Sunteți pe pagina 1din 133

BooksAudiobooksComicsSheet Music

DOWNLOAD
of 6
1

Liceul
Acade

miei
de

tiin

ea
Moldo
vei

A p
l i c
a

ie
practi
c

nr.
2Desc
rierea
econo
mico-

geogr
afic

compa
rativ

a Itali
ei i N
orvegi
eiDisci
plina :

Geogr
afiePr
ofesor
:
Crave


AlaAut
or :
Natali

a
Sculea
, cl. A
XI-a
UM

Chi

in

u
2011
NORVEGIA
ITALIA

Norvegia

sau
Regatul
Norvegiei

esteun stat
din Europa
de Nord,

situat
nvestul
Peninsulei
Scandinave

,ntre
Oceanul
Atlantic
(Marea Nor

dului),
Oceanul
Arctic (Mare
aBarents i
Marea
Norvegiei),
FederaiaRu
s, Finlanda

i Suedia.
Capitala No
rvegiei este
oraul
Oslo.Poziia
sa economi
cogeograficd

ispune de
avantaje
datorit
ieirii salela
ocean, pe
unde trec
ci
maritime

deimportan

internaiona
l. De
asemenea,i
eirea la
Marea
Nordului i

asigur
iaccesul la
bazele de
materii
prime i
decombusti
bil care de
aici.

Vecintatea
cuFederaia
Rus i
ofer piee
largi
dedesfacer
ea

produciei
exportate.
Italia

, sau
Republica
Italian

este un
statsuveran

european,
situat n
cea
mai mare p
arte n
sudul
continentul
ui, pe

PeninsulaIta
lic, este
parte
component
a
UniuniiEuro
pe i
cuprinde

cteva
insule
n MareaMe
diteran,
cele mai
importante
fiind

Sicilia i
Sardinia

.Capitala
Italiei este
Roma.ara
se
nvecineaz
cu Frana

la nordvest,
Elveia i
Austria la
nordi
Slovenia la
nord-est.
De asemen

eanconjoar
dou
state
independen
te:
SanMarino
i Vatican i
are i un

terotoriunc
onjurat de
Elveia
numit
Campioned'Ita
lia

. Ieirea la
Marea

Mediteran
asigur
accesul rii
la ci
comerciale
deimportan

internaiona

l. Italia are
lahotarele
sale unul
dintre
statele
naltdezvolt
ate din
Europa

Frana.Pozii
aeconomico
-geografic
Resursele
naturale
acvatice ale
rii
suntreprezent
ate de

Marea Adriatic

la nord-est,
Marea Ionic

la sud-est,
MareaTirenian

la sud-vest i
n final
Marea Liguric

la nordvest.Italia este
strbtut de
Munii Apenini

,dar este mai


ales asociat
cu doifaimoi
vulcani: acum
adormitul
Vezuviu

napropriere
de Napoli i
activul
Etna

nSicilia.Reea
ua de ruri nu
este dens,
cele
maiimportant
fiind rul

Pad

cu afluenii
si. Alteruri
cunoscute
sunt
Tibrul, Adige i
Arno

Clima Italiei

este temperat
maritim
n prima
jumtate a
teritoriului
pornind de
lacontinent i
subtropical
mediteraneea

n ncentrul i
sudul
pentinsulei.Ital
ia nu dispune
de foarte
multe
resursenatural
e. Rezervele
de gaze

naturale i
de petrol sunt
nensemnate.
De
aceea petrolul
este importat
din Orientul
Mijlociu i
Libiai

prelucrat n
centre ca:
Milazzo,
Cremona,Rave
nna, Porto
Marghera,
Livorno,Manto
va, Roma.ara

nu este
bogat nici n
celelalte
resurseminera
le, cu excepia
sulfului,
marmurei i
azincului. Norv
egia este o

ar
muntoas,
strbtutde
Alpii
Scandinavici

, muni vechi,
n mare parte
erodai. Cele
mai
importante

piscurisunt :
Glittertind
(2405 m),
Snhetta
(2286m),
Rondane
(2183 m),
Gausta
(1883m),

Borge (1703
m).Cmpiile
mai mari se
gsesc doar
napropierea
capitalei i a
rmului
sudic.Continui
tatea rmului

vestic
estentrerupt
de
fiorduri

. Norvegia nu
are oreea
de ruri prea
dens, princip
alelefiind :

Glomma, Otra,
Lagen, Klar,
Tana.

Clima
Norvegiei este
temperat
oceanic,relati
v blnd,
influenat de
CurentulGolful

ui. Cantitatea
anual de
precipitaiiest
e de 800 mm,
doar n partea
vestic arii
ea fiind de
2000 mm, din
cauzamaselor

de aer cu
presiune
atmosferocsc
zut din
Oceanul
Atlantic.Majori
tatea
porturilor nu

nghea
iarna,dar
multe regiuni
au cel puin 3
lunicu zpad
pe an. n
nordul rii,
deexemplu la
Troms,

soarele nu
este
vizibilntre
noiembrie i
ianuarie. Norv
egia dispune
de bogate
resurse

desubsol
(petrol, gaze
naturale,
minereuride
fier, cupru,
zinc, plumb,
molibden,
pirite) i de un
substanial

potenialhidro
energetic.

Condiiileir
esurselenat
urale

Populaia
Italiei este
de 57.268.5
78locuitori.
Italia are a
cincea
densitate a
populaiei

europeneca
mrime,
atingnd
196
deoameni
pe km. n
general,
araeste

omogen
din punct
de
vederelingv
istic i
religios. Pe
lngitalieni,
ara mai

este
populat
ide
germani,
francezi
a.Populaia
Norvegiei
numrapro

ximativ 4,8
milioane
delocuitori.
Majoritatea
norvegienil
or sunt
Norvegienie
tnici (cca 90

%), dar pe
lngacetia
n Norvegia
mai
locuiesc pol
onezi,
suedezi,
palistanezi,i

rakieni,
somalezi,
germani,vie
tnamezi i
danezi.
74%
din populai

e triete la
ora.
Densitatea
populaiei

:
14locuitori/
km
2

PopulaiaAg
ricultura
Norvegiei
se bazeaz
pecreterea
animalelor,
deoarece
doar 3,5%

din
suprafaa
total a rii
poatefi
folosit
pentru
agricultur.
Terenurile

arabile se
gsesc doar
nnumr
mic pe
cmpiile din
sud-esti
n apropiere
a

orauluiTron
dheim. n
apropiereafi
ordurilor
sunt
cultivate
plantefuraje
re.

Principalele
ramuri
aleagricultu
rii sunt:
cresterea
porcinelor si
a bovinelor,
industria

laptelui,expl
oatarea
lemnului si
productia
deou.Italia
este unul
dintre
marii produ

ctorieurop
eni de
cereale si
cel mai
mare produ
ctor de
legume si
fructe.

Italieniirecol
teaz n
special
porumb, gru
i orez

,toate trei
fiind
cultivate n

Campia
Padului.ar
a deine
locul 3n
Europa la
produciade
fructe,
ndeosebi

de mere,
pere
sinectarine
si locul la 67 la
citrice, obi
nuten
Sicilia, n

partea
sudic a
PeninsuleiIt
alice i n
Calabria.De
asemenea,
n Italia se
produc

vinuri
decalitate,
podgoriile
de vi-devie
crescnd pn
a i la
poalele Alpil

or. Italia
deinesupre
maia pe
glob la
msline
(2/5
din produci
a

mondial).
Cele mai
ntinse plan
taii de
mslini sunt
situate in
Apulia,msli
nul fiind

absent
numai n
Nord.n
ceea ce
privete
creterea
animalelor,I

talia se
remarc
prin creterea
bovinelor,a
ovinelor i a
caprinelor

. n ultimii
aniItalia

import tot
mai
mult produs
e lactate.
Specializareaagric
ul-turii

Italia are o
economie
industrial
diversificat
, cu unvenit
pe cap de
locuitor
apropiat

unor rica
Frana i
Regatul Uni
t. Economia
capitalist
rmnedivi
zat ntr-un
nord

industrial bi
ne
dezvoltat,
dominatde
companii
private i
un sud
agricultural,

cu o rat
aomajului
de 20%.
Siderurgia

se dezvolt
n baza
produciei
de oel

ifont.
Italia ocup
locul 3 n
Europa i
locul 9 pe
glob.Centre
ale
productiei

de otel se
gsesc
situate
noraele:
Genova,
Serto San
Giovanni,
Milano,

Torino,Marg
hera,
Napoli,Tara
nto,
Piombio.
Industria
constructoar
e de maini

este
puternic
idiversifica
t. Ea joac
un rol
foarte
important
neconomia

Italiei. n
uzinele de
la Torino,
Novara,Mila
no,
Bolzano,
Brescia,
Modena,

Napoli se
fabrico
gam larg
de automob
ile,
autobuze,
motociclete
,motorete,

scutere,
biciclete
etc. n Italia
i au
sediulfirmel
e
Ferrari, Fiat,

produsele
crora sunt
cunoscuten
ntreaga
lume.
Dup
producia

de
automobile,
Italiaocup
locul 7 n
lume.
Centrele

cele mai
importante

de
construcii
navale

sunt n
porturile
Genova,
La Spezia,

Napoli,
Palermo.
Centrele de
construcie a
tractoarelor
si
a mainilora
gricole

sunt
ndeosebi n
Lombardia
si Piemont,
dar i n
Torino,
Milano,

Cremona si
Verona.
Industria
chimic

este foarte
variat,
fcnduseremarcat

prin
cauciucul
sintetic,
anvelope,
fire sifibre
sintetice,
ngrmint
e chimice,

celuloz i
hrtie.Centr
ele sunt
situate in:
Torino,
Milano,
Brescia, No

vara, Roma,
Napoli.
Industria
alimentar

este
rspndit
peste tot;
se poate

spune c
este ramura
industrial
cel mai
uniformrepa
rtizat n
teritoriu.
Italia se

remarc
prin produs
elede
patiserie,
ulei
de msline,
zahr,

conserve de
petei vin.
Industria
textil

se
caracterize
az prin
prelucrareal

nii i a
mtsii nat
urale. Norv
egia este
o ar cu o
economie p
uternic
dezvoltat,

bazat
peindustrie
diversificat
, pe servicii
ntransport
uri i
comer.
Cele

maidezvolta
te ramuri
ale
industriei
sunt
electrometal
urgia

, care se
bazeaz pe
feroaliaje,
oeluri,
aluminiu,nic
hel, cupru.
n ultimii
ani

seremarc
o
ascensiune
n mai
multedome
nii.
Construcia
de maini

esteo
ramur n
care Norveg
ia
exceleaz p
rin
producia
de nave,

echipament
ei utilaje
electrotehni
ce,
mainiunelt
e. De
asemenea

se dezvolt
i
prelucrarea
lemnului

,
fabricareah
rtiei,
industria

chimic
(care produ
ce
ngrmint
eazotoase,
carbid),
industria
textil ide

confecii,
alimentar

(produselac
tate,
margarin,
conserve de
carnei de
pete).

Specializareaindustriei

Fiind o ar
naltindustri
alizat, cu
oeconomie
dezvoltat,I
talia este
un stat
binencadra

t n
diviziuneain
ternaional
a
muncii.Vari
etatea mare
de produse
i permite

sexporte
n aa state
caGermania
, Franta,
SUA,Marea
Britanie,
Spania,Elve
tia,

Belgia,Luxe
mburg,
Olanda
cte3%. n
ceea ce
priveteimp
ortul, Italia
plaseaz pe

piaa sa
intern prod
usele unor
state
caGermania
, Franta,
MareaBritan
ie, Olanda,

Belgia,Luxe
mburg,
Spania,SUA
cte
4%. Norvegi
a
participla
diviziuneain

ternaional
a
muncii,stabi
lind relaii
comercialec
u Suedia,
Marea
Britanie,Ger

mania,
Danemarca,
S.U.A.,
Frana,
Olanda.Parti
ciparea
ladiviziunea

internaiona
la muncii

Similar to 52943667-Geografie-Aplicaie-Practic-nr-2

Lucrare Practica Geografie

Norvegia Si Italia

Aplicatie Practica Geo

Geografie. Aplicaie Practic nr.2

Italia Si Norvegia

Aplicaia practic nr2

Lucrare Practica Italia Si Norvegia

Caracterizarea peronajului principal Onache Crbu

Rondelul Ajungerii La Cer

Rezumat

Comentariu Literar Biografie de l Blaga

Caracterizare Victor Petrini

eseu onache carabus

Caracterizare Victor Petrini

Povara bunatatii noastre

Toma Nour

Aplicatie Practica Nastea

Ion Druta - Povara Bunatatii noastre

Opere Literare Drutiene Ce m-au ajutat sa inteleg si sa apreciez frumusetea sufletului uman

Caracterizarea lui tefan cel Mare din opera fratii jderi

Rezumat Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni

Rondelul Meu

Victor Petrini

Ion Druta - Povara Bunatatii Noastre - Scrieri Volumul II.

Pregatire_Bac._Teste_la_Geografie_rezolvate._Prebac_realuman_2008-2009..[conspecte.md]

Sintagma povara buntii noastre ca titlu de

Numai Poetul - Comentariu Literar

Amintiri din copilarie [Ion Creang], Apartenenta la realism

Model de TEZA a Clasa XI-A, Profil Umanist, Soltan Angela, Puhoi, Ialoveni

Norvegia

n trecutul preistoric al omenirii au existat civilizaii dezvoltate n toate regiunile Terrei

Derivate

11430967-963-Essays-sample

lab1

Leonida Pascalopol

Doc1

Rugaciune pentru cstorie

Asia de Est

Start in afaceri

Joys of Spring

n secolul al XVIII

n secolul al XVII1

Nucleu Celular

nbuirea revoluiei

Lucrarea Practica Nr

Pentru marea mas a populaiei din acele timpuri

Dacia literar

Asia de Est

Regimul fanariot

Macarie

English

English

Cap.1.Vectori

S-ar putea să vă placă și