14082016 ‘Stu Efrom Sir -Desprerugaciune
SFANTUL EFREM SIRUL
DESPRE RUGACIUNES
Comoara nelipsita, bogatie care niciodatat nu se cheltuieste, liman neinvaluit, pricina
de alinare, si radacina de nenumarate bunatati, si izvor si maica este rugaciuena, si decat
sasi imparatia mai puterbnica. pentru aceea de multe ori insusi cel ce cu coroana este
incoronat in fierbinteala cazand, si pe pat zacand si arzand ca fpocul, stau inainte doctorii,
purtatorii de sulite, slujitorii, voievo: mesterul de doctori venirea de fata a
prietenilor, nici slujirea sligilor, nici indestularea doctorilor, nici scumpetea gatirii, nici avutia
banilor, ni altceva din cele omenesti, nu poate sa mangaie si sa usureze boala ceea
ce zace asupra-i. Iar daca cineva din cei de au indrazneala catre Dumnezeu ar veni, si de
trup numai s-ar atinge, si rugaciune curata pentru dansul ar face, toata boala trupului ar
izgonit-o. Si ceea ce nu a putut bogatia si multimea celor ce slujess
recum apele, pana
pe loc neted si potrivit se poarta, si de multa latime se impartasesc, nu se ridica la
iar dupa ce pe dansele mainile sligilor de jos imprejur, ingradindu-le si necajindu-le, si
strangadu-le, decat toata sageata mi iute catre inaltime izbucnesc, asa cu adevarat mintea
omeneasca, pana dobandeste slobozenie multa, se revarsa si curge. Iar dupa ce intamplarea
lucrurilor de desupt pe dansa o va stramtora, storcandu-se si tescuindu-se bine, curate si
intinse rugaciuni la inaltime trimite.
Si ca sa te inveti ca mai ales rugaciunile acelea pot sa se auda care cu necaz si cu
stramtoare se fac, auzi ce zice proorocul catre Domnul: "Cand ma necajeam am strigat, si m-
a auzit pe mine". Deci sa en infierbantam stiinta, sa necajim suffetul nostru prin pomenirea
pacatelor, Sa-I necajim, nu ca sa-| stramtoram, ci ca sa fim auziti sa-I gatim, sa se trezeasca
si sa privegheze, si sa-I facem de insusi cerurile sa se apuce. Ca nimic nu goneste
trandavirea si lenevirea, ca durerea si necazul care de pretutindeni aduna mintea, si catre
sine o intoarce. Cel ce asa se necajeste, si asa se roaga, multa dulecata dupa rugaciune in
sufletul sau va putea salaslui, Si precum adunarea norilor, la inceput intunecos face
vazduhul, iar dupa ce se amesteca unii cu altii slobod ninsorile, si dupa ce slobod ploaia, tot
I lucreaza; asa cu adevarat si mahniciunea, pana inlauntru se
intoarce si se invarteste, intuneca gandul nostru. Iar dupa ce prin graiurile rugaciunii cu
lacrimile acelea se va deserta, si afara se va rasufla, multa stralucire a sp
Dumnezeu pune inlauntru, care ca 0 raza in mintea celui ce se roaga se sloboade.
Dar care este cel rece al celor multi? Fara indrazneala, zice, sunt, plin de rusine,
mi deschide gura nu pot. Sataniceasca este aceasta eviavie; ale trandavieii sunt aceste
acoperamanturi. Ca voieste diavolul sa le incuie usile intrarii cele catre Dumnezeu, fara de
indrazneala esti? Mare indrazneala este aceasta, adica a socoti ca esti fara de indrazneala,
precum cu adeavrat cea mi de pe urma rusinare si
Ca amcar multe ispravi de ai avea, si
indrazneala, din toata rugaciunea ai cazut. Si macar nenumarate sarcini de pacate intru
ita ta de ai purta, si numai cu acestea de te-ai incredinta pe sine, ca decat toti esti cel
ami de pe urma, multa indrazneala vei avea catre Dumnezeu. macar ca ceasta nici smerita
cugetare nu este, ca cel pacatos sa se socoteasca ca este pacatos. Ca smerita cugetare este
cand cineva multe si mari ispravi, de fapte bune intru sine stiind, nimic n-are pentru sine sa
nu se naluceasca. Cand cineva ca Pavel fiind, si a zice putand: it
jarasi sa zica" ca Hristos Iisus a venit in lume sa mantuiasca pe pacatosul, dintru care cel
dintai sunt eu. Aceasta este smerita cugetare, ca adica, inalt find cineva din ispravirea
faptelor bune, sa se smereasca pe sinesi cu gandul, (I TIM, 1,15). Dar cu toate acestea
hipitmartute 0Wwebs comies_rugaciune hen 1814932016 ‘Stortul item Sir -Desprerugacune
Dumnezeu pentru negraita Sa milostivire, nu p ecei cu adevarat smeriti numai , ci si pe cei ce
au buna cunostinta, marturisesc pacatele este, si se face
milostiv si bland celor ce se afla asa.
Si ca sa te inveti cat de mare bunatate este, nimic mare pentru sine a socoti sia se
naluci, doua care fa-ti cu cuvantul. Injuga dreptatea si mandria, si pacatul cu smerita
cugetare si vei vedea jugul pacatului intrecand dreptatea, nu dintru a sa putere, ci dintru
taria sotiei sale, a smeritei cugetari, Si pe acela iarasi micsorandu-se si scazand, nu din
neputinta dreptatii, ci si din greutatea si povara trufiei, Ca precum smerita cugetare pentru
inaltimea cea covarsitoare a ei, greutatea pacatului o biruieste, si poate sa se suie catre
Dumnezeu, asa si trufia pentru multa greutate si povara a ei, poate si pe dreptatea cea mai
usoara sa 0 birulasca, si cu lesnire sa o traga pe dansa jos. Si cum ca perechea aceasta este
mai grabnica decat aceea, adu-ti aminte de fariseul si de vamesul. A injugat fariseul
dreptatea si mandria, asa zicand: "Multumesc Tie, ca nu sunt ca ceilalti din oameni, rapitori,
ca vamesul acesta. (Luca 18,11)". O nebunie! Nu a saturat trufia lui toata firea
asupra vamesului celui ce sta aproape, cu multa nebunie a sarit. Dar acela ce
afacut? Nu a impins inapoi ocarile, nu I-a durut pentru prihanire, ci a primit pe cea zisa cu
multumire si i s-a facut lui sageata vrajmasului doctorie si vindecare, si oacara lauda, si
defaimarea cunun. Atata de buna este smerita cugetare, atata este castigul, a nu se musca
a se salbatici pentru dosadirile cele de la cei de aproape. Ca
este cu putinta si de la dansii a dobandi mare oarecare si vitejeasca bunatate, care lucru cu
adevarat si la vamesul s-a facut. Ca primind ocarile, a lepadat pacatele, si zicand:
"Dumnezeule fii milostiv mie pacatosului", s-a pogorat mai indreptat decat acela. (Cap
18,13), si cuvintele au biruit lucrurile, si graiurile faptele le-au covarsit. Ca acela, adica
dreptatea pune inainte, si postiri Tar acesta graiuri numai goale a zis, si toate
pacatele le-a lepadat. Ca nu numai graiurile le-a auzit Dumnezeu, ci si mintea vedea cu care
pe acestea le pune inainte, si smerita cugatare ima lui zdrobita aflandu-o, ka miluit si
iubire de oameni cu dansul a facut.
Si acestea le zic, nu ca sa pacatuim, ci cu buna cunostinta si multumire sa fim. Ca
vamesul ca om, felul cel mai de pe urma al rautatii, nu ca smerit a cugetat, ci cu buna
cunostinta si multumire s-a aratat numai si pacatele si le-a spus, si ceea ce era a marturisit,
atata dragoste asupra-si a primit de la Dumnezeu, cata cei ce mari adica bunatati a ispravit,
dar nimic mare pentru sine-si socotesc, trag asupra-si ajutorul lui Dumnezeu, Pentru aceasta
va indemn si ma rog, si va poftesc sa ne marturisim adeseori lui Dumnezeu. Ca nici nu te
aduc pe tine in privelistea celor impreuna robi cu tine, nici te silesc sa descoperi oamenilor
pacatele tale, Stiinta ta desfa-o si descoper-o inaintea lui Dumnezeu: arata-i ranile tale, si de
doctoriile, arata acelui ce nu te ocaraste, ci te tamaduieste. Ca desi vei
tacea, stie Acela pe toate ale tale, Deci spune-i Lui toate pacatele, ca sa castigi, spune-i Lui,
lepadand pacatele, sa et duci acolo curat de greseli, si de nesuferita acea judecata sa
te izbavesti. Cei trei tineri in cuptor petreceau, si sufletul lor, Lau dat pentru marturisirea cea
catre Stapanul, Dar cu toate acestea dupa atatea si acest fel de fapte zic: "nu este cu putinta
noua a deschide gura". Rusine si ocara ne-am facut robilor, gura? Ca insasi aceasta sa 0
zicem. Zic ei, ca nu este cu putinta si cu aceasta insasi Stapanul sa-l
tragem catre noi, Puterea rugaciunii, puterea focului au stins-o, manie de lei a infranat,
razboaie a dezlegat, lupte a incetat, viforile a domolit, draci a gonit, Porti ale cerului a
deschis, lagaturi ale mortii a risi
tarit, si ranile de sus aduse, si banti
rdut. Si rugaciunea zic
le, macar nenumarate izbi
adinsul
tru adancul pamantului stranse fiind, asa cu
ind cu
‘ind, si de nici o asupreala de gand nu se rastoarna. pentru
am strigat catre tine Doamne", Lui se cuvine
adevarat si rugaciu
temeiere,
aceasta
slava in veci, Amin,
hipllmariuire webs comies_rugaciune Nn 2014082016 ‘Stu Efrom Sir -Desprerugaciune
Fericit lucru este, intr-adevar, a nu pacatui. Iar daca oarecari vor pacatui, sa nu se
deznadajnuiasca, ci sa planga pentru acelea intru care au pacatuit, ca prin plans iarasi sa
dobandeasca fericire. deci bun lucru este totdeauna a ne ruga, si a nu ingreuia si a nu ne
slabanogi, dupa cum zice Domnul, Si iarasi spune apostolul: "Neincetat rugati-va", adica
noaptea si ziua, si in tot ceasul, Si nu numai cand intri in biserica, iar cealalta vreme sa fii
fara de grija. Ci ori de lucrezi, ori de dormi, ori de calatoresti, ori de mananci, ori de bei, ori de
stai, sa nu iti curmi rugaciunea ta. Ca nu stil cand va veni cel care va cere sufletul tau de la
tine. Sa nu astepti duminica sau vreun praznic, sau deosebiri de loc; ci precuma zis proorocul
David: "In tot locul stapanirii Lui", Deci ori in biserica de esti, ori in casa ta, ori in tarina, o!
de pasti oi, ori zidiri de faci, ori la ospete te afli, de rugaciune sa nu te departezi. Si cand poti,
pleaca-ti si genunchii, iar cand nu poti, roaga-te cu mintea. Si seara si dimineat ai sla
maiaza-zi. Daca rugaciunea te va povatui inaintea lucrului, si sculandu-te din pat, miscarile
tale cel edintai prin rugaciune se vor face, atunci pacatul nu afla intrare asupra sufletului tau.
Rugaciunea este pazitoare intregii intelepciuni, pedepsirea maniei, prigonia ingamfarii,
curatire a pomenirii de rau, surparea invi indreptarea paganitatii, Rugaciunea este
virtutea trupurilor ruinta
arma
calatorilor, aparatoar celor ce dorm, indrazneala a celor ce privegheaza, a lucratorilor de
pamant buna aducere de roade, mantuire calatorilor pe mare. Rugaciunea este a celor ce
judeca ajutatoare, a celor lega' i, celor ce se bucura
in duh de roua vapaia a intors. Prin rugaciune Tlie a legat cerul sa nu ploua trei ani si sase
luni.
Vedeti fratilor cat poate rugaciunea? Nu este alta avere mai cinstita decat rugaciunea
intru toata viata oamenilor. De aceasta nici o data sa nu va despartiti, de aceasta nici o data
sa nu va departati; ci precum a zis Domnul nostru, sa ne rugam ca nu desarta sa ni se faca
osteneala noastra. "Cand stati de va rugati, iertati orice aveti asupra cuiva, ca si Tatal vostru
cel Ceresc sa va lase greselile voastre". Vedeti, iubitilor, ca in zadar ne ostenim rugandu-ne,
daca avem ura asupra cuiva. vei aduce darul tau la altar,
acolo iti vei aduce aminte ca are
du-te mai inati de te impaca cu fratele tau, apoi venind, adu-ti darul tau", Deci dar, aratat
este, ca daca aceasta intai nu o vei face, toate cate aduci sunt nepri
porunca Stapanului, atunci cu indrazneala roaga-te Domnului zicand:
Stapane, datoriile mele, precumsi eu am lasat fratelui meu, porunca ta pl
neputincios find, am lasat. Ca iti va raspunde Iubitorul de oameni : " Daca ai lasat iti las si
Eu ale tale. Ca stapanire am sa iert pe pamant pacatele." Lasati
se va lasa si voua. Vedeti iubirea de oameni a lui Dumnezeu neasemanata? Vedeti bunatatea
lui Dumnezeu nemasurata? Ati auzit, in scurt mantuirea sufletelor voastre...
Sfantul Efrem Sirul, Cuvinte si Invataturi, ed Bunavestire, Bacau
Ierom. Ioan Iaroslav, Cum sa ne mantuim
Bs FARSI ry
Pi olen dee
hipllmariuire webs comies_rugaciune Nn a8