Sunteți pe pagina 1din 38

AERUL

peste 20% din bolile infecioase recunosc acest mod


de transmitere ca fiind principal
infeciile respiratorii ale cror ageni patogeni sunt
puin rezistensdfsdfsdfsdfdsfsdsdfdsi in mediul extern
se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub
forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive)
exista boli infecioase care folosesc mai multe cai de
transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex:
enterovirusurile)

zoonoze ce se transmit pe cale aeriana:


antrax pulmonar, tularemia, febra Q
transmiterea agenilor patogeni se realizeaz
prin:
picaturi de secreie (picaturi Flugge)
nuclei de pictura (nucleosoli)
particule de praf

Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

sunt eliminate in timpul vorbitului , tuitului


, cntatului, strnutului
prin tuse si strnut sunt proiectate pana la o
distanta de 1,5m; daca intervin curenii de aer
ajung pana la 10m
sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine,
germeni

Nuclei de picatura(nucleosoli)
rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul
picaturilor de secretie
au un miez umed ce include agentul patogen
se mentin in aer 2-4 ore
se vehiculeaza la distante mai mari decat
picaturile Flugge

Particule de praf
provin din uscarea nucleosolilor pe care se
gasesc adsorbiti agentii patogeni
sedimenteaza pe suprafetele din incaperi
contin agenti patogeni cu rezistenta medie/
inalta

Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:


este eficienta numai in spatii inchise
caracterizeaza antroponozele si unele
antropozoonoze
influentata de gradul de aglomeratie din
incapere si de durata acesteia
modalitate importanta de transmitere in
zonele reci si temperate si in mediul urban

APA
apa de suprafata

are potentialul cel mai mare de contaminare


este nepotabila
are pondere majora in transmiterea hidrica a
infectiilor
posibilitati de contaminare:
- ape reziduale / meteorice
- dejecte umane/animale
- cadavre

apa freatica (izvoare , fantani)


posibila sursa naturala de apa potabila
posibilitati de contaminare:
- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale
- scurgeri de pe suprafata solului
- galeata contaminata
- cadavre

apa prelucrata din reteaua centrala de


aprovizionare
teoretic potabila
posibilitati de contaminare:
- prelucrare necorespunzatoare
- racorduri gresite ale conductelor
- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte

contaminarea nu schimba calitatile


organoleptice ale apei- necesare analize de
laborator
viabilitatea in apa a agentilor patogeni
depinde de :
* compozitia chimica a apei

pH si temperatura
gradul de aerare
actiunea luminii
concurenta florei microbiene saprofite

boli infectioase cu transmitere hidrica


antroponoze
febra tifoida

holera
dizenterie
poliomielita
hepatite acute virale A si E

zoonoze
leptospiroze
tularemie
bruceloza
antrax

SOLUL
important este stratul superficial al solului
( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza
continuu si masiv prin:
dejecte umane si animale
produse patologice provenite de la animale
( sange, placenta)
cadavre animale
ape reziduale si de suprafata

prin sol se transmit agenti patogeni cu


rezistenta medie sau mare in mediul extern
germeni sporulati:
- bacillus anthracis
clostridium tetani
clostridium botulinum
Bacilul gangrenei gazoase

germeni nesporulati:
- enterobacterii
piocianic
leptospire
bacil tularemic

virusuri: virusul poliomielitic


ricketsii: coxiela burnetti

supravietuirea agentilor patogeni depinde de:


tipul solului supravietuire redusa in:
soluri nisipoase
soluri expuse razelor solare
soluri cu procese biologice intense

gradul de rezistenta al agentilor patogeni


formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
formele sporulate ani de zile

patrunderea agentilor patogeni se face:


pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)
pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis,
bacilul tetanic)

ALIMENTE
asigura suportul mecanic/ conditii de
supravietuire si multiplicare pentru agentii
patogeni
3 categorii de alimente
alimente de origine animala
alimente de origine vegetala
alimente mixte ( preparate)

contaminarea se realizeaza de la producere


pana la consum

Alimente de origine animala


pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
carne: trichineloza
lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

contaminare secundara ( cea mai frecventa)


prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave
sau purtatoare salmoneloze, febra Q, bruceloza,
TBC
prin sol (botulism)
prin vectori (musca)
in timpul manipularii, transportului, distributiei

Alimente de origine vegetala


nu asigura condiii de multiplicare pt ageni
patogeni supravieuiesc 2-4 zile
boli infecioase:
* febra tifoida

holera
poliomielita
TIA
hepatite ac.virale A,E

Alimente mixte
creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata,
bere, bauturi racoritoare
boli infectioase:
* TIA
febra tifoida
dizenterie
hepatita ac.virala A,E

OBIECTE
provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
contaminate cu :
*produse patologice provenite de la bolnavi/
purtatori:

secretii nazofaringiene
sputa
secretii cutanate
saliva
urina
materii fecale
sange

* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara


agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric,
BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic
A etc

MANA MURDARA
intervine in transmiterea de boli infectioase
ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si
respiratorii
contaminare prin :
* germeni proprii ( autocontaminare)
contact cu produse patologice provenite de la
bolnav/ purtator
apa, praf, sol, alimente

poarta de intrare a agentilor patogeni prin


mana murdara in transmiterea indirecta
simpla

solutii de continuitate ale tegumentului


mucoasa conjunctivala
mucoasa bucala
mucoasa nazala

intervine si in transmiterea indirecta prin


stafeta, contaminand apa,alimentele,
obiectele

VECTORI
Vectori mecanici (pasivi)
nu multiplica agentul patogen in organism
vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului
sau in tubul digestiv

=Musca
transmite > 40 agenti patogeni
vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata
de locul contaminarii
transmite TBC, antrax, infectii stafilococice,
dizenteria, salmoneloze, holera

=Gandaci de bucatarie
transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice

Vectori activi ( biologici, hematofagi)


inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare
transmit > 30 boli infectioase

=Paduchii omului - transmit: tifos exantematic, febra


recurenta
=Purecii omului, cainelui - transmit: ciuma, tularemia
=Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite
=Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa,
encefalite

RECEPTIVITATEA POPULATIEI
reprezinta proportia subiectilor dintr-o
populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi
afectati de catre o anumita infectie
in urma patrunderii agentilor patogeni in
organism, in functie de starea de receptivitate
va rezulta:

necontractarea infectiei
stare de purtator
infectie inaparenta
forma usoara de boala
forma grava/ mortala de boala

la realizarea receptivitatii intervin 2


componente:
1.Receptivitatea naturala (biologica)
2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si
nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea


la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/


absoluta
prima infectie se soldeaza intotdeauna cu
boala ( infectia manifesta clinic)
ex: rujeola,febra tifoida etc

b. Boli cu receptivitate naturala partiala/


incompleta
prima infectie este urmata de boala la o parte
din cei infectati,restul fac infectie subclinica
contagiozitatea si imunitatea postinfectie este
identica
ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria

c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/


redusa
prima infectie este urmata de boala la un
numar foarte mic dintre infectati, majoritatea
fac infectii- inaparente
ex: poliomielita( 1%), meningita
meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/


potentiala
ex: germenii oportunisti
receptivitatea se realizeaza conditionat de
existenta unor factori suplimentari de
patogenitate
doza infectanta foarte mare
cale de patrundere larga neprotejata
rezistenta naturala compromisa

2. Rezistenta antiinfectioasa
a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica
organismul se opune prin mijloace proprii
patrunderii agentilor patogeni
3 categorii de aparare antibacteriana
bariera cutaneo-mucoasa

integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor


descuamarea lor fiziologica
pH acid
secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
aparat ciliar
peristaltism
flora comensala

bariera cito-tisulara
reactie inflamatorie
reactie febrila
fagocitoza
producerea de interferon
bariera umorala sanguina
complement
opsonime naturale
properdina
lizine

b.Rezistenta antiinfectioasa specifica


proprietatea organismului de a fi protejat fata
de o boala infectioasa, desi contactul cu
agentul patogen s-a realizat
este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita


rezistenta specifica naturala ( de specie)
protectie fata de agentii patogeni ai diverselor
specii de animale fata de care omul este
rezistent (ex: jigodia cainelui)
rezistenta relativa
legata de anumite caractere ereditare sau
ecologice ale unor persoane
ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor
cu anemie falcipara sau deficit de glucozo 6fosfat dehidrogenoza

=rezistenta anti amarila mai mare a negrilor


africani decat a celor europeni datorita
contactelor cronice cu virusuri inrudite cu
vs.amaril
rezistenta transplacentara
mostenita de la mama, pasiv, transplacenta
temporara ( durata de maxim 9luni)
este legata de suportarea infectiei
corespunzatoare de catre mama in
antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
lipseste fata de infectia pertusis
este intretinuta postnatal prin alaptare

Rezistenta specifica castigata ( dobandita)


natural prin trecerea prin boala
(manifesta sau nu clinic)
artificial prin imunizare activa si/ sau
pasiva

Rezistenta antiinfectioasa specifica poate


fi:
rezistenta ferma, integrala, de lunga durata,
definitiva ; nu permit o a doua
imbolnavire( rujeola, oreion)
rezistenta ferma, integrala, cu durata
limitata( ani) permite o a doua
imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
rezistenta de scurta durata febra papataci

rezistenta cu instalare tardiva

permite evolutia cronica indelungata, cu recidive


ex: malarie, bruceloza
necesita depistare precoce si tratament precoce
si corect

rezistenta incompleta

este specifica de tip , varianta sau tulpina


ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze,
leptospiroze

rezistenta disociata

rezistenta este prezenta fata de anumite arme de


agresiune ale agentului patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala
este urmata de imunitate antitoxica de lunga
durata, nu si de imunitate antibacteriana