Jocul ielelor de Camil Petrescu

Drama este specie literara a genului dramatic , in versuri sau in proz cu un coninut grav, serios,
uneori tragic, prezentat intr-o form familiar, fr a exclude elementele comice. Principala component o
reprezint conflictul care exprim ntreaga complexitate a vieii reale. Personajele dramei sunt de tipologii
diferite.
Jocul ielelor este o dram de idei, o "dram a absolutului", tema acesteia fiind drama intelectualului,
care se raporteaz la absolut i intr astfel in conflict cu sine i cu ceilali , iar conflictul se declaneaz in
contiina personajului principal, se nate dintr-o criz de contiin, din confruntarea lumii ideilor cu cea a
realitii degradate moral. Personajul principal este intelectualul care se raporteaz la absolut ,dar inadaptat
in societatea in care triete - aciunea este redus, confruntrile petrecndu-se in planul contiinei.
Titlul piesei este o metafor pe care o "descifreaz" chiar dramaturgul: "Jocul ielelor este jocul ideilor".
Metafora sugereaz de fapt, supremaia contiinei (a ideilor) asupra existenei."Jocul ielelor" inseamn "o
dram a iluzionrii".
Piesa este structurat n trei acte, alctuite din XII tablouri i din scene. Este structurat pentru a putea fi
reprezentat scenic; dramaturgul intervine doar prin indicaiile scenice (didasclii).
In ceea ce privete reperele temporale si spaiale, aciunea dramei se petrece in preajma izbucnirii primului
rzboi mondial, in mai 1914 , la redacia unui ziar bucuretean, "Dreptatea social", organ al partidului
socialist.
personajul principal este Gelu Ruscanu, in constiinta caruia se declanseaza conflictul dintre concepia sa
despre dreptatea absolut i ordinea concret - istoric, ce nu corespunde imaginii teoretice.Vindecat de o
iubire euat, Gelu Ruscanu se angajeaz intr-o nou aciune a spiritului, dar acum in plan social, pentru
aprarea ideii de dreptate absolut. Personajul se afl in posesia unei scrisori a fostei sale iubite Mria
Sineti, din care reiese c ministrul Justiiei a comis o crim pentru a-i nsui averea btrnei ucise.
Ruscanu triete cu sentimentul complicitii i, pentru a scpa de acest sentiment apstor, hotrte s
publice scrisoarea ce-1 incrimineaz pe ministrul erban Saru-Sineti.
Actiunea incepe la redactia ziarului Dreptatea sociala,in biroul directorului. Din ziar lipsesc sefii
si sunt doar lucratorii marunti care se confrunta cu lipsa materialului de tiparit. Fiecare redactor e plecat sa
caute material,apare un barbat de 60 ani,foarte grav(Responsabilul) care vine sa-i anunte ca va fi
revolutie,pe data de 18 mai 1914 si le aduce un plic cu o proclamatie catre muncitori si o suma pt.
tiparire.Apoi apare si un agent care-l tot urmareste pe acest om si care le spune povestea stranie a lui
Kiriac(cel care vede revolutia peste tot,in data de 18).
Intriga:Intr-un alt ziar apare referirea ca Dreptatea sociala ar avea ceva cu Ministrul de Justitie, se
intrevad masuri drastice,dar ei se bucura pentru ca le creste tirajul. Soseste Gelu R (27-28
ani,autoritar,elegant), si auzind discutiile, acesta se hotaraste sa-l demaste pe ministru desi colegii ii
sugereaza faptul ca nu va fi usor
Actiunea se muta in cabinet la Sinesti: 46 ani,inalt,lat in umeri ,fumeaza,suna telefonul,el
raspunde,prezentandu-se: Ministrul Justitiei,apoi spune:Nu.Nu exista dialog,autorul doar descrie,in
acest indiciu de regie,ce trebuie sa vada spectatorii in cateva minute.
La redactie apar si alte personaje, iar in urma discutiilor se ajunge si la acea scrisoare pe care Gelu
R o are si care il incrimineaza pe ministrul de justitie.Astfel Gelu ii arata o scrisoare lui Praida. Scrisoarea
de dragoste e semnata de Maria Sinesti si ii e adresata lui. Aceasta ii dezvaluie ca sotul ei a schimbat
testamentul unei matusi de-a ei (avearea ar fi trebuit data in scopuri caritabile) l-a rupt pe cel real si a pus
altul in loc, ii scrie ca s-a casatori cu gelu R , dar ca ramane cu Sinesti din cauza copiilor.
Actiunea se muta la inchisoare unde Gelu si Praida merg in vizita la Petru Boruga, apoi se revine
la cadrul lui Saru Sinesti, care fumeaza ganditor. De data aceasta vorbeste, intreband-o pe servitoare ce face
sotia sa.Aceasta ii comunica faptul ca d-na nu vrea sa-i vorbeasca, sta citeste si se plimba prin camera. este
vizitata de verisoara ei, Roxana , care o invita in oras. Roxana e ingrijorata de ceea ce se intampla cu
Maria. Aflam acum date despre familia Sinesti, despre ingrijorarea Mariei fata de ceea ce scriu ziarele.Intre

Maria si Sinesti are loc o discutie din care aceasta afla ca Sinesti cunoaste faptul ca ea a fost amanta lui
Gelu R si ca acesta a tacut atata timp desi a stiut. Ea e distrusa atat din cauza a ceea ce a aflat cat si din
cauza stirilor din ziare si ii cere sa renunte la politica.El refuza , nu o intelege si se face din nou indiferent
la ceea ce scriu ziarele.
Actiunea se muta din nou la redactie, unde muncitorii discuta ca nu pot termina nr de a 2 a zi pt. ca
directorul trebuie sa aduca scrisoarea. Gelu R doreste in continuare sa publice scrisoarea mariei , dar
aceasta ii spune ca si Sinesti are o scrisoare prin care tatal lui Gelu ii cere lui, adica lui Sinesti (pe atunci
functionar), sa scoata bani din depozit sa-si plateasca o datorie.
Se pregateste tiparirea ziarului,se anunta vizita Primului Procuror,Vladicescu; toti se mira ,vine sa intervina
pt un mare poet, acuzat de revolutia lui Gelu.Acesta refuza mergand pe ideea de dreptate, indiferent pt
cine.Ceilalti sunt mirati. E anuntata o alta vizita importanta: Maria Sinesti.Gelu e mirat, incurcat, tulburat.
Vrea sa fie singura cu el,dar Gelu accepta sa fie si Praida la discutii rezultand ca e speriata,incearca sa-l
tutuiasca,el o ia cu d-voastra, e rece,refuza sa se gandeasca la fericirea ei, la relatia lor; el o indeamna sa
scoata pistolul si sa-l omoare, ea scoate revolverul si-l tranteste pe masa. El se apropie de ea si o intreaba
daca a vrut sa-l ucida. Sunt mult mai apropiati; ii povesteste ca i-a luat copii si i-a dus la o matusa.Il
intreaba daca a iubit-o, el ii reproseaza ca l-a inselat, ea ii povesteste ca a incercat sa-l seduca pe Sinesti,
acum ii e scarba, nu-si da seama de ce a venit la el.I-a adus o cutie cu matisori de ulm pe care i-a pastrat in
urma unei plimbari impreuna. Ii aduce aminte de clipele minunate ale acelei plimbari. El e distant,o
intreaba in permanenta ce vrea, in timp ce ea e intr-o stare de reverie-amintire.Intra Praida, apoi Vasiliu
care-i spun ca pianistul Lipovici s-a sinucis impreuna cu toata familia.
Apare la redactie S.Sinesti, iar din discutia lor reiese o crede pe Maria in ceea ce priveste crima comisa de
Saru Sinesti, dar acesta ii raspunde ca nu va lovi doar in el,ci si in Maria care va fi considerata o mama
denaturata. Acum Gelu afla ca tatal sau ii ceruse lui Saru sa-i dea 20.000 de lei din depozitul Societatii
forestiere, afla de sinuciderea tatalui sau Desi e surprins de ceea ce aude,Gelu spune ca soarta tatalui sau
nu are nici o legatura cu judecata lui. Dupa plecarea lui Saru, tulburat,Gelu ii telefoneaza matusii pt. a-i
confirma faptul ca tatal s-a sinucis si ii reproseaza ca l-a lasat sa-si faca o imagine falsa despre el, ca a
crezut atata timp ca tata sau a murit in accident si ca a fost de o moralitate ireprosabila. In continuarea este
prezentata starea sufleteasca si psihica a lui Gelu. Deja aiureazal, vorbind cu batrana Manitti. Ii
marturiseste ca nu e suparat din cauza ca a trebuit sa renunte pt. a-l elibera pe Petru Boruga.,ci pt. ca e fiul
tatalui sau:Cata luciditate atata existenta si deci atata drama. Viata lui a fost o drama. De unde stiu asta?
Fiindca o traiesc eu din nou acum.Deja se observa ca e alt om Vorbeste despre dreptate, adevar,fapte bune,
rele.Praida vede ca nu e ceva in ordine si incearca sa-l scoata afara din hora.Nu te aventura in apele
tulburi ale intrebarilor fara raspuns,incearca sa-l incurajeze ca pe un camarad,dar Gelu ii marturiseste ca
nu poate iesi din acest joc. Penciulescu observa si el:Nu mai e nimic de facut,s-a destramat hora ielelor.E
omul care a vazut idei.
Apare Maria S. care ii spune ca nu s-a indoit niciodata de el. Stia ca n-o sa publice scrisoarea, nu-i mai
pasa de ceea ce zice sotul ei ,el ii reproseaza ca l-a inselat.Ea zice ca nu.El ii zice ca a iubit-o
obsedant,vroia sa fie numai a lui.Ei nu-i vine sa creada.El ii spune ca nu se mai pot repara greselile
trecutului;chiar si la juramintele ei de iubire el ramane rece. In timp ce ei vorbesc,intr-un colt (in mintea lui
Gelu) apare imaginea tatalui,in ultimele clipe.Vorbesc despre sinucidere, pe care Maria o considera o
lasitate(trebuie sa ai curaj sa duci totul pana la capat). Gelu este de parere ca se sinucid doar cei curajosi.
Maria incearca sa-l scoata din aceasta stare, il saruta.El se lasa obosit;ea ii propune sa plece impreuna,e
hotarata sa lase totul,sa mearga intr-o tara straina pt. a recupera tot ce au pierdut .Cat timp au vorbit, el
scoate revolverul fara ca ea sa-l vada si o trimite pe ea sa-si continue viata pt ca Eu sunt prins in gura unui
cleste de otel care ma smulge. Nu doresc sa mai revin si nici nu pot reveni.Apoi apasa hotarat pe tragaci si
se prabuseste cu aceleasi gesturi ca si tatal sau,ca si cum ar fi murit de doua ori.
Sufletul lui Gelu R s-a"pustiit" in etape:cand are loc o rsturnare a imaginii tatlui; cand are loc
confruntarea dintre Ruscanu i Praida, doi prieteni cu concepii filosofice diferite. Pentru Gelu, dreptatea
este absolut, dar pentru Praida aceasta este un factor istoric determinat de circumstanele istorice i socialpolitice: "Criteriul dreptii e totdeuna o cauz". Aadar in concepia lui Praida, ideea de drepatate trebuie

cobort din sfera abstract a teoriei i aplicat la necesitatea istoric, concret; cand a venit la redactie
ministrul i l-a atacat prin surprindere pe Ruscanu, invocnd tocmai moralitatea pe care redactorul o apr;
(Astfel, Gelu, care a trit in imoralitate chiar cu soia ministrului nu are acum deloc autoritatea s dea lecii
altora.); cand afl c tatl su s-a sinucis, nu a murit intr-un accident.
Gelu Ruscanu este caracterizat in mod direct in didascalii (indicaiile scenice sunt ample, semn al implicrii
nemijlocite a dramaturgului in arta spectacolului): "Gelu e un brbat ca de 27-28 de ani, de o frumusee mai
curnd feminin, cu un soi de melancolie in privire..."; ".. .prins sub zodia umbrelor i a contrazicerilor".
Personajul se autocaracterizeaz: "Ct luciditate, atta existen i deci, atta dram".
Dramaturgul folosete tehnica modern a relativizrii perspectivelor (a oglinzilor paralele), utilizat in
caracterizarea indirect. Astfel, pentru Praida i Penciulescu Ruscanu este "omul care vede idei", pentru
Sineti este un nsetat de absolut: ".. .judeci pe toata lumea dup mentalitatea dumitale..."; "Cine e de vin
c iei fumurile dumitale drept realiate".
Aadar, Gelu Ruscanu este tipul intelectualului lucid, orgolios, dar inadaptat, care se definete ca atare i
prin relaiile cu celelalte personaje. Dei prieten cu Praida, nu mprtete aceeai filosofie cu el, adic o
filosofie pragmatic. Pe Mria Sineti a iubit-o cndva, dar femeia nu a rspuns chemrii brbatului i
acum a devenit o strin.
Un tip uman opus lui Gelu este Sineti, ministrul justiiei. Acesta este inteligent i, in acelai timp fr
scrupule, necrutor, tipul politicianului versat i orgolios. Sineti e un lupttor mai abil dect Gelu Ruscanu,
tie s atace prin surprindere, s-i domine adversarul. Cei doi se confrunt direct in actul al III-lea, dar
rezultatul este nedecis, pentru c orict ar ncerca temutul avocat s ndrepte discuia pe terenul strict al
logicii, acesta se lovete de firea fanatic, nsetat de absolut, pe care tnrul redactor a motenit-o de la
tatl su.
Personajul are o relaie special cu imaginea tatlui su. Rsturnarea imaginii tatlui il copleete, se simte
lovit in zona cea pur a fiinei lui. Atunci cnd Gelu afl c tatl su s-a sinucis, imaginea printelui renvie
in contiina fiului, acum purificat, intens. Cei doi se regsesc definitiv in absolut, prin acelai destin.
Jocul ielelor este o dram , prezentnd toate trsturile acestei specii literare: aciune exterioar
redus, conflict interior, personaje care se relev pe baza tririlor interioare.