Stima de sine 2.

Stima de sine

- Reprezinta modul in care ne evaluam pe noi insine in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti;
- Constientizarea valorii personale;
Fiecare fiinta este unica si are o valoare care merita sa fie respectata. O stima de sine pozitiva se
bazeaza pe perceptia pozitiva despre propriile noastre comportamente, de aceea este important sa
ne respectam nevoile si limitele pentru ca actiunile noastre sa ne puna in valoare, sa fie viabile in
ochii nostri.
Valoarea unei fiinte umane este data de:
- Suma comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare;
- Capacitatea fiintei umane de a se proiecta in viitor, de a-si constientiza, dori si anticipa
devenirea prin raportarea la experientele si succesele anterioare si credinta despre propria
eficacitate.

Stima de sine constituie o valoare uman fragil i schimbtoare. Ea crete de fiecare dat cnd
ne strduim s ne respectm standardele i scade atunci cnd nu reuim s atingem respectivele
standarde. Aa nct, pe parcursul vieii, este posibil s cunoatem valori foarte nalte ale stimei
de sine, dar i foarte sczute Stima de sine se contureaz, conform literaturii de specialitate, din
4 componente principale:
sentimentul de siguran
cunoaterea de sine
sentimentul de apartenen (la o familie, la un grup, la o categorie socio-profesional etc.)
sentimentul de competen.
Stima de sine nu este, aadar, o aciune de definire i definitivare de self-esteem,
nici egoism sau narcisism ce s-ar fi dezvoltat printr-o astfel de aciune, ci, pur i
simplu, este recunoaterea sentimentului de ncredere c eti n stare. (psih.
Gabriela Clemen
S-a stabilit c stima de sine este o orientare relativ stabil de ordin afectiv ctre
sine. Coopersmith (1967) spunea c, atunci cnd vorbim despre stim de sine, ne
referim la evalurile generale pozitive i negative ale propriei persoane. Ceea ce
este important s reinem, n opinia autorului, este faptul c stima de sine nu
este o trstur singular, invariabil (apud. Brehm S., Kassin S., 1989, p. 67). Ea
are mai multe componente i chiar dac, n ansamblu, autoevaluarea noastr este
pozitiv, exist momente cnd, din diverse motive, ne simim fie incompeteni, fie

fr valoare sau evalum pozitiv anumite aspecte i negativ altele. ns datorit

nevoii de coeren i stabilitate intern, stima de sine rmne esenialmente stabil
pe parcursul ntregii viei i chiar dac exist perioade n care ea este afectat de o
serie de evenimente, se pare c ea revine la nivelul iniial atunci cnd condiiile de
mediu se normalizeaz.

1. Imaginea de sine
- Este definita de modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale,
cognitive, sociale si spirituale;
- Ne influenteaza comportamentele, de aceea este important sa dezvoltam convingeri realiste
despre noi insine.
Cativa indici pentru o imagine de sine pozitiva
- Relatii armonioase cu membrii familiei si cu cei din jur;
- Performantele scolare/profesionale;
- Asumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii.
Cativa indici pentru o imagine de sine negativa
- Absenta motivatiei sau o motivatie scazuta;
- Agresivitatea defensiva;
- Comportamentele de evitare;
- Rezistentele la schimbare.
3. Increderea in sine
- Este realista si predictibila, deoarece se sprijina pe rezultate concrete obtinute in trecut, pe
experientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa prezica rezultatele la care se
asteapta in viitor;
- Se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte si competente intr-un anumit domeniu, pe
rezultatele pozitive obtinute anterior;
- Este intretinuta prin abordarea treptata a altor experiente in scopul de a fixa si transfera
competentele, precum si pentru a descoperi alte competente de care nu eram constienti.
Cateva sugestii pentru dezvoltarea increderii in sine
- Abordati treptat experienele noi, deoarece eecurile repetate la experiene noi pentru care nu
reuiti s gsiti o explicaie pot avea efecte negative asupra ncrederii n sine i a stimei de sine!
- Fiti flexibili pentru a recadra aciunile i experienele voastre astfel nct s vedeti partea bun,
pozitiv a lucrurilor i s nvati ceva din ceea ce vi se ntmpl!
- Pstrati acele convingeri care sunt bune pentru voi i v ajut s v schimbati cadrele de
referin. Abordarea unei situaii dintr-o alt perspectiv v permite s v schimbai reaciile, s
dezvoltai comportamente noi, mai adecvate situaiei prezente i s obinei astfel rezultate mai
bune n via.

Mesaje pozitive
- Pot sa fiu fericit/a!
- Merit sa fiu iubit/a!
- Merit sa ma iubesc!
- Sunt ceea ce sunt prin propriile eforturi, nu din intamplare!
- Sunt special/a! etc.
Cum puteti sa va intariti stima de sine?
- Zambiti cand sunteti criticati!
- Invatati sa va adaptati!
- Formati-va o parere personala si luati decizii!
- Acceptati complimentele care va plac si vi se par a fi sincere!
- Dati importanta ideilor voastre!
- Fiti indulgenti cand faceti greseli!
- Concentrati-va pe punctele voastre tari si reusitele voastre!
- Invatati sa spuneti "nu!
- Respingeti cu indiferenta orice remarca rauvoitoare!
- Invatati din greselile voastre pentru a nu le mai repeta!
- Faceti din fericire un obicei!
- Acceptati cu seninatate cand ati gresit sau v-ati inselat!
- Acceptati-va neconditionat!
- Meritati mai mult decat credeti!
- Acceptati ca ceilalti sunt diferiti de voi!
- Rezistati tentatiei de a va schimba doar pentru ca ceilalti sa va placa!
- Evitati sa va creati suferinte inutile!
- Nu luati nicio competitie prea in serios!
- Nevoile voastre personale sunt cele mai importante!
- Refuzati fara sa va simtiti vinovati!
- Formati-va o parere cat mai corecta despre ceilalti.!
- Ganditi ca sunteti o persoana demna de respect.
- Iertati-va greselile!
- Ganditi pozitiv!
- Nu pastrati resentimente!
- Invatati sa va rezolvati problemele!
- Aparati-va interesele!.
- Aveti incredere in voi!
- Asumati-va responsabilitatea pentru ceea ce vi se intampla!
- Spuneti sau ganditi lucruri bune despre ceilalti!

Imaginea de sine

Respectul de sineRespectul de sine? Sa poti sa faci compromisuri fara sa te compromiti in fata

ta. Sa stii ca, oricat de jos ai fi tentat sa cobori, tot al tau va fi chinul de a urca inapoi; sa te

gandesti bine cat de dispus esti sa-ti asumi riscul de a nu mai reusi urcusul. Respect de sine
inseamna sa ii tratezi pe ceilalti asa cum ti-ai dori sa te trateze la randul lor si, daca vezi ca trece
prea mult timp si asta nu se intampla, sa poti spune stop; pentru ca, altfel, risti sa imprumuti
din atitudinea celuilalt si sa crezi ca, de fapt, nici nu meriti ceva mai bun.
Respect de sine inseamna sa te poti iubi; nu intr-un mod egoist, ci, daca iubirea de orice fel poate
fi obiectiva, atunci sa te iubesti obiectiv. Adica, sa-ti cunosti calitatile si neajunsurile si,
exceptand defectele care frizeaza patologicul sau penalul, sa te accepti exact asa cum esti. Vei
vedea ca, din momentul in care reusesti asta, ceva se schimba in privirea celorlalti. Sau poate in
modul tau de a-i privi. Ce imi spun cand nu sunt multumita de mine? Hmm, nimic
Daca e ceva ce tine de mine si am posibilitatea de a face asta, o iau, pur si simplu, de la capat.

Constiinta de sineConstiinta (de sine) sau discernamintul de sine (facultatea de

a se discerne, de a se patrunde, de a se judeca si aprecia pe sine) este capacitatea
de a fi in legatura cu propria mea persoana, de a ma cunoaste si recunoaste, de a fi
atent la mine si in posesia mea in contextul bio-psiho-social al existentei mele
personale, pe care astfel o validez intuitiv si reflexiv, realizind saltul de la individul
biologic la persona care isi constata unicitatea deci personalitatea; capacitatea de
a ma autodetermina in propriile atitudini si de a avea controlul alegerilor mele,
pentru a deosebi intre mine si altcineva, intre bine si rau, adevar si minciuna, intre
moral si imoral; este suma unor momente de constienta, de prezenta responsabila
in propria viata, un continuum poliprocesual al propriei persoane care genereaza o
imagine de sine unica, unitara si coerenta, incluzind sintetic trecutul, prezentul si
prefigurind viitorul personal prin afirmatii autoreflexive de tipul: stiu ca eram,
stiu ca sunt, stiu ca poate voi fi.

Cunoasterea de sineCunoaterea de sine merge mn n mn cu ncrederea n forele proprii. Nu

poi avea ncredere n tine dac nu te cunoti. Dar ca s ajungi s te cunoti, trebuie s fii sincer
cu tine.
Noi, oamenii, avem plcerea de a mini i de a fi minii. De fiecare dat cnd ieim din cas, ne
punem o masc. De multe ori m-am ntrebat oare cum ar fi lumea, dac fiecare i-ar arta
adevrata fa. i aa sunt puini cei care i arunc un zmbet, fie el sincer sau fals.
Ca s ajungi s te cunoti, trebuie s ajungi s-i vezi i s-i accepi i defectele, nu doar
calitile. Fiecare dintre noi avem pri bune i rele. Trim cu ele, fie c vrem, fie c nu. Iar
prile rele nu le putem ascunde sau masca la nesfrit. Pentru c dac ncercm s facem asta, la
un moment dat, vor exploda.
Spunea cineva c ne natem cu dou animale n noi: unul bun i unul ru. Va crete i se va
dezvolta animalul care va fi hrnit i ngrijit mai mult. ns nu putem s-l hrnim doar pe unul,
iar pe cellalt s-l ignorm, deoarece se va revolta, va rupe lanul, va evada i va turba. Trebuie
s hrnim constant i animalul ru din noi, ns mai puin dect pe cel bun, dar astfel nct s nu

se observe. Astfel, cu timpul, el va deveni mai slab i mai mic, iar cel bun va fi mai puternic i
mai mare.
Numai dup ce ajungem s ne cunoatem vom putea reui s credem n noi. S credem c vom
reui orice ne propunem i c orice se poate realiza. Iar asta se va ntmpla numai dup ce ne
alungm gndurile negative. Pentru c dac mereu ne gndim c nu se poate sau e prea trziu
s, cu siguran c aa va fi.
ntotdeauna cnd i stabileti o int, privete deja dincolo de ea, ca i cum ai fi depit-o. Apoi,
cu ncredere n tine, tiind ct de puternic eti, vei reui s o atingi cu siguran.

Dragostea, daruirea de sineDragostea de sine se observ prin diverse comportamente: cnd

rspundem la propriile noastre nevoi pentru a ne fi bine, ne acordm dreptul de a fi fiine umane
cu defectele noastre i ne acordm dreptul de a fi diferii fr s ncercm s ne schimbm pentru
a le face pe plac celorlali. Dragostea de sine presupune i faptul de a ti c avem nc nite rni
nevindecate care uneori ne fac s acionm contrar a ceea ce dorete inima noastr, pentru a
putea apoi s mergem mai departe fr s ne simim vinovai.
A fi egoist nseamn a vrea s iei ceva care nu i aparine de la altcineva, pentru a-i satisface
propriile dorine i capricii.

Increderea in sine

Nu putem schimba ceva pana cand nu acceptam acel lucru. Condamnarea nu elibereaza, ci
asupreste C. G. Jung

Povestea acceptarii mele Pera Novacovici

Primul lucru pe care l-am facut in clipa in care mi-am acceptat cele mai mari defecte, a fost sa
plec capul in jos, umil. Nu umilit, dar umil.
Cred ca este aceeasi senzatie pe care o ai cu o clipa inainte de moarte cand iti dai seama ca de
fapt esti doar un muritor ca orice alta vietate ce a umblat pe Pamantul asta. Stii ca nu esti asa
smecher cum te credeai, dar ca exista o bucurie in toata povestea asta. Asa fragil si vulnerabil , ai
indraznit sa visezi si sa incerci sa cuceresti pamantul si cerul.
Acceptarea de sine este o moarte si o renastere in acelasi timp.
Pentru ca ceva nou sa se nasca, ceva vechi trebuie sa moara.
Cand la varsta de 30 de ani mi-am dat seama ca tatal pe care nu il suportam, il uram pentru ca
era alcoolic si ne-a parasit era la fel ca mine, am plecat capul in jos pentru ca intr-o clipa am
primit toate raspunsurile.

Stiam in teorie ca atunci cand urasti pe cineva, urasti de fapt trasaturile tale pe care le vezi in
celalalt pentru ca e mai usor sa le vezi la altii, decat la tine. Mult mai usor.
Dar dupa 8 ani de psihologie, eu tot nu stiam ce pot sa am eu din ce are tata.
Tata era alcoolic si fugea de responsabilitati. Eu nu aveam vicii la prima vedere si nici
dependente si vroiam sa fac ceva cu viata mea.
Tata era impulsiv si strica toate relatiile cu cei din jur, eu incercam sa lucrez la relatii si sa
construiesc ceva durabil.
Eu incercam asa cum puteam sa pastrez cat de cat o relatie cu ambii parinti, el nu mai vorbea cu
parintii lui (bunicii mei).
Daca puteam sa spun ceva clar, era ca sunt total DIFERIT de tata.
Si din nou, minunatele proverbe romanesti in care am gasit atat de multa intelepciune:
Aschia nu sare departe de trunchi
Trecusera deja cateva luni de zile de cand faceam sport, iar eu stagnam in munca mea de slabire.
Slabisem destul de mult dar intr-un punct m-am blocat si nu mai progresam.
M-am trezit in fata gheretei cu fast-food, avand pofta sa mananc un kebab. Constiinta mi-a zis
Parca vroiai sa slabesti. Iar eu am zis Doar azi, ca acum mi-e pofta.
Si cu aceasta fraza, intreaga mea lume s-a daramat.
Am realizat ca doar azi mai beau un pahar spune tata de 30 de ani.
Eram la fel ca el, singura diferenta era substanta pe care o bagam in mine. El alcool, eu mancare.
De asta eu nu mai progresam, pentru ca mancam zilnic cate o prostie si ma minteam cu mai azi,
doar acum, asa s-a nimerit ca mi-e foame si nu am ce sa manc in alta parte.
In acel moment, stii cum m-am simtit?
Eram in plin razboi, si eu cu tata eram amandoi raniti in transee, doar ca el mai batran si mai
neputincios iar eu mai tanar si mai in putere.
Eram doi camarazi, raniti in acelasi razboi, incercand sa scapam cu viata din ororile razboiului.
Mi-am dat seama in acea clipa ca tata nu are internet, antrenori de sport, coach, psihologi,
terapeuti, nu stie ce e aia dezvoltare personala si nu ii intelege rostul, locuieste singur de 20 de
ani, nu are un grup de sprijin, nu are perspective de a-si schimba viata, toata lumea de la parinti,
colegi, fosta sotie l-au certat si acuzat ca e slab, ca e alcoolic si tot ce mai are acum la 55 de ani

este un fiu care trece 20 de minute pe saptamana la el, il vede beat, il uraste si fuge de el, asa
cum au fugit toti ceilalti.
Mi-am dat seama ca si eu, si el dam aceeasi lupta. Iar eu am atatea avantaje si tot nu castig
batalia. Cat de greu trebuie sa ii fie lui?
In clipa aceea am lasat toate rahaturile deoparte si l-am iubit pe tata si m-am iubit pe mine. Miam jurat ca niciodata nu o sa il mai critic, judec, cert.
Daca inainte nu il suportam mai mult de 20 de minute pe saptamana, in ultimii 2 ani din viata lui,
stateam impreuna cate un weekend intreg, in aceeasi camera, eu lucrand la calculator, el privind
la televizor. Eu de obicei nu suport sa imi fie invadat teritoriul si intimitatea psihologica atunci
cand vreau sa lucrez. Nu suport pe nimeni prea mult pe langa mine mai ales daca vreau sa creez,
sa scriu sau am idei faine pe care vreau sa le implementez.
Cu tata am stat cu mare placere in aceeasi camera zile intregi, lucru pe care nu mi-l imaginam
posibil in aceasta viata.
Impacarea cu tatal, cu 2 ani inainte ca el sa moara, este una dintre cele mai mari realizari ale
vietii mele. Iar beneficiul a fost dublu. Nu doar ca am avut un tata din nou la 30, cu toate ca mai
mult eu aveam grija de el, dar m-am recastigat pe mine.
Iubirea pentru el si iubirea pentru mine au aparut in acelasi timp.
Am inteles lupta pe care NOI o dam, dusmanii si obstacolele pe care NOI le avem de infruntat.
Am inteles ca daca NOI nu ne sprijinim intre noi, nu e nimeni care va misca un deget.
In ziua in care am vrut sa mananc acel kebab si am avut revelatia, m-am dus la tata si l-am gasit
in birt. Pentru prima oara l-am privit altfel, i-am luat o bere, am baut si eu cu el o bere iar la
sfarsit, l-am imbratisat si i-am spus te iubesc. Si l-am tinut in brate. Mi-a zis ceva ce nu stiam
cum suna din gura lui. Si eu te iubesc.
Desi nu i-am mai spus niciodata de atunci sa nu bea, in cateva saptamani nu a mai baut. Fara sa ii
spuna nimeni, nimic.
In multele weekend-uri pe care le-am petrecut impreuna, nu a pus gura deloc pe bautura.
Pot doar sa banuiesc ca golul acela din interiorul lui pe care incerca sa il umple cu cisterne de
alcool era in sfarsit plin. Cu iubire si acceptare. Iar alcoolul nu mai era necesar pentru ca nu vroia
sa uite de aceasta noua realitate in care petrecea zile la rand cu fiul, traind poate pentru prima
oara in 30 de ani de la divort, o viata normala intr-o mica familie ( eu locuiam deja cu Oxana) in
care era acceptat si iubit fara sa i se mai spuna ca nu e bun asa cum e.
Stiu ca poate povestea asta ti se pare un pic siropoasa insa trebuia sa o scriu , desi am mai scris-o
de vreo 3 ori, sub alta forma.

Am scris-o pentru ca stiu ca o expersie ca acceptarea de sine nu iti spune foarte multe dar
ilustrarea acestui proces intr-o poveste din aceasta, face lucrurile si pentru tine, mult mai clare.

Cum sa te accepti si ce inseamna asta

Acceptarea de sine inseamna ca vine o clipa cand te imbratisezi pe tine, fizic, mental, emotional,
spiritual si iti spui Bravo, bai!
Bravo pentru ca te lupti, bravo pentru ca incerci, bravo pentru ca nu abandonezi lupta.
Bravo pentru ca speri, te ridici dupa ce cazi, te incurajezi si o iei de la capat din nou si din
nou.
Oricine esti si oriunde ai fi, meriti un bravo. Nu esti mai prejos cu nimic fata de niciun alt om de
pe Pamantul asta. Poate ti se pare ca ai o viata foarte diferita, dar asta doar pentru ca lectiile tale
de viata sunt diferite.
Unul trebuie sa invete sa fie fericit fara bani si apoi , dupa ce invata, va avea toti banii din lume.
Altul trebuie sa invete sa isi umple golul din interior cu iubire, nu cu alcool sau mancare.
Iar altul desi e copil de miliardar, trebuie sa invete ca nu banii sunt scopul vietii si nici drogurile.
Toti platim pretul daca nu belim ochii la lectiile pe care viata ni le preda, in mod repetat, cu
rabdare si uneori o raceala dura.
Diamantele se nasc sub presiune, iar viata stie asta si te vrea diamant.
Fericirea si implinirea pe care le cauti sunt deja in tine dar sunt acoperite cu ura, cu acuzatii, cu
critica si tot ce trebuie sa faci este sa te accepti cu adevarat ca fiind o fiinta extraordinara ce se
afla aici sa invete lectii, unele chiar dure.
Acceptarea de sine nu inseamna deloc ca ma accept si apoi ma culc si mor fericit, ca ma tavalesc
ca un purcel in mocirla propriei mediocritati. ( imi cer scuze purceilor reali, ei nu au gresit cu
nimic)
Acceptarea de sine inseamna ca aici si acum accept ca sunt o persoana puternica, plina de iubire
si potential de a schimba intreaga lume si in acelasi timp accept ca de azi vreau sa imi folosesc
acest potential mai eficient.
Sa ma accept inseamna sa imi dau seama ca desi conditiile de viata si deciziile mele m-au adus in
punctul acesta al vietii, toate astea se pot schimba incepand de azi.
Sa ma accept inseamna sa stiu ca ceea ce deciziile mele si comportamentele au stricat in ani de
zile, nu poate fi reparat intr-o clipa ci punand in fiecare zi cate o caramida la noua constructie , la
noua mea viata.

Acceptarea nu inseamna ca ii voi tolera tatalui meu comportamente distructive care ma afecteaza
pe mine. Ma protejez impotriva lor si dupa ce ii ofer imbratisarea si acceptarea mea, ii pun clar in
vedere ca este responsabil de actiunile lui.
Acceptarea neconditionata nu inseamna sa te sabotezi pe tine iar acceptarea celor din jur nu
inseamna ca te lasi sa devii presul lor pe care isi sterg picioarele.
Nici pe departe. Suntem personalitati alfa si cine ne calca pe coada invata repede sa nu mai
repete greseala.
Te accept insa fiecare dintre noi are granitele sale personale. Accept ca esti liber sa faci orice iti
doresti in limita granitelor tale insa pe teritoriul meu, doar eu iau deciziile ce ma privesc.
Libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea celorlalti John Stuart Mill
Sa ma acccept inseamna sa pot avea o fundatie solida de unde sa incep sa construiesc.
Daca eu nu ma accept azi asa cum sunt si nu ma iubesc asa cum sunt, inseamna ca eu cred ca
sunt altcumva. Astfel, traiesc o minciuna. Cum poti sa construiesti o cladire solida pe o fundatie
din aer?

Cum incepe iubirea de sine si astfel, increderea in sine?

Un lucru il stiu sigur.
Nu poti decide ca gata, din clipa asta, eu ma iubesc si ma accept asa cum sunt. Poti sa iti spui
asta, poti sa iti si repeti, dar pentru 99.99% din cei care incearca asta, nu va functiona.
Pentru ca a te gandi la iubire, nu inseamna sa iubesti.
Iubirea inseamna FAPTE si ACTIUNE.
Nu te mai gandi deloc la iubirea de sine, sau acceptarea de sine ci incepe sa te COMPORTI
ca si cand te iubesti si te accepti.
1. Venereaza-ti corpul. Daca repeti in continuu ma iubesc si ma accept in timp ce te otravesti,
manci ca porcul, ai vicii si abuzezi de corpul tau prin lipsa de somn, lipsa de miscare si privarea
corpului de tot ce are nevoie pentru a fi in forma , energizat si sa te mandresti cu el in oglinda, te
minti la greu si primul pas pentru a te accepta si a te iubi este sa privesti adevarul in fata. Da, esti
porc sau scroafa dar iti promiti tie ca in ciuda tuturor dificultatilor, vei face orice e nevoie ca sa
schimbi lucrul asta.
2. Invata si educa-te in continuu. De aceea iubesc dezvoltarea personala. Nu trebuie sa fii
psiholog, om de stiinta, sau vreun mare intelept ca sa incepi AZI sa te dezvolti personal. Incepe
cu cel mai mic lucru posibil. Citeste zilnic dintr-o carte de dezvoltare personala. Intra intr-o

librarie in orasul tau si vei vedea raftul cu carti de dezvoltare personala. Cu asta incepe
schimbarea ta. Dezvolta-ti abilitatea de a face ceva.
Nu exista nimic mai puternic decat sa faci in fiecare zi cate putin pentru o viata mai buna.
Citeste, fa sport, dezvolta-ti abilitatile si tot restul zilei iti apartine sa faci ce vrei tu. Sa dormi, sa
te joci, sa te uiti la filme. Si stii ca orice ai face, te culci implinit ca si azi ai mai pus o caramida
fundatiei pentru viitorul tau.
3. Ofera-ti lucrurile care iti fac placere. In masura posibilitatilor, ofera-ti lucrurile care iti plac.
Activitati, timp petrecut in felul tau preferat, lucruri materiale, muzica sau arta de orice fel. Orice
iti place tie mult, ofera-ti zilnic. Cum se comporta un om care iubeste? Ofera ce are de dat ca sa
isi exprime iubirea. Pai incepe cu tine!
4. Accepta-i pe cei din jur. Daca te enerveaza cineva in jurul tau, primul care are o problema
esti tu. Oamenii sunt diferiti, cu nevoi diferite si nu uita ca libertatea ta se termina unde incepe
libertatea altora. Vrei respect, ofera-l! Vrei libertate, ofer-o!
5. Iarta-te cand gresesti sau iti vorbesti urat. Uneori cand facem o greseala, ne spunem noi
singuri prostule, nu esti bun de nimic, iar ai gafat, ce va zice lumea? . E foarte important sa te
ierti tu pe tine pentru ca altfel te devalorizezi singur si incepi sa te comporti incet si sigur ca un
om lipsit de valoare. Poti sa schimbi discursul intr-unul pozitiv. Am gresit, imi pare rau, voi fi
mai atent. Incerc sa invat si macar sa nu repet aceeasi greseala!
Nathaniel Branden spune ca
Acceptarea propriei persoane este refuzul meu de a ma afla intr-o relatie adversa cu mine. De
asemenea, nu ma pot ierta pe mine insami pentru o actiune, daca nu recunosc ca am facut-o.
As continua spunand ca daca e sa ma accept, trebuie sa ma recunosc asa cum sunt. Poate ca sunt
chiar varza pe toate planurile dar hei!
Altii au foat mai rau si s-au ridicat. Si eu pot.
Conditia necesara, desi nu suficienta, este sa incep sa ma descopar pe mine asa cum sunt, ce imi
place si ce nu, ce talente am si ce nu, la ce sunt bun si la ce nu sunt.
Ce calitati am si ce defecte, ce sunt capabil sa indur si ce nu, cat ma tin bateriile si cat nu.
Si cu cat ma cunosc si ma accept pe mine mai mult, cu atat ma pot evalua mai bine si incep sa
pot cere de la mine lucruri pe care le pot realiza cu succes. Si din succes mic in succes mic, imi
dau seama ca pot si incep sa fiu din ce in ce mai multumit de mine iar increderea mea in mine
incepe sa creasca. Si crescand, prind curaj si cer din ce in ce mai mult de la mine pana cand ma
trezesc ca pasesc alaturi de cei mai curajosi si de succes oameni de pe acest Pamant.

Increderea in noi creste la fel cum creste si un copil mic: cu multa dragoste, incurajari si cateva
cicatrici care sa ii aminteasca sa fie atent la ce il inconjoara.

Exercitiu
Vreau sa te gandesti acum la o trasatura, defect sau orice aspect pe care il negi si nu il poti
accepta la tine.
Dupa cum ai vazut, eu nu ma feresc sa iti vorbesc de intimitatea sufletului meu, pentru ca
vorbindu-ti tie despre mine, ma cunosc mai bine si ma iubesc mai mult.
Intr-un comentariu mai jos vreau sa imi spui ce trasatura, defect sau aspect al tau esti dispus azi
sa accepti la tine si astfel sa iti cresti respectul fata de tine si sa incepi sa iti construiesti o
fundatie solida pe care sa iti cladesti o viata minunata.

Acceptarea de sine
Sau: Ce te definete ca persoan?
Acest articol face parte dintr-o serie:
1. Acceptarea de sine (acest articol)
2. Acceptarea de sine n practic
3. Acceptarea de sine i politica de trib n curnd
Ce ai face dac ai tii c exist o strategie concret care te poate face mai fericit i mai eficient
acum, fr s coste bani sau s cear foarte mult timp? Cum te-ai simi dac ncepnd de azi nu
te-ai mai simi vinovat, ruinat sau inferior nimnui?
Strategia pe care urmeaz sa o prezint este cel mai important lucru pe care l poi nva de la un
psiholog, i care are cel mai mare impact asupra fericirii i relaiilor noastre. Cu toate acestea,
puine persoane reuesc s o aplice consecvent i constant n viaa de zi cu zi, deoarece aceasta
strategie presupune o schimbare profund de perspectiv.
Strategia la care m refer este acceptarea de sine, iar n acest articol am sa ncerc s explic
aceasta strategie, urmnd ca n articolul viitor s v ofer exerciii practice pentru a o pune n
aplicare.

Acceptarea de sine
Acceptarea de sine poate fi definit ca urmtoarea convingere:
Sunt o fiin imperfect, care greete uneori exact la fel ca toi ceilali oameni. M accept aa
cum sunt, att cu comportamentele bune ct i cu comportamentele rele, fr s spun ca sunt o
persoan bun sau rea.

Dup cum vedem, exist doua componente ale acceptrii de sine:

1. s contientizm faptul c greelile i imperfeciunea fac parte din condiia umana, i sunt
imposibil de evitat complet, i
2. s evitm etichetarea sau evaluarea global a propriei persoane (de ex. Sunt prost) iar
n locul ei s evalum doar comportamente noastre concrete (de ex. M comport
prostete).

Ce nseamn acceptarea de sine?

Spuneam c acceptarea de sine presupune o schimbare fundamental de perspectiv. De fapt,
este mult mai mult dect att. ntreaga via suntem condiionai s ne evalum global, s ne
definim i s ne etichetm, fie de ctre printi (Eti un copil bun/ru) fie de ctre sistemul de
nvmnt (Elev asculttor/srguincios) fie de ctre viaa profesional (Angajat
responsabil/productiv/valoros) nct aceasta definire global a propriei persoane devine un
obicei extrem de exersat.
Problema cu obiceiurile foarte exersate (sau automatizate) este c nici nu ne dm seama c le
facem i devin extrem de dificil de schimbat. Gndii-v cum ar fi dac de maine ar trebui sa
mergei doar pe partea stng a trotuarului. Ct de repede v-ai adapta? Probabil, destul de greu,
mai ales atunci cnd suntei obosit sau grbit. n plus, dac nu ar exista nici o penalizare pentru
mersul neregulamentar pe trotuar ai prefera s mergei la fel ca pn acum. Acum adaugai
faptul c toat lumea merge pe partea dreapta, i se uita nedumerii i nemulumii la dvs. dac nu
v comportai ca ceilali.

Nu te simi vinovat sau ruinat? Dar aa e normal

Cultura de consum
Toat aceast presiune de a ne conforma la un standard nesntos (a ne eticheta i evalua global)
duce la o societate disfuncional, i la indivizi nefericii i frustrai, care compenseaz aceasta
nemulumire profund de sine prin diverse comportamente adictive (dependena de cumprturi
i obsesia de a face bani, prieteni sau cuceriri). Prin aceste comportamente nu facem altceva
dect s ncercm sa-i convingem pe ceilali (i implicit pe noi nine) c suntem persoane
valoroase lucru care din pcate nu o sa se ntmple niciodat. i atunci ncercm i mai mult,
lucram mai intens, facem mai muli bani, cumprm mai multe lucruri. ns niciodat nu vom
avea suficiente lucruri sau realizri nct s ne considerm persoane valoroase. Aceast frustrare
continu constituie un motor excelent pentru o economie de consum, ns e o strategie proast
pentru o calitate crescut a vieii adic pentru a fi fericii i satisfcui pe termen lung.

Perfecionismul i acceptarea de sine

Bine, bine, dar cum rmne cu performana? Dac m accept aa cum sunt atunci cum m mai
dezvolt personal? nseamna c ma mulumesc cu felul n care sunt, adic cu un job prost pltit,
cu multe kilograme n plus, sau cu a face o treaba de mntuial, nu? Nu tocmai nemulumirea
fa de ceea ce sunt m face s vreau s fiu o persoan mai bun?
Aud extrem de des acest contraargument n training-uri, sau cu pacienii cu care lucrez. Aceast
critic apare datorit confuziei pe care o fac oamenii ntre acceptarea de sine i evaluarea
global pozitiv. Acceptarea de sine nu spune sunt un om bun i valoros, ci spune c sunt un
om imperfect, cu pri bune i pri rele. Dac n cazul evalurii globale nemulumirea este
fa de mine, cnd m accept necondiionat simt nemulumire fa de ceea ce fac. O persoan
care se accepta necondiionat nu are nimic de dovedit, i nu se compar niciodat cu ceilali
dei poate s i compare comportamentul cu comportamentul altor oameni. Pot s vreau un job
mai bun sau s dau jos nite kilograme n plus, nu pentru ca ceilali s m aprecieze sau s m
accepte (ca sa fiu o persoana valoroasa), ci pentru mine.
Ia un minut pentru a te gndi la urmtoarea ntrebare: Dac ai trai pe o insul pustie, cte din
comportamentele pe care le faci acum le-ai mai face?
Toate comportamentele la care ai renuna pe o insula pustie le faci pentru ali oameni (adic
pentru a dovedi ca eti un om valoros).

S nu uit s-mi iau cizmele Gucci!

Bine-bine dar nu e totuna dac sunt nemulumit de mine, sau nemulumit de ceea ce fac? Pana la
urma tot nemulumire este, nu?
Nu, pentru ca nemulumirea de sine duce ntotdeauna la depresie.

Depresia i Acceptarea de sine

Dac vorbeti cu oameni care se confrunta cu stri depresive, vei vedea un lucru care se repet:
toi tind s aib performane ridicate, i fac treaba bine, ba chiar mult mai bine dect ceilali.
Rareori vei vedea o persoan cu depresie care greete des, sau care are multe eecuri la activ.
Acestea sunt persoane care se evalueaz global pozitiv: sunt o persoan capabil, valoroas.
Problema e c atunci cnd ei fac o greeala substanial (ceea ce e inevitabil la un moment dat)
toat aceasta evaluare global pozitiv este pus la ndoial (cum pot s fiu o persoan
valoroas dac am fcut o greeala att de mare?). Concluzia e astfel faptul ca nu sunt o
persoana valoroas, ci una lipsita de valoare! (acestea sunt singurele opiuni ale unei persoane ce
se evalueaz global sau o persoana valoroas, sau una lipsit de valoare nu exist nimic la
mijloc). Astfel perfecionismul vine la pachet cu depresia. Nu se poate una fr cealalt.
Alternativa la perfecionism i implicit la depresie este s ne acceptm ca persoane imperfecte
care pot grei, iar atunci cnd acest lucru se va ntampla (inevitabil), sa nelegem greeala, i s
ncercm s schimbam felul n care ne-am comportat. Comportamentul ni-l putem schimba, ns
nu ne putem schimba pe noi nine indiferent de comportament sau performan, vom rmne
ntotdeauna fiine imperfecte.

Vinovia i Acceptarea de sine

Dac m evaluez global, atunci cnd voi nclca o promisiune, sau voi dezamgi pe cineva, voi
considera ca sunt o persoana vinovat. Dac sunt convins de acest lucru, atunci exista doar dou
posibile aciuni:
1. m voi simi extrem de vinovat, i voi implora iertarea, renunnd la drepturile mele (de
ex. dreptul de a spune nu) i voi ncerca s compensez prin promisiuni nerealiste sau alte
gesturi care nu au legtur cu greeala mea.
2. voi reaciona defensiv, cu reprouri sau acuze prin care ncerc sa dau vina pe celalalt, ca
sa scap de starea de vinovie
Amndou strategiile reprezint o fug de responsabilitate. Prima prin compensare, a doua prin
evitare.
Dac m accept ca persoan imperfect, atunci mi se pare normal s greesc (chiar dac nu e
bine sau frumos), i n loc sa cred ca sunt o persoan oribil, vinovat voi simi prere de ru
fa de ce am fcut. Astfel mi voi asuma responsabilitatea pentru aciunile mele fr s ma scuz,
fr sa m justific i fr s dau vina pe altcineva.

A fost pisica!

Ruinea i Acceptarea de sine

n mod similar ruinea este generat tot de evaluarea global. Atunci cnd ceva ruinos este
dezvluit celorlali, sau dac ceilali privesc dezaprobator ceea ce facem noi, ne vom simi
ruinai pentru ca ne consideram persoane slabe sau fr valoare. Asta duce la tendina de a ne
ascunde de ceilali, fie prin evitarea contactului cu ei, fie prin minciuni (nu e adevarat), scuze
i justificri (altcineva sau altceva m-a determinat sa fac acel lucru) fie prin atacuri la persoan
(pentru a ne apra reputaia).
Cnd m accept ca fiin uman imperfect care este predispus greelilor, voi lua aceste abateri
ca ceea ce sunt de fapt: comportamente care nu sunt pe placul celorlali. Att. Uneori voi dori sa
le fac pe plac, i atunci voi ncerca s mi schimb comportamentul, alteori voi considera ca
nevoile mele sunt mai importante, i nu mi voi schimba comportamentul. Doar dac ma accept
necondiionat pot s accept faptul ca e ok ca unor oameni sa nu le placa de mine sau de ceea ce
fac eu. Orice persoan care este expusa unui public larg (de la bloggeri, traineri pana la
politicieni sau vedete) tie ca este imposibil s faci pe plac tuturora. ntotdeauna vor exista
oameni care dintr-un motiv sau altul nu vor fi de acord cu ceea ce faci, indiferent ct de mult te
strduieti.

Ce te definete ca persoan?

Pe scurt: nimic. Definirea propriei persoane printr-o simpl etichet (profesor, printe, manager,
femeie, romn, etc) este reducionist i face extrem de mult ru. Cum face ru? Transform nite
probleme concrete n situaii nerezolvabile datorita evalurilor globale: profesor slab, printe
bun, manager ineficient, femeie puternic, romn adevrat, etc. Ce soluie avem pentru astfel de
etichete? S schimbm persoana cu o persoan mai buna.
Dac reformulm aceste evaluri globale n comportamente concrete, problemele devin mult mai
clare (i mai uor de rezolvat):
Evaluare global
Profesor slab -> schimbm
persoana!(nu e garantat c
urmtoarea persoan nu se va
comporta la fel)

Acceptarea persoanei i evaluarea comportamentului

Profesor care are un comportament neproductiv -> Ce
comportament? n ce fel e neproductiv? Ce comportament ar
fi mai productiv? Cum ncurajm comportamentul
productiv?

Cu alte cuvinte, ntrebarea ce m definete este o ntrebare absurd, fr sens. Mai mult dect
att, este o ntrebare irelevant, care nu ma afecteaz cu nimic! Singurele lucruri care m
afecteaz sunt ceea ce fac, ceea ce simt i ceea ce gndesc. Orice altceva este irelevant n
practic. Dac cineva m ntreaba ce eti tu?, un rspuns adecvat ar fi Ce anume vrei s tii?
Cu ce m ocup? Ce m pasioneaz? Ce m preocup?. Acestea sunt ntrebri cu adevarat
relevante.
Concluzie:
Dei suntem extrem de obinuii s ne evalum global, s ne definim ca persoane bune sau rele
aceast judecat are doar consecine negative. Alternativa corect este s ne evalum doar
comportamentul, doar acesta avnd efect asupra celorlali sau asupra noastr.

Acceptarea de sine n practic

Sau: Cum fac s m accept aa cum sunt?
Acest articol face parte dintr-o serie:
1. Acceptarea de sine
2. Acceptarea de sine n practic (acest articol)
3. Acceptarea de sine i politica de trib (n curnd)
Not: nainte de a citi acest articol, citii prima parte n care explic conceptul de acceptare
necondiionat a propriei persoane.
Spuneam n primul articol din aceast serie c acceptarea sinelui este un lucru extrem de dificil
de pus n practic tocmai datorit obinuinelor noastre de a ne judeca global, i de a-i judeca pe
ceilali global (ca persoane bune sau rele).

Pentru a schimba aceast obinui e nevoie de practic repetat, pentru a nlatura att evalurile
globale din gndirea noastr, ct i comportamentele noastre care confirm acest stil de gndire.
Pentru nceput am s prezint nite argumente mpotriva evalurii globale, urmnd ca mai apoi s
dau exemple de comportamente prin care exprimm acceptarea de sine n interaciunile cu
ceilalti.

Argumente mpotriva evalurii globale:

1) Evaluarea sinelui nu e logic
Cum poi s spui c cineva este valoros/valoroas? Chiar dac punem etichete celorlali,
ntotdeauna avem n vedere un comportament sau o situaie specific. Ce facem n realitate este
s generalizm o situaie sau un comportament (de ex. cineva m-a stropit cu maina) la
ntreaga persoan (este o persoan rea). Cum pot s trag astfel de concluzii dintr-o singur
experien? Chiar dac am asistat la 100 de comportamente negative ale persoanei, etichetarea
este tot o generalizare. De unde tiu c n viitor acea persoan nu poate avea i comportamente
productive sau bune? Nu pot ti cu certitudine niciodat.
2) Evaluarea sinelui nu e adevrat
Poate cu adevrat cineva s aib 100% din comportamente valoroase/utile i alii care s aib
100% din comportamente greite sau neproductive? Aceste generalizri ntotdeauna ignor
contraexemplele (acele situaii care nu se potrivesc cu eticheta). Un om valoros are ntotdeauna
defectele lui, aa cum un ho/criminal a avut cu siguran n viaa sa i comportamente
pozitive.
3) Evaluarea sinelui nu este util
Dac primele argumente sunt pur teoretice, acest argument este probabil cel mai important. Ce
facem atunci cnd ne evalum global? Ne simim deprimai, vinovai sau ruinai, ne comportm
defensiv sau acuzator, minim sau ncercm s ne aprm imaginea de om valoros Devine
evident faptul c evaluarea global nu m ajut la nimic, dimpotriv mi scade calitatea vieii i
mi afecteaz relaiile cu persoanele relevante. De ce continum atunci s ne evaluam pe noi i pe
alii n mod global?

Evaluarea global o tendin nnscut

Aa cum am mai amintit n articolul despre cauzalitate avem anumite tendine naturale nnscute
care uneori nu ne ajut s ducem o via mplinit i satisfctoare. Agresivitatea, ncercrilre de
a-i manipula pe ceilali i tendina de a ne evalua global s-au dezvoltat acum cteva sute de mii
de ani, ntr-un mediu mult diferit de cel n care trim astzi. Viaa tribal consta ntr-o goan
continua pentru resurse (hran, aliai sau parteneri) ntr-o lume n care aceste resurse erau extrem
de rare, iar competiia dintre indivizi era deseori pe via i pe moarte1. ntr-un astfel de context,
manipularea, agresivitatea i compararea continu cu ceilali era o premis pentru supravieuire
i transmiterea mai departe a resurselor pentru generaiile viitoare.

n ziua de astzi ns, hrana, prietenii sau partenerii sunt mult mai uor de gsit, competiia este
de cele mai multe ori panica i deschis, nct aceste stucturi mentale arhaice nu mai sunt utile
n mediul modern. Cu toate acestea le purtm cu noi n continuare, fr s observm efectul
negativ ce l au asupra noastr i a relaiilor noastre.

Evident, o problema de viaa i de moarte

Dac nelegem acest lucru, atunci ne dm seama c evaluarea global nu pote fi
niciodat complet ndepartat. Cu toate acestea, practicarea acceptrii de sine i evaluarea
comportamentului poate deveni n cele din urm un obicei automatizat (care nu cere efort), la fel
cum splatul pe dini dei nenatural previne cariile i alte probleme de sntate. Practicarea
acceptrii de sine devine astfel o form zilnic de igiena mental i emoional.

Comportamente ce ntaresc acceptarea de sine

Cel mai eficient mod de a practica acceptarea de sine este s ne schimbm comportamentul n
relaie cu ceilali. Am s prezint n continuare trei convingeri de baz ale persoanelor care se
accept necondiionat, i modul n care se exprim aceste convingeri n relaiile cu ceilali:
1) Sunt suficient, nu am nimic de dovedit
Acceptarea de sine nu nseamn faptul c m mulumesc toate comportamentele mele! Pot s
consider c sunt suficient n acest moment, adic nu trebuie s mai fac absolut nimic pentru a fi o
fiin normal, care deja merit aprecierea, iubirea i respectul celorlali. Indiferent ct lucrez, nu
voi fi niciodat o persoan mai bun sau mai valoroas dect sunt acum! Comportamentul meu
este ns o alt problem. Pot ntotdeauna s mi mbuntesc performana i comportamentele
concrete (i ntr-adevr merit s o fac) dar fiind contient c asta nu m face o persoan mai
bun ntotdeauna voi fi imperfect i suficient n acelai timp!
O persoan care se accept necondiionat nu simte nevoia s se apare sau s se justifice atunci
cnd este criticat de ceilali. Avnd n vedere c i se pare normal s aib imperfeciuni sau
defecte, nu va ncerca s le ascund, i i va recunoate greelile ntr-un mod simplu i direct.
De asemenea se va atepta ca i ceilali s greeasc, iar cnd acest lucru se ntampl, va putea
discuta cu ei despre aceste greeli direct, cu calm i cu respect. Cu alte cuvinte vorbesc despre
greelile mele sau ale celorlali exact la fel cum a vorbi despre vreme, sau despre alt subiect
banal i perfect normal.
2) Criticile i reprourile celorlai nu sunt fa de mine, ci ntotdeauna fa de ceea ce fac eu
Gandii-v cum ai reaciona dac cineva i-ar iei din pepeni sau v-ar judeca pentru faptul c iai spus ca astzi va ploua. Probabil v-ai gndi c persoana respectiv are o zi proast, sau c
avea nite planuri la care inea mult, i care i vor fi schimbate de ctre ploaie. n nici un caz nu
vei considera ca suntei o persoan rea, vinovat sau fr valoare pentru c afar plou! Poate v
va prea ru c dvs. ai fost acela care i-ai dat vestea, dar cu siguran nu vei lua personal
suprarea celuilalt. Exact aceiai atitudine o are cineva care se accept necondiionat atunci cnd
greete. i pare ru c a gresit, i ca cellalt e suprat, nsa consider greelile normale, i

reacioneaz n consecin calm i non-defensiv. Chiar dac cellalt face evaluri globale (eti
neserios!), dac m accept ca persoan imperfect voi inelege c celalalt nu este suprat de
persoana mea ci de un comportament specific al meu. n cazul acesta ar fi util s aflu care e acest
comportament, nu?

Mulumim pentru feedback-ul constructiv!

3) Sunt motivat de pasiunile mele, nu de aprecierea celorlali
Atunci cnd nu urmresc s dovedesc celorlali c sunt o persoan valoroas, bun sau
performant, pot s ma concentrez pe activitile care mi fac mie plcere i care fac placere
oamenilor la care in. De exemplu, pot sa mi cumpr o maina de lux, pentru c ma pasioneaz
ntr-adevr mainile, mi place s conduc, i ma bucur de interiorul luxos, etc, sau pot s mi
cumpr o maina de lux pentru c vreau ca ceilali s m plac sau s m invidieze (i astfel s
ma conving i pe mine c sunt o persoan valoroas). E clar c satisfacia n primul caz va fi mult
mai mare, n timp ce n al doilea caz, nu voi obine ceea ce mi doresc cu adevrat, i anume s
m simt o persoan cu adevarat valoroas (demn de invidiat). Orict a ncerca, aprecierea i
aprobarea celorlali nu ma vor duce la o prere pozitiv despre mine, pentru ca o prere
pozitiv fa de sine este nesustenabil va fi ntotdeauna pus la ndoial de greelile i
imperfeciunile mele (care sunt inevitabile). Din acest motiv, acceptarea de sine este singura
evaluare corect, adevrat i care se poate menine n timp (nu este invalidat de eecurile i de
greelile noastre).

Cum arat acceptarea de sine n practic

n continuare am s v art cum se comport o persoan care se accept necondiionat,
comparativ cu o persoan care nu se accept i se evalueaz global. Iata nite replici comune,
precum i ce anume comunic acele replici la nivelul relaiei.
Replica 1:
Ce transmite
la nivel de relaie:

Eti un angajat slab!

Eti o persoan fr valoare dac nu ndeplineti ateptrile
noastre.
M simt vinovat, nu spun nimic, astept s se termine
reprourile, dup care plec repede ruinat.
Dac nu m accept necondiionat:
Sau: devin desfensiv, gsesc scuze sau justificri, dau vina pe
ali colegi sau alte situaii, ncep s m cert i s m nfuriu.
Realizez c celalalt este nervos; nteleg c nu eu sunt
problema, ci cel mult ceva ce am facut eu. Atept ca cellalt
Dac m accept necondiionat:
s se liniteasc, i ncerc s aflu care e comportamentul care
l-a deranjat. mi cer scuze (pt. comportament) dac e cazul.
ncerc s aflu ce ar fi dorit s fac n situaia respectiv.
Replica 2:
Ai greit!
Ce transmite
Ambiguu, poate sugera c celalalt m evalueaz global, dar
la nivel de relaie:
poate arta i surprinderea sau nemulumirea celuilalt.
M panichez, ncerc repede s ghicesc ce am greit i s ofer
Dac nu m accept necondiionat:
soluii ca s m ierte cellalt.
Rmn calm, ntreb detalii despre ce consider cellalt c am
Dac m accept necondiionat:
greit, precum i ce dorete s fac. Nu ofer soluii nainte ca
cellalt s clarifice ce dorete.
Replica 3:
Ce prostie!
Nu mi pas de nevoile i prerile tale. Sau: vreau s te
Ce transmite
intimidez ca sa mi confirm c sunt o persoan puternic,
la nivel de relaie:
valoroas (se evalueaz pe sine global).

Tac i nu mai spun nimic, m supr.

Dac nu m accept necondiionat: Sau: consider c m atac i ripostez, devin agresiv i
argumentativ, m apr atacndu-l pe cellalt.
Nu am ce s apr, nu am nimic de dovedit! Ignor afirmaia i
mi vd de scopurile mele, nu m las atras ntr-o competiie de
genul cine e mai bun pentru c realizez c nu exist oameni
buni (sau slabi) aa c nu are nici un sens s mi stric buna
dispoziie.
Sau: pot s ncerc s neleg perspectiva celuilalt, fr s mi
argumentez prerea mea, dac celalalt este o persoan
Dac m accept necondiionat:
apropiat. Pun ntrebri i ncerc s vd de ce cellalt pune
att de mult pasiune n acel lucru. Pot face acest lucru doar
dac mi dau seama c reacia agresiv a celuilalt nu are nici
o legtura cu mine, ci este doar o dovad de nesiguran,
cauzat de faptul c se evalueaz global i astfel are nevoia
constant s i confirme c nu este o persoan slab, ci una
puternic, prin faptul c i atac pe ceilali.
Replica 4:
Ce fel de om ar face asta? / Cum poi sa spui asa ceva?
Ce transmite
Eti un om rau pentru c ai facut/spus acel lucru!
la nivel de relaie:
Devin defensiv i gasesc scuze sau justificri, spun nu asta
am vrut s spun, interpretezi tu lucrurile greit, evit
Dac nu m accept necondiionat:
responsabilitatea pentru vorbele i comportamentul meu,
pentru c nu vreau s fiu o persoan rea sau vinovat.
mi asum responsabilitatea pentru ce am spus sau zis, fr s
m consider ru sau vinovat. ncerc s nteleg ce
nseamn comportamentul meu pentru celalalt i de ce s-a
Dac m accept necondiionat:
suprat. mi cer scuze dac mi pare ru (mi pare ru pentru
c am spus/fcut asta), ist dac nu mi pare ru, ncerc s
empatizez cu cellalt (mi pare ru c te-ai suprat, nu asta
vroiam s se ntample).
Replica 5:
Eti un om extrordinar!
Ce transmite
mi place foarte mult de tine acum!
la nivel de relaie:
M jenez i ncerc s schimb subiectul, nu consider c merit
complimentul, probabil pentru c undeva n sinea mea cred c
nu sunt o persoan suficient de bun ca s merit aprecierile
celorlali.
Dac nu m accept necondiionat: Sau: ncerc s mai pescuiesc i alte complimente printr-o
atitudine fals de umilitate: Ah, vechitura asta? Fii serios,
nu e mare lucru! Nu sunt eu aa extraordinar!
adic mai spune-mi i altele cer i alte confirmri c sunt
o persoan bun.
Dac m accept necondiionat:
M bucur de compliment printr-un simplu mulumesc fr
s m scuz, sau s cer i alte complimente. ncerc s nteleg ce

anume din comportamentul meu a fost apreciat de ctre

cellalt Ce anume i-a plcut?, ncerc s in minte acel lucru
i s l mai fac n viitor din nou, m concentrez pe
comportament, i nu pe evaluarea global (pozitiv n acest
caz).

Concluzie:
Dac m accept necondiionat, nu voi reaciona defensiv i nu voi ncerca s imi apar valoarea
personal ci m voi concentra pe comportamentul meu i pe a nelege perspectiva celuilalt
adic ce anume apreciaza/l deranjaza la comportamentul meu.