiind negativa. Exemplu: un
compliment facut de A cu stangacie devine o gafa, din care B resimte frustratie (intr-un cuplu cu
77

parteneri normali din punct de vedere psihic); un sot dornic sa faca bine partenerului, ferindul, prevenindu-l perseverant, ajunge sa devina cicalitor si frustrant pentru acesta (mesajul pozitiv
in intentie este receptat negative) intr-un cuplu in care partenerul prezinta o structura psihica
fragile de tip interpretative-senzitiv, cu idei de gelozie, o incurajare afectiva sau o mangaiere
neasteptata din partea celuilalt este decodificata aberrant drept o manevra de acoperire a
adevaratelor intentii sau un mod de a se dezvinovati de eventualele infidelitati comise de
acesta;
- A emite o informatie pe care B o receptioneaza ca fiind neutral. In acest caz, este posibil ca A sa
inceteze de a mai emite gratificatia pe care o intentionase, el hipersensibilizandu-se si emitand
compensator, in continuare o informatie negativa pentru B (efect de punitiune);
- A emite o informatie negativa pe care B o receptioneaza ca fiind neutral. Efectul poate fi
renuntarea treptata sau imediata a lui A de a mai emite informatia respective (exemplu, clasicul
caz al sotiei grijulii care isi cearta frecvent sotul pentru ca in timp ce mananca citeste ziarul, sau
pentru ca fumeaza tigara de la tigara, dar care renunta intr-un tarziu si se retrage, din lipsa de
raspuns);
- A emite o informatie neutral pe care B o decodifica drept pozitiva (fenomen de comunicare
intalnit mai ales in perioada de idealizare erotica, cunoscut fiind fenomenul de imbogatire
afectiva a mesajelor receptionate de catre indragostiti). Acest fenomen, pe masura cristalizarii
cuplului tinde sa diminueze, el fiind inlocuit de o filtrare si articulare mai mult corecta a
mesajelor mutuale, cu predominanta emiterii si receptarii celor positive in relatiile armonice si a
celor negative in relatiile conflictuale. O forma modificata de receptare pozitiva a mesajelor
neuter o intalnim si in unele cazuri patologice (isterii, deliruri erotomane).
Analiza celor doua mecanisme psihosociale (intercunoasterea si intercomunicarea) correlate
permanent cu factorii cauzali (motivationali-afectivi) interni pe care ii satisfac si cu modelele socioculturale de referinta externa (norme, traditii, sanctiuni, presiuni si recompense sociale) care le ofera
dimensionarea corectiva si situationala, dezvaluie esenta dinamicii functionale psihosiciale a
cuplului marital, erijandu-se in principalii factori de dezvoltare si corectie ai acesteia.
Factorii favorizanti si de risc ai disfunctionalitatii conjugale

Impactul grupului social si etno-cultural de apartenenta asupra fenomenelor
disfunctionale maritale se poate evidetia in cazurile unor asocieri intre parteneri proveniti din medii
socio-culturale pregnant deosebite. Aderenta la modelele de rol familial neconsensuale (apartinand
unor norme, datini, traditii diferite fundamental) cresc riscul pentru incompatibilitatea
interpersonala si pentru deficitele de interacomodare. Relatiile cuplului cu exteriorul (microgrup
78

familial familie extinsa, grup vicinal, grup de munca, de prieteni) pot capata valente
dezorganizatoare, precipitand conflictul conjugal. La aceasta se adauga si un element de
imprevizibilitate conjunctural situationala (conditii material-economice precare, evenimente din
mediul fizic si social, catastrophe, decese, imbolnaviri, schimbarea fortuita a mediului de viata etc.)
care pot conduce la modificari perturbatoare ale vietii familiale. Saracia, frustratia materiala,
somajul, insecuritatea sociala prelungita, sunt factori care pericliteaza pe termen lung destinul
familiei, debusoland sau agravand relatii conjugale dj fragile, cu efecte la distanta,
transgenerationale.
KANSAS MARITAL GOALS

ORIENTATION SCALE (KMGOS)
AUTORI: Kenneth Eggerman, Virginia Moxley, Walter R. Schumm.
SCOP: msurarea intenionalitii n relaia marital
DESCRIERE: KMGOS este un intrument de 7 itemi construit pentru a msura
intenionalitatea n relaia de cuplu marital. Intenionalitatea este definit ca limitele ntre care un
cuplu lucreaz la mbuntairea relaiei lor, acum i n viitor. KMGOS a fost proiectat pentru a
evalua focalizarea unei persoane pe programele de dezvoltatre marital, adic de a facilita pentru
cupluri asumarea unui rol mai activ n mbuntirea relaiei lor curente i viitoare. KMGOS este
uor de administrat i de scorat i dureaz doar dou minute pentru a-l completa. Versiunea aceasta
este pentru soii; schimbnd cuvntul so cu cel de soie, va fi adaptat pentru soi.
NORME: KMGOS a fost administrat la zece cupluri care s-au oferit voluntare pentru
participarea la programul de dezvoltare marital din Kansas. Vrsta medie a soiilor a fost de 22.4
(sd=2.63) iar a soilor de 24.4 (sd=2.53). Soiile aveau o medie a anilor de educaie de 15.5 iar soii
de 16.2 ani. Durata medie de cstorie a fost de 19.4 luni (sd=13.8); toi subiecii au fost caucazieni
cu excepia unui singur hispanic. Scorul mediu pentru soi a fost de 21.20 (sd=6.88) iar pentru soii
de 21.30 (sd=5.76).
SCORAREA: KMGOS este uor de scorat prin nsumarea itemilor individuali, ntr-o plaja
de la 7 la 35.
FIABILITATEA: KMGOS are o consisten intern excelent, cu o corelaie test-retest de .
94 i .95 pentru soi i de .86 i .90 pentru soii. Stabilitatea pentru KMGOS este excelent cu o
corelaie de test-retest de .91 pentru soi i de .89 pentru soii.
79

VALIDITATE: KMGOS are o foarte bun validitate concurent cu corelaii semnificative

att pentru soi ct i pentru soii ntre KMGOS i scalele de conflict marital.
PRIMA APARIIE: Eggerman, K., Moxeley, V., i Schumm, W.R. (1985). Evaluarea
percepiilor partenerilor din Gottmans Temporal Form n conflictul marital, Psychological reports,
57, 171-181.
DISPONIBILITATE: ariticolul din jurnal
KMGOS
1=aproape niciodat
2=rar
3=cteodat
4=frecvent
5=aproape ntotdeauna
1 Ct de des discutai dvs. i soul dvs. felul n care dorii sa fie cstoria dvs.
peste cinci ani?
2 Ct de des dvs. i soul dvs. facei schimbri n mod deliberat, intenionat
pentru a ntri relaia dvs.?
3 Ct de des dvs. i soul dvs. facei schimbri specifice n prioritile dvs. cu
scopul de a intesnifica realaia dvs.?
4 Ct de des dvs. i soul dvs. suntei de acord n privina scopurilor pe termen
lung pentru csnicia dvs.?
5 Ct de des soul dvs. face un efort deliberat pentru a afla mai multe despre dvs.
cu scopul de a v fi mai pe plac?
80

6 Ct de des ia n considerare soul dvs. modaliti specifice de a se schimba cu

scopul de a mbunai relaia?
7 Ct de des dvs. i soul dvs. discutai obiectivele principale pe care le avei
pentru csnicia dvs.?
KANSAS MARITAL SATISFACTION

SCALE (KMS)
AUTORI: Walter R. Schumm, Lois A. Paff-Bergen, Ruth C. Hatch, Felix C. Obiorah,
Janette M. Copeland, Lori D. Meens, Margaret A. Bugaighis.
SCOP: msurarea satisfaciei maritale
DESCRIERE: KMS este un intrument de 3 itemi construit pentru a oferi o scurt
msurare a satisfaciei maritale. Raiunea pentru care a fost dezvoltat acest instrument a fost
acela c alte msurtori ale satisfaciei maritale sunt probabil prea lungi de utilizat n
anumite situaii. Itemii din KMS au fost construii pe baza teoriei c exist diferene
conceptuale ntre ntrebrile despre soi, csnicie i relaia marital. KMS este ultil pentru
evaluarea dimensiunii de satisfacie a calitii maritale.
NORME: KMS a fost studiat pe 61 de soii slectate aleator dintr-un proiect de
cercetare despre stre i strategii de coping efectuat n nou state. Subiecii au avut vrsta
medie de 44.5 ani (sd=7.95), o durat medie a csniciei de 22 de ani i o educaie medie de
14.72 de ani (sd=2.79). Mediile itemilor au fost de 6.21 (sd=.85), 6.11 (sd=.84) i 5.9
(sd=1.04) pentru satisfacia n legtur cu soul, cu csnicia i cu relaia cu soul.
SCORAREA: KMS este uor de scorat prin nsumarea itemilor inidividuali pe o
posibil plaj de la 3 la 21, n care scorurile nalte reflect o mai mare satisfacie.
FIABILITATE: KMS are o consisten intern excelent pentru o scal att de mic,
cu un alpha de .93. Informaii despre modalitatea test-retest nu exist.
VALIDITATEA: KMS are o validitate concurent excelent, corelnd semnificativ
cu Dyadic Adjustment Scale i cu the Quality of Marriage Index. KMS este corelat de
81

asemena cu un instrument de msurare a dezirabilitii sociale maritale, sugernd un anumit

grad de prtinire n rspunsuri.
PRIMA APARIIE : Schumm, W.R., Paff-Bergen, L.A., Hatch, R.C., Obiorah, F. C.,
Copeland, J.M., Meens, L.D., Bugaighis, M.A. (1986). Validitatea concurent i
discrminativ a Kansas Material Satsifaction Scale, Journal of Marriage and Family, 48,
381-387. Instrument retiprit cu permisiunea National Council on Family Relations.
DISPONIBILITATE: Dr. Walter Schumm, Department of Human Development and
Family Studies, Justin Hall, Kansas State University, Manhattan, KS 66506-1403.
KMS
LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)
oarecum nesatisfcut
i satisfcut i nesatisfcut
oarecum satisfcut
2 Ct de satisfcut suntei de soul dvs.?
3 Ct de satisfcut suntei de relaia cu soul

dvs.?
exterm de satisfcut
nesatisfcutfoarte
1 Ct de satisfcut suntei de casnicia dvs.?
foarte satisfcut
extrem de nesatisfcut
AUTORI: Edwin J. Thomas, Marianne Yoshioka, Richard D. Ager

SCOP: evaluarea gradului de nefericire asociat cu 18 arii ale vieii
DESCRIERE: Acest inventar de 18 itemi este un instrument de auto-evaluare menit a
msura nivelul curent de nefericire n 18 arii ale vieii. Format ca un insturment de cercetare
clinic, LDI a fost repede implementat ca o evaluarea clinic rapid i monitorizare a nefericirii
soilor, pentru evaluare tratamentului de reducere a acestei nefericiri i examinarea corelatelor
82

vieii nefericite. Alturi de scorul total pentru nefericirea general, pot fi obinute i subscoruri
pentru cinci arii bazate pe un factor analitic descris mai jos.
NORME: LDI a fost construit pe un eantion de soii n principal albe, educate, de clas
mijlocie ale unor alcoolici abuzivi care au refuzat s renune la alcool i s urmeze un tratament
(N=17). Eantionul a fost stabilit pentru a primi terapie familial unilateral care s-o ajute pe
soie n legtur cu problema alcoolic a abuzatorului. Analiza factorial a artat c instrumentul
msoar nefericirea relaionat cu preocuprile maritale (MC), preocuprile profesionale (CC),
activiti extramaritale (OA), sine i familie (SF), satisfacia/optimismul vieii (SO). Scorul
mediu LDI pentru nefericire general a fost de 3.72 (sd=.82). Mediile pe subscale sunt date mai
jos.
SCOARAREA: Scorul nefericirii generale este suma tuturor itemilor care se poate ntinde
de la 0 la 26. Scorurile nalte indic o nefericire mai mare. Itemii factor sunt dup cum urmeaz:
MC: 1,2,3,16; OA: 10,11; CC: 8,9,13; SF: 4,5,6,7,14; SO: 17,18.
FIABILITATEA: Fiabilitatea test-retest pentru scorul total dup 6 luni pentru 42 de soii
care nu au primit tratament imediat a fost de r=.66, indincnd o stabilitatea temporal relativ
bun. Consitena intern pentru scorul toatl afost nalt, cu alpha de .85. Alpha pentru subscale
indic o bun consisten intern: MC=.84, OA=.76, CC=.55, SF=.71, SO=.77.
VALIDITATE: Analiza factorial a LDI a produs factorii descrii mai sus care explic 52%
din varain. Solicitarea se ntindea de la .40 la .89 cu o medie de .63 (itemii de la 8 i 15 nu au
fost inclui n aceast soluie). Factorii au oferit dovezi ale validitii de coninut pentru LDI.
Mediile pentru factori au indicat mai mult nefericire pentru MC (4.9) i SO (4.2), aa cum se
atepta de la acest eantion care tria cu alcoolici abuzivi ce rezistau la tratament; pentru celelate
arii: CC=2.4, OA=2.8, SF=2.7. LDI corelez pozitiv cu Global Severity Index of Brief Symptom
Inventory, astfel susinnd validitatea convergent, dar nu se asociaz cu SES, educaie, religie,
indicnd validitatea discriminativ.
PRIMA APARIIE: Thoma, E.J., Zoshioka, M.R., Ager, R.D. (1993). Life Distress
Inventory: Relibility and validity. Manuscris supus publicrii. Instrument republicat cu
permisiunea lui Edwin J. Thomas.
DISPONIBILITATE: Dr. Edwin J. Thomas, University of Michigan, School of Social Work,
Ann Arbor, MI 48109-1285.
LDI
Aceast scal este destinat s v estimeze nivelul curent de nefericire din cele 18 arii ale
veiii dvs. listate mai jos. V rugm s incercuii unul dintre numerele din dreapta fiecrei arii.
Numerele din partea stng a scalei de 7 uniti indic nivele nalte ale nefericirii, in timp ce
numerele dinspre dreapta indic nivele joase ale nefericirii. Incercai s v concentrai asupra
nivelului de nefericire pe care l simii n mod obinuit n fiecare arie.
83
Extrem de nefericit
Foarte nefericit
Moderat de nefericit
ntructva nefericit
Foarte puin nefericit
Nu exist nefericire
Csnicie
Sex
Relaia cu soul
Relaia cu copii
Relaia cu celelate rude
Treburile casnice
Situaia financiar
Slujba
Educaia
Timpul liber
Viaa social
Religia
Planificarea timpului
Sntatea fizic
Independena personal
Rolul alcoolului n cas
Satisfacia vieii
Ateptrile de viitor
Cea mai mare nefericire pe

simit-o
care am

7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
7
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
6
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
LOCKE-WALLANCE MARITAL
ADJUSTMENT TEST (LWMAT)
AUTORI: Harvey J. Locke i Karl M. Wallance
SCOP: msurarea adaptrii maritale
84

DESCRIERE: Acest instrument de 15 itemi a fost unul dintre primele care au msurat
adaptarea marital. Adaptarea marital este definit ca acomodare a partenerilor unul la cellalt
n orice circumstane. Primul item este un index general al fericirii maritale i i se acord o
valoare mai mare la scorare. Scorurile de 100 sau mai puin sunt considerate cutting scores,
indicnd o proast adaptare la relaia marital. Acest instrument este mai degrab global i se
poate s nu fie foarte util n planificarea tratamentului n care specificitatea comportamentului
este important.
NORME: Date normative sunt disponibile pe un eantion de 236 de cupluri cstorite.
Membrii au fost predominant albi i de o vrst medie de 30 de ani. Un subeantion de subieci
adaptai a avut scorul mediu de 135.9, n timp ce subeantionul de neadapati un scor de
71.7.
SCORAREA: Itemii sunt scorai cu valori diferite, aa cum indic instrumentul. Itemul 12
este scorat cu 10 puncte daca ambii parteneri prefer s stea acas, 3 puncte dac ambii
prefer s ias i 2 puncte dac partenerii prefer lucruri diferite. Scorurile toatale sunt suma
fiecrui item i se ntind pe o plaj de la 2 la 158.
FIABILITATE: Consistena intern a fost estimat utiliznd formula Spearman-Brown i a
fost foarte bun, cu o corelaie de .90. Infostmaii despre fidelitatea teste-retest nu sunt
disponibile.
VALIDITATEA: LWMAT dispune de o validitate de grupuri, discriminnd ntre gurpurile
adaptate si cele neadaptate. Exist i o validitate concurent, scorurile intrumentului corelnd
cu Locke-Wallance Marital Predictions Test, msur a adaptrii viitoare prezise.
PRIMA APARIIE: Locke, H.J. i Wallance, K.M. (1959). Short marital-adjustment and
prediction test: Their reability and validity, Marriage and Family Living, 21, 251-255.
Instrument reprodus cu permisiunea lui Harvey J. Locke i Karl M. Wallance.
DISPONIBILITATE: articol din jurnal.
LWMAT
ncercuii punctul de pe scala de mai jos care descrie cel mai bine gradul de fericire, lund
n considerare toate aspectele, a csnicie dvs. prezente. Punctul de mijloc, fericit, reprezint
85

gradul de fericire pe care majoritatea oamenilor l simt n mariaj. Scala se ntrinde pe o parte
pentru cei nefericii, i de partea celalt, pentru cei care simt o fericire extrem.
0
foarte
nefericit
15
fericit
20
25
35
perfect
fericit
dezacordntotdeauna
dezacordntotdeaunaAproape
Dezacord frecvent
de acordntotdeauna
de acordntotdeaunaAproape
ocazionalDezacord
Marcai gradul de acord sau dezacord ntre dvs. i partenerul dvs. pentru itemii urmtori.
2 Manevrarea bugetului familiei
3 Timpul liber (al recrerii)

4 Demonstrarea afeciunii
5 Prieteni
6 Relaiile sexuale
5
8
5
15
4
6
4
12
3
4
3
9
2
2
2
4
1
1
1
1
0
0
0
0
7 Convenionalitatea
(comportament bun, corect)
8 Filosofia de via
9 Modul de relaionare cu rudele
5
5
4
4
3
3
2
2
1
1
0
0
10 Cnd apar certurile, dezacordurile, de obicei ele se termin astfel:

0 soul cedeaz
2 soia cedeaz
10 ambii cad de acord la un compromis
11 Dvs. i partenreul dvs. v angajai mpreun la interese exatrafamiliare?
10 n toate
8 n unele dintre ele
3 n foarte puine
0 n nici unul
12 n timpul liber, dvs. preferai ca n general: s ieii
s stai acas?
Partenerul dvs. n general prefer: s ieii
s stai acas?
13 V dorii vreodat s nu v fi cstorit?
0 frecvent
3 ocazional
8 rar
15 niciodat
86

14 Dac ar fi s o luai de la nceput, credei c:

15 v-ai cstori cu aceiai persoan
0 v-ai cstori cu alt pesoan
1 nu v-ai mai cstori deloc
15 Avei ncredere n partenerul dvs.?
0 aproape niciodat
2 rar
10 n majoritatea cazurilor
10 n toate cazurile
MARITAL ALTERNATIVES SCALE (MAS)

AUTOR: J. Richard Udry
SCOP: msurarea percepiilor despre alternativele la cstorie
DESCRIERE: MAS este un instrument de 11 itemi construit pentru a msura percepia
despre ct de bine sau ru i-ar fi unei persoane fr actualul so, i ct de uor l-ar nlocui pe
rspectivul so cu altul de o calitate comparabil. Intrumentul se bazeaz pe teoria
disponibilitii soului care susine c pesoana compar n mod constant propria afacere
marital cu alta posibil i in acelai timp cu beneficiile poteniale ale situaiei de a nu fi
cstorit deloc. Doi factori separai au fost identificai: (1) nlocuirea soului (itemii 1, 2 i 9
pentru ambii parteneri) i (2) meninerea nivelului economoic (itemii 5, 6, 7 i 10 pentru soi i
itemii 5, 7 i 10 pentru soii). MAS este vzut ca un predictor mai bun al dezbinrii familiale
dect satisfacia marital.
NORME: MAS a fost dezvoltat pe baza unor serii de interviuri pe o peroad de trei luni
n 1970 care au inclus 375-400 de cupluri. Participanii au fost reprezentativi pentru categoriile
de tineri, mediul urban, ras alb, clasa inferioar i mijlocie a cuplurilor din SUA. Date
specifice demografice i norme actuale nu au fost oferite.
SCORAREA: Rspunsurile la itemi au valori de la 1 la 4 i MAS se scoreaz prin simpla
nsumare a itemilor. Scorurile nalte dovedesc o mai mare insatisfacie. Este de asemenea posibil
s se divid scorurile n categorii dihitimiznd scorurile fiecrui sex n mediile respective ( ex.
soul i soia au ambii scoruri nalte sau sczute etc.).
FIABILITATEA: MAS are o consisten intern bun cu fidelitatea half-split de .70 att
pentru brbai ct i pentru femei. Date despre stabilitate nu au fost oferite.
VALIDITATE: MAS dispune de o validitate concurent i predictiv (mai ales
predictibilitatea dezbinrii divor sau separare) i se coreleaz semnificativ cu mai multe surse
ale sinelui, cum ar fi asemnarea, statutul socio-economic, situaia financiar sau personal, mai
ales pentru soii.
PRIMA APARIIE: Udry, J.R. (1981). Alternative maritale i dezbinarea marital,
Journal of Marriage and the Family, 43, 889-897. Instrument reprodus cu acordul National
Council on Family Relations.
DISPONIBILITATE: articol din jurnal.
MAS
87

Cert
2
S v luai un brbat mai bun dect el
S v luai un brbat la fel de bun ca el
S v simii la fel de bine i fr un brbat
S v simii trist, dar treci repede peste asta
1 2
5 S trii la fel de bine ca acum
6 S v purtai singur de grij
7 S fii ntr-o situaie mai bun din punct de vedere
economic
8 Ca planurile dvs. pentru un viitoar mai fericit s fie
ntunecate
9 S considerai c exist i ali brbai cu care putei
s fii fericit
10 S v meninei la nivelul dvs. actual
11 Ca viaa dvs. s fie ruinat
1
2
3
4
Probabil
dar puinPosibil,
Ct de probabil vi se pare?
Imposibil
Se pare c multe csnicii se destram n zilele noastre. Desigur, e puin probabil, dar
imaginai-v c soul dvs. v prsete anul acesta. Ct de probabile vi se par urmtoarele
situaii? Decidei dac fiecare dintre itemi vi se par imposibil, posibil, probabil sau cert.
(ncercuii numarul corspunztor)
3
1
1
1
1
3
1
1
1
4
2
2
2
2
4
2
2
2
5
3
3
3
3
5
3
3
3
6
4
4
4
4
6
4
4
4
1
1
2
2
3
3
4
4
88

MARITAL COMPARISON LEVEL INDEX

(MCLI)
AUTORI: Ronald M. Sabatelli
SCOP: evaluarea percepiilor soilor asupra relaiei maritale
DESCRIERE: MCLI este un intrument de 32 de itemi construit pentru a msura percepia
unui individ despre gradul n care relaia marital se ridic la expectaiile sale. MCLI poate fi vzut
ca o evaluare global a nemulumirii subiecilor pentru relaia lor marital. Se bazeaz pe ideea c
o persoan este nemulumit de un aspect al vieii sale n momentul n care acel aspect nu
corespunde expectaiilor sale. Iniial itemii au fost generi de teoria bazat pe o reviziuire
comprehensiv a literaturii despre satisfacia/adaptarea marital. Prin analiza factorial, cu
eliminarea a 4 itemi, MCLI s-a dovedit unidimensional. Pentru a evalua rezultatele maritale
referitoare la expectaii, fiecare item a fost scorat pe o scal de 7 puncte n care punctul din mijloc
reflect nivelul expectaiei subiectului. Acesta permite subiecilor s indice gradul n care relaia
lor se situeaz deasupra sau dedesubtul expectaiei.
NORME: Un eantion de 300 de cupluri cstorii a fost selectat din Universitatea
Wisconsin. Media de vrst a femeilor a fost de 36.1 ani i de 38 ani pentru brbai, ei fceau parte
din clasa social de mijloc spre nalt, erau familii de carier. Media MCLI penrtu brbai a fost de
144.7 iar pentru femei de 149.7.
SCORAREA: MCLI se scoreaz prin nsumarea scorurilor: 1 punct dac ncercuiete -3,2
puncte pentru -2,3 puncte pentru -1,4 puncte pentru 0,5 puncte pentru +1,6 puncte pentru +2 i 7
puncte pentru +3. Scorurile nalte indic o evaluare mai bun a rezultatelor comparativ cu
expectaiile.
FIABILITATE: MCLI dispune de o consisten intern excelent cu alpha de .93. O eroare
standard foarte mic indic de asemenea o excelent fidelitate. Date test-retest nu au fost oferite.
VALIDITATE: MCLI are o validitate concurent bun, corelnd semnificativ cu scorurile de
la msurarea echitii i angajrii maritale.
PRIMA APRIIE: Sabatelli, R.M. (1984). The marital Comparison Level Index: A measure
for assessing outcomes relative to expectations, Journal of Marriage and the Family, 46, 651-662.
Instrument reprodus cu permisiunea National Council on Family Relations.
DISPONIBILITATE: Dr. Ronald M. Sasatelli, Human Development Center, U 117, Storrs,
CT 06268.
MCLI
ncercuii numrul corespunztor experienei dvs. prezente comparativ cu expectaiile dvs.
-3
-2
mai ru
dect m ateptam
1
2
3
4
5
6
-1
0
la fel cum
m ateptam
Nivelul de prietenie pe care l experimentai

Gradul n care partenerul dvs. are ncredere n dvs.
Nivelul activitii sexuale pe care l experimentai
Gradul ncrederii dintre dvs. i soul dvs.
Gradul de conflict ce apare n deciziile zilnice
Durata timpului petrecut mpreun
+1
+2
+3
mai bine
dect m ateptam
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-1
-1
-1
-1
-1
-1
0
0
0
0
0
0
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+3
+3
+3
+3
+3
+3
89

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Nivelul de afeciune pe care l exprim partenerul

Gradul n care se mpart responsabilitile pentru sarcinile
casnice
Gradul n care partenerul este dispus s v asculte
Nivelul egalitii n relaie pe care l experimentai
Nivelul conflictului pentru bani pe care l experimentai
Nivelul compatibilitii pe care l exeprimentai
Nivelul conflictului pentru timpul liber pe care l experimentai
Nivelul dezacordului pentru prieteni pe care l experimentai
Nivelul de interes pentru sex pe care l exprima partenerul dvs.
Corectitudinea n care se cheltuiesc banii
Nivelul spiritului critic pe care l exprim partenerul
Nivelul respectului reciproc pe care l experimentai
Gradul n care comunicare interpersonal este eficient
Nivelul de iubire pe care l experimentai
Gradul n care nevoile dvs. se ntlnesc
Gradul libertii pe care l simii n promovarea altor prieteni
Nivelul responsabilitii pe care partenerul dvs.l accept sarcinile casnice
Gradul n care dvs. i partenerul dvs. discutai despre sex

Nivelul intimitii pe care l experimentai
Gradul n care soul dvs. suport alegerile dvs. n legtur cu
profesia
27 Gradul n care dvs. i soul dvs. suntei de acord cu stilul de
via
28 Gradul n care dvs. i soul dvs. suntei de acord cu numrul copiilor pe care
s-l avei
29
30
31
32
Nivelul atraciei fizice a partenerului dvs.

Gradul n care v certai pentru lucruri mrunte
Nivelul geloziei pe care partenerul dvs. l exprim
Nivelul angajrii pe care l simii din partea soului
-3
-3
-2
-2
-1
-1
0 +1 +2 +3
0 +1 +2 +3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-3
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-2
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-3
-2
-1
0 +1 +2 +3
-3
-2
-1
0 +1 +2 +3
-3
-3
-3
-3
-2
-2
-2
-2
-1
-1
-1
-1
0
0
0
0
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+2
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
+3
90

MARITAL CONVENTIONALIZATION
SCALE (MCS)
AUTORI: Vernon H. Edmonds
SCOP: msurarea distorsiunii unei persoane n evaluarea csniciei prorpii
DESCRIERE: MCS este un instrument de 15 itemi cu rspunsuri adevrat/fals care
msoar limita pn la cre o persoan distorsioneaz evaluarea propriei csnicii n direcia
dezirabilitii sociale. Punctul central al scalei este convenionalitatea, cu tendina de a se
purta ca i cum ar fi adevrat fr a-i psa dac este cu adevrat aa. Ideea din spatele
dezvoltrii MCS a fost c aceast convenionlitate este o problem special n msurarea
individual a realiei maritale pentru c aprobarea social i implicarea logic a ego-ului
principalii determinani ai convenionalitii sunt mai mari aici dect n oricare alt domeniu al
vieii. Dei MCS a fost construit numai ca un instrument de cercetare a convenionalitii n
studierea relaiilor maritale, scala poate avea i o utilitate clinic interesant ajutndu-l pe
practician s descopere viziunile nerealiste sau supraevaluate ale clientului asupra partenerului
lor efectul de piedestal.
NORME: MCS a fost studiat iniial pe 100 de studeni cstorii alei aleator din Florida
State University, avnd o medie a duratei csniciei de peste 5 ani. Alte date demografice nu au
fost oferite. Scorul mediu al formei lungi a MCS (50 itemi) a fost de 12 (SD=8) i al formei
scurte, reprodus aici, i care coreleaz .99 cu forma lung, a fost de 34 (SD=30).
SCORAREA: Fiecrui item la care se rspunde n mod convenional i se acord valoarea
din paranteza de la sfritul fiecrui item. Rspunsurile care se scoreaz sunt adevrat pentru
itemii 3, 4, 6,7, 8, 9, 11, 12, 13 i 14 i fals pentru cei care au rmas. Astfel, dac un individ
ncercuiete fals la itemul 1, scorul va fi 6. Valorile care se acord sunt proporionale cu
corelaiile dintre fiecare item i scorul total MCS forma lung. Itemii inidividuali sunt nsumai
pentru scorul total.
FIABILITATE: Nu au fost oferite date.
VALIDITATE: MCS dispune de o validitate concurent bun, corelnd .63 cu LockeWallace Short Scale of Marital Adjustment. Forma lung i cea scurt coreleaz de asemenea .
44 i respectiv .39 cu Scala minciunii din MMPI, corelaie care e n acord cu ideea c
convenionalitatea este o form a nelciunii sine-altul.
PRIMA APARIIE: Edmonds, V.H. (1967). Convenionalitatea marital: definire i
evaluare, Journal of Marriage and the Family, 29, November 1967, 681-688. Instrument
reprodus cu permisiunea National Council on Family Relations.
91

MCS
Citii fiecare afirmaie i decidei dac este adevrat n cazul n care o aplicai la dvs., la
partenerul dvs. sau la csnicia dvs. Dac este adevrat, ncercuii litera T. Dac este fals, n
cazul n care o aplicai la dvs., la partenerul dvs. sau la casnicia dvs., ncercuii litera F.
T
T
T
F
F
2
3
T
T
F
F
6
7
T
T
T
F
F
F
9
10
11
T
T
T
T
F
F
F
F
12
13
14
15
Am anumite nevoi care nu sunt satisfcute

de csnicia mea. (W=6)
Csnicia mea poate fi mai fericit dect este. (W=6)
Chiar dac ar fi disponibile pentru a se cstori cu mine toate pesoanele de
sex opus, tot n-a fi putut face o alegere mai bun. (W=4)
Nu cred c vreun alt cuplu ar putea tri ntr-o armonie mai mare dect
partenerul meu i cu mine. (W=5)
Exist perioade cnd nu simt prea mult iubire i afeciune pentru aprtenerul
meu. (W=6)
Nu am regretat nicodat csnicia mea, nici mcar o clip. (W=5)
Suntem att de bine adptai pe ct pot fi dou persoane n aceast lume.
(W=6)
Nu cred c cineva poate fi mai fericit dect suntem eu i partenerul meu
atunci cnd suntem mpreun.(W=6)
Partenerul meu nelege i empatizeaz complet cu fiecare stare a mea. (W=5)
Csnicia mea nu este un succes perfect. (W=8)
Fiecare lucru nou pe care l-am aflat despre partenerul meu m-a mulumit.
(W=6)
Partenerul meu are toate calitile pe care le-am dorit la cineva. (W=8)
Dac partenerul meu are cteva defecte, eu nu le cunosc. (W=8)
Eu i partenerul meu ne nelegem perfect unul pe cellalt. (W=8)
Exist perioade cnd partenerul meu face lucuri care m fac nefericit.
(W=10)
92

MARITAL HAPPINESS SCALE (MHS)

AUTORI: Nathan H. Azrin, Barry T. Naster i Robert Jones
SCOP: msurarea nivelului curent al fericirii maritale
DESCRIERE: Acest instrument de 10 itemi a fost iniial construit pentru a testa efectele
consilierii reciprocitii, o abordare comportamental a consilierii maritale. MHS evalueaz
fericirea marital n 9 arii diferite ale interaciunii, cu un index global item singular a msurrii
fericirii generale. Este dat ateniei coninutul fiecrui item separat. Acest instrument pare util
mai ales pentru cupluri care se confrunt cu distribuia responsabilitii.
NORME: Date normative nu sunt disponibile. Acest instrument a fost testat iniial pe 24
de cupluri.
SCORAREA: Fiecare item poate fi tratat ca un index separat al fericirii maritale pentru
diferite arii ale intercaiunii maritale. Astfel, scorurile reprezint rspunsurile la itemi cu valori
de la 1 la 10. Scorurile la itemi pot fi nsumai pentru a produce un index al fericirii maritale cu
valori de la 10 la 100.
FIABILITATE: Date nu au fost oferite la prima apariie.
VALIDITATEA: Cuplurile utilizate n dezvoltarea MHS au aprticipat mai nti n
consiliere pentru catarsis i apoi n consilierea reciprocitii. Scorurile din timpul primei condiii
de tratament au fost mai sczute dect scorurile din timpul consilierii reciprocitii, ceea ce
sugereaz c acest instrument este sensibil la msurarea schimbrii. Alte date despre validitate
nu sunt disponibile.
PRIMA APARIIE: Azrin, N.H., Naster, B.J. i Jones, R. (1973). Reciprocity
counseling: A rapid learning-based procedure for marital counseling, Bhavioral Research and
Therapy, 11, 365-382. Instrument reprodus cu permisiunea Dr. N. Azrin.
DISPONIBILITATE: Dr. N. Azrin, 5151 Bayview Drive, Ft. Lauderdale, FL 33308.
93

MHS
Aceast scal intenioneaz s estimeze fericirea dvs. curent n legtur cu csnicia dvs. n
fiecare din cele 10 dimensiuni listate. Dvs. trebuie s ncercuii unele dintre numerele de lng
ariile menionate. Numerele dinspre stnga scalei de 10 uniti indic un anumit grad de
nefericire i numerele din dreapta scalei indic grade variate de fericire. Punei-v urmtoarea
ntrebare pe msur ce dai cate o valoare fiecrei arii: Dac partenerul meu continu s se
comporte n viitor aa cum se comport azi n legtur cu o arie marital, ct de fericit a fi n
legtur cu repsctiva arie marital? Cu alte cuvinte, dai o valoare din scala numeric (1-10)
exact n funcie de cum simii azi. ncercai s excludei toate sentimentele din trecut i
concentrai-v numai pe sentimentele din prezent din fiecare arie marital. De asemenea
ncercai s nu permitei unei categorii s influeneze rezultatele altei categorii.
Responsabilitile casnice
Creterea copiilor
Activitile sociale
Banii
Comunicarea
Sexul
Progresul academic (sau
profesional)
Independena personal
Independena partenerului
Fericirea general
Complet nefericit
fericit
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
6
6
6
6
6
6
6
7
7
7
7
7
7
7
8
8
8
8
8
8
8
9
9
9
9
9
9
9
10
10
10
10
10
10
10
1
1
1
6
6
6
7
7
7
8
8
8
9
9
9
10
10
10
2
2
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
Complet
94

MARITAL INSTABILITY INDEX (MII)

AUTORI: John N. Edwards, David R. Johnson i Alan Booth
SCOP: msurarea instabilitii maritale
DESCRIERE: MII este un instrument de 14 itemi construit pentru a msura instabilitatea
marital i mai ales tendina spre divor. MII se bazeaz pe ideea c att cogniiile ct i
comportamentele trebuie luate n considerare cnd se evalueaz instablitatea i potenialul pentru
divor al unui cuplu. Aceast scal poate fi uor administrat de un intervievator i scorat n cteva
minute. MII este in mod particular util cu att mai repede cu ct este administrat cogniiilor i
comportamentelor specificate. l poate ajuta pe consilier s determine cu o mai mare acuratee
rezultatul percis pentru o relaie marital particular. MII este reprodus aici (ca partea 1) mpreun
cu o msurtoare a altor civa factori de rsic (partea 2) pe care practicianul o poate folosi pentru a
mri acurateea.
NORME: MII a fost studiat iniial pe 2034 de brbai i femei cstorite sub 55 de ani n
1980 i apoi pe 1578 (78%) din acel eantion n 1983. Alta norme sau date demografice nu sunt
oferite.
SCORAREA: MII este uor de scorat urmrind instruciunile din dreapta instrumentului.
Numrul de rspunsuri nclinaii spre divor sunt nsumate i inregistrate la sfritul
instrumentului unde este prezentat o figur ansa divorului. Un exemplu din partea 2 este
prezentat la sfritul prii 1.
FIABILITATE: MII are o consisten intern excelent cu un alpha de .93. Date despre
stabilitate nu au fost oferite.
VALIDITATE: MII are o validitate predictiv bun. Dintre cei care n 1980 nu au raportat
nici un semn de instabilitate mental, doar 3% au divorat n 1983, n timp ce persoanele care au
avut scoruri n extrema cealalt, au avut o rat de divor de 27%, de 9 ori mai mare. De asemenea
MII a dovedit o validitate de construct bun, corelnd pozitiv cu msurtori ale problemelor
maritale i dezacordurilor maritale, i negativ cu fericirea marital sau cu interaciunea marital.
PRIMA APARIIE: Edwards, J.N., Johnson, D.R. i Booth, A. (1987). Coming apart: A
prognostic instrument of marital breakup, Family realations, 36, 168-170. Instrument reprodus cu
permisiunea National Council on Family Relations.
DISPONIBILITATE: Articol din jurnal.
95

MII
Chiar i persoanele care se neleg bine cu partenerul lor se

ntreab uneori dac mariajul lor merge sau nu. V-ai gandit
n ultimii 3 ani c csnicia dvs. este n probleme?
Din cte tii, s-a gndit vreodat partenerul dvs. c mariajul
dvs. este n probleme?
Ai vorbit n ultimii 3 ani cu membrii familiei, prieteni,
consilieri sau asisteni sociali despre problemele dvs. n
csnicie?
Dup cte tii, partenerul dvs. a vorbit cu membrii familiei,
prieteni, asisteni sociali despre problemele pe care le avei n
familie?
V-a trecut prin cap n ultimii 3 ani gndul de a divora sau
separa de partenerul dvs.?
Din cte ii, i-a trecut prin cap partenerului dvs., n ultimii 3
ani, gndul de a divora sau de a v separa?
Dvs. sau partenerul dvs. ai sugerat n mod serios ideea unui
divor n ultimii 3 ani?
Ai discutat despre mprirea proprietilor?
Ai discutat despre consultarea unui avocat?
Ai consultat dvs. sau partenerul dvs. un avocat n legtur
cu un divor sau o separare?
Din cauza probelmelor pe care oamenii le au n csniciile lor,
uneori ei pleac de acas pentru puin timp sau ca o separare
de porb. S-a ntmplat acest lucru i n csnicia dvs. n
ultimii 3 ani?
Ai vorbit cu partenerul dvs. despre cererea unui divor sau
unei separri?
Ai cerut divorul sau separea dvs. sau partenerul dvs.?
nclinaie spre divor

Des sau foarte des
Cteodat oamenii cstorii cred c le-ar plcea s locuiasc

separat de partenerul lor. Ct de des simii dvs. acest lucru?
Foarte des, des, ocazional sau niciodat?
niciodatOcazional saudivorFr nclinaie spre
Partea 1. Evaluarea nclinaiei spre divor.

Punei-v urmtoarele ntrebri i ncercuii unul din rspunsurile date:
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Nu
Nu
Da
Da
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
96

NUMRAI NUMRUL DE RSPUNSURI NCLINAII SPRE DIVOR

(INCLUZND NU TIU SAU DA) I NREGISTRAI-LE AICI:
NCERCUII ANSELE DE DIVOR N URMTORII 3 ANI DUP CUM URMEAZ:
SCORUL NCLINIEI
SPRE DIVOR
22
26
5-6
38
10+
ANSELE SPRE
DIVOR
31
43
Partea 2. Atracii i bariere spre divor

PUNEI-V NTREBRILE URMTOARE I ADUGAI SAU SCDEI PUNCTE
DIN SCORURILE ANSEI SPRE DIVOR N FUNCIE DE RSPUNSURI.
Mai jos sunt enumerate cteva dintre lucrurile pe care cuplurile le fac mpreun. Pentru
fiecare, v rugm s spunei ct de des dvs. i partenerul dvs. l facei mpreun.
2 ocazional 3 de obicei 4 aproape ntotdeauna
rspunsuriNumrul de
1 niciodat
Ct de des luai masa principal mpreun?

Ct de des v vizitai prietenii mpreun?
Ct de des dvs. i partenerul dvs. lucrai mpreun la
proiecte pentru cas?
Ct des ieii mpreun de ex. la film, s jucai cri,
bowling, etc.?
Facei suma numerelor pentru frecvena cu care facei lucururi mpreun. Dac totalul este ntre 13 i
16, extragei 12 din scorul ansei pentru divor, iar daca totalul este ntre 9 i 12, extragei 10.
NOUL SCOR LA ANSA PENTRU DIVOR:
Dac ar fi s o luai de la nceput, (a)v-ai cstori cu aceiai persoan, (b)v-ai cstori cu altcineva
sau (c)nu v-ai mai cstori deloc?
DAC RSPUNSUL ESTE (c), ADUGAI 11 LA ULTIMUL SCOR LA ANSA PENTRU
DIVOR; DAC ESTE (a) SAU (b), TRECEI LA URMTORUL ITEM.
Suntei proprietarul apartamentului n care stai sau este nchiriat?
DAC APARTAMENTUL ESTE AL DVS., SCDEI 6 DIN UTLIMUL SCOR LA ANSA
PENTRU DIVOR:
97

n general, ct de mult credei c v influeneaz viaa de zi cu zi credinele dvs. religioase foarte

mult, mult, ntructva, puin sau deloc?
DAC RSPUNSUL ESTE NTRUCTVA, MULT SAU FOARTE MULT, SCDEI 4 DIN
ULTIMUL SCOR LA ANSA PENTRU DIVOR:
De ci ani suntei cstorit cu partenerul dvs.?
DAC SUNTEI CSTORIT DE MAI PUIN DE 5 ANI, ADUGAI 3 LA ULTIMUL SCOR
LA ANSA PNETRU DIVOR:
Exemplu:
O persoan care are scorul 1 la scala nclinaiei spre divor ncep cu o ans de 22% pentru
divor n curs de 3 ani. Dar dac persoana face multe lucruri mpreun cu partenerul (ex. are scorul
14 la frecvena lucrurilor fcute mpreun), probabilitatea scade cu 12 puncte pn la 10%. Dac
cuplul cumpr apartamentul, se scad alte 6 puncte, scznd nclinaia spre divor la 4%. n final,
dac religia are o importan n viaa lor, scorul poate fi redus pn la 0.
MILLER MARITAL LOCUS OF CONTROL

SCALE (MMLOC)
AUTORI: Philip c Miller, Herbert M. Lefcourt i Edward E. Ware
SCOP: msurarea locului pe care l ocup controlul n relaia marital
DESCRIERE: Acest instrument de 26 de itemi msoar locul controlului n relaia marital.
Poziia extern-intren a controlului a fost amplu studiat i s-a dovedit a fi un important moderator
al stresului vieii. Mai mult, MMLOC ia n considerare caracteristicile partenerilor n relaie care
mresc stabilitatea i satisfacia. MMLOC a fost dezvoltat prin proceduri psihometrice serioase. Cei
26 de itemi au fost derivai dintr-un eantion de 78 de itemi care msoar 4 dimensiuni legate de
rezultatele maritale: abilitate, efort, context i noroc. n genreal, n relaia marital, cineva are un
scor mai nalt la internalitate tinde spre o satisfacie marital i intimitate mai mari dect cineva care
are un scor nalt la externalitate.
NORME: Bazate pe un eantion de 230 de studeni cstorii, scorurile nu au fost
semnificativ diferite pentru brbai i femei. Mediile au fost de 133.42(SD=19.83) pentru brbai i
de 131.43(SD=19.59) pentru femei.
SCORAREA: Scorurile totale sunt determinate de urmtoarea formul: 132+ scor externscor intern. Scor extern= itemii 1 + 2 + 4 + 6 + 10 + 12 + 13 + 15 + 17 + 21 + 24 + 27 + 28 + 30 +
32 + 35 + 37 + 39 + 41 + 42 + 44. Scor intern= itemii 3 + 5 + 7 + 8 + 9 + 11 + 14 + 16 + 18 + 19 +
20 + 23 + 25 + 26 + 29 + 31 + 33 + 34 + 36 + 38 + 40 + 43. Adugnd o constant i scznd itemii
interni se recodeaz n mod eficient itemii interni ntr-o direcie extern. Scorurile celor 4 subscale
atribuionale se determin astfel: Effort= 3 + 5 + 7 + 9 + 14 + 18 + 23 + 29 + 31 + 40; Abilitate= 8
+ 11 + 16 + 19 + 20 + 25 + 26 + 33 + 34 + 36 + 38 + 43; Context= 1 + 2 + 6 + 10 + 12 + 13 + 17 +
24 + 27 + 28 + 35 + 37 + 39 + 41 + 42; Noroc= 4 + 15 + 21 + 22 + 30 + 32 + 44.
Scorurile nalte reflect externalitatea pentru locul marital al controlului.
FIABILITATE: MMLOC are o consisten intern foarte bun, cu un alpha de .83. Date
despre stabilitate nu au fost oferite.
VALIDITATE: MMLOC dispune de o validitate concurent, corelnd cu scorurile initmitii
sociale. Validitatea MMLOC este evident i din corelaia dinte locul extern al controlului i
discerpana dintre scorurile soului i soiei, de ex. cei care sunt mai externali dect internali au o
mai mare discrepan ntre scoruri. MMLOC coreleaz de asemenea cu satisfacia marital i
satisfacia vieii n general.
98

PRIMA APARIIE: Miller, P.C., Lefcourt, H.M. i Ware, E.E. (1983). The construction and
development of the Miller Marital Locus of Control Scale, Canadian Journal of Behavioral Science,
15, 266-279. Miller, P.C., Lefcourt, H.M., Holme, J.G., Ware, E.E. i Saleh, W.E. (1986). Marital
locus of control and marital problem-solving, Journal of Personality and Social Psychology, 51,
161-169. Instrument reprodus cu permisiunea lui Herbert M. Lefcourt i Canadian Psychology
Association.
DISPONIBILITATE: Articol din jurnal.
MMLOC
Afirmaiile din acest chestionar exprim opinii asupra unor probleme ale raliei maritale.
Putei s fii de acord puternic cu unele dintre ele i n dezacord la fel de puternic cu altele, sau
putei s nu fii sigur de ceea ce simii. Reaciile dvs. reflect opiniile dvs. i nu exist rspunsuri
corecte sau incorecte. Indiferent dac suntei de acord sau nu cu vreo afirmaie, putei fi sigur c
exist o mulime de oameni care simt la fel ca dvs.
Marcai fiecare afiramie din stnga n funcie de ct de acord suntei cu ea. V rugm s le
marcai pe toate.
+1= sunt de acord puin
+2= sunt de acord foarte mult
0= nici acord, nici dezacord
-1= simt puin dezacord
-2= simt foarte mult dezacord
V rugm s v amintii c cel mai bun rspuns este opinia dvs. i de obicei este reflectat de
prima reacie la item, mai degrab dect dup lungi dezbateri cu dvs. niv asupra expereinelor
particulare.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Cnd vreau ca soul meu s fac ceva ce n-a planificat, nu

prea pot face multe pentru a-l ntoarce spre modul meu de
gndire.
Sunt adesea dezorientat n legtur cu ceea ce trebuie s
spun sau s fac atunci cnd nu sunt de acord cu soul meu.
Adesea problemele maritale se rezolv cu prea mare efort
din partea mea.
Pot adesea s ajut la o reconciliere cnd eu i soul meu ne
certm
Strile soului meu sunt adesea misterioase pentru mine, n
sensul c nu prea am idee de unde au pornit.
Adesea gsesc comportamentul soului meu nepredictibil.
n timpul unei nenelegeri deseori pot s spun sau s fac
ceva care s mbunteasc situaia.
neleg comportamentul soului meu.
Perioade fercite n csnicia noastr par s se ntmple cu
puin efort din partea mea sau fr nici un efort.
Adesea starea soului meu este o reacie la ceea ce eu am
spus sau am fcut.
Exist lucurui pe care le pot face pentru a ncuraja
terminarea unei nenelegeri cu soul meu i care ne fac s
ne simim mai bine.
Circumstanele de un fel sau altul joac un rol important n a
determina dac csnicia noastr merge bine sau nu.
99

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Cnd suntem n conflict, soul meu este cel care cel mai
adesea reconciliaz situaia.
Un anumit efort este de obicei necesar din partea mea pentru
a aduce experiene plcute n csnicia noastr.
Cnd avem experiene neplcute n csnicie pot adesea smi dau seama cum am contribuit eu la producerea lor.
Cel mai adesea depinde de soul meu s fac o nelegere s
se termine panic.
Perioadele nefercite din csnicia noastr par s se ntmple
indiferent de ceea ce fac eu.
Cnd avem dificulti n csnicie, par s fie puine lucurui
pe care eu i soul meu le putem face pentru a ajunge la o
reconciliere.
Pot uor s-mi conving soul s fac ceva pe care el nu l-a
planificat.
Circumstanele joac un rol foarte limitat n producerea
satisfaciei maritale; ceea ce contez sunt efortul i interesul.
Adesea cred c brbaii sunt mai greu de neles dect
femeile.
Cnd am dificulti n relaiile mele cu brbaii, gsesc c
timpul este un vindector mai bun dect orice a putea face
eu.
Brbaii par mai puin predictibili dect femeile.
Femeile par mai zpcite dect brbaii.
Cnd ntlnesc dificulti n relaiile mele cu femeile, mi se
pare c pot face prea puin pentru a ntoarce sitauia.
Femeile sunt mai de ncredere n interaciuni pentru mine
dect brbaii.
100

BEIER STERNBERG DISCORD QUESTIONNAIRE

(DQ)
AUTOR: Ernest G. Beir i Daniel P. Sternberg
SCOP: msoar conflictul marital i nefericirea marital
DESCRIERE: DQ este un instrument de 10 itemi construit pentru msurarea a dou dimensiuni ale
relaiei marital: discordia\ conflictul i gradul de nefericire ataat acestui conflict. Itemii au fost
selectai pe baza consultrii literaturii de specialitate care prezenta aceste problem ca fiind
principalele surse ale conflictului marital. Fiecare subiect va scora, mai nti, fiecare problem n
sensul gradului de conflict pe care l genereaz n csnicie iar apoi evalueaz n ce msur acesta
produce nefericire. Itemii sunt scorai individual. Dei nu exist prea mult informaie psihometric
despre DQ, utilitatea instrumentului rezult din capacitatea lui de a analiza separat dimensiunile
relevante n relaia de cuplu.
NORME: Datele pentru DQ au fost generate de o serie de studii pe cupluri proaspt cstorite care
au rspuns solicitrii de cooperare exprimate n scrisorile trimise. Cuplurile erau heterogene i au
fost contactate puin dup cstorie i la un an distan. Mediile sunt disponibile pentru fiecare item
n cele dou perioade. A existat o mic cretere a conflictului n cuplu pe perioada de un an : media
total a conflictului este de 33.92 la scurt timp dup cstorie i de 36.55 la un an dup cstorie.
SCORAREA: Fiecare item este scorat separat pe o scal de 7 puncte n care scorurile nalte indic
un conflict i o nefericire marital mai mare. Itemii individuali pot fi adunai ntr-un scor total, dar
semnificaia scorului nu este clar.
FIABILITATEA: Nu exist informaie disponibil.
VALIDITATEA: DQ dispune de un anumit grad de validitate convergent (analoag) n sensul c
valoarea conflictului coreleaz semnificativ cu valoarea nefericirii maritale i exist o anumit
corelaie ntre scorurile la DQ i valoarea gradului de comportament intim. De asemenea, exis o
schimbare semnificativ de-a lungul primului an de cstorie pentru soii (media total s-a micat de
la 19 la 255.33), ceea ce sugereaz un anumit grad de validitate predictiv pentru DQ.
PRIMA APARIIE : Beier, E. G. i Sternberg, D.P.(1977). Comunicarea marital, Journal of
Communication, 27, 92-100. Instrument reprodus cu permisiunea lui Ernest G. Beier i Daniel P.
Sternberg.
DISPONIBILITATE : Dr.Daniel P Sternberg, Psychiatric Associates, 3540 South 4000 West, Suite
310, West Valley City, UT 84120.
DQ
Prin urmtoarele scale dorim s aflm care credei dvs. c sunt ariile de acord i dezacord n
csnicia dvs. De asemenea dorim s ne aflm dac aceste arii v aduc fericire, nefericire sau
indiferen. De exemplu, dac banii sunt un punct de mare dezacord n csnicia dvs., putei marca n
dreptul Scalei 1 (gradul acordului) sub numerele 5,6 sau 7 n funcie de extensia dezacordului. Dac
ai face un semn n dreptul mui 7, aceasta ar nsemna c exist foarte mult dezacord n legtur cu
101

banii n casnicia dvs. Dac marcai nr.5, aceasta ar nsemna c exist doar puin dezacord n legtur
cu banii.
Prin Scala 1 dorim s aflm n ce msur v difereniai de partener n legtur cu modul de
a privi lucrurile. n Scala 2 dorim s aflm n ce fel resimii dvs. aceste diferene. Dac, de
exemplu, un dezacord v face foarte nefericit, putei marca 6 sau 7 pe Scala 2(rezultate ale
acordului sau dezacordului). V rugm s marcai fiecare item n ambele scale. Atenie, cu ct este
mai mare numrul marcat cu att este mai mare dezacordul sau conflictul, iar cu ct este mai mic,
cu att este mai mare acordul.
SCALA 1: Gradul de acord
SCALA 2:Rezultatele
acordului\dezacordului
Acord
Fericit
Dezacord
3
Nefericit
3
1.Banii
2.Copii
3.Sexul
4.Grija i dragostea
5.Lucruri fcute mpreun (n
timpul liber)
6.Prieteni i viaa social
7.Ambiia, voina de a merge
nainte
8.Politica
9.Educaia copiilor
10. Religia
Altele:
V rugm s specificai
102

COMPETITIVENESS SCALE
(CS)
AUTOR: Mary R. Laner
SCOP: msurarea competivitii unui partener n relaie
DESCRIERE: CS este un instrument de 50 de itemi construit pentru a msura competitivitatea
unui partener n relaii. CS este mprit n trei subscale, aa cum o indic msurtoarea nsi,
bazate pe felul n care comportamentele sunt experimentate: plcute (P), neplcute (U), sau
agresive\abuzive (A). Aceste subscale au fost dezvoltate de evaluatori independeni cu o rat de
acord de 88%. CS poate fi foarte util in identificarea i explorarea problemelor de competitivitate a
cuplurilor care prezint problemele n relaiilor lor.
NORME: CS a fost studiat iniial pe 99 brbai i 81 femei, majoritatea albi, studeni dintr-o
universitate de sud-vest. Marea majoritate nu fusese niciodat cstorit i erau de clas social
mijlocie; 80% dintre femei aveau vrsta de 20 de ani sau mai tinere iar 74% dintre brbai aveau 21
de ani sau mai mult. Norme actuale nu sunt disponibile, dei femeile i brbaii au aceleai scoruri
la toi itemii plcui n afar de 8, la toi itemii neplcui n afar de 2 i la toi itemii
agresivi\abuzivi.
SCORAREA: CS este uor de scorat acordnd fiecrui rspuns tipic i ocazional cte un
punct, apoi adunnd aceste puncte pentru fiecare subscale. Itemii plcui au un total maxim de 20 de
puncte, cei neplcui un maximum de 22 puncte iar cei agresivi, un maximum de 8 puncte.
FIABILITATEA: Nu exista informaii disponibile.
VALIDITATEA: Dei datele sunt limitate, subscala neplcut este asociat cu scorurile
combatitivitii aa cum sunt msurate de Index of Spouse Abuse.
PRIMA APARIIE : Laner, M. R. (1986). Competiia n etapa de curtare, Family Relations, 35,
275-279.
DISPONIBILITATE : Dr. Mary Laner, Profesor, Departamentul de sociologie, Universitatea din
Arizona, Tempe, AZ85287.
CS
V rugm s analizai comportamentele, trsturile sau calitile pe care partenerul dvs. le
are n relaia dvs. pentru a-i atinge scopurile. Pentru fiecare dintre itemii urmtori, facei un X n
coloana care se apropie cel mai mult de descrierea comportamentelor, trsturilor, calitilor pe care
partenerul dvs. le are n relaia cu dvs.
Pentru a-i atinge scopul,
partenerul meu :
Aceast trstur\ calitate\ comportament

este :
Tipic
Folosit doar
ocazional
Niciodat
103

1
U
U
P
P
U
A
U
P
2
1
2
3
4
5
6
7
8
10
A 11
U 12
P 13
A 14
P 15
P 16
U 17
U 18
P 19
U 20
A 21
U 22
U 23
P
24
25
A 26
U 27
P 28
P
29
P 30
U 31
U 32
P
33
3
Expune o putere brutal
neal
Arat flexibilitate
Demonstreaz tenacitate
Este tcut
Folosete violena fizic
Minte
Persevereaz(este
perseverent)
Este harnic (muncete
mult)
Se comport stoic(fr
s plng)
Este nendurtor
Este viclean, iste
Este inteligent, nelept,
informat
Terorizeaz, amenin,
intimideaz
Arat curaj
Utilizeaz armul
Se comport ntr-un
mod nepstor
Vorbete linguitor
Demonstreaz toleran
Utilizeaz
lingueal(nduplecarea)
Inspir team i\sau
anxietate
Se exprim emfatic,
bombastic
Accentueaz realizrile
trecute
Utilizeaz umorul i
ironia
Demonstreaz
competen(e expert)
Insult, este abuziv,
nepoliticos
Acioneaz ca un snob
Prezint vigoare,
energie
Se comport ca un tip
de treab, ca un cavaler
Este rbdtor
Se comport arogant,
superior
Utilizeaz satira,
ridiculizeaz
Se comport exuberant,
104

U 34
U
A
U
P
35
36
37
38
U 39
U 40
U 41
P
A
U
P
42
43
44
45
U 46
P
U
U
P
47
48
49
50
entuziast
Demonstreaz putere,
autoritate, influen,
trage sforile
Se comport sofisticat
Este furios
Este sarcastic
Este grijuliu, planific
activitile
Inspir un sentiment de
vin
Este ludros
Utilizeaz subtefugii,
viclenie
Este contient de sine
Provoac, confrunt
Este mincinos
Este ncreztor n
propriile sale puteri
Simuleaz slbiciunea
(se comport ca un
martir)
Este calm
Pretinde dragoste
Simuleaz stupiditate
Este diplomat, plin de
tact
105

DOMINANCE-ACCOMODATION SCALE
(DA)
AUTOR: Carol Noll Hosskins
SCOP: msurarea dominanei i acomodrii n cupluri i familii
DESCRIERE: DA este un instrument de 37 de itemi construit pentru a msura dominarea i
acomodarea n relaiile inter-personale, n special n cupluri i familii. Dominana a fost definit ca
ncercri de a controla mediul de via al cuiva: exprimarea opiniilor, preferine sau atitudini n
manier verbal sau nonverbal care tinde s influeneze puternic sau direct comportamentele
partenerului. Astfel, un individ nalt dominant va fi vzut ncercnd s-i controleze partenerul. Un
individ cu scoruri nalte la acomodare a fost definit ca acceptnd vina i critica atunci cnd nu le
merit; avnd tendina de a fi auto- depreciativ; evitnd riscul rnirii fizice sau emoionale; cutnd
s-i maximiyeye securitatea psihologic personal, starea bun sau stabilitatea. DA are doi factori
sau subscale: acomodare personal (itemii 2,3,5-7,9-11 , 13,14, 16-18,20,21,23,25,26,28-30,35-37)
i acomodarea n cuplu (itemii 1,3,4,6,8,9,12,13,15-26, 28, 31, 33). Sunt recomandate scorurile
separate pe factori, unde scorurile nalte la primul factor nseamn c exist o tendin de
acomodare la partener i un scor sczut indic dorina de a se impune, autoafirmare. Scorurile nalte
la factorul al doilea indic faptul c subiectul percepe puin apreciere legat de propriile nevoi.
NORME: DA a fost studiat pe mai multe eantione, cel mai recent pe 78 de cupluri(156 indivizi)
cu o medie de vrst de 39 de ani, media de 11.6 ani n relaii; 87% erau specializai ntr-o profesie
i 78% aveau o educaie medie. Scorul mediu pentru ntreaga scal a fost de 164.4 (sd= 19.2).
SCORAREA: DA este scorat prin inversarea scorurilor la toi itemii de la al doilea factor i apoi
nsumnd valorile itemilor pentru subscal i scorurile totale.
FIABILITATEA: DA dispune de o bun fiabilitate cu un alpha total de .84; primul factor are un
alpha de .79 iar al doilea factor un alpha de .65. Date despre stabilitate nu au fost date.
VALIDITATEA: DA are o buna validitate convergent avnd corelaii semnificative ntre ambele
subscale i mai multe subscale ale Personality Research Form-E, incluznd umilire, agresivitate,
dependen, dominan, evitarea rnirii, recunoatere social i nelegere.
PRIMA APARIIE : Hoskins, C. N. (1986). Msurarea dominanei i acomodrii percepute:
Dezvoltarea unei scale, Psychological Reports, 58, 627-642.
DISPONIBILITATE : Dr. Carol Hoskins, New York University, 429 Shimkin Hall, Washington
Square, New York, NY10003.
106

DA
n paginile urmtoare vei gsi o serie de propoziii care descriu sentimente n legtur cu
relaia dvs. cu partenerul dvs. V rugm s citii fiecare propoziie atent i s rspundei
corespunztor cu ceea ce SIMII n general. V rugm s rspundei la toi itemii.
O scal gradat de rspuns este dat pentru rspunsurile dvs. :
SA=acord puternic
A=acord
U=nedecis
D=dezacord
SD=puternic dezacord
tiu c partenerul meu m ia n serios cnd sunt preocupat

de condiiile din lumea de azi.
SA
SD
Chiar dac a putea s dorm pn mai trziu, m scol de

obicei deoarece aa vrea partenerul meu.
SA
SD
Cnd am nevoie de ajutor de la partenerul meu n cas,

insist
SA
SD
Partenerul meu se nelege bine cu prietenii mei dei el

poate s-i nu-i plac la fel de mult ca mine.
SA
SD
De obicei cedez pentru a avea pace dac partenerul meu

mi explic de ce crede c opiniile mele sunt greite.
SA
SD
Insist s am ecva de spus n legtur cu ct timp liber

petrec eu cu prietenii.
SA
SD
Dac partenerul meu m trezete, ncerc s fiu drgu

chiar dac nu simt asta.
SA
SD
Chiar dac partenerul meu are de lucru, tiu c el l va da

deoparte dac eu am nevoie de timp mpreun cu el.
SA
SD
Cnd este rndul partenerului meu de a strnge dup cin,

n-o fac eu.
SA
SD
SA
SD
10 Dac partenerul meu nu nelege nevoia mea de a avea

banii mei, nu a face o problem din asta.
107

11 ncerc s fiu de acord cu ideile partenerului meu asupra

activitilor de week-end chiar atunci cnd am alte gnduri.
SA
SD
12 Cheltuim bani n funcie de felul n care cdem de acord c

ne putem permite.
SA
SD
13 Dac mi-e foame nainte de a veni soul meu acas,

mnnc.
SA
SD
14 De obicei partenerul meu decide cnd este timpul s ne

retragem
SA
SD
15 Partenerul meu ia n considerare interesele mele la fel ca i

pe ale lui cnd planific timpul liber.
SA
SD
16 Dac nu trebuie s m trezesc diminea, m atept ca

partenerul meu s plece singur.
SA
SD
17 Cnd nu suntem de acord cu vreun aspect al vieii noastre

sexuale, mi exprim punctele de vedere.
SA
SD
18 Cnd ideile noastre pentru week-end sunt diferite, i spun

asta.
SA
SD
19 Cnd mi fac planuri cu prietenii mei, partenerul meu i va

adapta programul.
SA
SD
20 Dac partenerul meu ntrzie acas, i va pregti singur

cina.
SA
SD
21 Dac partenerul meu m trezete cnd eu mai vreau s

dorm, i spun asta.
SA
SD
22 Datorit faptului c valorile noastre de baz sunt similare,

sunt satisfcut cu stilul nostru de via.
SA
SD
23 Dac partenerul meu face dragoste ntr-o maniera pe care o

gsesc dezagreabil, nu continui actul sexual.
SA
SD
24 Cnd i spun partenerului meu c simt nevoia s fim

apropiai, tiu c i va face timp pentru asta.
SA
SD
25 Dei tiu cnd partenerul meu vrea s facem dragoste, nu

simt c trebuie s m adaptez lui.
SA
SD
26 Nu renun la ceea ce fac i m duc s m culc doar pentru

c partenerul meu este gata de culcare.
SA
SD
27 Partenerul meu nu ia n serios ngrijorrile ,ele pentru

condiiile sociale.
SA
SD
28 ncerc s-mi menin prietenii chiar dac partenerul meu nu

este interesat de asta.
SA
SD
108

29 Dac partenerul meu obiecteaz cnd spun unei osptrie

c ne-a luat prea puini bani, n-o mai fac.
SA
SD
30 Interesele partenerului meu sunt pe primul plan n

planificarea timpului liber.
SA
SD
31 Cnd nu cdem de acord asupra a ceea ce s mncm,

partenerul meu renun n favoarea mea la fel de mult ct
renun i eu n favoarea lui.
SA
SD
32 Prefer s m retrag dac partenerul meu nu-mi rspunde

sexual.
SA
SD
33 M simt bine cnd vorbesc cu partenerul meu despre via

i semnificaiile ei pentru c el dovedete respect pentru
credinele mele.
SA
SD
34 Dac simt nevoia s fim apropiai, nu m pot baza pe

partenerul meu s-i lase alte preocupari deoparte.
SA
SD
35 M simt obligat s servesc cina chiar cnd partenerul meu

vine trziu.
SA
SD
36 De obicei sunt refractar la a cheltui bani fr s-mi

consult partenerul.
SA
SD
37 Chiar dac mi-e foame nainte de a veni partenerul meu

acas, m simt mai bine dac l atept.
SA
SD
109

DUAL EMPLOYED COPING SCALE

(DECS)
AUTOR: Denise A. Skinner i Hamilton I. McCubbin
SCOP: msurarea comportamentelor de coping la familiile cu ambi soi angajai.
DESCRIERE: DECS este un instrument de 58 de itemi construit pentru a msura comportamentele
de coping considerate folositoare n coordonarea rolurilor serviciului i a familiei n condiiile n
care ambii parteneri sunt angajai n afara casei. Dat fiind nevoia n cretere din societatea
american ca ambii parteneri s fie angajai, acest instrument poate fi foarte util pentru a-i ajuta pe
practicieni s evalueze i s urmreasc schimbrile din comportamentele de coping care pot afecta
negativ interaciunile familiale. DECS dispune de patru factori sau subscale descrise n detaliu n
prima apariie a instrumentului: meninerea sistemului familial, procurarea suportului, modificarea
rolurilor i a standardelor i meninerea perspectivei sau reducerea tensiunii. Oricum, DECS mai
poate fi utilizat i ca o msur de coping, n general, prin folosirea scorului total.
NORME: DECS a fost studiat pe mai multe eantioane de familii, incluznd prini de copii cu
boli serioase. Nicio alt dat demografic nu este disponibil. Media total pentru soii este de 173.9
i de 162.3 pentru soi. n toate studiile, au existat diferene semnificative ntre scorurile soilor i
ale soiilor, soiile utiliznd comportamnete de coping mai multe dect soii.
SCORAREA: Dup inversarea scorului la itemul 45, toi itemii sunt pur si simplu adunai pentru
un scor toatal.
FIABILITATEA: DECS dispune de o consisten intern foarte bun cu un alpha total de .86. date
despre stabilitate nu sunt disponibile.
VALIDITATEA: DECS are o validitate convergent bun, corelnd cu un instrument de adaptare
familial. DECS are i o validitate bun a grupurilor cunoscute, distingnd ntre prinii din
familiile echilibrate i cele extreme (n termeni de adaptare).
PRIMA APARIIE : McCubbin, H. I. i Thompson, A.I.(eds.) (1991). Teste de evaluare ale
familiei pentru cercetare i practic. Madison, WI: University of Wisconsin.
DISPONIBILITATE : Dr. Hamilton McCubbin, Dean, School of Family Resources and Consumer
Services, Madison, WI 53706-1575.
DECS
DECS este construit pentru a nregistra ce gsesc familiile ca fiind folositoare pentru ele n
rolurile de coordonare (conducere) a familiei i serviciului cnd ambii soi sunt angajai n afara
casei. Coping se definete ca eforturi personale sau colective (cu ali indivizi, programe) de a
administra cerinele asociate cu familiile cu profesie dubl.
Indicaii:
110

Mai nti citii lista comportamentelor de coping din stnga, unul cte unul.
Apoi decidei ct de bine fiecare afirmaie descrie coping-ul dvs., ncercuind una dintre
cifre:
5=acord puternic
4=acord moderat
3=nici acord nici dezacord
2=dezacord moderat
1=dezacord puternic
Dezacord moderat
Acord moderat
Acord puternic
Fr copii
Nici acord/
Nici dezacord
Dezacord puternic
Devin mai eficient; utilizez mai bine timpul de

acas.
Utilizez echipament modern (ex. Cuptor cu

microunde, etc.) pentru a fi de mai mare ajutor
acas.
Cred c avem mult de ctigat din punct de vedere

financiar dac lucrm amndoi.
Pun la punct un program rezonabil privind treburile

casnice pentru toi membrii familiei.
Dorm mai puin dect a dormi n mod ideal.
Ignor comentarii despre cum ar trebui s ne

comportm ca brbai sau femei (ex. Femeile n-ar
trebui s munceasc; brbaii ar trebui s fac curat
n cas.
Decid s ndeplinesc sarcini casnice la o or regulat

n fiecare sptmn.
Cumpr mncare convenabil care e uor de

preparat acas.
Cred c profesia mea m-a fcut un printe mai bun

dect a fi fost n alte condiii.
FC
10 Las cteva treburi neterminate n cas (dei a vrea

s le termin).
FC
COMPORTAMENTE DE COPING:
Eu ncerc s fac fa cerinelor familiei noastre cu
profesie dubl astfel:
111

11 i determin pe copii notri s ajute la treburile

casnice.
12 Ignor critica celorlali despre prinii care lucreaz

amndoi n afara casei.
13 ntrein relaii de prietenie cu alte cupluri cu profesie

dubl.
14 Planific special o perioad de timp pentru familia

ntreag; planific activiti familiale pe care s le
facem mpreun.
15 Angajez pe cineva care s ne ajute la treburile

casnice.
16 Trec cu vederea dificultile i m focalizez asupra

lucrurilor bune din stilul nostru de via.
17 Planific ca relaiile familiale variate s se petreac la

o or regulat n fiecare zi sau sptmn(ex.Din
momentul n care ajungem acas i pn la ora de
culcare este timpul pentru copii
18 Mncm n ora frecvent.
19 Cred c profesia mea m-a fcut o soie mai bun.
20 Angajez o persoan s aib grij de copii.
21 M bazez pe membrii familiei extinse pentru

ncurajare.
22 Ne ocupm de responsabilitiile casnice unul pentru 1

cellalt, atunci cnd unul dintre noi are un program
de munc prelungit.
23 Las problemele de serviciu la servicu atunci cnd

plec de acolo la sfritul zilei.
24 mi fac prieteni la serviciu cu care vorbesc despre

ceea ce simt.
25 Planific un timp n care s fiu singur cu soul meu.
26 mi modific programul de lucru(ex. Reduc timpul de

serviciu sau lucrez la ore diferite).
27 M bazez pe membrii familiei extinse pentru ajutor

financiar cnd este necesar.
28 Negociez cine st acas cu un copil bolnav n funcie 1

de situaie.
FC
FC
FC
112

29 Planific schimbri la serviciu (ex. Transfer,

promovare, schimbri de tur, etc.), n funcie de
nevoile familiale.
30 M bazez pe familia extins pentru ajutor n

ngrijirea copilului.
FC
31 Identific pe mine sau pe partenerul meu ca principal

responsabil pentru sarcinile de cretere al copilului.
FC
32 Cred c suntem bune modele pentru copii notri prin

faptul c amndoi muncim.
FC
33 Identific pe mine sau pe partenerul meu ca principal

responsabil pentru sarcinile casnice.
34 Planific timp pentru mine spre a m detensiona

(jogging, exercciii, meditaii, etc.)
35 Apelez la mai multe servicii i nu fac totul de una

singur.
36 ncurajez copiii s se ajute unul pe altul cnd este

posibil (ex. teme, dus la diverse activiti,etc.)
37 ncerc s fiu ct pot de flexibil pentru a m adapta

la nevoi sau evenimente speciale (ex. serbarea unui
copil la coal).
38 Planific din timp pentru ca schimbrile majore de

acas (ex. naterea unui copil) s nu afecteze
cerinele de serviciu.
39 Utilizez mai bine timpul de la serviciu.
40 mi fac buni prieteni cu care s vorbesc despre ceea

ce simt.
41 Limitez petrecerile de acas numai la prietenii mei

apropiai.
42 Cred c, cu timpul, viaa noastr va fi mai uoar.
43 Stabilesc programe dinainte (ex. cine duce copiii la

doctor;cine muncete pn trziu).
44 M in de un program stabilit la serviciu i acas.
45 Cred c trebuie s excelez att la serviciu ct i n

familie.
46 Renun la unele dintre activitile extraprofesionale

i extrafamiliale n care a putea s m implic.
FC
113

47 Stabilesc cui revine responsabilitatea de a asta acas

cnd un copil este bolnav.
48 Identific pe unul dintre noi care s fie responsabil

pentru ctigarea pinii.
49 Cred c munca (profesia) este bun pentru creterea

mea personal.
50 Cred c, puse una peste alta, exist mai multe

avantaje dect dezavantaje n viaa noastr.
51 Limitez implicarea la serviciu cu scopul de a avea

mai mult timp pentru familie.
52 Micorez standardele mele privind ct de bine

trebuie fcute treburile casnice.
53 ncurajez copii s fie independeni, cnd este cazul.
54 Elimin anumite activiti (petrecerile de acas,

munca voluntar, etc.)
55 ncurajez comunicarea ntre membrii familiei despre

programele, nevoile i responsabilitile individuale.
56 mi menin sntatea (mnnc corect, fac exerciii).
57 Cred c am nevoie de mult stimulare i de multe

activiti pentru a nu m plictisi.
58 mi limitez implicarea la serviciu, spunnd NU la

unele dintre aczivitile pe care le-a putea face.
FC
114

DUAL-CAREER FAMILY SCALE

(DCFS)
AUTOR: Brian F. Pendleton, Margaret M. Poloma i T. Neal Garland
SCOP: msurarea caracteristicilor familiilor cu dubl profesie.
DESCRIERE: DCFS este un instrument de 31 de itemi care este compus din 6 scale ce msoar
urmtoarele caracteristici ale familiilor cu profesie dubl aa cum le indic i scalele: 1) tipul
csniciei (MT), 2) responsabilitatea casnic (DR), 3) satisfacia (S), 4) imaginea de sine (S-I), 5)
realizare profesional (CS), 6) linia profesional (CL). Itemii acestor scale au construii pe baza
lucrrilor teoretice despre familii i au fost testai n mod empiric pentru a elimina itemii ambigui.
Datorit faptului c familiile cu profesie dubl reprezint o arie relativ nou de practic i cercetare,
aceste scale pot fi vzute ca o baz iniial pentru continuarea explorrilor n practic i cercatare.
NORME: Informaii despre baza acestor scale au fost extrase dintr-un studiu pe 45 de soii care
erau angajate ca avocai, profesori sau doctori. Nicio alt informaie demografic sau norm actual
nu au fost oferite.
SCORAREA: DCFS este scorat dupa o scal tip Likert de 5 puncte de la accord puternic (1) la
dezacord puternic (5). Scorul scalei se obine prin nsumarea itemilor individuali. Un scor total al
celor 6 scale nu este recomandat.
FIABILITATEA: Consistena intern pentru cele 6 scale este relati sczut, cu coeficienii alpha de
la .42 la .76 (media alpha =.61); scalele de imagine de sine i linie profesional au cea mai bun
consisten intern (.73 i .76). Scalele au fost i subiectul analizei lui Guttman asupra coeficienilor
de reproductibilitate (predictibilitatea scorurilor de la un item la altul). Coeficienii de
reproductibilitate au ntrecut cerina de .85 pentru trei dintre scale (responsabilitatea casnic,
satisfacia, imaginea de sine), n timp ce alte trei scale s-au extins de la .76 la .81.
VALIDITATEA: Nu este prezentat nicio informaie real despre validitate. Totui, autorii susin
c un anumit grad de validitate de construct poate fi obinut printr-o matrice de intercorelaii ntre
scale, dintre care 5 din 15 intercorelaii erau semnificative n moduri predictibile.
PRIMA APARIIE : Pendleton, B. F., Poloma, M. M., Garland, T. N. (1980). Scale pentru
investigaia familiei cu dubl profesie, Journal of Marriage and the Family, 42, 269-276. Instrument
retiprit cu permisiunea National Council on Family Relations.
DISPONIBILITATE : Dr. T. Neal Garland, Department of Sociology, University of Akron, Akron,
OH 44325.
DCFS
V rugm s ncercuii numrul care indic gradul n care suntei sau nu suntei de acord cu
fiecare itemi.
115

1=acord puternic
2=acord
3=indecizie
4=dezacord
5=dezacord puternic
Tipul de csnicie
1
Dac un copil ar fi blonav i ar trebui s rmn acas, cel mai probabil c 1

eu voi rmne cu el acas i nu soul meu.
Dat fiind structura societii noastre,este important ca femeia s-i asume

responsabilitatea primar pentru ngrijirea copilului.
Consider c soul meu este principala persoan din familie care ctig
pinea familiei.
Venitul meu este la fel de vital pentru bun-starea familiei ca i al soului

meu.
Nu a munci dac soul meu nu ar fi de acord.
Nu m-a duce la o convenie profesional dac aceasta ar fi un

inconvenient pentru soul meu.
Responsabilitatea casnic
7
Dei soul meu m poate ajuta, responsabilitatea pentru sarcinile casnice

este n principal a mea.
Dac o soie i mam simte c nu reuete n treburile casnice datorit

implicrii n carier, ar trebui s reduc cerinele profesionale.
Satisfacia
9
A fi o persoan mai puin mplinit fr experiena mea din viaa de

familie.
10 Dac ar fi s-o iau de la capt, nu a mai face copii.
11 Dac ar fi s-o iau de la capt, nu m-a mai pregti pentru profesia mea
particular.
Imaginea de sine
116

12 Cariera mea m-a fcut o soie mai bun dect a fi fost n alte condiii.
13 Femeile cu carier cstorite au ce este mai bun din doua lumi: angajare
profesional combinat cu o via de familie plin.
14 Cariera mea m-a fcut o mam mai bun dect a fi fost n alte condiii.
15 Petrec mai mult timp cu copii dect vecinele mele neangajate care sunt
active n afacerile comunitii.
16 mi vd munca mai mult ca o slujb care mi place dect ca o carier.
17 Mi-am mai micorat implicarea din carier pentru a nu-mi amenina

csnicia.
18 Cariera mea este la fel de important pentru soul meu ct este i pentru
mine.
19 Sunt la fel de orientat spre carier ca i colegii mei brbai.
20 A recomanda oricrei tinere femei care privete spre o carier, s-i

completeze pregtirea profesional nainte de cstorie.
21 n cazul unor conflicte de interese, responsabilitile principale ale unei

femeu de carier sunt soul i copii ei.
22 Este posibil pentru un so i o soie s lucreze n orae diferite pentru a

maximiza posibilitile profesionale i a avea i o csnicie de succes n
acelai timp.
23 Dac a primi o ofert de serviciu excepional n alt ora (una pe care a

vrea s-o accept), nu m-a atepta ca soul s m urmeze dect dac ar fi
sigur de o poziie potrivit pentru el.
24 Istoria carierei unei femei cstorite ar trebui considerate n lumina a

dou seturi de cerine pe care ea le ntmpin ca soie i ca profesionist.
25 Cele mai multe dintre femeile de carier necstorite au mai mari amse
de succes n profesie dect au femeile de carier cstorite.
26 elurile unei femei de carier cstorite tind s fie mai modeste dect
cele ale colegilor lor brbai.
27 Am mai renunat la implicarea n carier pentru a ntmpina nevoile

familiei mele.
mplinirea profesiunal
Linia carierei
117

28 Cariera mea a avut de suferit datorit responsabilitilor pe care le am

(avut) ca mam.
29 Este imposibil n societatea prezent s combini o carier, n sensul plin

al cuvntului (nentrerupt, norm ntreag, nalt grad de anganjament i
dorin de succes) cu obligaiile familiei.
30 M consider o femeie care muncete (este angajat profesional) mai

degrab dect o femeie de carier (pentru care promovarea i realizrile
profesionale excepionale sunt importante)
DYNAMIC-ADJUSTEMENT SCALE
(DAS)
AUTOR: Graham B. Spanier
SCOP: msurarea calitii csniciei sau a cuplurilor similare.
DESCRIERE: Acest instrument de 32 de itemi este construit pentru a evalua alitatea relaiei aa
cum este perceput ea de cuplul marital sau consensual. Acest instrument rspunde mai multor
nevoi. Poate fi folosit ca o msur general a satisfaciei n cuplul intim prin utilizarea scorurilor
totale. Analiza factorial indic faptul c acest instrument msoar patru aspect ale relaiei:
satisfacia diadic (DS), coeziunea diadic (DGoh), consensul dyadic (Dcon) si expresia afectiv
(AE). Acest instrument poate fi adaptat pentru utilizarea n interviuri.
NORME: DAS a fost aplicat pe un eantion de indivizi cstorii (n=218) i divorai (n=94).
Media de vrst a celor cstorii a fost de 35.1 ani, iar a celor divorai de 30.4 ani. Media duratei
csniciei celor cstorii a fost de 13.2 ani n timp ce a celor divorai de 8.5 ani. Media scorului
total al DAS a fost de 114.8 cu o deviaie standard de 17.8 pentru cuplurile cstorite. Media pentru
eantionul divorat a fost de 70.7 cu o deviaie standard de 23.8.
SCORAREA: Pentru DAS sunt utilizate trei tipuri diferite de scale de rating. Scorul total este
suma tuturor itemilor, putndu-se ntinde de la 0 la 151. Scorurile nalte reflect o relaie mai bun.
Itemii factor sunt : DS: 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 31, 32; Dcoh: 24, 25, 26, 27, 28; Dcon: 1, 2,
3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15; AE: 4, 6, 29, 30.
FIABILITATEA: Ca scor total DAS are o impresionant consisten intern cu alpha de .96.
Subscalele au urmatoarele consistene (bune pn la excelente): DS=.94, DCoh=.81, DCon=.90,
AE=.73.
VALIDITATEA: Acest instrument a fost verificat prima oar prin procedee logice de validitate de
coninut. DAS demonstreaz i o validitate intergrupal discriminnd ntre cuplurile maritale i cele
divorate pentru fiecare item. Instrumentul dispune i de validitate concurent, corelnd cu LockeWallace Marital Adjustement Scale.
PRIMA APARIIE : Sapnier, G.B. (1976). Msurarea adaptrii diadice: noi scale pentru
evaluarea calitii csniciei i a cuplurilor similar, Journal of Marriage and the Family, 38, 15-28.
Instrument reprodus cu permisiunea lui Graham B. Spanier.
DISPONIBILITATE : articolul din jurnal.
118

DAS
Majoritatea oamenilor au unele nemulumiri n legtur cu relaiile lor. V rugm s indicai
mai jos gradul de acord sau dezacord dintre dvs. pentru fiecare item n parte.
5=ntotdeauna de acord
4=aproape ntotdeauna de acord
3=dezacord ocazional
2=apropae ntotdeauna dezacord
1=ntotdeauna dezacord
Organizarea finanelor de familie
Recreerea n timpul liber
Probleme religioase
Demonstrarea afeciunii
Prietenii
Relaiile sexuale
Convenionalitatea (comportamentul corect)
Filosofia de via
Modaliti de a trata rudele
10
Obiective, scopuri i lucruri considerate importante
11
Timpul liber petrecut mpreun
12
Luarea unor decizii majore
13
Sarcini casnice
14
Interese pentru petrecerea timpului liber
15
Decizii legate de cariera profesional
V rugm s indicai ct de frecvent vi se ntmpl dvs. i partenerului dvs. urmtoarele:

1= ntotdeauna
2=aproape tot timpul
3=des
4=ocazional
5=rar
119

6=niciodat
16
Ct de des ai discutat sau ai luat n considerare divorul, separarea sau

terminarea relaiei?
17
Ct de des dvs. sau partenerul dvs. plecai de acas dup o ceart?
18
n general,ct de des gndii c lucrurile ntre dvs. i partenerul dvs. merg bine?
19
Avei ncredere n partenerul dvs.?
20
Regretai vreodat c v-ai cstorit?(sau c trii mpreun)
21
Ct de des dvs. i partenerul dvs. v certai?
22
Ct de des v clcai pe nervi unul pe altul?
23.V srutai partenerul?

n fiecare zi
aproape n
fiecare zi
4
3
ocazional
rar
niciodat
24.Dvs. i partenerul dvs. v angajai n satisfacerea intereselor comune mpreun?

Toate
majoritatea
unele
puine
niciunul
4
3
2
1
0
Ct de des vi se ntmpl urmtoarele evenimente dvs. i partenerului dvs.?
1= niciodat
2=mai puin de o dat pe lun
3=o dat sau de dou ori pe lun
4=o dat pe zi
5=mai des (de o dat pe zi)
25
Avei schimburi stimulante de idei
26
Rdei mpreun
27
Discutai cu calm ceva
28
Lucrai mpreun la un proiect
Acestea sunt unele lucruri cu care cuplurile uneori sunt de acord iar alteori nu sunt de acord.
Indicai care din itemii de mai jos v-au cauzat diferene de opinie sau probleme n relaia dvs. n
ultimele cteva sptmni.(ncercuii DA sau NU).
DA
NU
29
Ai fost prea obosii pentru a face sex

120

DA
NU
30
Nu prea ai artat iubire
31.Numerele de pe linia urmtoare reprezint diferite grade de fericire n relaia dvs. Punctul
de mijloc fericit, reprezint gradul de fericire al majoritii relaiilor. V rugm s ncercuii
numrul care descrie cel mai bine gradul de fericire, lund n considerare toare aspectele ale relaiei
dvs.
0
Extrem de
nefericit
1
Relativ
nefericit
2
Un pic
nefericit
3
Fericit
4
Foarte
fericit
Extrem de
fericit
Perfect
32.V rugm s ncercuii una din afirmaiile urmtoarele care descrie cel mai bine felul n
care considerai viitorul relaiei dvs.
Vreau cu disperare ca relaia mea s reueasc i a face aproape orice pentru ca asta s se ntmple.
Vreau foarte tare ca relaia mea s reueasc i voi face tot ce pot pentru asta.
Vreau foarte tare ca relaia mea s reuesac i voi face ceea ce ine de mine pentru asta.
Ar fi frumos ca relaia mea s reueasc, dar nu pot face mai mult dect fac acum pentru asta.
Ar fi frumos ca relaia mea s reueasc, dar refuz s mai fac ceva n plus dect fac acum pentru a
face relaia s mearg.
Relaia mea nu poate reui niciodat iar eu nu mai pot face nimic pentru a face relaia s mearg.
EQUALITY/INEQUALITY SCALE
(E/I)
AUTOR: Jane Traupmann, Robert Peterson, Mary Utne i Elaine Hatfiel
SCOP: msurarea echitii n relaia intim.
DESCRIERE: E/I este un instrument de 26 de itemi construit pentru a msura nivelurile de
echitate intim pe care cuplurile le percep n relaiile lor. Dou scoruri separate sunt disponibile
pentru E/I, un scor global al echitii bazat pe un item i un scor pentru arii particulare ale unei
relaii intime, n principal, interese personale, interese emoionale, interese cotidiene i oportuniti
ctigate i apoi pierdute (25 de itemi). E/I este un instrument util pentru cercetarea i practica cu
cupluri intime. Completarea scalei globale E/I dureaz vreo 15 minute. Scorurile se plaseaz ntre
+3.00 i -3.0. Scorurile ntre +3 i +1.5 reflect un partener care beneficiaz peste msur n relaie;
Scorurile ntre +1.49 i -1.49 sugereaz un grad de echitate n relaie, iar scorurile de la -1.50 la -3.0
indic un partener care este copleit peste msur de ralaie.
NORME: E/I a fost dezvoltat n trei studii: un pretest, evaluarea fidelitii i a validitii. Aceste
studii au inclus 118 cupluri care au cerut certificatul de cstorie n decursul a patru luni n
Wisconsin, 36 de personae (incluznd 16 cupluri cstorite) recrutate prin reclama unui ziar i 123
de subieci (60 celibatari incluznd 29 de brbai i 31 femei i 63 csstorii incluznd 36 barbai i
27 femei). Nicio alt dat demogrefic sau norm actual nu sunt date.
SCORAREA: Cei 22 de itemi ai E/I sunt scorai pe o scal tip Likert care se ntinde de la +3 la -3
pentru fiecare item. Apoi valorile sunt nsumate. Suma valorilor pentru E/I detaliar este devizat cu
25. Pot fi derivate patru scoruri pentru fiecare subiect (cnd partenerii completeaz i ei
chestionarul): propriile inputuri (suma tuturor itemilor pe o scal input), suma tuturor ieirilor
proprii, suma inputurilor partenerului si suma ieirilor partenerului. Discrepanele dintre scoruri pot
fi vzute ca problem ce in de echitatea aranjamentelor n cuplu. (O procedur mult mai complicat
de scorare pentru stabilirea unui index al discrepanei de echitate este disponibil n prima apariie)..
121

FIABILITATEA: E/I detaliat are o consisten intern bun spre excelen cu alpha lui Cronbach
pentru toate inputurile de .90 i pentru toate ieirile de .87. Nu se dau date despre stabilitate.
VALIDITATEA: E/I dispune de o bun validitate de construct, corelnd cu alte constructe propuse
de teoria echitii, affect ( bucurie versus furie) i satisfacie (fericirea n relaie).
PRIMA APARIIE : Traupmann, J., Peterson, R., Utne, M. i Hatfield, E. (1981). Msurarea
echitii n relaiile intime, Applied Psychological Measurement, 5, 467-480.
DISPONIBILITATE : Dr.Jane Traupmann, Center for Research on Women, Wellesley College,
Wellesley, MA 02181.
E/I
MSURAREA GLOBAL A ECHITII/ INECHITII
Lund n considerare ceea ce aducei dvs. n relaie, comparat cu ceea ce primii i ceea ce
aduce partenerul dvs. n relaie, comparat cu ceea ce primete, cum se prezint relaia dvs.?
ncercuii numrul ce caracterizez cel mai bine relaia dvs.
+3= Eu ctig mult mai mult dect partenerul meu.
+2= Eu ctig mai mult dect partenerul meu.
+1= Eu ctig un pic mai mult dect partenerul meu.
0= Amndoi avem parte n mod egal de ceea ce e bun sau ru.
-1= Partenerul meu ctig un pic mai mult dect mine.
-2= partenerul meu ctig mai mult dect mine.
-3= partenerul meu ctig mult mai mult dect mine.
MSURAREA DETALIAT A ECHITII/ INECHITII

Iat o list cu ariile critice dintr-o relaie. Titlurile c dau o idee despre ce este vorba:
interesele dvs. i ale partenerului dvs., interesele emoionale, interesele cotidiene i puin despre
lucrurile pe care amndoi simii v le-ai ctigat sau le-ai pierdut pur si simplu datorit faptului c
suntei cstorii. nregistrai valorile dvs. n spaiul din stnga fiecrei afirmaii.
Lund n considerare ceea ce aducei dvs. n relaie, comparat cu ceea ce primii i ceea ce
aduce partenerul dvs. n relaie, comparat cu ceea ce primete, cum se prezint relaia dvs.?
+3= Eu ctig mult mai mult dect partenerul meu.
+2= Eu ctig mai mult dect partenerul meu.
+1= Eu ctig un pic mai mult dect partenerul meu.
0= Amndoi avem parte n mod egal de ceea ce e bun sau ru.
-1= Partenerul meu ctig un pic mai mult dect mine.
-2= partenerul meu ctig mai mult dect mine.
-3= partenerul meu ctig mult mai mult dect mine.
ARII IMPLICATE N A DA I A LUA

INTERESE PERSONALE
Elegana social
1
Elegana social : unii oamenii sunt sociabili, pritenoi, relaxai n situaii sociale. Alii
122

nu sunt aa.
Intelect
2
Inteligena: Unii oameni sunt inteligeni i informai.
Aparen
3
Atractivitatea fizic : Unii oameni sunt fizic atrgtori.
Grija pentru aparene fizic i ssntate : Unii oameni au grij de nfiarea i condiia
lor fizic, prin atenia pe care o acord unor lucruri cum ar fi mbrcmintea, ordinea,
exerciiile i manierele de a mnca.
INTERESE EMOIONALE
A plcea i a iubi
A plcea : Unora le place de partenerii lor i o arat. Alii nu-i exprim sentimentele.
A iubi: Unii oameni simt i exprim iubire pentru partenerii lor.

nelegere i grij
nelegere i grij: Unii oameni cunosc interesele personale i nevoile emoionale ale
partenerilor lor i rspund de ele.
Acceptare
Acceptarea i ncurajarea flexibilitii de rol: Unii oameni i las ocazional partenerii s

ncerce diferite roluri, de exemplu, i las partenerul s fie un copil uneori, o
mam, un coleg sau un prieten, un iubit agresiv sau pasiv, etc.
Apreciere
Exprimarea aprecierii: Unii oameni i arat n mod deschis aprecierea pentru

contribuiile partenerului de relaie.
Afeciune fizic
10 Exprimarea afeciunii: Unii oameni sunt deschii afectiv, mngie, mbrieaz, srut.
Sex
123

11 Plcere sexual: Unii oameni particip n aspectul sexual al relaiei: ncearc s-l fac
satisfctor i desvrit pentru amndoi.
12 Fidelitatea sexual: Unii oameni sunt fideli acordului privind relaiile extramaritale.
Securitate/Libertate
13 Angajament: unii oameni se angajeaz fa de partenerul lor i de partenerul lor i de
viitorul relaiei mpreun.
14 Respectarea nevoii partenerului de a fi o persoan liber i independent: Unii oameni
permit partenerilor lor s se dezvolte ca un individ n felul n care doresc: de exemplu, ei
permit partenerilor s mearg la coal sau nu, s fac lucruri mpreun cu prietenii sau
singuri, s fie singuri cteodat.
Planuri i scopuri de viitor
15 Planuri i scopuri de viitor: Unii oameni i planific i viseaz la viitorul lor mpreun.
INTERESE COTIDIENE
ntreinerea cotidian
16 ntreinerea cotidian : Unii oameni contribuie cu timp i efort la responsabilitile
casnice cum ar fi cumprturile, pregtirea cinei, curenia sau ntreinerea mainii. Alii
nu fac asta.
Finane
17 Finane: Unii oameni contribuie cu venitul s la bugetul cuplului.
Sociabilitate
18 Uor de trit mpreun cu : Cu unii oameni se triete foarte uor zi de zi, n sensul c au
sensul umorului, nu sunt capricioi, nu se mbat des, etc.
19 Comapnie: Unii oameni sunt o bun companie, sugereaz activiti interesante pe care s
le fac mpreun, dar sunt de acord i cu ideile partenerului de distracie.
20 Conversaie: Unii oameni povestesc partenerilor lor despre evenimentele zilnice i
despre ce i preocup dar sunt interesai i de interesele, grijiile i activitile zilnice ale
partenerului lor.
21 Potrivirea: Unii oameni sunt compatibili cu prietenii i rudele partenerului lo; Le plac
aceste rude i priteni dar i reciproc.
124

Luarea deciziilor
22 Luarea deciziilor: Unii oameni i asum partea de responsabilitate pentru deciziile care
le afecteaz partenerii.
Amintirile ocaziilor speciale

23 Amintirea ocazilor speciale: Unii oameni sunt ateni cu lucrurile sentimentale, cum ar fi
amintirea zilelor de natere, aniversri i alte ocazii speciale.
OORTUNITI CNIGATE I PIERDUTE
Oportuniti ctigate
24 ansa de a fi cstorit: Cstoria ofer multor oameni oportunitatea de a lua parte la
multiple experiene de via care depind de viaa de familie, de exemplu, ansa de a
deveni printe sau chiar bunicm ansa de a fi inclus n evenimente social ale celor
cstorii i ansa de a avea pe cineva de sprijin la btnee.
Oportuniti stabilite
25 Oportuniti: Cstoria presupune n mod necesar ca oamenii s renune la anumite
oportuniti pentru a pstra relaia (posibilitatea de a fi cu alt partener, carier, cltorii
etc.)
HYPOTHETICAL,JEALOUSY-PRODUCING EVENTS SCALE

(HJPE)
AUTOR: Gary L. Hansen
SCOP: msurarea geloziei maritale
DESCRIERE: HJPE este un instrument de 8 itemi construit pentru a msura gelozia marital
folosind evenimentele ipotetice productoare de gelozie ca stimuli. HJPE se bazeaz pe idea c
gelozia este alctuit din doi factori. Primul este definiia individului despre comportamentul actual
sau imaginat al partenerului care se afl n conflict cu propria definiie asupra relaiei. Al doilea
factor implic considerarea relaiei de ctre individ ca valoroas. Subiecii se confrunt cu diverse
situaii i sunt rugai s dea o valoare pe o scal de la 1 la 11 n funcie de ct sunt de mulumii
125

(sau deranjai) de situaie. HJPE poate fi o msur util pentru descoperirea schimbrilor n
atitudinea de gelozie la cuplurile aflate la consiliere.
NORME: HJPE a fost studiat iniial pe 108 brbai i 112 femei studeni n ultimii ani dintr-o
universitate sudic; 91% dintre subieci erau albi i cu o medie de vrst de 20.3 ani. Mediile pentru
cele 8 situaii au fost dup cum urmeaz: 1=8.19, 2=4.41, 3=5.32, 4=4.38, 5=6.14, 6=6.48,7=9.95,
8=10.54. Media total a scorurilor a fost de 56.27. Nu au existat diferene semnificative ntre brbai
i femei.
SCORAREA: Scorul total este calculat prin simpla nsumare a scorurilor la cei 8 itemi individuali.
FIABILITATEA: HJPE dispune de o bun consisten intern cu alpha de .65. Despre fidelitatea
test-retest nu exist date.
VALIDITATEA: HJPE dispune de o validitate concurent bun, corelnd pozitiv cu sex-rolul
tradiional, negativ cu alternative maritale i tot negativ cu imaginea de sine la femei.
PRIMA APARIIE : Hansen, G. L. (1982). Reacii la evenimente ipotetice productoare de
gelozie, Family Relations, 31, 513-518. Instrument retiprit cu permisiunea national Council on
family Relations.
DISPONIBILITATE : Articolul din jurnal.
HJPE
V rugm s ncercuii un numr indicnd cum ai simi comportamentul partenerului n
fiecare din urmtoarele situaii ipotetice. n fiecare caz 1 indic faptul c suntei foarte mulumit
cu situaia, n timp ce 11 indic faptul c suntei extrem de deranjat de situaie.
1.Partenerul dvs. are o slujb care i cere s lucreze un timp normal de 40 de ore pe
sptmn. Pe lng aceste ore, partenerul dvs. se simte foarte ataat serviciului su i dedic, n
medie alte 10 ore pe sptmn unor activiti ce in de serviciul su i care necesit ca el s se
ntoarc la serviciu dup-amiaza sau n week-end. Nu este pltit n plus pentru aceste ore.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
2.Partenerul dvs. are un hobby care i place mult (cum ar fi pictura, fotografia, etc.) i cruia
i dedic o mare parte a timpului su liber (aproximativ 15 ore pe sptmn). Dvs. nu mprtii
acest hobby astfel c partenerul dvs. se implic n el singur. (Acest hobby nu implic o cheltuial
financiar pentru familia dvs.).
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
3.Dvs. i partenerul dvs. ai fcut un copil. Partenerul dvs. este foarte dedicat copilului i se
preocup de bunstarea lui. Ca rezultat, el i ofer tot timpul ngrijirii i jocului cu copilul, ceea ce
a redus drastic timpul pe care l petreceai singura cz partenerul.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
4.Partenerului dvs. i place ca n mod regulat s joace cri sau alte jocuri cu prietenii de
acelai sex. Acest lucru se ntmpl o dat pe sptmn.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
5.Partenerul dvs. a devenit foarte bun prieten cu un coleg de serviciu de sex opus, pe care
dvs. nu-l cunoatei foarte bine. Le place s ia prnzul mpreun, s discute despre vieiile lor
personale i s-i ofere suport emoional. (Aceast relaie nu are o component sexual).
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
6.Dvs. i partenerul dvs. locuii n acelai ora cu prinii i rudele partenerului. Partenerul
dvs. a stabilit ca duminica dup-amiaza s-o petreac cu membrii familiei (pescuit, golf, vizite, etc).
Dvs. nu participai la aceste avtiviti.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
126

7.Partenerul dvs. se ntoarce dintr-o cltorie de afaceri i v informeaz c a cunoscut o

persoan de sex opus foarte atrgtoare. Ei au sfrit prin a avea relaii sexuale. Partenerul v spune
c relaia a fost pur fizic (nu emoional) i c nu se vor mai revedea niciodat.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
8.Partenerul dvs. are o relaie emoional i sexual cu o persoan de sex opus. El este foarte
satisfcut de aceast relaie i plnuiete s-o continue. Att dvs. ct i partenerul dvs. avei o relaie
foarte fericit i mulumit. Partenerul dvs. consider relaia extraconjugal ca pe un supliment i ca
un substitut al relaiei dvs.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
KANSAS MARITAL CONFLICT SCALE
(KMCS)
AUTOR: Kenneth Eggerman, Virginia Moxley i Walter R. Schuman
SCOP: msurarea conflictului marital.
DESCRIERE: KMCS este o serie de trei scale construite pentru a msura treptele conflictului
marital; prima treapt are 11 itemi, a doua are 5 itemi iar a treia are 11 itemi, totalul fiind de 27
itemi. Scala se bazeaz pe o cercetare observaional care arat c cuplurile fericite i cele nefericite
difer n mod substanial de-a lungul celor trei trepte ale conflictului marital: prima este construirea
programului, a doua este disputa, cearta, iar a treia este negocierea. KMCS este o ncercare de a
dezvolta un instrument de msurare care s se potriveasc sistemului de observare comportamental
i s conduc la dezvoltarea ipotezelor treptelor conflictului marital. Aceast scal este util pentru
a evalua terapia marital, mai ales c este singura scal care msoar paternurile conflictului marital
n diferite trepte.
NORME: KMCS a fost studiat iniial cu 10 cupluri care s-au oferit voluntari ntr-un program de
dezvoltare marital n Kansas. n afar de unul toi ceilali erau albi, 11 erau protestani, 6 erau
catolici. Vrsta medie a siiilor era de 22.4 ani iar a soiilor de 24.4 . Media anilor de educaie a
soiilor era de 15.5 ani iar a soilor de 16.2 ani. Durata medie a cstoriilor era de 19.4 luni.
Scorurile medii, dinaintea tratamentului, pentru soi au fost: primul stadiu- 36.0 (sd=9.8), stadiul 257.56 (sd=12.44), stadiul 3- 42.1 (sd=7.89). Scorurile pentru soii au fost: stadiul 1- 35.4
(sd=10.57), stadiul 2- 57.7 (sd=12.47), stadiul 3- 38.5 (sd=8.02).
SCORAREA: Scorurile se formeaz pentru fiecare stadiu prin simpla nsumare a scorurilor la
itemii individuali. n prima treapt, itemii 5,7,9 i 11 sunt scorai invers; n stadiul 2, toi itemii n
afara celui respectului de tine sunt invers scorai, iar n stadiul 3 itemii 2,4,5,6 i 7 sunt invers
scorai. Scorurile nalte reprezint conflicte sczute.
FIABILITATEA: KMCS dispune de o consisten intern, cu alpha n toate stadiile pentru brbai
de la .91 la .95 iar pentrz femei de la .88 la .95. Stabilirea msurtorii este de asemenea foarte bun,
corelaiile test-retest la ase luni pe cele trei stadii fiind de la .64 la .96.
VALIDITATEA: Scalele au validitate de grup pentru soii foarte bun, difereniind semnificativ
ntre cstorile fericite i cele nefericite n termenii satisfaciei materiale. Corelaiile au fost pozitive
i pentru soi dar nu ntotdeauna semnificativ. Scalele KMCS coreleaz de asemenea cu alte scale,
sugernd o excelent validitate de cosntruct. Aceste scale includ FACES 2; msurtori ale empatiei
i congruenei; mai multe subscale din Marital Communication Inventory; concepia despre
comunicare i orientare marital ctre un scop.
PRIMA APARIIE : Eggerman, K., Moxley, V. i Schumn, W.R. (1985). Evaluarea percepiilor
soilor n conflictul marital din Gottmans Temporal Form, Psychological Reports, 7, 171-181.
DISPONIBILITATE : articolul din jurnal.
KMCS
127

V rugm s utilizai scala urmtoare i s indicai ct de des dvs. i soul dvs. v angajai n
activitile menionate n fiecare ntrebare. Scriei ct de des n foaia de rspuns, ncercuind unul
dintre numerele din tabel, tiind c:
1=niciodat
2=rar
3=cteodat
4=frecvent
5=ntotdeauna
A.Cnd dvs. i soul dvs. ncepei s discutai n dezacord asupra unei probleme importante, ct de
des:
ncepei rapid s v nelegei sentimentele unul altuia?
V accentuai punctele de vedere unul altuia fr prea multe menajamente?
ncepei s v apreciai destul de rapid reciproc ounctele de vedere?
Soul dvs. pare a fi suportiv cu sentimentele dvs. asupra dezacordului din discuie?
V spune soul dvs. c nu ar trebui s simii aa cum simii n legtur cu problema discutat?
Este soul dvs. cu adevrat disponibil s asculte ceea ce dorii s comunicai?
Insist soul dvs. n a v contrazice ideile despre problem chiar nainte de a nelege care sunt
aceste idei?
V face soul dvs. s simii c opiniile dvs., chiar dac sunt diferite de ale lui, sunt foarte
importante pentru el?
Pare soul dvs. mai interesat n a-i justifica propriul punct de vedre dect de a-l nelege pe al
dvs.?
V las soul dvs. s v simii suprat sau furioas fr a ncerca s v diminueze aceste stri?
V nvinovete soul dvs. pentru toate sentimentele dvs. de frustare, iritare ca i cnd ar fi
numai vina dvs i a lui deloc?
B.Dup ce ai discutat un timp cu soul dvs. despre un dezacord asupra unei probleme importante,
ct de des:
Suntei capabil s identificai aspectele specifice n legtur cu care v-ai contrazis?
Suntei capabil s identificai aspectele specifice n legtur cu care ai fost de acord?
Suntei ambii capabili s exprimai ce simte cellalt despre problem?
Suntei ambii capabili s exprimai punctul de vedere al celuilalt aproape la fel de bine ca
propriul punct de vedere?
Expresia facial a soului dvs. i tonul vocii lui transmit un sentimen de:
Descurajare
Furie
Dezgust
Condescen
Resentiment
Ostilitate
Frustare
Amraciune
Autocomptimire (n legtur cu el nsui)
Cinism
Respect pentru dvs.?
C.n momentul n care dvs. i soul dvs. simii c suntei aproape de soluia pentru o problem
important n legtur cu care erai n dezacord, ct de des:
Suntei capabili s-o rezolvai complet printr-un fel de compromis care s fie bun pentru amndoi?
Srii prin a nu gsi aproape nicio rezolvare?
128

Conducei rapid problema spre o concluzie care s fie satisfctoare pentru ambii?
V dai seama c problema va trebui rediscutat ntr-un viitor apropiat datorit faptului c cel
puin unul dinter dvs. este nc nesatisfcut de soluia gsit?
Se ntmpl ca dendat ce credei c lucrurile s-au rezolvat, soul dvs. s vin cu o nou idee de
a rezolva problema?
ncearc soul dvs. s v propun lucruri care nu sunt mutual acceptabile pentru rezolvarea
problemei?
Vi se pare c indiferent de ceea ce sugerai dvs., soul dvs. continu s gseasc noi soluii
presupuse de el a fi mai bune?
Suntei ambii disponibili s facei compromisuri cu scopul de a rezolva nenelegerea?
Suntei capabili dvs. i soul dvs. s renunai la ceea ce dorii n mod individual pentru a a duce
problema la un sfrit?
Suntei capabili dvs. i soul dvs. s v apropiai unul de cellalt pentru o soluie mutual
acceptabil?
Suntei capabili dvs. i soul dvs. s ajungei la o soluie nutual acceptabil pentru rezolvarea
dezacordului?
1 1
2 1
3 1
4 1
5 1
6 1
7 1
8 1
9 1
10 1
11 1
1 1
2 1
3 1
4 1
5 1
6 1
7 1
8 1
9 1
10 1
11 1
1
2
3
4
5a
5b
5c
5d
5e
5f
5g
5h
5i
5j
5k
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE

IN STADIUL BATRANETII
Adaptarea n perioada vrstei a treia
129

n ultimii 50 de ani, odata cu cresterea sperantei de viata si a numarului de persoane

vrstnice, constatam schimbari majore n structura demografica a populatiei. Astfel, pe parcursul
secolului XX, speranta de viata n Europa si SUA a crescut n medie cu 26 de ani, iar proportia
persoanelor peste 65 de ani a crescut de la un raport de de 1 la 30 la aproape 1 la 6. Urmare a acestei
cresteri semnificative a numarului de persoane vrstnice n ansamblul populatiei, a crescut
semnificativ si interesul specialistilor pentru ntelegerea modului n care oamenii se fac fata acestei
perioade si se adaptateaza procesului de mbatrnire.
Adaptarea la vrsta a treia este un proces dificil din multe puncte de vedere. De obicei,
dupa 65 de ani oamenii se pensioneaza si nu mai desfasoara activitati retribuite, multi dintre prieteni
si rude apropiate dispar, forta si sanatatea fizica sunt n declin, iar ocaziile de a se implica activ n
activitati sociale scad la rndul lor. n plus, persoanele ajunse la vrsta a treia trebuie sa nfrunte o
multitudine de stereotipuri negative cu privire la batrnete.
Goldman & Goldman (1981) au realizat un studiu n care au discutat cu peste 800 de copii
din diferite tari din Europa de Vest si SUA despre modul n care acestia percepeau batrnetea. n
multe cazuri, rezultatele obtinute la diverse chestionare nu prezinta clar reactia de respingere a
batrnetii exprimata de copii de toate vrstele. nsa, n acest caz s-au observat in descrieri: pielea
brazdata de riduri, boli diverse, slabiciune si lipsa de putere, fragilitatea tot mai mare care vine
odata cu batrnetea. Acestea au fost nsotite de foarte multe ori de comentarii si grimase exprimnd
reactii emotionale negative (respingere, dezgust etc.)
a. Statusul social la vrsta a treia
La rndul lor, persoanele vrstnice sunt constiente de imaginea negativa, pe care, societatea
n ansamblu o are despre acest segment de vrsta. Doi cercetatori americani (Graham and Baker,
1989) au rugat att studenti, ct si persoane n jurul vrstei de 60 de ani sa acorde punctaje si sa faca
o clasificare a nivelului pe care l are statusul social al persoanelor de vrste diferite. Ambele
grupuri au oferit raspunsuri similare: nivelul statusului este scazut n perioada copilariei mici, creste
treptat n adolescenta, tinerete, maturitate si scade apoi la btrnete. Mai mult dect att, a reiesit ca
nivelul statusului social al unei persoane ajunsa la vrsta de 80 de ani este considerat la fel de scazut
ca si al unui copil de 5 ani!
b. Calitatea vietii la vrsta a treia
Care sunt aspectele pe care vstnicii le considera importante pentru o buna calitate a vietii?
Asa cum Ferris and Branston (1994) aratau ca relatiile interpersoanale, integrarea ntr-o retea
sociala puternica, precum si o stare buna de sanatate sunt factorii cei mai importanti, argumente
privind importanta suportului social n viata vrstnicului au fost aduse de multi autori (de exemplu,
130

Russell and Catrona, 1991). Persoanele n vrsta care nu se pot baza pe un suport social adecvat
sunt mai vulnerabile si mult mai predispuse la dezvoltarea de simptome depresive. Securitatea
financiara este un alt factor important: vrstnicii dispun de bani mai putini, iar problemele
financiare sunt de multe ori cauza depresiei si a sentimentelor de lipsa de valoare si inutilitate.
Teoria dezangajarii sociale
Teoria dezangajarii sociale a fost propusa de Cumming and Henry n anii 1960 si ncearca sa
explice cauzele scaderii treptate a gradului de implicare sociala a persoanelor vrstnice. n primul
rnd, autorii constata ca exista o serie de factori care nu se afla sub controlul individului, cum ar fi
pensionarea obligatorie, disparitia partenerului de viata, a rudelor si prietenilor etc.
n alte situatii, chiar persoana n vrsta este cea care decide asupra unei reduceri treptate a
implicarii n viata sociala, petrecnd tot mai mult timp singura sau ntr-un grup social restrns, cel
mai adesea membrii apropiati ai familiei. Ca urmare, n opinia autorilor citati mai sus, o dezangajare
progresiva ar reprezinta modalitatea optima de adaptare la caracteristicile vrstei a treia.
a. Reducerea cmpului social
Ideile prezentate mai sus au fost reluate si dezvoltate ulterior de Cumming (1975). Acesta
arata ca la vrsta a treia are loc o reducere treptata a cmpului social al persoanei pe masura ce
aceasta se angajeaza n tot mai putine roluri sociale si interactioneaza cu un numar tot mai mic de
persoane. Din acest punct de vedere, chiar societatea n ansamblu are mai putine asteptari de la
persoanele n vrsta. Pe de alta parte, nsasi vrstnicii se dezangajeaza activ, constient, din
majoritatea activitatilor sociale n care erau implicati; n opinia autorului citat, aceasta ar fi cea buna
strategie pentru de a face fata presiunilor interne si externe caracteristice perioadei. Cu toate
acestea, persoanele care reusesc sa ramna active ct mai mult timp sunt si cele care traiesc o stare
emotionala pozitiva, sunt mai multumite si mplinite. Aceasta idee este ntarita si de rezultatele altor
cercetari care arata ca este important ca persoanele vrstnice sa continue sa fie ct mai active cu
putinta.
b. Diferente culturale
Gradul de dezangajare sociala si presiunea externa resimtita n acest sens este diferita n
diverse culturi. Studii realizate n Marea Britanie sau Australia arata ca de multe ori persoanele n
vrsta nu prezinta caracteristici ale dezangajarii sociale, de tipul celor prezentate n teoria lui
131

Cumming and Henry (1961). Mai mult chiar, multe persoane ramn foarte active social chiar la
vrste naintate, fiind implicate n activitati ale comunitatii din care fac parte sau ale bisericii.
n plus, exista diferente cu privire la modul n care sunt privite persoanele n vrsta n
diferite contexte socio-culturale. O distinctie importanta din acest punct de vedere trebuie facuta
ntre individualism si colectivism (Triandis, 1994).
n societatile de tip nord-american sau vest-european, caracterizate prin accentul pe
individualism si realizare personala, persoanele n vrsta, ale caror forte sunt n declin, sunt cel
putin partial rejectate de societate. Pe de alta parte, n societatile de tip colectivist din Asia sau
Africa, accentul pus pe cooperare si suportivitate face ca persoanele n vrsta sa ramna mult mai
mult timp integrate si angajate n viata comunitatii din care fac parte (Triandis, 1994).
Presiunile externe se refera aici la o nevoie tot mai redusa pe care ceilati o exprima pentru
cunostintele, deprinderile si abilitatile de care dispune persoana n cauza. Presiunile interne includ
deteriorarea sanatatii fizice, dar si o descrestere a gradului de preocupare si interes pentru ceilati
oameni.
Diferente individuale
Asa cum am vazut mai sus, teoria dezangajarii sociale nu ia n considerare o serie de
diferente individuale la nivelul personalitatii si al stilului de viata. Practic, din punctul de vedere al
aceastei teorii conteaza mai putin cine esti dect ce faci de fapt. Totusi, exista multiple argumente
care pot fi aduse n sprijinul ideii ca cine esti, n termenii caracteristicilor individuale si de
personalitate, are un efect substantial asupra starii subiective de bine.
a. Trasaturi de personalitate
Costa & McCrae (1980) arata ca oamenii fericiti sunt aceia care traiesc mai multe stari
emotionale placute si mai putine emotii negative. Un studiu realizat de acestia arata ca persoanele
caracterizate prin extraversie si sociabilitate nalta traiesc mai multe emotii placute dect introverti,
iar cei cu un nalt nivel de nevrotism (o trasatura de personalitate care implica un grad mai nalt de
instabilitate afectiva si anxietate) traiesc mai putine emotii pozitive. Ulterior, McCrae and Costa
(1982) au gasit exact aceasi configuratie a trasaturilor la un esantion de persoane vrstnice.
Pe de alta parte, persoanele vrstnice traiesc intens sentimentul de singuratate. O explicatie
n acest sens este oferita de Folkman et al. (1987): n situatii de stress vrstnicii abordeaza situatia
ntr-un mod mult mai pasiv, fara o puternica angajare directa (utilizeaza strategii pasive si focalizate
emotional, dnd dovada de o mai buna competenta emotionala), pe cnd tinerii tind sa se angajeze
activ, utiliznd strategii de management al stressului centrate pe problema.
b. Tipuri de personalitate la vrsta a treia
132

Asa cum am aratat deja n sectiunea anterioara, exista diferite modalitati de a face fata
solicitarilor vrstei a treia.
Reichard et al. (1962) au identificat cinci tipuri de personalitate, n functie de succesul
ajustarii la vrsta a treia si modul n care sunt orientate sentimentele negative si cele de ostilitate.
Primele doua tipuri sunt asociate cu o slaba adjustare la perioada vrstei a treia:
Personalitatea
ostila: care i acuza pe ceilalti pentru propriul esec;

Personalitatea
caracterizata prin ura de sine si orienteaza ostilitatea mpotriva propriei

persoane.
n schimb, exista alte trei tipuri de personalitate, asociate cu succesul ajustarii la solicitarile
aceastei vrste:
Stilul
constructiv: care accepta pierderile pe care le aduce vrsta batrnetii si continua sa

interactioneze pozitiv cu ceilalti.
Stilul
dependent: care priveste batrnetea ca pe o vrsta a odihnei, bazndu-se pe altii care i

ofera asistenta.
Stilul
defensiv: ncearca sa ramna foarte activ, ca si cum batrnetea nu ar fi sosit.

Aceste rezultate sunt relevante si pentru teoriile prezentate anterior (dezangajarea, teoria
activitatii). Stilul de personalitate dependenta prezinta n mod clar elemente de dezangajare, n timp
ce stilul de personalitate defensiva este bazata n primul rnd pe angajare si implicare n activitate.
Altfel spus, observam ca, de fapt, teoriile amintite mai sus sunt complementare si fiecare dintre ele
ne poate ajuta n explicarea unor aspecte diferite ale procesului de ajustare la problemele vrstei a
treia.
DEFINITIA SI CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR INDICI DE CALITATE AI

VIETII
133

Definitie
Calitatea vietii in general ,reprezinta satisfactia individuala data de viata sau bucuria de a
trai legata de domenii pe care fiecare le considera importante.Astfel de criterii (domenii) au fost
reprezentate sintetic de catre Flanagan:
Domenii
Stare de bine fizic i material
Dimensiuni
1. Securitate material i financiar
Relaiile cu alte persoane

Relaiile civice
2. Sntate i siquran personal

1. Relaiile cu soul
1. Participarea la problemele locale i
Dezvoltare personal, perfecionare
quvernamentale
1. Dezvoltare intelectual
2. Perspicacitate i planificare
Recreere
3. Cariera
1. ntlniri cu alte persoane
2. Activiti pasive i observaionale
3. Recreere activ
Notiunea a evoluat in timp, de la satisfactie a vietii sau stare de bine spre conceptual actual
de calitate a vietii globala,pentru a se diferentia de calitate a vietii legata de sanatate.
Calitatea vietii raportata la sanatate (HRQL=Health Related Quality of Life) este satisfactia
data de domenii ale vietii care afecteaza sau sunt afectate de sanatate(definite anterior).
HRQL reprezinta o incercare de evaluare a variabilelor dimensiunii sanatatii corelata cu
dimensiunile particulare ale vietii definite ca importante pentru oamneni in general (HRQL
generic) sau cu dimensiunea vietii celor afectati de o anumita boala (HEQL specific).Cea mai mare
parte a conceptelor HRQL infatisaza influenta bolii asupra componentelor bio-psiho-sociale ale
sanatatii ,adica asupra functiilor fizice,sociale,psihologice /
emotionale,cognitive.Simptomele,perceptiile asupra propriei sanatati si calitatea vietii in general
sunt ,si ele, incluse in HRQL.
Evaluare
Evaluarea starii de sanatate individuala se face cantitativ cu ajutorul indicatorilor de
sanatate ,care au fost clasificati astfel:
134

-dupa adresabilitate:indicatori individuali si populationali;

-dupa aria de cuprindere:indicatori specifici si indicatori generali (globali,generici);
-dupa baza de date:indicatori obiectivi (apartin de regula abordarii functionale)si
indicatori
subiectivi(apartin abordarii perceptuale);

Indicatorii subiectivi poti fi grupati in trei categorii principale:
1)indicatori care inregistreaza senzatii despre starea fizico-psihica generala;
2)indicatori care inregistreaza simptome ale bolii;
3)indicatori care vizeaza manifestarile comportamentale personale legate de starea de boala.
Indicatorii cei mai intalniti ai QOL sunt:
1)Functionalitatea
-functionalitatea fizica (capacitatea de a realiza o varietate de activitati fizice,cum ai fi mersul dupa
cumparaturi ,urcatul scarilor ,sportul ,plimbarea);
-functionalitatea de rol (limitari de rol atribuite problemelor de sanatate fizica,limitarea activitatilor
zilnice cauzate de starea de sanatate);
-functionalitatea sociala (limitele pana la care sanatatea influenteaza activitatile sociale
obisnuite,marimea constrangerii:intalnirea cu prietenii,intalniri de grup,etc.);
2) Starea de bine
-sanatatea mental (diferite stari sufletesti:depresii,anxietati,traieri pozitive cu referire la o anumita
perioada de timp);
-energie,fatigabilitate,vitalitate (aprecierea tonusului energic);
-durerea corporala (aprecirerea durerii);
3)Autoaprecirerea sanatatii
-autoaprecierea generala a sanatatii(evaluarea curenta a intregii stari de sanatate);
-modificari in starea de sanatate in ultimul an.
In esenta,evaluarea calitatii vietii bolnavilor tinde sa reduca subiectivitatea aprecierilor
bolnavului.
4)Calitatea vietii este afectata in plus ,fata de cauzele medicale de o serie de factori
extramedicali de care,totusi,medical trebuie sa tina seama:
-bunurile si serviciile economice;
-conditiile de mediu (calitatea mediului natural si urban);
-conditiile sociale si umane (calitatea organizarii vietii sociale la diferitele sale niveluri,calitatea
relatiilor interpersonal);
-posibilitatiile de informare,de perfctionare intelectuala si de participare culturala.
In plus,personalitatea bolnavului constituie o sursa de variatii ale autoaprecierii bolnavului
solicitatea de intrebarile diverselor chiestionare pentru
QOL.
135

Scala de evaluare a calitatii vietii

Una din cele mai complete scale de evaluare a calitatii vietii omului bolnav este cea
denumita SIP (Sickness Impact Prifile),cuprinzand 136 itemi.Aceasta scala a fost utilizata in
1989 ,in SUA si Anglia,la bolnavi cronici:respiratori,artrozici si diabetici,fiind apoi incercata si de
Jones si colab. pentru masurarea indicatorilor privind starea de sanatate generala ,simptomele
respiratorii,parametrii fiziologici si ai dispozitiei la pacentii cu obstructructie respiratorie
cronica.Scorurile obtinute la principalele grupe de itemi ai acestei scale se corelau semificativ cu
distanta la care aparea dispneea si cu parametrii ventilatori.
Datorita,insa caracterului laborios al culegerii datelor ,inclusiv timpul mare necesar completarii
chestionarului ,au mai fost elaborate alte chestionare avand scale mai putin incarcate,dintre care
s-a impus rezistand probei timpului-chestionarul MOS-SF 36(Medical Outcome Survey-Short
Form),continand 36 itemi referitor la 8 grupe de indicatori ai sanatatii :fizici,de insertie sociala si
sustinerea rolului social,sanatate generala ,perceptia sanatatii ,energia/ fatigabilitatea,prezenta
durerii.
Chestionarul FSQ (Functional State Questionnaire) prezinta 4 functii - fizica,psihica
(emotional),sociala,limitarea rolurilor.Acest chestionar constituie un bun exemplu de sinteza a
principalelor directii de investigare a alterarii calitatii vietii de catre diversele boli.
Chestionarul Minnesota pentru evaluarea QOL in insuficenta cardiaca contine urmatoarele
scale:fizica,socio-economica si psihologica ,acestea din urma evaluand prezenta
insomniei,anxietatii si depresiei ca si etichetarea bolnavului drept cardiac(neputinta,obsesia
mortii).
Chestionarul Juniper pentru rinita alergica si recenta omologat in Romania-astmul bronsic
alergic are scale centrate pe principalele simptome (obstructia nazala si bronsica).Chestionarul
pentru rinita alergica are meritul de a atrage atentia asupra originii-greu de imaginat-a unor
simptome afective(anxietate,depresie)si mai ales a unor simptome cognitive (scaderea atentiei
,memoriei,precum si a somnolentei diurine)de care dau dovada bolnavii cu rinita alergica cu
predominanta obstructiei nazale nocturne.Explicatia simptomelor de mai sus a fost data de
perioadele de apnee episodica nocturna care survine de 2-3 ori mai frecvent in raport cu persoanele
sanatoase.Acest fenomen des repetat cauzeaza stari de anemie cerebrale care lasa in urma lor o stare
de oboseala nervoasa ce justifica aparitia simptomelor de mai sus mentionate,in diminetile ce
urmeaza perioadelor de obstructie nazala nocturna prelungita.
Scalele chestionarului MOS SF36 si interpretarile scorurilor:
136

Concepte
Numr
itemi
Funcia fizic 10
Semnificaia scorului mic Semnificaia scorului mare

Limitare mare n realizarea Realizarea tuturor tipurilor de
activitilor fizice, inclusiv activiti fizice fr limitare datorat
Limitarea acti- 4
mbiatul sau mbrcatul

Existena problemelor la
sntii
Nu exist probleme la lucru sau n alte
vitii datorat
lucru sau n activitile
activiti zilnice datorit sntii
problemelor
zilnice datorit sntii
fizice n ultimele 4 sptmni
fizice
Funcia social 2
fizice
Interferene frecvente i
Realizarea activitilor sociale normal
extreme cu activitile
fr interferena problemelor
sociale datorit probleme- emoionale sau fizice n ultimele 4

Durerea
Sntatea
lor fizice i emoionale

Durere sever i foarte
sptmni
Fr durere sau limitri datorate ei n
limitant
ultimele 4 sptmni
Nervozitate i depresie pe Bun dispoziie, calm, mpcare pe
mental
toat perioada celor 4
toat durata celor 4 sptmni
Limitarea
sptmni
Probleme de munc i n
Fr probleme la munc sau n
activitii
activitatea zilnic datorate activitatea zilnic datorate
datorat
problemelor emoionale
problemelor emoionale
problemelor
emoionale
Vitalitatea
Obosit i uzat" tot timpul Plin de energie tot timpul n ultimele 4
Percepia strii 5
Sntatea este afectat i
de sntate
probabil se va nruti
sptmni
Sntatea este excelent
Probleme de interes pentru medici si psihologi referitoare la QOL

1)Analiza riguroasa a parametrilor psihici si a parametrilor de relationare personala;
2)Analiza impactului aspiratiilor intime ale pacientilor si a rolului jucat de familie,dar si de
factorii sociali,asupra QOL;
137

3)Reculul somato-psihic al simptomelor bolii;

4)Evaluarea medicamentelor cu rol in cresterea efectului Placebo.
BOLNAVII VARSTNICI
Psihologia varstnicului a constituit prilejul a nenumarate studii,ce si-au avut ca si alte domenii
ale psihologiei o profunda si plina de seva radacina in observatiile medicale.Date fiind prioritatiile
romanesti pe plan international in ceea ce priveste gerontologia(C. Parhon,Ana Aslan),continuate
ulterior de St. M. Milcu,C.Balaceanu-Stolnici, M. Dumitru, C. Bogdan si alti cercetatori,exista
posibilitatea stabilirii unui cadru de referinta bazat cu precadere pe lucrarile acestor cliniceni si
cercetatori romani.
Un studiu de exceptionala valoare efectuat in 1984 de catre St. M. Milcu, intitulat Sindromul
psihosomatic al batranului valid,ofera perspectiva conturarii reperelor psihice ale omului varstnic
la care se pot,facultativ ,instala evenimentele bolii.
Modificarile psihice specifice presenescentei(50-65ani)si senescentei(>65ani)
Potrivit autorului citat,la batrani exista o imbinare a tulburarilor mentale si affective (cu exprimare
comportamentala)pe fondul carora survin in cazul necombaterii lor,in special printr-o reactivitate
ocupationala un complex de tulburari somatice variabile.
In aceste conditii distingem:
a)Modificari are imaginii de sine
Varstnicul traieste un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau de
iesirea la pensie,ca si de anturajul sau social (lipsa de tact,adversitate,etc.) i constand din:sentimentul de inutilitate sociala;
-subaprecierea personala;
-pierderea sensului existentei;
b)Tulburari cognitive si afective
-scaderea memoriei(mai ales de tip imediat prin scaderea atentiei de fixare),ambele usor observabile
de cei din jur;
-ideatie,adesea mai greoaie,prin aparitia mai rapida a oboselii(mai rar deteriorarea mentala ,la cei
care nu au avut un antrenament intelectual si/sau nu mai presteaza-dupa pensionare-activitati cu
caracter intelectual);
-scaderea functilor senzorio-motorii(scaderea vazului,auzului,etc.);
-stare depresiva-domina tulburarile afective-generata atat de pierderea functiei sociale,cat si de
reactia la contemplarea propriei involutii;
138

-anxietate-aparuta in aceleasi conditii dar argumentata de teama de boala,de neprevazut,uneori se

centreaza asupra ideii inevitabilului sfarsit;
-modificari comportamentale.
O tendinta generala la omul varstnic observata de cercetatori din domeniul personalitatii,este
amplificarea pana la caricaturizarea anumitor trasaturi dominante(eventual accentuate) ale
personalitatii sale din vremea tineretii(Allport).
In cadrul celorlalte modificari comportamentale caracteristice pentru varstnici le mentionam pe
cele prezente in cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului
bolnav(egocentrism,dependenta,predominanta afectelor,etc.)
Un moment delicat la debutul presenescentei il constituie aparitia climacteriului, tolerat cu multa
dificultate de femei la care uneori apar inclinatii spre drog(alcool.tutun,etc.) sau spre
supraalimentare si implicit,sedentarism.
Modificari somatice cu tenta functionala
Acestea au o determinare atat fiziologica(de involutie),cat si psihosomatica.
Varstnicii acuza frecvent,in absenta unor cauze lezionale evidente,algii diverse(in special
artralgii si mialgii),raceala a extremitatilor,parestezii,palpitatii,etc.
Astfel de tulburari motiveaza automedicatia si excesul de consultatii medicale (Milcu 1984) si
,in acelasi timp,amplifica complexul psihoemotional,realizandu-se astfel un feed-back
pozitiv(ibidem).
Importanta cunoasterii acestor tulburari somatice serveste atunci cand ele sunt instalate de mai
multa vreme-la evitarea unor capcane diagnostice in care pot cadea medicii neavizati,tentati in astfel
de situatii sa indice analize laborioase ori medicamente active,capabile-adesea-sa produca
importante tulburari(chiar boli) iatrogene.
Includerea acestor tulburari somatice in complexul psihosomatic al batranului
valid(Milcu),evita astfel de confuzii si constituie,totodata,o baza de la care se poate extinde
investigatia unor tulburari cu real substrat sau potential patogen,delimitat de acest halou
psihosomatic dar avand-la randul lor-un recul somato-psihic de care medicul cu inclinatii
psihologice trebuie sa tina cont.
Criterii de conduita a medicului fata de bolnavii varstnici
Este necesara intelegerea nivelului de apreciere globala,psihologica a bolnavilor varstnici in
cadrul limitelor de ordin cognitiv dar si al particularitati afective si comportamentale specifice
varstei cu exceptia unor personalitai,in special din domeniul elitei intelectuale cu un spirit,in
continuare,vivace,ajuns la un adevarat apogeu.
Evolutia modificarilor psihologice ale individului
139

Se apreciaza modificarile psihologice ale individului ca o devenire,conservand-de regula-nucleul

personalitatii(in sensul kanatian de Veranderung =schimbare,ca proces si nu de
Wechsel=substituire).Acest mod de a vedea bolnavul ajuns in zona senectutii permite medicului sa
recunoasca elementele de baza ale personalitatii bolnavului conservat subtrecerea timpului-si,in
acelasi timp,sa sesizeze eventuala aparitie a unor modificari patologice,inafara procesului de
imbatranire.Aceste tulburari de ordin nevrotic(fobii,cresterea anxietatii,patie-depresie,agresivitate
revendicativa)(Bogdan si Irene Talaban-1980)necesita ,desigur,tratament medical,dar ele invita si la
o considerare a factorilor psihogeni de inducere.
Modificari somatice consecutive starilor patologice
Se considera tulburari somatice deja mentionate in cadrulsindromului psihosomatic al bolnavului
valid(Milcu)ca un fundal pe care se pot proiecta celelalte tulburari patologice somatice sau psihice
caracteristice diverselor boli specifice sau nespecifice varstei inaintate.
Programe antistres la varstnici
Sunt conditionate de particularitatile individuale ale varstnicilor(dependente prioritar sub 40 de
ani de factorii genetici si peste 40 de ani de factorii sociali).
Relatiile dintre factorii demografici-sociali si bio-psihologici si principiile de conduit antidistres
emergente figureaza mai jos tocmai dupa sistematizarea unor date furnizate de Mayer si Baltes si
Buddeberg si colab.
Tabelul 4. Relaiile dintre factorii demografici-sociali i bio-psihologici i principiile de conduit
antidistres
Condiii socio-
Factori bio-psihologici
Conduite antidistres
demografice
140

- sex
-funcii psihice de baz -capacitatea de valorificare:
- locuin
intacte
experien personal
-partener conjugal - funcii senzoriale: auz, evenimente actuale

-participare
vz
triri prezente
social
-mobilitate,
- a se bucura de orice moment, prilej
-suport social
independen
- inte, aspiraii ct mai actuale (viitorul
relaional i
- nivel de instruire
apropiat")
material (rude n crescut
- s-i accepte propriile limite
centre urbane
- interese vii (hobby-uri) - compromisuri rezonabile ntre nivelul de
importante)
- stil de via activ
aspiraii i de posibiliti
anterior (presenescen) - valorificarea funciilor i posibilitilor restante

- capacitatea de a-i
pune ntrebri
existeniale
Ca un rezultat asupra conduitei indeale a intelectualului varstnic poate fi citata maxima Prof.
dr. B. Luban-PlozzaLa batranete,trebuie conservatfocul sacru.
Sa servesti pana la capat si sa dispari dupa ce ai servit fara sa fii servit. Sa ramai student si
ucenic pana la moarte.
141

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Abraham, D. (1991). Introducere n sociologia urban. Bucureti: Ed. tiinific.

Acherman, N. V.(1970). Family Process. New York: Basic Books.
Adams, A. (1986). Todays marriages and families. California: Belmont.
Adams, B. (1980). The Family: A Sociological Interpretation. Chicago: Rand McNally.
Adler, A. (1996). Cunoaterea omului. Bucureti: Ed. Iri.
American College of Obstetricians and Gynecologists. (1999). ACOG Education
Pamphlet AP091. Postpartum Depression. Wahington, DC
7. Aries, P. (1992). LEvolution des roles parentaux n Famille daujourdhui. Bruxelles:
Editions de IInstitut de Sociologie.
8. Aries, P.,Duby, G. (1994). Istoria vieii private. Bucureti: Ed. Meridiane.
9. Balzac, H. (1993). Codul csniciei. Timioara: Ed. Helicon.
10. Bancroft, J. (1983). Human Sexuality and its problems. Edinburgh: Churchill Livingstone.
11. Bdescu, I.(1994). Istoria Sociologiei. Bucureti: Ed. Porto- Franco.
12. Beardslee, W., R.(1993). Preventive Intervention with the Children of Depressed Parents. A
Case Study. Psuchoanalytic Study of the Child
13. Beauvoir, S. (1998). Al doilea sex. Bucureti: Ed. Univers.
14. Becker, S.G. (1994). Comportamentul uman - o abordare economic. Bucureti: Ed. All.
15. Bejin, A. (1988). Cstoria extraconjugal astzi. Oradea: Ed. Antet.
16. Bell, J.E. (1975). Family Group Therapy. New York: Jason Aronson.
17. Berndt, Th.J. (1997). Child development. Brown and Benchmark.
18. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.P.(1983). Dicionar de sociologie.
Bucureti: Ed. Univers Enciclopedic.
19. Bowen, M.(1978). Family Therapy in clinical practice. New York: Jason Aronson.
20. Bruckner, P., Finkielkraut A. (1996). Noua dezordine sexual. Bucureti: Ed. IRI.
21. Bullough, B. & Bullough,V.(1990). Community health across the age cycle. St. Loius: C.V.
Mosby.
22. Burr R.. Day. R.D.. Bahr K.S. (1989). Family Science. Utah: Publ. Alexander S.
23. Bydlowski, M.(1996). Psihanaliza maternitii. Iai: Ed. Trei.
24. Crn, C., Tone T. (1994). Tendine n evoluia familiei n Romnia. n revista Sociologie
Romneasc. nr.5/1994. Bucureti: Ed. Academiei Romne.
25. Chelcea, S., Chelcea, A. (1983). Eu. Tu. Noi. Viaa psihic - ipoteze. certitudini. Bucureti:
Ed. Albatros.
26. Chelcea, S. (1986). Cunoaterea de sine-condiie a nelepciunii. Bucureti: Ed. Albatros.
27. Chelcea, S.(1990). Din universul autocunoaterii. Bucureti: Ed. Militar.
28. Chelcea, S., Mrginean, I., Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologic: metode i tehnici.
Bucureti: Ed. Destin
29. Ciobanu, M., Gh. (2000). Sntatea optim -Ciclul vieii. Mama i pruncul. Constana:
Editura Ex Ponto.
30. Cioldi, F., Doise, W. (1997). Identitate social i identitate personal n Stereotipuri.
discriminare i relaii intergrupuri. Iai: Ed. Polirom.
31. Coleman, J.C. (1988). Intimate Relationships. Marriage and Family. New York: MacMillan
Publishing Company.
32. Connell, C., Mervil, K.(1989). Les femmes quils quittent. Paris: Ed. Robert Laffonte.
33. Cox J.,L., Holden J.,M., Sagavovsky R., (1987). Detection of Postnatal Depression.
Development of the 10-item Edinburgh Postnatal Depression Scale. British Journal of
Psychiatry
34. Cuber, F. J. (1971). Five Type of Marriage. n Family in Transition. Berkeley: University of
California.
35. Dafinoiu, I. (1996). Sugestie i hipnoz. Bucureti: Ed. tiin i Tehnic.
142

36. Dafinoiu, I. (2000). Elemente de psihoterapie integrativ. Iai: Ed. Polirom.

37. Dafinoiu, I. (2000). Personalitatea. Metode de abordare clinic. Observaia i interviul.
Editura Polirom: Iai.
38. Dafinoiu, I. (2002). Hipnoza clinic. Iai: Ed. Erota.
39. Dimitriu, C. (1973). Constelaia familial i deformrile ei. Bucureti: Ed. Didactic i
Pedagogic.
40. Dobson, J. (1994). Armonia n familie. Timioara: Ed. Noua Speran.
41. Ducici, I. (1994). Fericire. Iubire. Femeie. Bucureti: Ed. Niculescu.
42. Duck, S. (2000). Relaiile interpersonale. Iai: Ed. Polirom.
43. Duvall, E.,M.&Miller, B. (1984). Marriage and Family Development. Philadephia: J.B.
Lippincott.
44. Eagly, A.H. (1987). Sex Differences in Social Behaviour: A Social-Role Interpretation.
New-Jersey: Erlbaum.
45. Eiger, A. (1984). La therapie psychanalithique du couple. Paris: Ed. Dunod.
46.
Enache, R. (2003). O perspectiv psihologic asupra maternitii. Bucureti: Ed
SPER.
47.
Enache, R. (2005). Psihologia experienei naterii sau Cum va rodi Pomul vieii n
Revista de Psihoterapie Experienial. nr. 30/2005. Bucureti: Ed. SPER
48. Enache, R. (2005). Teama de natere-teama de moarte. Perspective psihanalitice. n
Revista de Psihoterapie Experienial. nr. 32/2005. Bucureti, Ed. SPER.
49. Enache, R. (2003). O perspectiv psihologic asupra maternitii. n Revista de
Psihoterapie Experienial. nr. 28/2003. Bucureti, Ed. SPER.
50. Enchescu, C. (1996). Tratat de igien mental. Bucureti: Ed. Didactic i Pedagogic.
51. Evola, J.. (1994). Metafizica sexului. Ed.Humanitas. Bucureti.:
52. Eysenck, H., Eysenck, M. (1998). Descifrarea comportamentului uman. Bucureti: Ed.
Teora.
53. Ferber, A., Mendelsohn, M.,Napier, A. (1973). The Book of Family Therapy. Boston:
Houghton Mifflin.
54. Ferreol, G. (1998). Dicionar de sociologie.. Bucureti: Ed. tiinific i Tehnic.
55. Ferreol, G. (1994). Se poate vorbi de o criz a familiei ? n revista Sociologie
Romneasc. nr.5/1994.
56. Foucault, M.(1995). Istoria sexualitii. Timioara: Editura de Vest.
57. Fromm, E. (1995). Arta de a iubi. Bucureti: Ed. Anima.
58. Fromm, E. (1998). The Fear of Freedom.. Bucureti: Ed. Teora.
59. Gasset, O.(Y). (1995). Studii despre iubire. Bucureti: Ed. Humanitas.
60. Ghebrea, G.. Tessier, R. (1994). Cuplu i familia romneasc : meninerea precar a
familiei tradiionale n revista Sociologie Romneasc. nr. 5/1994.
61. Giddens, A. (1999). Transformarea intimitii. Bucureti: Editura Antet.
62. Golu, P.(2000). Fundamentele psihologiei sociale. Constana: Ed. ExPonto.
63. Gorell, B., G. (1998). Family Therapy in Changing Times. McMillan Press. LTD.
64. Gorer, G. (1971). Sex and Marriage in England Today. London: Nelson.
65. Greenberg, L.S.. Johnson. S.M.(1988). Emotionally focused therapy for couples. New
York: Guidford.
66. Grunberg, L. Miroiu, M. (1997). Gen i societate. Bucureti: Ed Alternative
67. Haley, J. (1997). Changer les couples. Paris: ESF Editeur.
68. Haley, J. (1990). Strategies of Psychotherapy. Rockville: The Triangle Press.
69. Hardyment, C. (2000). Viitorul familiei. Bucureti: Ed. tiinific.
70. Heneghan A.,M., Silver E., J., Bauman L.,J., et al. (2000). Do Pediatrics Recognize
Mothers with Depressive Symptoms?, Pediatrics
71. Hite, S. (1988). The Hite Report : Women and Love. London: Penguin.
72. Holdevici, I. (2000). Ameliorarea performanelor individuale prin tehnici de psihoterapie.
Bucureti: Ed. Orizonturi.
143

73. Holdevici, I. (1995). Autosugestie i relaxare. Bucureti: Ed. Ceres.

74. Holdevici, I. (1997). Elemente de psihoterapie.Bucureti: Ed. All.
75. Holdevici, I. (1999). Gndirea pozitiv-Ghid practic de psihoterapie raional-emotiv i
cognitiv comportamental. Bucureti: Ed. tiin i Tehnic.
76. Holdevici, I. (2001). Hipnoz clinic. Bucureti: Ed. Ceres.
77. Holdevici, I., Ion, A., Ion, B. (1997). Psihoterapii moderne. Noua hipnoz eriksonian.
Bucureti: Ed. INI.
78.
Holdevici, I. (2000). Psihoterapia tulburrilor anxioase. Bucureti: Ed. Ceres.
79.
Holdevici, I. (1993). Psihoterapia -un tratament fr medicamente. Bucureti: Ed.
Ceres.
80.
Holdevici, I. (2000). Psihoterapii scurte. Bucureti: Ed. Ceres..
81.
Holdevici, I.. (1995). Sugestiologie i psihopterapie sugestiv. Bucureti: Editura Victor.
82.
Holdevici, I.. Vasilescu, I.,P.(1991). Hipnoza i forele nelimitate ale psihismului uman.
Bucureti: Ed. Aldomars.
83.
Huber, W.(1998). Psihoterapiile.Terapia potrivit fiecrui pacient. Bucureti: Ed.
tiin i Tehnic.
84. Ilu, P.(1995). Familia-cunoatere i asisten. Cluj- Napoca: Ed. Argonaut.
85. Ilu, P.(2000). Iluzia localismului sau localizarea iluziei. Iai: Ed. Polirom.
86. Inwood D., G., (1985). Recent Advances in Postpartum Psychiatric Disorders.
Washington DC. American Psychiatric Press
87. Jackson S., Scott, S.(1996). Feminism and Sexuality, Edinburgh: Edinburgh University
Press.
88. Jung, C.,G. (1996). Psihologie i alchimie. Bucureti:Ed. Teora.
89. Jung, C.G. (1994). Cstoria ca relaie psihologic. n volumul Puterea Sufletului.
Bucureti: Ed. Anima.
90. Kaufmann, J.C. (1998). Corpuri de femei. Priviri de brbai. Bucureti: Ed. Nemira.
91. Kellerhals, J. (1987). Les types dinteraction dans la famille. n LAnee sociologique. nr.
37/1987
92. Kelly, L. (1996). Its everywhere: Sexual violence as a continuum. n Jackson S.. Scott S
(coord.). Feminism and Sexuality. Edinburgh: Edinburgh University Press.
93. Kinsey, A.S.,Pomery, W.B.,Martin, C.F. (1953). Sexual behaviour in the human female.
Philadelphia: Saunders.
94. Kligman, G. (1998). Nunta mortului. Iai: Ed.Polirom.
95. Kunkel, F.(1947). Caracterul. dragostea. csnicia. Bucureti: Ed. de Stat.
96. Larionescu, M.(1994). Familia: primatul ordinei morale. n Sociologie Romneasc.
nr.5/1994. Bucureti: Ed. Academiei.
97. Lipovetsky, G. (2000). A treia femeie.Bucureti: Ed. Univers
98. Lissarraque, F. (1991). Femmes au figure. n Histoire des femmes. Paris: Plon
99. Macnab, F. (1997). Dorina sexual. Bucureti: Ed. IRI.
100.
Mamali, C.(1981). Balana motivaional i coevoluia. Bucureti: Ed. tiinific i
Enciclopedic.
101.
Masters, W., Johnson V. (1994). Human Sexuality. 4th ed. Harper Collins Publishers.
102.
McDaniel, S., Doherty W., Hepworth J., Mihescu V. (1996). Psihoterapia ca
sistem. Iai: Editura Polirom.
103.
McGoldrick., M., Gerson, R. (1990). Genogrammes et entretien familial. Paris:
ESF.
104.
Meltzoff, A., N. &Moore, M., K. (1989). Developmental Psychology. New York.
105.
Mertin L.,Reeder, J., S. (1991). Essentials of Maternity Nursing- Family Centered
Care. New York: J. B. Lippincott Company.
106.
Mihilescu, I. (1995). Politici sociale n domeniul populaiei i familiei. n Politici
sociale. Romnia n context European. Bucureti: Ed. Alternative.
144

107.
Mihilescu, I. (1993). Familie. n Dicionar de sociologie (coord. Zanfir, C.,
Vlsceanu, L.). Bucureti: Ed. Babel.
108.
Minuchin, S. (1974). Families and Family Therapy. Cambridge Mass: Harvard
Univ. Press.
109.
Mircea, T. (1994). Familia de la fantasm la nebunie.Timioara: Ed. Marineasa
110.
Miroiu, M. (1996). Despre natur. femei i moral. Bucureti: Ed. Alternative
111.
Miroiu, M.(1996)Sexism. n Gen i societate (coord. Grunberg, L., Miroiu, M.).
Bucureti:Ed. Alternative.
112.
Mitrofan, I. (1989). Cuplul conjugal- Armonie i dizarmonie. Bucureti:Editura
tiinific i Enciclopedic.
113.
113.Mitrofan, I. (1995). Calitatea vieii familiale. Estimri. predicii i soluii. n
Calitatea Vieii. nr.1/2. Bucureti:Ed. Academiei Romne.
114.
Mitrofan, I. (coord). (1997). Psihoterapia experienial. O paradigm a
autorestructurrii i dezvoltrii personale. Bucureti: Editura Infomedica.
115.
Mitrofan, I. (1996).Violena familial ntre disimulare. deconspirare i impact
psihopatogen. Consftuirea Interdisciplinar a Asociaiei Medicale Romne. Sibiu.
septembrie.
116.
Mitrofan, I., Ciuperc, C. (1997). Psihologia relaiilor dintre sexe- Mutaii i
alternative. Bucureti:Editura Alternative.
117.
Mitrofan, I., Ciuperc, C.(1998). Incursiune n psihosociologia i psihosexologia
familiei. Bucureti:Edit. Press Mihaela.
118.
Mitrofan, I., Gheorghiu, M.(1995). Rezistene i capaciti compensatorii ale
familiei. n Revista de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc. vol. 12/1995. Bucureti
119.
Mitrofan, I., Mitrofan, N. (1991). Familia de la A la Z. Bucureti: Ed. tiinific
120.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1994). Elemente de psihologie a cuplului. Bucureti:Ed.
ansa.
121.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1994). Familia romneasc n perioada de tranziie. n
Revista de Psihologie. Bucureti: Ed. tiinific i Tehnic.
122.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1991). De la identitatea sexual la relaiile iniiatice sau
rentoarcerea la izvoarele cuplului. Ce tiu i ce nu tiu prinii. n revista Alternative. nr. 78/1991. Bucureti
123.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1992). Dialogul familial. n vol.Cabinet de psihologie.
Bucureti: Ed. Academiei.
124.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N.(1989). Disfuncii globale i specifice n adoptarea i
exercitarea rolului conjugal. n Revista de Psihologie nr.2/1989 i 4/1989. Bucureti
125.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N.(1990). Educaia sexual sau sexual afectiv? n Revista
de Pedagogie. nr.6/1990. Bucureti
126.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N.(1991). Familia bolnavului psihic-patologie individual
sau interpersonal? n Revista de Psihologie. nr.3-4/1991
127.
Mitrofan I.. Mitrofan N. Familia cu un singur printe-o nou form de familie. n
revista Alternative. nr. 1-2/1992:Bucureti
128.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N.(1991). Familia de la A la Z. Bucureti: Ed. tiinific.
129.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1987). Interaciuni disfuncionale maritale cu risc
comportamental patologic. n vol. Asistena psihiatric a cazurilor cu risc comportamental
patologic. Iai
130.
Mitrofan, I.. Mitrofan, N. (1988) Pentru o csnicie armonioas. n vol. Psihologia
i viaa cotidian. Bucureti: Ed. Academiei.
131.
Mitrofan, I. (2004). Terapia unificrii. Bucureti: Ed. Sper.
132.
Mitrofan, N.(1984). Dragostea i cstoria. Bucureti: Ed. tiinific i
Enciclopedic.
133.
Mitrofan, I.. Vasile. D., (2001). Terapii de familie.. Bucureti: Ed. Sper
145

134.
Munteanu, A., (2004). Psihologia vrstelor adulte i ale senectuii. Timioara: Ed.
Eurobit.
135.
Murstein, B., Case, D., Frenn, S.P. (1985).Personality Corrlates of Ex-Swingers. in
Lifestile: A Journal of Changing Patterns. Fall.
136.
Nichols, M.P., Schwartz, R.C. (1991). Family Therapy. Concepts and Methods.
Boston.
137.
Nicolaescu, M.(coord.).(1996). Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor din
Romnia modern. Bucureti: Ed. Anima.
138.
Niel, M. (1974). Drama eliberrii femeii. Bucureti: Ed. Politic.
139.
Noddings, N., C. (1984). A feminine Approach to Ethics and Moral Education.
Berkeley: California. University of California Press.
140.
Noizik, R. (1997). Anarhie. Stat i utopie. Bucureti: Ed. Humanitas.
141.
Pan S., Dru D., Pan S. jr..(1998). Sexualitatea uman. Bucureti: Ed.Univers.
142.
Papalia D. E.. Olds Wendkos S.. Feldman R. D.(1999). A Childs World- Infancy
Through Adolescence. Mc. Graw. Hill.
143.
Parkinson, L. (1993). Separarea. divorul i familia. Bucureti: Ed. Alternative.
144.
Pascal, M.,N. (2001). Arta de a fi mereu mpreun. Bucureti: Ed. Axel Springer.
145.
Pillitteri A. (1992). Maternal and Child Health Nursing. Care of the Childbearing
and Childrearing Family. New York:J.B.Lippincott Company.
146.
Pocs O. (1989). Our intimate relationships marriage and the family. New York:
Harper and Row Publ.
147.
Priscaru, C. Postelnicu, M., Botea, V. (1998). Principalii factori de risc n
evoluia mortalitii infantile. n Revista Romn de Statistic. nr.12/1998. Bucureti
148.
Rdulescu, S. (1997). Sociologia i istoria comportamentului sexual deviant.
Bucureti: Ed. Nemira.
149.
Rdulescu, S. (1995). Violena familial i maltratarea copilului. n revista
Sociologie Romneasc. nr.5-6/1995.
150.
Rich, A. (1976). Of woman Born. Motherhood as Experience and Institution. New
York: Norton.
151.
Roussel, L.(1989). La famille incertaine. Paris: Ed. Odile Iacob.
152.
Ruddick, S. (1984). Maternal Thinking. in Mothering: Essays in Feminist Theory.
New York.
153.
Sandu, D. (1996). Sociologia tranziiei. Bucureti : Ed. Staff.
154.
Satir, V. (1995). Therapie du couple et de la famille. Desclee de Brouwer:
155.
Schnabl, D.(1993). Brbatul i femeia. Chiinu: Ed. Universitatea
156.
Schulz, D.A., Rodgers, S.,F. (1985). Marriage and Family (3rd ed.). New York:
Prentice-Hall
157.
Segalen, M. (1996). Sociologie de la famille. Paris: Armand Collin.
158.
Shorter, E. (1981). Naissance de la famille moderne. Paris: Editions du Seuil.
159.
Sillamy, N. (1996). Dicionar de psihologie. Bucureti: Ed. Univers Enciclopedic.
160.
Simons, A., J., Kalichman S., Santrock W.J. (1994). Human Adjustment. U.S.A:
Brown & Benchmark Publishers.
161.
Slmnescu R., (1994). Cupluri fr copii. n revista Educaie nr.2/1994, Bucureti.
162.
Smirnov, I., Mgescu, G. (1989). Stilul de via i familia. n Stiluri de via (coord.
Zamfir, C., Rebedeu, I.). Bucureti: Ed. Academiei.
163.
Stanway, P.,Taubman. B. (1994). New Guide to Pregnancy and Child Care. New
York.
164.
Stnciulescu, E. (1997). Sociologia educaiei familiale. vol.I. Iai:Ed. Polirom.
165.
Stnciulescu, E.. (1998). Sociologia educaiei familiale. vol.II. Iai: Ed. Polirom.
166.
Stnoiu, A., Voinea, M.(1983). Sociologia familiei. Bucureti.: U.T.B.
167.
Stekel, W. (1995). Recomandri psihanalitice pentru mame. Bucureti: Ed. Trei.
168.
Stoica, T. (1993). Sexologie i educaie sexual.. Bucureti: Ed. R
146

169.
chiopu, U., Verza, E. (1981). Psihologia vrstelor. Bucureti:Ed. Didactic i
Pedagogic.
170.
tefnescu, D., Educaia pentru egalitate prin diferen. (1997) n Grunberg, L.,
Miroiu M., (coord.). Gen i educaie Bucureti: Ed. Ana.
171.
Tietze, C. Fertility Control. 1968 n Sills, D., International Encyclopedia of the
Social Sciences , New York: Hardcover Publisher: The MacMillan Company.
172.
Tordjman, G. (1973). La maladie conjugale. Paris.
173.
Trebici,V. (1991). Genocid i demografie. Bucureti: Ed. Humanitas.
174.
Trebici, V.. (1996). Demografie. Ed. Enciclopedic. Bucureti.:
175.
Ungureanu, M., (1994). Sex i sexualitate. Bucureti:Ed. Viaa Romneasc.
176.
Voinea M. (1994). Restructurarea familiei: modele alternative de via. n
Sociologie Romneasc. nr.5/1994. Bucureti: Ed. Academiei.
177.
Voinea, M. (1996). Aspecte psihosociale ale modelelor familiale ale tranziiei n
Romnia: accelerarea tranziiei. Bucureti: Ed. I.N.I.
178.
Voinea, M.(1994). Restructurarea familiei: modele alternative de via. n
Sociologie Romneasc. nr.5/1994 Bucureti: Ed. Academiei.
179.
Voinea, M. (1993). Psihosociologia familiei. Bucureti: T.U.B.
180.
Walsh. W., Mc Grow, J. (1996). Essentials of family Therapy. New-York: Love
Publishing Company.
181.
Zamfir, C., Zamfir, E. (1997). Pentru o societate centrat pe copil -Raport realizat
de Institutul de Cercetare a Calitii vieii. Bucureti.
182.
Zamfir, E. (1989). Relaiile interpersonale i stilurile de via. n Stiluri de via.
Bucureti:Ed. Academiei.
183.
Zamfir, E. (1998). Situaia copilului i a familiei n Romnia. Bucureti: Ed.
Alternative.
184.
Zlate, M.(coord). (1997). Psihologia vieii cotidiene. Iai: Ed. Polirom.
185.
Zltescu, D.V. (1992). Politica familial i dreptul la planificarea familiei.
Bucureti: Institutul Romn pentru Drepturile Omului.
.
147

Psihodiagnoza Cuplului Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihodiagnoza Cuplului Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Master Psihodiagnoza complexa a personalitatii

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

1. DEZVOLTAREA PSIHIC N STADIUL VRSTEI ADULTE SI AL BATRNEII

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Principalele crize ale dezvoltarii

vs nencredere: va determina masura n care lumea va fi privita ca un loc sigur (sau

vs ndoiala si rusine: se dezvolta autonomia si copilul ncepe sa aiba control asupra

vs vina: este un conflict bazat pe activitatea imaginatiei, dezvoltarea limbajului si

vs inferioritate: copiii asimileaza valorile culturii n care traiesc, nvata sa stabileasca

intimitate vs izolare (individul se centreaza pe realizarile din viata sa, pe siguranta si pe

generativitate vs stagnare si absorbtie de sine (intervine grija fata de sine si fata de

ntelepciune vs disperare, conflictul care defineste stadiul terminal, al batrnetii.

Dezvoltarea psihosociala: stadiile 58

Vrsta adulta timpurie

Perioada adulta mijlocie 30-60 Generativitate vs stagnare

Identitate vs confuzie de rol

20-30 Intimitate vs izolare

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Tabel. Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson)

5. Adolescenta (1319 ani): este stadiul n care individul lupta pentru

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

2. ASPECTE PSIHOLOGICE ALE VIETII DE CUPLU

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Tabel nr.1. Caracteristici anatomice i funcionale specifice sexului masculin i feminin

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Cercetrile de sociologia familiei au pus n eviden o serie de similariti n dinamica

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

2. Dinamica interacional n cuplu. Specificul evalurii psihodiagnostice a cuplului n cele

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

duble pulsiuni, pe de o parte, a pulsiunilor primare, de reproducere a speciei, care in de incontient,

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

comportamentele masculine sau feminine. De exemplu, a fi nsrcinat este un sex-rol feminin,

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Cercetrile ntreprinse pe problema surprinderii diferenelor dintre sexe sprijin formularea

Caracteristici psihologice atribuite

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

n cadrul structurii de rol a microgrupului familial, se dezvluie esena funcional a acestuia,

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

cstorie de la 0 la 5 ani, nu att personalitile partenerilor, ct aderenele lor la vechile modele,

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

determinat de evoluia modalitilor bio-psiho-sociale de interaciune uman ntre sexe, fiind n

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

6. Explozivul-rolul conjugal-parental se deruleaz ntr-un climat de nelinite, dominare,

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Tabel nr. 3: Diferene ntre familia tradiional i familia modern

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

2.5. Factori psiho-sociali ai funcionalitii i stabilitii maritale

2.5.1. Factori de debut 1. Aptitudinea pentru parteneriat

constituie capacitatea individual de adaptare

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

Considerm c o anumit coresponden i consensualitate n planul ideilor,

trebuina de valorizare a personalitii (admiraie, respect, stim, credibilitate) a crei

satisfacere asigur funcia de interevaluare i autoevaluare a personalitii i a cuplului.

Rodica Enache, Psihodiagnoza cuplului si a persoanelor varstnice (note de curs),

2.5.1. 2. Adaptare i acomodare marital