GHIDUL

PACIENTULUI
ARTROZELE

CE SUNT ARTROZELE?
Artroza este o o forma de multifactoriala reumatism degenerativ care se localizeaza
la nivelul articulatiilor coloanei vertebrale, membrelor inferioare sau superioare.
Reumatismele degenerative pot apare dupa decada a 4-a a vietii si sunt consecinta
uzurii cartilajelor articulare sau a discurilor intervertebrale, cauzate de alterari
biochimice consecutive imbatranirii si/sau nerespectarii fiziologiei si mecanicii
normale a aparatului locomotor. Tulburarile in mecanica articulara sunt declansate
de obezitate, scaderi ale tonusului muschilor scheletali sau pozitii vicioase in timpul
muncii.
Aparitia acestor forme de reumatism degenerativ se face insidios si reprezinta
cumularea disfunctiilor articulare, cu repercursiuni asupra cartilajelor si discurilor
articulare.
Nutritia cartilajului articular, asemuit cu un burete se face sub influenta jocului
presiune-decompresiune exercitat pe aceasta cu ocazia miscarilor. Pozitiile vicioase
creeaza zone persistente de depresie pe suprafata articulara, unde nu mai poate
patrunde lichidul sinovial, cu rol nutritiv si lubrefiant.
Are loc o degradare progresiva a cartilajului articular care isi pierde cu timpul
elasticitatea si devine friabil, insotita de o reactie hipertrofica a osului subcondral (ce
are drept consecinta neoformare de os si cartilaj) si variate reactii ale celorlalte
structuri articulare (sinoviala, capsula, menisc) exprimate prin modificari clinice si
radiologice caracteristice.

Prin prisma acestei definitii se intelege de ce localizarea predilecta a procesului

artrozic este la nivelul articulatiilor sinoviale, articulatii cu o mare mobilitate, in
functionarea carora cartilajul joaca un rol important, asa cum sunt: genunchiul,
soldul, mana.

CARE E STRUCTURA UNEI ARTICULATII?

Articulaiile mobile sau sinoviale prezint urmtoarele elemente componente:
- suprafeele articulare acoperite de cartilajul articular (hialin)
- mijloace de unire cum sunt: capsula articular, ligamentele
- pentru unele articulatii- discuri sau meniscuri intraarticulare
Cartilajul hialin este un esut translucid de culoare albastr -alb. Acesta
are o compoziie apropiat de cea a osului dar mai hidratat, 50-60 % ap, mai
elastic (cartilaj hialin).
Capsula articulara este un manon fibros care menine suprafeele
articulare n contact. Ea se ataeaz pe fiecare os n apropierea suprafeelor
articulare. Rolul capsulei const n protejarea articulaiilor de procesele patologice
periarticulare i mpiedicarea rspndirii revrsatelor articulare n esuturile din jur.
Capsula transform articulaia ntr-o camer etan.
Este format, pe de o parte, dintr-un strat intern, membrana sinovial,
care secret n cavitatea articulaiei un lichid dens lichidul sinovial, iar pe de alt
parte, dintr-o membran fibroas extern (capsula fibroasa).
Lichidul sinovial umple cavitatea articular. Rolul lichidului sinovial este
dublu: unge suprafeele ameliornd alunecarea n timpul micrilor i hrnete
cartilajul
3

Cavitatea articular este spaiul ngust, mrginit de suprafeele articulare

ale oaselor i capsula articular. Ea este ermetic nchis i plin cu lichid sinovial.

EPIDEMIOLOGIA ARTROZELOR
Artroza este de departe cea mai frecventa suferinta articulara si a 2-a cauza de
invaliditate la persoanele de peste 50 de ani, dupa boala ischemica coronariana.
Incidenta ei creste cu varsta, fiind maxima intre 55-75 de ani.
Pana la 55 de ani (la menopauza) boala are o incidenta egala pe sexe, dupa aceasta
varsta este de 2 ori mai frecventa la femei, cu exceptia localizarii de la sold, singura
considerata mai frecventa la barbati.
ETIOLOGIA ARTROZELOR
Etiologia artrozelor nu este complet cunoscuta. Totusi, au fost identificati numerosi
factori favorizanti, care au fost impartiti in doua categorii:
A. Factori care determina o predispozitie generala pentru boala
B. Factori care determina anomalii biomecanice locale.
Din prima categorie fac parte:
1. Ereditatea - exista o agregare familiala a bolii, mai evidenta pentru formele
poliarticulare.
2. Varsta - asa cum am aratat, incidenta bolii creste cu varsta. Unii considera acest
lucru un proces fiziologic de imbatranire al cartilajului, asa cum se intampla cu orice
tesut al organismului. Totusi, artroza este mai mult decat atat, lucru sustinut si de
4

observatia ca modificarile articulare datorate exclusiv varstei difera de cele din

artroza.
3. Sexul - dupa menopouza, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala; prevalenta fiind
mai mare la femeile histerectomizate. Acest lucru este evident mai ales pentru
formele poliarticulare. Aceste observatii nu au inca o explicatie clara. S-a aratat ca
pe suprafata osteoblastelor exista receptori pentru estrogen, iar studiile in vitro au
evidentiat ca estrogenii modifica culturile de condrocite.
4. Obezitatea - s-a pus problema daca artroza, prin hipomobilitatea si sedentarismul
pe care le induce, favorizeaza obezitatea, sau daca lucrurile stau invers: obezitatea
favorizeaza aparitia artrozei. Studiile par a inclina balanta in favoarea celei din urma
ipoteze, aratand ca reducerea greutatii corporale incetineste procesul artrozic.
Asocierea dintre artroza si obezitate este mai evidenta la femei si este legata mai ales
de localizarea de la nivelul genunchiului (unde determina afectare bilaterala), mai
putin decat cea de la sold. In ultima vreme, se discuta tot mai mult de implicarea
preponderenta a unor factori metabolici si nu a unora mecanici.

5. Densitatea osoasa - exista o asociere negativa intre osteoporoza si artroza. S-a

emis ipoteza ca o densitate osoasa scazuta la nivelul osului subcondral suporta mai
bine suprasolicitarile decat osul normal. De asemenea, boli asociate cu o densitate
osoasa crescuta, ca boala Paget sau osteopetroza, sunt asociate cu o frecventa sporita
a artrozei, cu afectare poliarticulara si precoce.
6. Hipermobilitatea - articulatiile foarte mobile sunt cele mai afectate de procesul
artrozic.
7. Alte boli - asociate cu o frecventa crescuta a artrozei sunt: diabetul zaharat,
hiperuricemia, hipertensiunea arteriala.

CLASIFICAREA ARTROZELOR
Se disting se disting dou grupe principale de artroze: primare si secundare.
n formele primare nu este posibil identificarea unui mecanism etiopatogenic
specific. Aceste forme ar fi expresia unui defect intrinsec (constituional) al
cartilajului articular, probabil de natur metabolic, condiionat genetic.
n aceast categorie sunt incluse artrozele de cauz nedeterminat. Pot fi mono sau
poliarticulare. Formele generalizate cuprind trei sau mai multe forme localizate
n formele secundare este evident raportul de dependen cu condiiile sau strile
morbide care au favorizat iniierea procesului degenerativ la anumite niveluri.
n acest grup sunt incluse :
a.
artroze
secundare
traumatismelor acute i cronice
b.
artrozele
secundare
deformrilor
congenitale
sau
dobndite ale capetelor osoase:
c.
artrozele metabolice (artroza
uric guta)
d.
artrozele
endocrine:
acromegalia osteopatie consecutiv
unei producii excesive de hormon de
cretere, are aspect similar artrozei;
diabetul zaharat prin producerea
artropatiei de tip neurogen i probabil
prin
interferarea
metabolismului
glucidic
i
sintezei
de
glicozaminoglicani;
hiperparatiroidismul; hipotiroidismul;
obezitatea
e.
artroze secundare artritelor:
artrite
bacteriene
sau
artrite
reumatismale (poliartrita reumatoid;
spondilita
anchilopoetic;artropatia
psoriazic)
artroze secundare altor afeciuni:
boli neurologice sau tulburri nervoase (hipoestezie sau
anestezie, tulburri de sensibilitate profund);

tulburri circulatorii:
o
insuficiena veno-limfatic;
o
arteriopatiile;

degerturi;

hemoglobinopatii.
6

f.

CARE SUNT PRINCIPALELE TIPURI DE ARTROZA?

Artroza cervicala (cervicartroza) - se refera la degenerarea cronica a cartilajului
dintre vertebrele cervicale. Cu alte cuvinte, aceasta se dezvolta in zona gatului.
Boala apare, de obicei, la persoanele care au varsta de aproximativ 40 de ani si este
marcata de durere la baza gatului. Gatul devine rigid si miscarea capului devine tot
mai dificila. Durerea se poate raspandi spre brat si umar. In unele cazuri, conditia
poate fi asimptomatica. Este frecvent intalnita la persoanele care lucreaza mai multe
ori pe zi cu capul aplecat, cum ar fi cele care lucreaza la calculator si mai frecventa
la femei.
Tratamentul artrozei cervicale, de obicei, depinde de gravitatea conditiei. Cazurile
usoare ale acestei afectiuni sunt tratate cu odihna, medicamente si exercitii fizice
regulate. Printre caile de atac folosite la domiciliu pentru tratarea artrozei se numara
dusurile calde, exercitiile aerobice si odihna, dar si medicamente eliberate fara
prescriptie medicala, cum ar fi antiiflamatoarele nesteroidiene si unele dintre
analgezice.
Artroza
fatetelor
articulare
ale
vertebrelor - aceasta este cunoscuta si sub
denumirea de sindromul fatetelor articulare.
Boala este mai des intalnita la persoanele in
varsta.
Simptomele caracteristice acestei conditii
implica dureri de cap, dureri de gat, dureri de
spate si restrangerea gamei de miscare a
coloanei vertebrale. Aceasta afecteaza in
mod special gatul si partea inferioara a
coloanei vertebrale.
Artroza fatetelor articulare poate fi tratata in
diverse moduri. Cazurile usoare pot fi tratate
cu ajutorul medicamentelor si al unei posturi
corecte. Mai multe cazuri dureroase pot fi
tratate cu activitate fizica, exercitii fizice si
schimbari in activitatile zilnice.

Artroza lombara - este o boala a coloanei

vertebrale cauzata de degenerarea cronica
dintre vertebrele lombare. Boala apare mai
ales din cauza pozitiei anormale sau a
cazurilor repetate de mentinere a unei posturi
proaste in timpul lucrului sau a exercitiilor
fizice realizate incorect. Acest lucru duce la
uzura cronica dintre vertebrele lombare si a
discului intervertebral.
7

Coxartroza - este un tip de artroza degenerativa care afecteaza articulatia soldului.

Boala provoca dureri ale articulatiei soldului. Articulatia devine din ce in ce mai
rigida. Activitatile zilnice si mobilitatea vor fi afectate. Celor care sufera de
coxartroza le va fi tot mai dificil sa mearga. Tratamentul coxartrozei este in principal
chirurgical. Daca terapiile ortopedice si medicamentele se dovedesc fara succes in
diminuarea simptomelor va fi necesara inlocuirea de sold(protezarea).
Artroza articulaiei genunchiului (gonartroz) este un reumatism cronic
degenerativ de la nivelul articulaiei genunchiului, fiind cea mai des ntlnit
artroz. Apare cel mai des la femei i poate fi ereditar. Se manifest, n general,
bilateral si consta in distrugerea progresiva a cartilajului articular prezent pe
extremitatile osoase articulare: femur, tibie si rotula sau patela.
Artroza gleznei este o boala degenerativa ce se localizeaza la nivelul gleznei
datorita distrugerii cartilajului articulatiei.
De obicei, afectiunea se caracterizeaza prin durere/ instabilitate si poate debuta atat
la tineri, cat si la persoane in varsta datorita unor traumatisme din trecut. Atunci
cand boala artrozica debuteaza, articulatia devine din ce in ce mai instabila,
ligamentele se supraintind iar pozitia oaselor se modifica, glezna incepand sa fie
orientata fie spre exterior, fie spre interior. Acest lucru se intampla de obicei
concomitent cu o insuficienta a tonusului muscular.
Artroza articulatiilor umarului - aceasta este o boala degenerativa deseori
semnalata, care presupune aparitia durerilor si disconfortului in timpul miscarilor
umarului.
Artroza articulatiilor mici ale mainii si piciorului
CARE SUNT SIMPTOMELE ARTROZEI?
Artroza presupune o serie de simptome printre care:

Durerea
Durerea constituie n general semnul cel mai precoce i mai important al interesrii
artrozice a unei articulaii. n fazele iniiale ale bolii artrozice este n general de
intensitate redus i inconstant, comportndu-se ca o durere de tip mecanic adic
n relaie direct cu utilizarea articulaiei. La nceput durerea poate apare doar cu
ocazia eforturilor intense i prelungite (n timp, eforturile care declanaz durerea
devin din ce n ce mai mici) i poate s se atenueze prin repausul articulaiei.
n formele grave durerea poate fi subcontinu sau continu persistnd chiar n timpul
repausului sau pe durata nopii. Durerea nocturn prezent n formele grave de
artroz este corelat cu o pronunat inflamaie sinovial sau cu modificri vasculare
ale osului subcondral.

Cum cartilajul este lipsit de terminaii nervoase, durerea articular din

artroze are ca sediu membrana capsulo-sinovial i osul subcondral.
8

Durerea poate apare i ca o consecin a contracturii musculare.

Fenomenele dureroase , ca n multe alte boli reumatice, sunt influenate de
numeroi factori secundari (n principal de cei de origine climatic - frigul i
umezeala pot accentua durerea, endocrin sau psihologic).

Redoarea articular dup imobilizare

Este i aceasta o caracteristic a mai
multor afeciuni reumatice dar are n general o
durat mult mai scurt ( rigiditatea matinal din
artrita reumatoid poate persista chiar ore).

Dup repausul nocturn sau dup

imobilizarea pe o anumit perioad de timp,
articulaia interesat prezint o incapacitate
cert de reluare a mobilitii sale obinuite care
dispare n general dup cteva minute (10 15
minute) de exerciiu ( nclzirea articulaiei ).

Limitarea micrilor articulare

n articulaiile interesate de procesul artrozic se observ o tendin de
reducere
a
excursiei
micrilor
caracteristice.
Limitarea micrilor articulare din artroze se instaleaz gradat, limitarea afecteaz n
general puine micri i numai n cazurile grave evolueaz progresiv pn la
blocarea
complet
articular.
Aceast limitare este n strns corelaie cu un mecanism antalgic i cu fenomenele
de contractur-retractur muscular, dar i cu alterrile arhitecturii articulare i prin
structuri intraarticulare (corpi strini, meniscuri etc.) ce pot determina blocajul
articular.

Deformrile articulare

Procesul artrozic poate conferi articulaiei afectate un aspect modificat n

raport cu procesele distructive ale capetelor osoase. Osteofitele pot determina
apariia nodozitilor, vizibile la inspecie i mult mai bine evideniabile prin
palparea capetelor articulare. Dezaxrile la deformrile capetelor articulare se pot
aduga dezaxrile segmentelor scheletale; rezult deformri caracteristice care
justific denumirea, n cazurile respective, de : artroz deformant.

Alte semne de interesare articular

Zgomote articulare legate de mobilizare degenerarea cartilajului articular

poate fi relevat de apariia cracmentelor, crepitaiilor sau altor zgomote articulare
ce se pot palpa sau auzi la mobilizarea articulaiei.

Instabilitatea articular poate avea aceleai cauze ca i blocajul articular

dar este determinat n mod special de amiotrofie.

Semne obiective de interesare sinovial participarea sinovialei la procesul

artrozic este sugerat obiectiv de tumefacia esuturilor periarticulare i nu rareori de
prezena unui revrsat articular (hidartroza); dac componenta inflamatorie a
artrozei este deosebit de pronunat la nivelul articulaiei interesate poate apare i
creterea temperaturii locale (calor).
9

CARE SUNT CRITERIILE DE DIAGNOSTIC IN ARTROZE?

Artroza nu se poate diagnostica pe baza unei analize de snge, dar dac medicul
are n vedere i alte afeciuni, atunci va efectua analize specifice pentru acestea.
In majoritatea cazurilor de artroz, examenele de laborator nu arat modificri
semnificative; totui n formele difuze sau n cele cu important component
inflamatorie, se se pot intalni alterri ale testelor nespecifice inflamatorii:
creterea vitezei de sedimentare hematic, creterea fibrinogenului, prezena
proteinei C reactive.
Principala modalitate de diagnostic a artrozei sunt investigatiile imagistice
radiografii si ecografii musculoscheletale, ulterior rezonanta magnetica.
EXISTA MAI MULTE GRADE DE ARTROZA?
Pe baza examenului clinic, radiologic si a examenului artroscopic se descriu 4 stadii:
Stadiul I in care modificarile articulare sunt minime, simptomatologia este
caracterizata de redoarea care apare dupa un moment de repaus (somn, stat la masa,
in masina), durere minima sau moderata (fiecare pacient percepe durerea in felul lui)
si uneori inflamatie locala cu edem si tumefactie, radiologic (radiografie, RMN) nu
exista modificari, artroscopic exista semne ale degenerareii cartilaginoasa (cartilaj
moale, opac, posibil fibrilare fina a acestuia).
Stadiul II simptomele sunt minime sau mai degraba moderate, cu durere locala
permanenta mai frecvent in compartimentul intern, de intensitate medie, redoare
articulara matinala importanta (pacientul spune ca are nevoie de 2-3 minute pentru a
putea sa isi incalzeasca articulatia), semne de imflamatie locala cu edem, tumefactie
(apar periodic aceste semne inflamatorii), radiologic apare ingustarea spatiului
articular, artroscopic apare fibrilarea cartilajului si degenerare meniscala, de cele
mai multe ori unicomparimental in zona interna.

10

Stadiul III simptome moderate, cu durere permanenta moderata intraarticulara,

dar uneori se exacerbeaza, redoare matinala si dupa repaus semnificativa (pacientul
sustine ca are nevoie si de 10 minute pentru a se mobiliza dupa un moment de
repaus), limitarea mobilitatii articulare (flexia este limitata de durere dar si mecanic),
cracmente osoase (zgomote articulare) la urcatul si coboratul scarilor dar si la
miscari simple de flexie/extensie, radiologic ingustarea spatiului articular, osteofite
la periferia articulatiei, modificarea axului biomecanic al membrului pelvin,
artoscopic fragmentarea cartilajului articular cu zone mai afecatete si zone mai
putin afectate, corpi liberi intraarticulari, osteofitoza marginea suprafetelor
articulare, leziuni degenerative meniscale.
Stadiul IV simptome severe, durere
foarte mari in repaus, noaptea, la
schimbari de vreme, care nu il lasa pe
pacient sa se odihneasca (dupa o
perioada simptomele nu mai raspund la
administrarea de antiinflamatoare orale
sau locale, durerile fiind insuportabile),
deformare articulara in var sau valg,
instabilitate articulara pacientii fiind
nevoiti sa poarte baston sau carje pentru
a se putea deplasa, radiologic spatiu
articular
redus, dezaliniere
biomecanica, scleroza osoasa in punctele
de
sprijin,
osteofoza
marginala,
artroscopic lipsa cartilajului articular
pe arii intinse.
CUM SE POATE TRATA ARTROZA?
Chiar daca nu pot fi vindecate, bolile reumatice pot fi tinute sub control.
I.
TRATAMENTUL NON-FARMACOLOGIC
Include exerciii fizice regulate, msuri educative, reducerea greutii corporale,
purtarea de mijloace de susinere i de ambulaie.
a. msurile protective nsoesc permanent bolnavul:
- educarea pacientului, care trebuie s-i cunoasc boala, caracterul ei evolutiv
i tendina invaliditant, factorii de risc, factorii agravani i pe cei favorizani;

respectarea normelor de igien articular ce conduc la amelioarea stresului

mecanic articular prin scderea ponderal, evitarea solicitrilor prelungite n timp, a
suprancrcrii profesionale, casnice, sportive, redimensionarea programului de
lucru cu introducerea perioadelor de relaxare, evitarea poziiilor vicioase, etc;

11


folosirea ortezelor, a dispozitivelor i a aparatelor de sprijin i ambulaie, a
bastonului, a crjelor, cadrului metalic, ca mijloace ce pot reduce cu pn la 50%
forele de presiune ce se exercit n articulaie;

corectarea deficitelor de lungime a membrelor inferioare prin purtarea de

talonete sau inltoare;

utilizarea unei nclminte comode cu talp moale;

evitarea mersului pe teren accidentat i dur;

aplicarea de msuri ergonomice la locul de munc;

adoptarea de posturi corecte n static i dinamic;

adoptarea repauslui prelungit n periodele de acutizare a durerilor i

inflamaiei.
b. tratament fizical kinetic i de
recuperare
Terapia fizical-kinetic si de recuperare
ocup un loc important de o lung perioad
de timp n managementul artrozei. Scopul
este
combaterea
durerii,
prevenirea
dizabilitii, meninerea i/sau refacerea
funciei mioarticulare i prevenirea agravrii
leziunilor degenerative.
Combaterea durerii reprezint scopul
principal al fiecrui program terapeutic, ea
fiind elementul clinic dominant, cu origine
multifactorial att la nivelul structurilor
intraarticulare necartilaginoase ct i la
nivelul celor periarticulare.
Factorii fizici, din domeniul electroterapiei,
termoterapiei, vibroterapiei, masoterapiei,
balneoterapiei sunt cei mai utilizai.
II.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
Combatera durerii este principala ratiune a administrrii medicamentoase in artroza;
a doua motivaie este condroprotecia, dar aceasta rmne nc un deziderat pentru
ca produi care s previn sau s amelioreze anomaliile structurale i biochimice din
cartilajul artrozic nu s-au verificat nc la om.
II.a Principalele medicamente prescrise
antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).

pacientilor

cu

artroza

sunt

Antiinflamatoarele nesteroidiene (prescurtate AINS) reprezint o clas de

medicamente care au efecte analgezice i antipiretice, i, n doze mai mari, efecte
antiinflamatoare. nltur sau diminueaz unele simptome i semne ale
inflamaiei n reumatism.
.

12

Cum artroza este o boala cronica degenerativa, aceste medicamente se vor

administra pe termen lung, iar efectele adverse nu sunt de neglijat. Trebuie folosite
cu prudenta, datorita efectelor adverse la nivelul stomacului si la bolnavii cu diverse
afectiuni cardiace.
Prima alegere pentru controlul durerii, dat fiind eficacitatea i sigurana este
paracetamolul (pn la 4 gr/zi) n formele uoare i moderate. AINS n doz
minim eficace vor fi introduse suplimentar sau vor nlocui paracetamolul n cazul
unui rspuns inadecvat; pacienii cu risc gastrointestinal crescut au indicaie pentru
AINS + gastroprotecie, sau COX 2 selective. Noua generatie de antiinflamatoare
nesteroidiene selective (inhibitoare de ciclooxigenaza 2) au ca principal avantaj
efectul antiinflamator tintit, cu diminuarea efectelor adverse gastro-intestinale. Din
aceasta clasa face parte Arcoxia si Celebrexul.
In cazurile grave se pot administra si antialgice pure (opioide usoare), care de
asemenea au reactii adverse importante (codeina, dextropropoxifena, tramadol).
Medicaia opioid se poate asocia cu oricare AINS.
II.B. SYSADOA (SYMPTOMATIC SLOW ACTING DRUGS IN OA)
Medicaia inregistrat ca suplimente nutritive (glucozamina i condroitin sulfat,
diacereina, avocado i acidul hialuronic) are doar rolul de a influena modest
activitatea condrocitar. SYSADOA au efect simptomatic i toxicitate sczut;
beneficiul terapeutic apare la timp mai indelungat de folosin. Sunt considerate
suplimente alimentare si pot fi utile in fazele incipiente ale bolii.
Este indicat ca pacienii s informeze ntotdeauna medicul curant nainte de
folosirea unui supliment nutritiv, dac acesta va fi combinat cu un tratament
medicamentos. Nu se recomand renunarea la tratamentul medicamentos n
favoarea unui supliment nutritiv.

Glucozamina i condroitina fac parte integrant din compoziia cartilajului

normal, cel care se comport ca un amortizor ntre capetele osoase ce
formeaz o articulaie

13

Glucozamina este o substan natural ce se gsete n cochilia scoicilor. Este

disponibil sub diferite forme, precum clorura de glucozamin, N-acetilglucozamina i sulfatul de glucozamin, o sare a glucozaminei, si ,de asemenea,
disponibil sub forme sintetice. Ajuta la formarea si mentinerea principalelor
elemente structurale ale cartilajelor.
Condroitina se gsete sub form natural n cartilajul de rechin i de bovine ori
sub form sintetic. Condroitina mai este ntlnit sub forma sulfat de condroitina
sau acid condroitin-sulfuric. Sulfatul de condroitin este o combinaie a condroitinei
cu sruri minerale. actioneaza in sinergie cu glucozamina, jucand rolul unui
lubrifiant pentru articulatii, sprijinind in acest fel functionarea articulatiilor.
Glucozamina i condroitina sunt disponibile sub form de tablete, capsule, pudr sau
sub form lichid i se administreaz mpreun sau cu alte suplimente nutritive.
Glucozamina poate fi administrat i separat, ca un supliment nutritiv pentru
articulaii.
Pacienii cu diabet zaharat i osteoartrit ar trebui s cear sfatul medicului curant
nainte de administrarea glucozaminei, deoarece aceasta interfereaz cu
metabolismul glucozei. De asemenea, pacienii alergici la scoici ar trebui, de
asemenea, s cear sfatul medicului curant nainte de folosirea glucozaminei n
preparate naturale, aceasta fiind obinut din cochilia scoicilor.
Acidul hialuronic - este un hidratant natural ce mentine vascozitatea
lichidelor articulare si reduce frictiunea de la suprafata cartilajelor.
Metil-Sulfonil Metanul - MSM - ajuta la mentinerea structurii sanatoase a
cartilajelor.
Extracte din plante: Boswellia Serrata, Cretusca, Turmeric - cunoscute
pentru proprietatile antiinflamatoare. Acestea ajut la meninerea sntii
articulaiilor i sprijin flexibilitatea articulaiilor.
Zinc si Mangan - minerale ce se pierd prin procesul de transpiratie si de
aceea trebuie sa intre in componenta alimentatiei sportivilor si persoanelor
ce depun efort fizic intens.
Colagenul de tip II face parte dintr-o nou generaie de substane cunoscut
n general ca i colageni. Colagenul de tip II contribuie l a meninerea
sntii articulaiilor i la mbuntirea procesului de regenerare a
cartilajelor articulare. Deoarece colagenul de tip II acioneaz n mod
eficient doar n cantiti foarte mici este extrem de important s se asigure
un nivel foarte ridicat de puritate
Vitamina C are un rol important n formarea colagenului, sprijinind buna
funcionare a sistemului osos.

14

II.3. TERAPIA INTRA-ARTICULAR

II.3.1. VASCOSUPLIMENTAREA CU ACID HIALURONIC
Unele forme de artroza pot fi tratate si
prin administrarea intraarticulara de
cortizon (cu efect antiinflamator foarte
bun) sau acid hialuronic. Dar aceste
infiltratii nu pot fi facute decat o data la
trei luni.
Acidul hialuronic este un constituent
activ al lichidului sinovial, un
contributor major la meninerea
vscozitii i elasticitii carilajului. In
OA acidul hialuronic scade cantitativ i
este compromis calitativ.

II.3.2. INJECIILE INTRARTICULARE CU CORTICOIZI

de
Administrarea
intraarticular
produi cu aciune retard mai ales, de
tipul Diprofos este valoroas n c az de
durere i inflmaie acut. Indicaia nu
trebuie sa fie abuziv, deci nu trebuie
sa depeasc 3-4 aplicaii/ an. Se
menioneaz riscul pe cartilaj n cazul
administrrilor abuzive.

III.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
De-a lungul timpului numeroase eforturi au fost fcute pentru a ajuta articulaia
artrozic, aa nct se cunosc o serie de tehnici cu caracter paleativ (care aplicate
nregistreaz procente diferite de valabilitate), osteotomii i endoprotezarea.
.
15

proteza de old i genunchi se indic la pacienii cu manifeste procese radiologice ce

caracterizeaz evoluia OA i care prezint durere refractar la tratament i
dizabilitate
III.1. TEHNICI PALEATIVE

debridarea articular, curatarea articulatiei

spongializarea, care nseamn excizia cartilajului deteriorat, cu rezultate bune

la bolnavii cu probleme degenerative ale rotulei;

crearea de microfracturi prin artroscopie;

mozaicplastia const din aplicarea n aria de cartilaj alterat de zone de cartilaj

normal;

implant de fibre de carbon la nivel condral i osteocondral ce contribuie la

regenerare direct;

grefe pericondrale i periostale;

implant de condrocite autologe.

- unirea capetelor oaselor n fanta comun a articulaiei ( artrodeza); uneori
totui este mai prietenoas o articulaie rigid fr durere dect cu durere i
instabil
Prin nicio tehnic i nicio metodologie nu s-a obinut formarea de neocartilaj similar
n structur i funcii cu cel nativ.
III.2. OSTEOTOMIA
ndreptarea din nou a capetelor oaselor ( osteotomia) i ameliorarea
solicitrii articulaiei. Sse indic la pacienii tineri cu OA simptomatic, mai
ales in prezena displaziilor (varus, valgus);

16

III.3. TERAPIA DE PROTEZARE/ REPLACEMENT

Endoprotezarea reprezint modalitatea chirurgical radical ce elimin

durerea i reface funcia segmentului.
Consensul general pentru indicaia de implantare a unei proteze este
pacientul cu durere i dizabilitate persistent ce interfer ADL, neinfluenat
de medicaia antidurere si care are manifeste leziune de degenerare
articular
In prezent aceste operaii ale genunchilor i articulaiei oldului au foarte
mare succes, iar articulaiile nlocuite rezist 10 -15 ani, doar c operaiile
repetate nu mai au att de mult succes. ( articulaiile artificiale uneori
cedeaz sau se inflameaz).

Cap femural metalic

Cap femural metalic

Cap femural ceramic

17

Endoproteze
ceramic ceramic

DIETA PENTRU ARTROZA

- Ardei iute - ardeii iuti sunt cunoscuti pentru faptul ca ofera corpului caldura
intensa si pentru aroma lor puternica. Ardeii iuti nu sunt utilizati doar in
gastronomie, ci si in medicina naturista. Unii medici recomanda consumul de ardei
iuti pentru tratarea durerilor musculare si artitei.
Capsaicina, substanta chimica din compozitia ardeiului iute, ce produce caldura,
poate interfera cu substantele chimice din terminatiile nervoase, care transmit
semnale de durere catre creier. Ardeiul iute nu poate vindeca sau opri artroza, totusi
acesta poate fi util in reducerea durerii.
- Cereale integrale - adaugarea de cereale integrale, paste, covrigi in dieta poate
incetini progresia artrozei. Aceste alimente contin glucide complexe care sunt
construite din blocuri de glucozamina, un aminoacid din zahar
responsabil de reconstructia celulelor tendoanelor, ligamentelor si oaselor. Rolul
carbohidratilor din structura glucozaminei este de a diminua formarea de reziduuri
care pot provoca inflamatii in sinoviumul articulatilor
- Alimente bogate in glutamina - glutamina este un aminoacid non-esential - ceea
ce inseamna ca organismul il poate produce din alte substante. Totusi, prin aportul
de alimente bogate in glutamina se poate incetini progresia artrozei si se va ameliora
inflamatia. Acest aminoacid actioneaza in conjunctie cu carbohidratii pentru a forma
glutamina. Produsele lactate, ouale, pestele, carnea rosie slaba si carnea alba sunt
surse alimentare bogate in glutamina.
- Alimente bogate in bor - borul este un mineral care poate oferi organismului
beneficii antiinflamatorii. Borul este necesar pentru absorbtia si potentarea actiunii
calciului, care ajuta la prevenirea degradarii celulelor osoase ale articulatiilor. Borul
se regaseste in vegetale: struguri, morcovi, mere, pere, gulii si spanac, dar si in
cereale integrale si nuci crude.

18

KINETO-PLUS CRAIOVA

http://www.kineto-plus.ro/

19