P. 1
Bacalaureat de Nota 10 - Istorie

Bacalaureat de Nota 10 - Istorie

5.0

|Views: 48,426|Likes:
Published by Tomescu Dragos
Bafta ! :)
Bafta ! :)

More info:

Published by: Tomescu Dragos on Apr 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2015

pdf

text

original

ISTORIE

SINTEZE
20 de variante rezolvate
Col ect ia " BACALAUREATUL DE NOTA 10"
ISTORI E
Sinteze / 21 de variante rezolvate
Editura acreditata C N.c. s.f.s. cod I 020
Coleclia .,Bacalaureatul de nota 10" este coordonat!i. de Alexandru
© Editura "AULA"
. S.c. AULA MAGNA S.R.L.
O.P. II, C.P. 962, 500610
Te lefon/Fax: 0268/31.86.47; 32.66.47; 0725.915.335
editura_aula@yahoo.com
www.aula.ro
Redactor: Cristina Vasilica
Tehnoredactare: Cristina Vasilica
Corectura: autorii
Coperta: Radu Silvestru
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
GAVRI LA, MARIANA
Istorie: bacalaureat
Mariana Gavrila, Vasile Manea
Aula, 2010
ISBN 978-973-754-093-5
I. Manea, Vas ile
94(100)(075.5)
371.279.8:373.5

-.-- 'W'
fedprint
t.p og rafl
e
Tel: 411.00.55;41U1.1&
Mariana Vasile
GAVRILA MANEA
ISTORIE
SINTEZE
(recapitularea materiei din programii)
21 DE VARIANTE COMPLETE
(rezolvate explicate)
AULA
CUPRINS
Sinteze
A. POPOARE ~ I SPATH ISTORICE
Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor ............................ 7
B. OAMENII, SOCIETATEA ~ I LUMEA IDEILOR
Secolul XX intre democratie ~ i totalitarism.
Ideologii ~ i practici politice in Romania ~ i in Europa ............... 10
Constitutiile din Romania ......................................................... 15
C. STATUL ~ I POLITICA
Autonomii locale ~ i institutii centrale in spa!iul romanesc
Statui roman modern: de la proiect politic
Romania postbelica. Stalinism, nati onal-comunism ~ i di siden!a
(secolele IX-XVIII) .................................................................. 2 1
la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII -XX) ................... 34
anti comunista. Construc!i a democratiei postdecembriste ........ 47
D. RELATIILEINTERNATIONALE
Spa!iul romanesc intre diploma!ie ~ i confl ict In Evul Mediu
~ i la inceputuri le modernita!i i ............... .................................... 51
Romania ~ i concertul european. De la "Criza orientala"
la marile al iante ale secolului XX ......................... .................... 62
Romania in peri oada Razboiului Rece ...... ... .......... ................... 65
- 21 de variante
Varianta I .................................................................................. 71
Varianta 2 ........... ...... ..... .. ... ... ... .......... ... ................ .... .... ............ . 77
Varianta 3 ..... ................... .......................................................... 79
Varianta 4 .... ....... ................................ ....................................... 82
Varianta 5 .... ..... ...... ....... ............ ............................ .................... 85
Varianta 6 ........................ .......................................................... 87
Varianta 7 ... ........... .................................. ......... ......................... 90
Varianta 8 .................................................................................. 92
Varianta 9 ........................ ................. ...... ..... .............................. 95
Varianta 10 ............................................................................ .... 97
Varianta 12 ....................................................... ... .................... 102
Varianta 13 .................................................................... ... ...... . 1 04
Varianta 14 . ..... ........................................................................ 107
Varianta 15 .... .......................................................................... 109
Varianta 16 .............................................................................. I II
Varianta 17 .............................................................................. 114
Varianta 18 ....... ....................................................................... 116
Varianta 19 ........................ : ................................................. .... 119
Varianta 20 ............ ........ ... ....................................................... 121
Varianta 21 ................................................ .. .. ... ........................ 123
Rezolvarea variantelor
Rezolvarea·variantei I ............................... ............................. 129.
Rezolvarea variantei 2 .. ....... ... ... .... .......................... ............... 133
Rezolvarea variantei 3 .............................. .. .. .. ........ .... ............ 138
Rezolvarea variantei 4 ........................ .. ........................ .. ........ 142
Rezolvarea variantei 5 ............................... .. ........................... 146
Rezolvarea variantei 6 ... ......................................................... 150
Rezolvarea variantei 7 ............................................ .. .... .. ........ 153
Rezolvarea variantei 8 .......... .................................................. 157
Rezolvarea variantei 9 .......... .................. ................. ...... .... ..... 162
Rezolvarea variantei 10 .... .... .................................................. 164
Rezolvarea variantei I I ...................................... .. .................. 168
Rezolvarea vari antei 12 .................... : ..................................... 172
Rezolvarea variantei 13 .................. ........ ........ ................ ........ 175
Rezolvarea variantei 14 .................................................. ........ 179
Rezolvarea variantei 15 .......................................................... 182
Rezolvarea variantei 16 .................. ........................ ................ 187
Rezolvarea variantei 17 .............................. .. .... .. .................... 191
Rezolvarea variantei 18 .......... ........ .............. ........ .................. 194
Rezolvarea variantei 19 ...................... .................. .................. 198
Rezolvarea variantei 20 .......................................................... 201
Rezolvarea variantei 21 ......................................................... .. 205
A. POPOARE SPATH ISTORICE
Romanitatea romlini/or in viziunea istoriei/or
Romanii sunt un popor romanic (latin) a cruui etnogeneza (proces de
formare) a cunoscut trei etape: civilizatia geto-dacA supusA cuceririi
romane, sinteza daco-romanA reaIizatA in urma procesului de
romanizare adaosul slav din secolele VI-VII. Romanitatea reprezintA
un element esential al identitAtii lingvistice culturale a poporului
roman.
Originea latinA vechimea romanilor pe aceste meleaguri este
subliniatA in istoriografia Evului Mediu. Primii autori apartin lumii
bizantine, unde identitatea etnica a romanilor era bine cunoscuta.
{ntr-un tratat militar, Strategikon (secolul al VII -lea), datorita limbii,
erau numiti romani, termen intalnit mai tarziu la imparatul
Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) care, In lucrarea sa
Despre administrarea imperiului, preciza ca "ace$tia se mai numesc
$i romani pentru ca au venit din Roma $i poarta acest nume pana in
ziua de astiizi". Acest (}spect a fost confirmat in cronica sa de loan
Kynnamos, care a sW batut teritoriile nord-dunarene: ,,se zice ca sunt
vesti,i demult din Italia".
La fel ca bizantinii, ungurii au intretinut un contact permanent
cu romanii, romanitatea acestora fi indu-Ie cunoscuta. Notarul anonim al
regelui Bela afirma in cronica sa, Faptele unguri/or (Gesta Hungarorum) .
ca, la sosirea lor, ungurii au gasit 'in Panonia slavi, bulgari "biachi,
adica pastorii romani/or". La fel , ungurii, de Tuhutum,
i-au giisit in Transilvania (sec. IX-X) pe romani pe slavi . Un secol
mai tarziu, Simon de Keza nota in Gesta Hunnorum et Hungarorum,
ca romanii erau 'in Panonia la venirea hunilor, iar in vremea lui Attila
romanii, locuitori ai s-au inapoiat in Italia, doar "vlahii", care
erau pastorii agricultorii acestora, rnmanand de bunavoie in Panonia.
Intrarea spatiului roman esc 'in sfera de interese a Romei a
misionarilor ei face ca papalitatea sa ia despre existenta
romanilor apartenenta lor la "ritul grecilor", nelegitm 'in vi ziunea
curiei papale. Mai tarziu, odata cu luptei antiotomane a
TAri lor Romane, interesul european fata de romani a sporit,
manifestiindu-se in pteocupArile fatA de originea istoria
acestora. Poggio Bracciolini a fost printre primii care au
afirmat originea romanA a poporului roman. Pe langa numeroase
elemente comune Iimbii latine romane, el a constatat existenta la
romanii nord-dunlireni a unei traditii referitoare la descendenta lor
7
Istorie. Bac
dintr-o colonie fondata de Traian. Contemporanul sau, Flavio Biondo,
afirma despre romanii cu care se intalnise la Roma ca "invocau cu
mandrie originea lor romana", iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit
papa sub numele de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a
intrat In circuitul european.
Istoriografia romaneasdi este prezenta pri n Nicolaus Olahus, umanist
transilvanean de faima europeana, de origine romana, care In
lucrarea sa Hungaria (1 536), este primul care sustine unanimitatea de
neam, limba, obiceiuri religi e a romani lor. Deasemenea, Johannes
Honterus, originar din Inscri e In harta sa (1542) numele
"Dacia" pentru Intreg teritoriull ocuit de romani. Mai sunt cronicarii
moldoveni: Grigore Ureche, In Letopise{ul Tiirii Moldovei Miron
Costin, In De neamul moldovenilor, care vorbesc despre originea
noastra latina: "De la Ram ne tragem $i cu a lor cuvinte ni-i amestecat
graiuf'. Stolnicul Constant in Cantacuzino, In Istoria Tiirii
precum Dim itrie Cantemir, In Hronicul vechimii romano-moldo­
vlalli/or, au subliniat continuitatea de viata a dacilor sub sUipanirea
roman a, unitatea continuitatea romanilor.
Odatacu cronicarii moldoveni munteni, cunoscatori ai scrierilor
umaniste, chestiunea unanimitatii este transferata din sfera tradit
iei
In cea a istoriografiei , pentru ca Scoala Ardeleana sa faca din aceasta
o arma In lupta de emancipare nationala sociala a _romanil or
transilvaneni .
Politizarea romanitatii romanilor. Pana In secolul al XVIJI-Iea,
continuitatea romanilor In tinuturi le carpato-dunarene era considerata
un fapt normal logic. Imparatul Austriei, los if al II-lea
(1780-1790), Ii considera pe romani "incontestabil, cei mai vechi $i
mai numero$i locuitori ai Transilvanier'. Dar, pentru populat
ia
majoritara a Transilvaniei , Incepe lupta pentru drepturi politice
refuzate secole de-a randul de catre "natiunile privilegiate". A fost
elaborat Supplex Libel/us ValacJlOrum (1791), memoriu prezentat
Curtii de la Viena, In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi
locuitori ai Transilvaniei, fiind ai lui Traian.
In aceasta atmosfera a fost lansata "teoria imigrationista" a lui Franz
Sulzer, din Istoria Daciei Transalpine, potrivit careia romanii nu se
trag din romani din Dacia, aceasta fiind parasita in intregime
odata cu retragerea aureliana. Prin urmare, romiinii s-au nascut ca
popor la sud de Dunare, undeva Intre bulgari albanezi, de la care
au preluat influente In limba, precum credinta ortodoxa.De aici, ei
au emigrat catre mijlocul secolului al XIII-lea din sudul Dunarii
8
Sinteze
In Transilvania, unde Ii vor gasi stabiliti pe unguri pe Prin
teoria sa, Sulzer sfida parerea unanima din cultura istorica
europeana care Ii considera pe romiini ai romani lor lui Traian.
Istoricul englez E. Gibbon, autor al unei celebre istorii a Imperiului
Roman (1787), arata ca In Dacia, dupa retragerea aureliana, a ramas ,,0
parte insemnata din locuitorii ei, care mai mare groaza aveau de
migrare decat de stapanitorul got" . De la locuitori vor deprinde
migratori i "agricultura $i placerile lumii civilizate". Netemeinicia
afirmatiilor lui Sulzer a fost reliefata de reprezentantii Scolii Ardelene
(S. Mi cu, Gh. Si ncai, P. Maior, l. Budai-Deleanu), dar de carturarii
(L. Toppeltinus, J. Troster).
Mai tarziu, dupa realizarea dual ismului austro-ungar (1867),
imigralionismul este readus cu mai multa tarie In dezbaterile istoricilor
de catre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sul zer este
rel uata imbogatita In lucrarea Studii Cercetiiri asupra
istoriei vecJli a romani/or va fi denumita "roesleriana". Ideil e
principale sustinute de aceasta cauta sa demonstreze exterminarea
dacil or In urma razboaielor cu romanii, cauza care a contribuit la
disparitia vechilor toponimii dacice; romanizarea nu se putea efectua
In cei 165 de ani de stapanire romana, iar, pentru ca dacii In
viata traiau izolati, Dacia a ramas pustie la retragerea aureliana;
poporul roman limba roman a s-au format In sudul Dunarii .
Scopul acestor teorii era limpede: anularea argllmentelor istorice ale
romanilor in lupta politica din Transilvania justificarea pozitiei
privilegiate detinute de catre maghiari, secui. Teoria roesleriana
a fost combatuta cu succes de lucrarile istoricilor romani B.p. Hasdeu
A: D. Xenopol. Mai tarziu, investigatiile conduse de marii
istorici - N. lorga, V. Parvan, c. Daicoviciu, Gh.1.
Bratianu, AI. Rosetti, c.c. Giurescu, alaturi de cercetarea arheologica,
au facut progrese remarcabile, infirmand teoria imigrationista. Pe
pozitie s-au situat multi istorici straini - Th. Mommsen,
I. Jung, C. Patsch, P. Mackendrick, care considera ca romanii sunt
daco-romanilor ca s-au format ca popor In Dacia Traiana.
9

B. OAMENII, SOCIETATEA
:!I
LUMEA IDEILOR
Secolul xx inlre democra(ie # totalitarism
Jdeologii # practici politice in Romania # in Europa
Aparenta victorie a democratiei. marii conflagratii
mondiale (1918) cons fin tea nu numai victoria AngJiei, Frantei
Statelor Unite, ci 0 victorie a democratiei. Imperiile multinationale,
bazate pe regimuri autoritare, s-au destramat locul lor a fost luat de
state nationale, care vor opta pentru sisteme poJitice republicane sau
monarhii constitutionale. Schimbarea hartii politice, precum noile
raporturi de forta central est-europene aveau sa fie confinnate
prin tratatele de pace de la Paris (1919-1920). Europa insa,
zdruncinata din razboi. Atat invingatorii, cat se confruntau
cu grave probleme economice, sociale financiare. Razboiul produsese
pierderi umane materiale zonele care fusesera teatre de
razboi erau devastate; muncitorii calificati pieri sera pe front 'in buna
parte; femeile care i-au inlocuit In fabrici uzine manifestau 0 tendinta
de emancipare, ce se va accentua in timp prin dezvoltarea
femi niste; efortul prelungit de razboi a statele participante la
chel tuieli care Ie posibilitati1e. In felul acesta, raporturile
economice dintre S. U.A. marile puteri europene se vor modifica.
Anglia Franta au devenit datoare Americii, iar pietele lor de pe alte
continente vor fi pierdute in favoarea S.U.A. a Japoniei.
Statele Unite, mai putemice din razboi, s-au impli cat economic
'in Europa, chiar republicanii reveniti la putere au adoptat 0
politi ca izolationista. Intre 1920-1 933, cei trei republican i
(Harding, Coolidge Hoover) au limitat interventia statului 'in
economie, lasand-o 'in seama oamenilor de afaceri. Sufragiul uni versal
devine realitate prin extinderea dreptului la vot pentru femei
(1 920). In Franta Anglia democratia parlamentara unnat cursul,
neintrerup de razboi . Apariti a Partidului Laburist face ca scena pol it ica
britanica .sa functioneze cativa ani cu trei parti de; femei lor Ii se acorda
dreptul de vot (1918); refacerea economica s-a datorat unei remarcabil e
stabiliUlti politice interventiei statu lui in economie. In ceea ce-i
pe francezi , existenta unui numar mare de partide politice a
indus un anume grad de instabilitate. Fonnarea unor coalitii (Blocul
National Uniunea Nati onaIa) aveau ca scop principal blocarea
accesului 1a putere al extremelor politice aparute imediat dupa
incheierea razboi ul ui.
\0
S inteze
Italia parea de neguvemat, democrati a liberala fiind 'in criza. Opinia
publica era foarte deceptionata de rezultatul razboi ului, de gravitatea
problemeloreconomice socia Ie, precL!.m de instabilitatea ministeriala
(4 guveme in 3 ani, 1912-1 922). In Gennania, dupa tulburarile
revolutionare care I-au silit pe Wilhelm al II-lea sa abdice sa paraseasca
tara, este proc\amata republica parlamentara, numita Republica de
la Weimar (1912). A fost desfi intata autoritatea printilor, au fost
acordate drept uri libertati democratice cetatenilor a fost introdus
votul uni versal. Tara se stabi lizeaza sub conducerea unei majori tati
conservatoare a Hi ndenburg, ales (1925).
Romania, unificata din punct de vedere teritorial ( 1918), se 'inscrie pe
linie evolutiva: acordarea votului un iversal (19 18), rezolvarea
problemei agrare prin Improprietarirea tarani lor (1921), precum
infiintarea partidelor ce aparti n minoritatil or au impulsionat viata
pol itica, contribuind la consolidarea democratiei . Noile realitat i politice
sunt consacrate pri n Constitutia din 1923, iar dezvoltarea economica
va atinge nivelul antebelic In anii unnatori.
In concluzie, Marelui Razboi (1918) consacra victoria
democratiei dar, in realitate, atat contlictului cat evolutia
postbelica au impus renuntari pennanente la acest ideal. Noil e state din
centrul sud-estul Europei, recunoscute prin tratatele de la Versailles,
simteau frontierele vul nerabi le in fata tendintel or revizi oniste, motiv
pentru care democratia este repusa curiind In di scutie. Situatia se
comp lica mai mult, ca unnare a faptului ca state Ie invinse Rusia
Sovietica nu luasera parte la Incheierea pacii.
Abandonarea democratiei. Dupa razbo i, confruntandu-se cu reale
di ficultati de adaptare la provocarile lumii postbelice negasind
soluti i In gandirea pol itica in sistemul politic democrat ic, multe tari
s-au orientat spre oferta totalitara.
In mod paradoxal, prima sursa a viitoarelor cri ze politice 0 vor
constitui frustari le create de tratatele de pace. Gennania, declarata unic
vinovat pentru razboi ului obligata la plata unei
despagubiri de razboi, trebuie sa abandoneze orice pretentii coloniale
sa renunte complet la propria annata. Frustrarea poporului gennan
este ali mentata de criza economica, de inflati a galopanta de
ocuparea Ruhrului (1923) de catre . francezi. Italia, se numara
intre state Ie Invingatoare, este departe de a fi 0 sursa de stabilitate.
erau autori i unor greve de proportii (1920), iar fortele
ultranationaliste violent nemultumirea atat fata de tratatele de
pace, care nu ofere au Italiei toate teritoriile anterior promise, cat fata
de ascensiunea stangii.
II
[storie. Bac
Dupa victoria sovietelor In Rusia (1917), au instituit un
regim de dictatura In numele proletariatului. In realitate, "dictatura
proletariatului" Insemna dictatura partidului comunist care a eliminat
partidele de opozitie a practicat teroarea de stat prin organe de
represi une supraveghere a populatiei. Economia de piata a fost
li chi data, tredindu-se la economia pl anificata, Impreuna cu 0
industrializare colectivizare fortata.
Admiratorii revolutiei sovietice deveneau tot mai activi In Europa,
determ inand aparitia partidelor comuniste, care vor fi bj ne integrate In
Intemationala Comunista coordonata de la Moscova. In felul acesta,
partidele comuniste au jucat In tarile lor rolul de instrumente de
subversiune politica de sprijin In favoarea U. R.S.S., primul stat
total itar.
Tot dupa razboi au aparut fasciste, mai Intai in tarile
Invinse (Germania, Ungaria, Bulgaria) sau nemultumite (ltalia).
cu caracter fascist au aparut In celelalte tari (Spania, Portugalia;
Angl ia, Franta, Romania), toate un national ism agresiv fiind
profund ant idemocratice.
State le totalitare au fost un produs al ideologiilor extremiste: de
stanga (comunism) sau de dreapta (fascism). Aparute ca 0 reacti e Ia
amenintarea comuni sta, regimurile totalitare de dreapta au limitat sau
suprimat drepturile libertatile democratice au eliminat din viata
politica fortele care Ii se opuneau. Fascismul italian, bazat pe ideologia
statu lui a natiunii, I-a propulsat la putere pe Mussolini (1922).
Punctele sale de sprijin erau mituI natiunii unitare trecutul gl orios
al ltal iei. Valorile liberale erau negate, fiind considerate vinovate de
decl inul statului, iar pluralismul politic era privit ca 0 sursa de divizare
a natiunii. Mussolini se dorea unui stat putemic, avand un control
compl et asupra cetatenilor reprezentand interesul national. La baza
societatii trebuia sa fi e omul nou, discipli nat domic de cucerire.
Cunoscuta sub numele de nazism, ideologia care I-a adus pe
Adol f Hitler la putere In Germania (1933) se baza pe puritatea rasei.
Poporu l german, In viziunea se identifica cu 0 astfel de rasa
superioara, cea ariana. Pentru Hitler, statuI totalitar nu era altceva
decat un instrument capabil sa apere aceasta comunitate rasiala.
Elementele impure decadente care puteau vi cia puritatea rasei ariene
erau evreii, tiganii slavii, considerati rase inferioare. Un stat german
putemic era, In vi ziunea singurul care putea spala umilinta
la care fusesera germani i la Versailles.
In ceea' ce Rusia interbelica, marea ambitie a lui Stalin a fost
sa transforme U.R.S.S. intr-un stat modem putemic. Instrumentele
1")
Si nteze
folosite In acest scop au fost planificarea, industrializarea colectivizarea
fortata In agricultura, toate dublate de 0 propaganda de 0
organizata Impotriva Intregului popor.
Ca toti dictatorii , Mussolini, Hitler Stalin doreau mentinerea
cetatenilor sub un control extrem de strict. Astfel, imensele aparate de
propaganda puse In aveau drept scop glorificarea imaginii
conducatorului suprem, precum 0 atenta supraveghere a tot ceea ce
putea influenta modul de gandire al oamenilor: ziarele, radioul,
filmuI, literatura. Liderului suprem i s-a conferit apelati vul "Ducele"
In ltalia "FUhrer" In Germania, desemnand autoritatea absoluta ­
conducatorul .
Daca regimurile totalitare au avut trasaturi comune, au existat
el emente specifice pe care acestea Ie-au cunoscut. De exemplu,
stalini smul - ideologia primului regim comunist din istorie - se baza
pe principiile fundamentale ale marxism-Ieninismului, tinta sa finala
fii nd construirea societatii etapa in care atat statuI cat
clasele sociale urmau sa dispara. In cazul Germaniei, statuI totalitar
bazat pe superioritatea rasei trebuia sa apere aceasta comun itate de
elementele impure sa asigure arienilor spati ul vital necesar propriei
dezvoItari . Si, cum acest spatiu cu mult granite Ie statului
german, se ajunge la ramoi , ca principal instrument care rezolva
aceasta situatie.
In ce Romania, Infiintarea Partidului Comunist (1921), supus
Comintemului (Intemationala Comunista) de la Moscova, urmata de
de factura fascista Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), au
constituit principaleIe forte antidemocratice din perioada interbelica.
Daca comuni sta avea 0 pondere put in semnificativa, In
schimb, legionara era 'in plina dezvoltare. Condusa de Comeliu
Zelea Codreanu, numit Capitan al legiunea a profitat de
nemultumirea populara fata de guvemarea partidelor traditionale a
actionat pentru mentinerea Romaniei Mari, dar a practicat violenta
fata de adversarii politici autoritati, aj ungand chiar la asasinate: I.G.
Duca, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga. In pofida acestei realitati a
imperfeqiunilor democratiei Romania a rezistat ofensivei
totalitare pana In 1938, cand regele Carol al II- lea impus regimul
autoritar (J 938- 1940), urmat apoi de dictatura militara a generalului
Antonescu (J 941- f944) In final, de perioada regimului com unist
( 1947-1989). A fost perioada In care traditia democratiei
a fost abandonata multi oameni poltici de cultura au fost obligati
paraseasca tara sau sa se supuna riscului eliminarii fizice in
comuniste.
13
III
[storie. Bac
Lumea postbelica. celui de-al Doilea Razboi Mondial nu a
sa dintre democratie totalitarism. Prin
Infrangerea Germaniei, Italiei Japoniei erau inlaturate principalele
regimuri fasciste, cel italian cel german, dar victoria obtinuta de
Uniunea Sovietica ocuparea de catre armatele acesteia a celei mai
mari paTti din Europa de Est au avut drept consecinta instalarea prin
lovituri de fOTta fraude electorale a unor regimuri comuniste In
t
ari
precum Polonia, Romani a, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia
Germania de Est. Tot cu spriji nul direct sau indirect al U.R.S.S.
vor prelua puterea In alte tari: Iugoslavia, Albania, China,
Coreea de Nord, Vietnam Cuba.
fusesera aliate cu Rusia Sovietica impotriva regimuril or
fasci ste, democratiile occidentale au prin a intelege pericolul
pe care II reprezenta extinderea totalitarismului comunist. In frunte
cu S. U.A., ele au trecut la un program de stavilire (cont ainment) a
expasiunii comunismului (1947). Prin urmare, statele lumii s-au regrupat,
de aceasta data pe criteri i pol itice, lumea evoluand In urmatoarel e
decenii In logica noului tip de conflict - "razboiul rece". Se
astfel o lurne bipolara, construita In jurul principalelor centre de putere
economica mi litara a lumii: N.A.T.O. (In jurul S.U.A.) Pactul
de la (In jurul U.R.S.S.). Prima grupare, denumita
"Iumea libera", a continuat sa se dezvolte pe principii Ie democratiei
pl urali ste, iar cea de-a doua, blocul comunist totali tar - pe principiile
democrati ilor populare.
Constituit ca urmare a Arm atei blocul sovietic avea
sa cunoasca, mai tarziu, pri mele fi suri.: revolutia maghi ara din 1956,
criza cehoslovaca din 1968, precum fenomen ul "Solidaritatea", din
Polonia anilor ' 80. [mensa presiune economica imp usa Uniunii Sovietice
de cursa inarmaril or au determ inat regimurile comuniste est-europene
sa treaca la reforme politice. Promovarea acestora de catre Mihail
Gorbaciov a condus nu numai la dezmembrarea blocului comunist (1 989),
ci a U.R.S.S (199 1). Era totalitarismului promovat de
ideologia comunista Inceputul tranzi tiei spre democrat
ie
a statelor
est-europene. Se Incheia, deocamdata, Infruntarea dintre democrat
ie

totalitarism, care a constituit una dintre principal ele caracterisitici al e
secolului al XX- lea.
14
Constitu{iile din Romania
Constitutia reprezinta un act juridic politic fundamental al unei Wi.
Prin constitutie se reglementeaza relatiile referitoare la forma de
guvernamant, structurile atributiile puterilor in stat se formuleaza
drepturile fundamentale ale cetatenilor.
Constitutia din 1866
Prima constitutie romaneasca a fost elaborata In anul 1866, In tirnpul
domniei lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen (domn intre ani i
1866-188 I; rege Intre anii 188 I - I 9 I 4) a avut ca model textul actului
fundamental di n Belgia, considerat la acea data cel mai democratic la
nivel european.
Structurata pe titluri, sectiuni, capitole articole, Constitutia inscrie
urmatoarele principii de baza: suvernanitatea nationala, separarea
puterilor in stat, guvernarea reprezentativa.
De mentionat faptul ca, Romania era sub suzeranitatea imperiului
Otoman, Constitutia nu tacea nicio referire la acest aspect juridic
international , de dependenta fata de Poarta.
Constitutia prevedea ca "Principatele unite formeazii un singur stat
cu nume/e de Romania" ca teritoriul statului era inalienabil (nu putea
fi instrai nat) indivizibil (nu putea fi impaTtit).
- Cele trei puteri publice - executiva, legislativa judecatoreasca -, se
specifica In Constitutie, "emanii de la natiune, care nu Ie poate exercita
decat numai prin delegatiune".
Puterea executivii 0 exercita domnitorul guvernul, avand la baza
principiul monarhiei ereditare, pe linie masculina prin ordinul de
pri mogenitura (primul nascut in familie) .
Constitutia acorda largi prerogative domnitorului: dreptul de a numi
revoca inaltii functionari publ ici; conducator suprem al
armatei ; sanqioneaza (aprobarea unei legi de catre statului pentru
a dobandi un caracter executi v) promulga legile (a oferi un caracter
executOJ:iu unei legi), acorda amnistie (iertarea pedepsei inlaturarea
raspunderii penal e) gratiere (scutirea total a sau Partiala de executarea
pedepsei, mentinand insa condamnarea), are drept de veto absolut
(drept de a se opune adoptarii unei propuneri sau hotarari), poate sa
di zolve Parlamentul (cu conditia sa organizeze alegeri intr-un interval
de maximum 0 luna), confera decoratii grade militare; semneaza
conventiicomerciale varnale altele asemenea . .
Puterea legis/ativa este colectiva, formata din domn Parlament
(numit Reprezentanta Nationala). Sistemul parlamentar este bicameral
15
II
Istorie. Bae
(Adunarea Deputatilor Senat) datorita votului cenzitar (dreptul de
vot este acordat cetatenilor In funqie de averea, veniturile, capitalul
bancar sau industrial de care dispun) se 1mparte in colegii (Adunarea
Deputa!ilor avea, initial , 4 colegii, ulterior 3, iar Senatul - 2 colegi i).
Parlamentul voteaza legile are drept de interpelare parlamentara
(procedura parlamentara prin care deputatii pot sa ceara explicatii unui
membru al guvernului sau Intregului guvem); Adunarea Deputatilor
are un atribut special : di scuta voteaza bugetul de stat (aspect nou
fata de actele cu valoare constitutionala anterioare).
Puterea ;udecaloreascii se exercita de catre Curti de Judecati
Tribunale; instanta suprema este Inalta Curte de Casatie; hotararil e
sentin!ele lor se pronunta In virtutea legii se exercita In numele
domnului.
Principiul responsabilitatii ministeriale atesta ca legile semnate
de domn sunt contrasemnate de ·(de resort), fiind singurii
raspunzatori de repetarea acestora.
Principiul drepturilor libertatilor fnscrie: libertatea
cuvantului , presei, de asociere fntrunire; inviolabilitatea
domicil iului; libertatea individuala vizeaza prezumtia de nevinovatie;
articolul 7 acorda cetatenie romana ("Impamantenire") doar
iar proprietatea privata este considerata sacra inviolabila (exproprierea
se racea In situatii exceptionale de interes public, cu acordul domnitorului
. cu dreapta despagubire); dreptul la educatie (Invatamantul primar este
obligatoriu gratuit) .
Concluzie: Constitutia din 1866, prin prevederile principiile care
stau la baza ei, poate fi considerata una dintre cele mai liberale din
epoca.
Const itutia din 1923
Adoptata In urma unitatii statale nationale din 1918
(fonnarea Romaniei Mari) a modificarilor politice (1881 - Romania
devine regat; 1877 - prociamarea independentei de stat a Romaniei),
considerata una dintre cele mai democratice din Europa perioadei
interbelice, Constitutia din 1923 este structurata asemeni celei din
1866 (titluri, sec!iuni , capitole articole); sunt mentinute 0 parte din
articolele Constitutiei din 1866, altele dispar apar articole noi, care
reflecta schimbarile petrecute la secolului al XIX-lea
Inceputul secolului al XX-lea.
Romania era stat national unitar roman, ceea ce confinna unirea
. I
provinciilor - Basarabia, Bucovina Transilvania - cu Tara
Romaneasca, din anul 1918.
16
Si nteze
Romania era regal iar regele, impreuna cu guvernul , reprezenta
puterea executiva. Prin Constitutia din 1923, In cazul minoratului
regelui se instituia 0 Regen(a aldituita din trei persoane, stabilite de
rege In timpul vietii , nu prin testament; pe durata acesteia nu se
putea aduce nicio modificare Constitutiei.
in ceea ce pulerea legislativa, se desfiin!eaza colegiile di n
Adunarea Deputatior Senat, datorita legii electoraIe din I91 8, pe
baza direia votuI este universal, direct, egal, secret pentru barbati,
Incepand cu varsta de 2 1 de ani (excep!ie Iacand femeile, magistratii
militarii).
Se prevedea, de asemenea, Infiintarea unui ConsiIiu Legislativ,
care avea menirea de a ajuta In mod consultativ, nu deIiberativ, la
elaborarea coordonarea legilor.
Pe baza Constitutiei din 1923 se acorda dreptul de ceta!enie
indiferent de religie, limba etnie; proprietatea privata este garantata;
Invatamantul primar este obligatoriu gratuit In mediul urban rural ;
zacamintele subsolului (cu excep!ia petrolului) intra in proprietatea
statului.
Celelalte prevederi, principii, drepturi libertati raman nes«himbate.
Concluzie: legi Ie fundamentale din 1866 1923 au asigurat funqionarea
unui regim democratic In Romania.
Constitutia din 1938
Adoptata In contextulin care, In anul 1937, la alegerile parlamentare,
nici un partid politic nu a obtinut 40% din voturi pentru a primi "prima
electorala", Constitutia din 1938 este constitutia in timpul regelui Carol
al II-lea (1930-1940) se bazeaza pe 0 conceptie autoritara. Constitutia
nu mai emana de la natiune, ci de la puterea executiva.
Din punctul de vedere al organizarii fiecarei puteri In stat, noua
constitutie contine diferente esentiale fata de constitutiile anterioare.
Regele este caput statului; pulerea legislaliva se exercita de catre
Rege prin Reprezenlan(a Nationalii, care se 1mparte In doua: Senatul
Adunarea Deputatilor.
Constitutia prevede doua atribute. esentiale ale capului statului ,
anume: persoana regelui este inviolabila; lui sunt raspunzatori
- actele de stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un ministru care,
prin aceasta, devine raspunzator de ele.
Constitutia declara responsabili pe care au contrasemnat
prin aceasta, angajeaza responsabi litatea lor proprie .
In Constitu!ia din 1938 prerogativele statului sunt deosebit de
mari (regele are atributii legislative, executive Regele
17
/storie. Bae
avea drept de veto absolut, Intrucat putea refuza sanctionarea unei legi
rara sa fie nevoit sa explice refuzul sanctionarii acesteia; putea dizolva
Parlamentul tara sa fi e obligat sa-I convoace Intr-un anumit termen; se
con sacra dreptul statului de a legifera prin decrete-legi;
horararife ;udecatore$.ti se executa In numele Regel ui.
Titlul II din Constitutia din 1938, care traditional trata despre drepturile
omului , este Impartit in doua capito Ie: "Despre datoriile romanilor"
"Despre drepturile romanilor". Prioritatea datoriilor fa!a de drepturi
demonstreaza spiritul constitutiei.
In constitutiile anterioare, romanii aveau numai doua datorii : de a
urma cursurile prim are de a Indeplini serviciul militar.
In privinta Impartirii administrative a tarii, se suprima articolul care
viza organizarea In judete este Inlocuit cu articolul prin care tara este
Imparti ta mai Intai In rezi dente regale, apoi In tinuturi.
Concluzie: exercitiul puterilor constitutionale trece In mainile Regelui,
caruia Ii este atribuit chiar monopolul revizuirii Constitutiei.
Constitutia din 1948
Adoptata In urma abdicarii fortate a regelui Mihai 1 (30 decembrie
1947) a proclamarii Republicii Populare Romiine, 0 "democratie
populara" impusa, Constitutia din 1948 evi dentiaza instituti onalizarea
comunismului prin transform area treptata a societatii dupa
modelul stalinist.
Alcatuita dupa modelul Constitutiei sovietice In vigoare, Constitutia
din 1948 a avut un caracter provizoriu, In care prevederile economice
prevalau asupra celor politice, a reprezentat instrumentul regal prin
care se pregatea trecerea Intregi i econom ii sub controlul statului.
Constitutia prevedea: mij loacele de productie, bancile societatile
de asigurare pot deveni proprietatea statul ui cand interesul general 0
cere; comertul intern extern trece sub controlul statului; planificarea
economiei nationale.
In Populara Romana organul sup rem al puterii se stat este
Marea Adunare Nafionala (M.A. N.), organul legislativ. Prezidiul
M.A.N. este raspunzator fata de M.A.N.
Guvernul este organul executiv administrativ da seama In fata
M.A.N. a Prezidiului M.A.N. In perioada dintre sesiuni.
lnstanfele ;udecatore$ti sunt Curtea Suprema, tribunalele ;udecatoriile
populare; se suprima inamovibilitatea (calitate a unui demnitar de a nu
putea fi transferat, Inlocuit sau destituit din functia pe care 0 ocupa)
judecatorilor.
18
Sinteze
Constitut
ia
putea fi oridind modificata la propunerea guvernului sau
a unei treimi din deputati, de catre Marea Adunare Nati onala.
Consecinf
e
: se nalionalizeaza, In 1948, principalele Intreprinderi
industriale, miniere, bancare, de asigurari de transport; au fost
nationalizate 0 mare parte a cladirilor locuintelor; se face 0 noua
reforma monetara (sunt confiscate ultimele rezerve In numerar) se
trasformarea sociali sta a agriculturii.
Constitutia din 1952
Constitutia din 1952 este legea totalei aserviri a Republicii Populare
Romane fata de Uniunea Sovietica.
Prin capitolul introductiv, Constitutia pune la baza existen!ei statu lui
roman dependenta fata de Uniunea Sovietica. Prietenia cu U.R.S.S.
constituie " baza politicii noastre externe" .
Principiul de baza al puterii de stat este dictatura proletariatului,
regimul de stat al Romani ei este regimuf democrafiei populare, care
reprezinta interesele celor ce muncesc. Statui democrat popular este 0
forma a dictaturii proletariatu lui exercitata de Partidul Comunist.
Organuf execuliv suprem al R.P.R. este Consiliul de Mini$trii. Justitia
este reali zata de catre Tribunaful Suprem al R.PR., tribunal ele regionale
tribunalele populare, de catre tribunalele Infiintate
prin lege.
Unicul organ fegiuitor este Marea Adunare Na/iol1afa (M.A.N .),
aleasa pe 0 perioada de 4 ani . M.A.N. alege Tri bunalul Suprem pe 0
perioada de 5 ani .
Titlul "Drepturile $i datoriile fundamentafe aie cetarenilor" sublini aza
preponderenta statu lui asupra cetateanului accentueaza mai mult
datori ile decat drepturile.
Dreptul la mundi Invatatura, dreptul de supravietuire (odihna,
pensie) erau mai mu lt datorii. Li bertatea cuvantului, presei, intrunirilor
mitingurilor (element de noutate), libertatea demonstratiilor de masa
se exercita "in conformitate cu interesele celor ce muncesc $i in
vederea inlaririi regimului dem ocratiei populare".
"Partiduf Muncitoresc Roman este forfa conducatoare alat a
organiza!iilor celor ce muncesc, cat $i a organelor $i institu!iiIor in
slat'; dreptul de asociere era subordonat Inregimentari i sub conducerea
P.M.R.
In aceasta Constitutie se pentru prima data despre
proprietatea socialista de "rolul conducator al partidulut"' .
19
Istorie. Bac
Constitutia din 1965
Romania este republica socialista, teritoriul fiind "inalienabil
indivizibif' .
Constitut
ia
Republicii Socialiste Romania conferea roiul conducator
Partidului Comunist Roman, 'in Intreaga viat
a
a societati
i
.
Organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala,
singurul organ legiuitor.
Consiliul de Stat, organul suprem al puterii de stat, era subordonat
M.A.N.
In anul 1974, prin legea nr. 1, a fost instituita funqia de al
R.S.R., iar atributiil e detinute pana atunci de Consiliul de Stat reveneau
statului.
Constitutia din 1991 (revizuita in 2003, prin referendum)
Constitut
ia
a fost elaborata 'in contextul evenimentelor din 1989 ­
regimului comunist In Romania revenirea la un regim
democrat ic. Noua Constitutie Imbina traditia democratica cu noile
principii constitut ionale europene.
Romania este un stat national , suveran independent, unitar
indivizibil; forma de guvernamant este republica semiprezidenfiala;
suveranitatea nationala apani ne poporului roman, care 0 exercita prin
organele sale reprezentat ive prin referendum.
Constitutia are la baza principiul separarii puterilorln stat, a sistemului
parlamentar a drepturilor libertatilor democratice.
Puterea executiva este reprezentata de Romanie i
(vegheaza la respectarea Constitutiei) de guvem (asi gura realizarea
politicii interne exteme conducerea general a a admin istrat
iei
publice).
Puterea legislativa 0 exercita Parlamentul bicameral , organ
reprezentati v singura autoritate legiuitoare; legile adopt ate de
Parlament se trim it spre promulgare Romaniei.
Puterea iudecatoreasca 0 reprezi nta instantele - Curtea
Suprema de Justitie.
Drepturi libertati libertatea individuala, de expri mare,
dreptul la Invatatura, dreptul de vot (de la 18 ani), dreptul de a fi ales;
proprietatea este ocroti ta (drept modificat 'in 2003, cand proprietatea
devine garantata), dreptul de a fi ales 'in Parlamentul European, dreptul
la libera circulatie 'in tara strinatate; interzicerea pedepsei cu moartea
a torturi i, libertatea de asociere de 'intrunire.
Constitutia din 199 1, revizuita In 2003 , Imbina tradit
ia
democratica
c. STATUL SI POLITICA
Autonomii locale # institu{ii centrale
In spa{iul romiinesc (secolele IX-XVIII)
Context intern. Autonomiil e existente in secol ele IX-XIII erau 'in
pericol de a fi anihilate de catre ungurii instalati 'in Panonia de ci:itre
Imperi ul Bizantin.
Perioadei secolelor VIII- IX 'ii este caracteristica convietuirea
romano-sl ava, 'in cadrul unor formatiuni politice timpuri i.
In spa!iul carpato-danubiano-pontic predominau structurile teritoriale
traditionale: sate§ti (forme de organizare sociala specifice societatii
feudale, caracterizate prin munca 'in comun imbinarea proprietati i
private cu cea com una, prin autoconducere aparare stranse legaturi
economice 'intre membri); 'in spati ul romanesc, sateasca a fost
principal a forma de organizare sociala In perioada formarii Iimbii romane
a poporului roman; In interiorul acesteia s-au format categoriile
sociale fundamentale ale societatii feudale. se
grupeaza In uniuni (N. Iorga - "romanii populare").
Formele traditionale de organizare politica romaneasca predominante
In secol ele IX-XIII erau cnezatul (formatiune politica care include
doua sau mai multe sate, de obicei pe valea unui rau afl at sub
autoritatea unui cneaz) voievodatul (formatiune politica alcatuita din
doua sau mai multe cnezate, condusa de un voievod, al carui atribut
special era cel militar).
Contextul extern este reprezentat de raportul cu ungurii , ale caror
atacuri spre Vest au fost oprite In 955 de catre Otto 1. Aqiunile lor se
vor Indrepta spre Est, iar cucerirea Transilvaniei se 'incheie In secolul
al XIII-lea.
Tipuri de autonomii
Spatiul intracarpatic. Izvorul istoric Anonymus, Gesta Hungarorum,
face mentiunea, pentru secol ul al IX-lea, a urmatoarelor formatiuni
politice:
- ducatullvoievodatullui Menumorut (in centrul situat la
Biharea (Bihor);
- ducatullvoievodatul lui Glad (in Banat); centre Intarite la Cuvin

- ducatullui Gelu (Transilvania propriu-zisa); centre intarite la Dabaca
"Gelu qUidam Blacus" ("Gelu zis Romanul"), avand
din spatiul romanesc cu principiile constitution ale europene.
20
ca pe romani slavi ("Blahii et sciavit'), care traiesc in "tara
de dincolo de padurF', avand un pamant fertil, sare aur.
21
Istorie. Bac
Continuitatea In fonnatiunea lui Gelu pri n Gyla (refuza in
rit catolic) cea a lui Glad pri n Ahtum (care sarea regal itati i
maghi are, care coboara pe Invins de maghiari, teritoriul sau
este ocupat) este afinnata de izvorul Viata Sffintului Gerard, pentru
secolul al XI-lea.
in spariul dintre Carpari # Dunare, izvorul istoric Diploma cavaleriJor
ioanqi (1 247), acordata de regele Ungariei, Bela al IV-lea, preceptorului
ordinului ioanit Rembald, Actul papal din 1227 atesta existenta
urmatoarelor fonnatiuni politi ce:
- 2 enezate'in dreapta Oltului:
- al lui In nord, spre Viileea
- al lui loan, in sud, fostul judet Romanati
- 2 voievodate:
- al lui Litovoi, In nordul Olteniei Tara Hategului (peste
munti, In Transilvani a)
- al lui Seneslau, In nordul Munteniei Tara Severinului,
piina la Olt (In 1230 devine Banatul de Severi n)
Formatiunile politiee, eu exceptia voievodatelor, erau daruite de regele
Ungariei cavalerilor ioaniti, aUituriindu-se Cumania (organizarea
. unei epi seopii cu sediul la Civitas Milcoviae).
in spa{iul de [a est de Carpa{i sunt atestate In izvorul istoric Cronica
lui Nestor (sau Cronica de la Kiev! Povestea vremurilor care au trecut)
formatiuni politice denumite de izvoarele istorice exteme ca "Iad',
locuite de "vlaht'.
In jurul anului 1000, traditia localizeaza "Tara Sipeni{iulut' care,
impreuna cu struetura politico-administrativa "Codrii Cosminulut' ,
grupeaza Intarite din secolele IX-XI di n jurul Cernauti;
"Codrii Herfet" ', cu centrulla Fundul Hertei , fort ifi catie de pam,iint cu
val uri pal isade; "edmpuri " ("Cdmpul lui Dragofj"); "eobdle" (Neamt,
Baeau, Vasl ui); "oeoale" (Ciimpulung, Vraneea).
in spatiul dintre Dunare fji Marea Neagra, izvoarele epigrafice cele
serise mentioneaza unnatoarele fonnatiuni politice:
- ;upanatele: Jupan Dimitrie (atestat de inscriptia de la Mireea Voda,
din judetul Constanta, la 943) Jupan Gheorghe (atestat de inscriptia
de la Basarabi-Murfatlar, secolul al X-lea)
- Thema Paristrion (circumscriptie administrativ-teritoriala militara
In Imperiul Bizantin, cu conducerea apartiniind unui strateg eu atributii
administrati ve, militare, numit de imparat, 971-1204)
Aite fonnatiuni politice locale sunt ate state de Anna Comnena, In
Alexiada, figureaza ea fi ind conduse de Tatos, Seslav Satza (pentru
secolele XI-XIII).
Sinteze
Constit uirea statelor medievale
Faetorii interni care au favorizat fonnarea statelor medievale sunt:
- viata economica prospera;
- demografica semnificativa;
- dezvoltarea drumurilor comerciale (de la Nord la Sud - "Drumuf
moldovenesc"; de la Vest la Est - lega Europa centrala de Marea Neagra);
- se accentueaza diferentierea sociala (Diploma cavalerilor ioanqi
mentioneaza existenta a "ma;ores terrae" - "mai marii pamiintului",
"rustier' - taranii de mai tiirziu)
Factori externi, cu rol In crearea statelor medievale:
- incursiunile/invaziil e eumanilor tatarilor (1241-1 242) opresc
expansi unea Ungariei la sud est de Carpati;
- Ungaria Polonia vizau el iminarea Hoardei de Aur (de la nord de
Marea Neagra);
- criza dinastica din Ungaria, prin stingerea dinastiei Arpadienil or.
eel dintiii stat creat de romanitatea rasariteana a apartinut vlahilor din
Peninsula Balcanica.
Amenintati de Imperi ul Bizantin (de dinastia Anghelos), vlahii din
Balcani s-au rasculat sub conducerea rui Petre Asan, In anul 1185 .
Victoria obtinuta de vl ahi a Insemnat fonnarea statului vlaho-bulgar,
creat recunoscut In timpul lui lonila cel Frumos (11 97- 1207), de
clitre Papa Inocentiu allII-lea, ca "rege af vfahilor fji bufgarilor".
In timpul lui loan Asan al fI -lea (121 8- 124 1), statui vlaho-bulgar a
at ins apogeul puterii sale, a rupt legatura cu papalitatea a revenit la
confesi unea ortodoxa, restabi lind legatura cu Patriarhia de la
Constantinopol; elementul bulgar devine predominant.
Formarea Voievodat ului Transilvaniei
Un rol important in fonnarea cel ui dintiii stat medieval - Voievodatul
Transilvaniei - iI reprezinta: existenta autonomiilor locale; atacuri le
unguril or spre est cucerirea Transilvaniei, care se Ineheie In secolul
al XIII-lea (In anul 1222, ungurii sunt atestati documentar la limita
pe linia Carpatilor).
In jurul anului 1000, .regele Ungariei se sub numele de
Stefan sub pretextul raspiindirii catolie, va actiona In
vederea cueeriri i teritoriului intracarpatic.
Dupa anul 11 00, regalitatea ungara va incerca sa impuna treptat
mode/ele de organizare politico-administrative, religioase social­
ec.onom ice de tip apusean.
In plan politic, la III I sunt atestati Mercurius, ,,princeps Ultrasilvanus",
Simion, catolic, In calitate de "episeopus Ultrasilvanus".
[storie. Bac
Forma de organizare care se va impune este forma de organizare
romaneascil - voievodatul.
La 1176 documentele 11 men!ioneaza pe "voievodul Leustachius",
vasal al regelui Ungariei.
Mentinerea vechii denumiri autohtone are, pe de 0 parte, semnifica!ia
existent
ei
popula!iei iar pe de alta parte, subliniaza rezistenta
localnicilor la modelul impus anterior de cuceritori, principatul. Spre
secolului al XIII-lea Inceputul celui urmator, voievozii
Roland Ladislau Kan asuma prerogative sporite.
Din punct de vedere administrativ, regalitatea maghiara a Incercat sa
impuna comitatul (unitate administrativ-teritoriala In Europa medievala
apuseana, In Ungaria Transil vania, condusa de un comite, stapanind
un domeniu sau un complex de domenii, in care stationa 0
gamizoana militara). Primul comitat organizat a fost cel al Bihorului,
atestat documentar la 11 11. Au urmat apoi comitatele Dabaca, -Crasna,
Cluj, Alba, Satmar Arad.
In celelalte zone din Transilvania se pastreaza vechile forme de
organizare admi nistrati va - districtele: Tara Tara Rodnei,
Tara Tara Acestea cuprindeau vechile cnezate sau
parti ale voievodatelor erau conduse de voievozi, cneji sau juzi , care
aplicau principiile "obiceiului pamantulu{"' .
Unitatea teritorial -administrativa a a secuilor purta denumirea
de scaun era de inspiratie districtual romaneasca (exemplu:
Rupea, Nocri ch/Odorhei , Trei Scaune, Gurghiu).
Sa$ii , de origine germana din secolele XII -XIII, au fost
de regel e Ungariei , Andrei al II-lea, colonizat
i
'in zone locuite
majoritar de romani (Tara Barsei, zona Bistrit
ei
). Ei au avut, in primul
rand, un rol economic au fost daruiti cu 0 serie de privil egii (dreptul
de a constitui cetati de lemn de a face comert), larga autonomie
dependenta exc\usi va de regele maghiar, cum reiese din Bula de
aur a de la 1224. Cele mai importante pana la marea
invazie tatara ( 1241-1242), au fost Cluj , Bistrit
a
centreIe
episcopale Alba-Iulia Oradea. In secolul al XIII-lea, cucerirea
Transilvaniei de catre regalitatea, maghiara a fost Ineheiata odata eu
eolonizarea cavaleriIor teutoni (1211- 1225).
Moti vele prezentei au fost multiple: militare (respingerea
atacurilor migratoril or), religioase (atragerea la catolicism a autohtonilor)
politiee (eonsoli darea puterii regalitatii maghiare In acest spat
iu
geografie ).
Secuii, a caror origine este controversata, au reprezentat avangarda
armatei ungare in timpul cuceririi Transil vaniei. De aceea, au fost
24
Sinteze
Intalniti initial 'in Bihor (secolul al XI-lea). apoi pe Tiimave (seeolul al
XII-lea) abia la 'inceputul secoIului al XII I-lea, 'in zona de Est (unde
se afla astazi).
Atributiile secuilor In zona intracarpatiea erau esentialmente militare.
Se poate considera cil voievodatul Transil vaniei a fost primul stat
medieval romanesc. Cuceritori i maghiari nu au putut impunil
stapiinirea asupra unei populatii majoritar astfel cil au fost
nevoiti sa aceepte 0 larga autonomie largi privilegii.
Formarea statului medieval Tara Romaneasdi
La inceputul seeolului al XIII-lea, regatul Ungariei Incearea
extinda stapiinirea la sud est de Carpati , sub masca cruciadei
'impotriva schismatiei lor ortodoqi.
La Inceputul secolului al XIV-lea, criza poli tica se agraveaza In
cadrul regatului ungar. Ultimul reprezentant al dinasiiei arpadiene,
Andrei al III -lea, Incearca sa evite destramarea regatului . In anul 1291 ,
regele se afl a in Transil vani a cu scopul de a- I aduce la ascultare pe
voievodul local ; regele consol ideaza privilegiile maghiarilor, secui lor
anihileaza autonomia romiineasca din Tara
Potri vit tradi tiei istoriee care a circulat pana 'in secolul al XVII-l ea,
evenimentele din I-au determinat pe voievodul Radu Negru sa
treadi Carpatii sa se instal eze la Campulung, sediul unei comunitati
catolice formate din unguri. Desciilecatul (term en ut il izat de
cronicari pentru intemeierea statel or medi evale) la Ciimpulung este
urmat de treptata unire a formatiuni lor politiee existente in jurul
"descalecatorului" .
Cum trebuie Inteles "descaleeatul" de la Ciimpulung? Consideram ea
realitatea istorica confi rma 0 contributi e demografica posibil ,
institutional a, pe care locuitorii di n spatiul intracarpatie, In special
cei di n Tara 0 au la formarea statului medieval Tara
Romiineasca.
Perioadei de criza politica din regatul Ungari ei i se pune capat prin
venirea la tron a lui Carol Robert, din dinastia franceza de Anjou,
preocupat in primi i ani de domnie de refacerea unitatii regatului.
Documentele inregistreaza la sud de Carpati un stat putemic, al carui
conducator, Basarab I, poarta numele de "mare voievocf'. Basarab I
(1310- 13 52) se un priceput conducator militar, dar un bun
d!plomat. .
In anul 1324, Carol Robert 11 pe acesta ca "voievodul
nostru transa/pin". Dar existenta unui stat putemi c a unui conducator
pe masura reprezentau 0 piedica in calea tendintelor hegemon ice ale
25
[st orie. Bac
regatului maghiar in special, in calea celor pentru stapiinirea
Banatului de Severin.
Dupa restabilirea autoritatii in Transilvania, regele Ungariei
considera necesarli extinderea autoritatii la sud de Carpat
i
. Campania
din toamna anului 1330, organizata de regalitatea maghiara, este
III
soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert la Posada (\ocalizata in
Tara .
Victoria asigura independenta politica a Ungro-Vlahiei (Vlahia de
liinga Ungaria); izvorul istoric care prezinta acest conflict militar este
Cronica piclal ii de fa Jliena, care nareaza despre locul ingust al
luptei, despre pierderile suferite de nobilimea maghiara,
despre lui Basarab, aflata pe inaltirni, arunciind cu bolovani
trftgand cu sagetile spre oastea
In vremea regelui Ludovic de Anjou (1 342-1382), Ungaria Tara
Romaneasdi actioneaza impreuna impotriva dominat
iei
tatare de la
gurile Dunarii de la est de Carpati. Un rol important il are
lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352- 1364) care, din 1359, ia
titlul de "domn autocrat" (de sine stamtor) Intemeiaza Mitropolia
Ungro-Vlahiei, cu sediul la Curtea de (sub autoritatea directa a
Patriarhiei Constantinopolului). Fiul sau, Vladislav / (V laicu-Voda),
(1364-1376) sa cu pricepere conflictele politice,
religioase mil itare cu regele Ludovic I: respinge un prin atac otoman
'I
,, "
la Dunarea de Jos organizeaza institutii1e civile ec1eziastice ale
statului. Vladislav I W ia titlul ,,/0, Vladislav, mare voievod, domn
singur stapdnitor a toatli Ungrovlahia".
se reconfirma statutul de sine statator al Tarii
Formarea statului medieval Moldova
lntre anii 1345- 1354, regele Ungariei, Ludovic I, organizeaza mai
multe expedit
ii
impotriva tatarilor, care aveau ca scop controlul asupra
drumului comercial ce lega Marea Baltica de la
I
Dunarea de Jos Marea Neagra, drum aflat sub controlul Hoardei de
'
Aur.
"III
in acest context, are loc prima etapa a intemeierii Moldovei ­
descalecatul lui al romiinilor
trece muntii insotit de cetele sale este numit de regele maghiar,
Ludovic I, conducatorul marcii (unitate politico-administrativa
II
militara, infiintata in nord-vestul Moldovei, cu scopul de a apara zona
respectiva), cu sediulla Baia.
Statutul Moldovei aflate sub conducerea lui a sai,
I
Sas Bale, este unul de dependenta fata de regeIe Ungariei. Acest
26
Sinteze
statut este de neacceptat de catre localnici, care se rascoaIa in 1359,
ajutati de voievodul Bogdan din Cuhea. Nemultumit de
restrangerea autonomiei de catre Ludovic I, Bogdan
trece la est de Carpati impreuna cu insotitorii sai.
Descalecatul lui Bogdan (a doua etapa) este urmat de inlaturarea lui
Bale de unificarea formatiunilor politice din nordul centrul Moldovei.
in timpul lui Bogdan (1359-1365) sunt respinse de
hegemoni e la est de munti, astfel ca regele Ungariei, Ludovic I, este
nevoit sa recunoasca independenta statului· medieval romanesc
Moldova, cu capitala la Baia.
Dadl statutul de independentl\ al Tari i se obtinea in urma
contlictului militar din 1330, eel pentru Moldova este recunoscut pe
cale dipl omatica, dat fi ind faptul ca regele Ludovic I era
implicat In contl ictul militar cu otomanii.
La/cll, fi ul lui Bogdan, este succesorul sau 'in perioada 1365- 1375;
intra 'in legat ura cu papalitatea, cu scopul de a contracara tendintele lui
Ludovic I; va accepta constituirea unei episcopii catolice la Siret, 'in
1370. Latcu va fi recunoscut ca duce al Moldovei .
Petru MU$at (1376-139 1) organifeaza tara din punct de vedere statal
se afi rma in plan international. In 1387 sunt puse bazele mitropoliei
Moldovei, cu sediulla Suceava, care va fi recunoscuta de Patriarhia de
la Constanti nopol abia 'in anul 1401 , 'in timpul domniei lui Alexandru
eel Bun.
Roman / (1 391 -1394) va elibera teritoriul sud-estic pana la Nistru
I\t;<lIt:a fi e sub dominatia tatara se va intitula 'in 1393 drept
"voievod $1 "ivmn singur stapdnitor al Tarii Moldovei, de fa munte
pdna fa Mare".
Noul stat Moldova, al carui proces de formare se incheie In timpullui
Roman I. este recunoscut in Europa vremii.
for marea statului medieval Dobrogea
In anu l 1230 este mentionata ,,Tara Cavarnet' (teritoriul dintre Varna
Cal iacra), structura politica locala, nucleul pentru formarea statului
DQbrogea, condus de Balica Dobrotitl\.
Dobrotita (Dobrotici, 1354-1 386) este recunoscut initial ca strateg
apoi ca despot de catre Imperiul Bizantin; unifica formatiunile politice
dintre Dunare Marea Neagra.
Dobrogea este incIusa in statui condus de Mircea Batriin, domnitorul
Tarii dupa Infrangerea otomane (Tara Romiineasca
in timpul domnitorului mentionat se 'intindea de la "Marea cea Mare"
la Severin).
27
[st orie, Bac
Institutii centrale in spatiul romanesc
Caracteristici:
_ institut
iile
romanilor, inclusiv statuI, sunt de origine romana
romano-bizantina,. infl uentate de modele slave;
_ in Transi lvania, unde statuI instituti ile au ajuns sa fie
s-a impus treptat mode luI ungar de inspiratie germana,
tara a inHltura vechile structuri locale;
_ in Tara Rom aneasca Mol dova regimul politic este monarhic,
asemanator cu cel al monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii,
datorate specificului romanesc.
DOMNIA
In Tara Romdneascii Moldova se afla, inca din secolul al XIV-lea,
domnul, care asuma titlul de mare-voievod:
_ termenul "domn" provine din limba latina (" dominus" - titlu purtat
de statului roman in timpul Dominatului) desemneaza stapanul
suprem al tarii
_ sintagma mare vOievodprovine din slavona 'inseamna comandant
militar;
_ particula ,,10" (prescurtare de la num'ele sacru "Ioannes", 'inseamna
"cel ales de Dumnezeu") a fost introdus;:i de biserica, prin ceremonia
ungerii suveranului la urcarea pe tron;
_ domnul era "singur stiipdnitor"l"autocrator", desemnand faptul
ca el era suveran, iar statuI sau era independent;
_ se c6nsidera ca puterea domnului venea de la Dumnezeu, fapt marcat
'in titlul oficial prin formula "din mila lui Dumnezeu";
_ insemnel e puteri i erau coroana, buzduganul sceptrul ;
Succesiunea la tron se tacea pe baza pri ncipiului ereditar-electiv:
domnul era ales dintre membrii celor doua familii domn itoare
(Basarabii - 'in Tara Romaneasca, - In Moldova) de catre
I
Adunarea Tarii, formata din categoriile sociale pri vilegiate (starile din
Apus): boierii, clerul, curtenii. '
Domni i se frecvent in secolele XIV-XVI ca vasali ai
I
regilor Ungariei Poloniei, tarl1 sl1 fie afectat statutul de independenta
al tari lor lor. .
Dupa instaurarea suzeranitatii otomane, specifica la Sud Est de
Carpati (secolul al XIV-lea), domnii de tara trebuiau confirmati
de ditre sultan; din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, sursa di vina
a puterii este completatl1 cu una pamanteana (imparatul sau sultanul),
domnii se considerau se declarau lui Dumnezeu", daruit
i
cu autoritate "din mila lui Dumnezeu".
28
Sinteze
in Transilvania, voievozii tarii nu sunt suverani, prin urmare nu sunt
domni". Domni erau doar regii Ungariei, care 'ii numeau pe voievozii
Transil van iei ii considerau printre marii lor dregatori.
Transilvania beneficia de 0 organizare autonoma in cadrul regatului;
unii voievozi au format adevarate "dinastii voievodale" (familia Lackfi ­
in secolul al XIV-lea, famil ia Csaki - in secolul al XV-lea). Voievozii
numeau vi cevoievozi, pe comitii celor comitate, pe castelani,
pe notari. Apare sporadic in secolul al XIV-l ea demnitatea de "duce
al Trans ilvanid', detinuta de un membru al fami liei regale;
Atribuliilelprerogativele domnitorului:
In Tara Romdneascii Moldova:
- executive: asigura ordinea interna, revoca dregatorii,
acorda privilegii ranguri
- legislative: domnul este "lex animata" ("legea vie") 'in aceasta
calitate, emite acte normative (hrisoave,
- ;udeciitore$ti: este judecatorul suprem (cea mai inalta instanta de
judecata), poate pronunta pedeapsa cu moartea, are drept de gratiere;
- militare: este comandant suprem al armatei (mare voievod);
- [inanciare: fixeaza darile (impozitele), acorda imunitate (scutire de
obligatii fata de domnie);
- de politicii externii: reprezinta tara 'in politica externa, incheie
tratate, declara razboi 'incheierea pacii; are drept de legatie
(trimite soli); •
- nu intervine in dogma nu este autoritate suprema 'in
biserica; 'infiintarea de mitropolii, episcopii ml1nastiri;
revoca mitropolitii epi scopii; reglementeazll competenta
de judecata a biserici i.
In Transilvania, voievodul avea atributii administrative, judiciare
militare exercita puterea in comitatele Solnocul Inferior, Dabaca,
Cluj, Turda, Alba, Hunedoara Tiirnava.
Din 1541 (destramarea Ungari ei), se vor numi "principi" vor fi
de Adunaril e tari i (numite "Diete"). Principele este confirmat
de sultan (Transilvania avea statut extern ca Tarile Romane
extracarpatice ).
SFATUL (CONSI Ll UL) DOMNESC
Membrii Sfatului domnesc erau marii boieri, mitropolitul, episcopii,
egumenii manastirilor, fiii domnului (10- 15 'in Tara Romaneasca,
20-30 in Moldova). Rolul Sfatului era acela de a aproba sau de a
respinge principalele acte ale suveranului; influenta in aIcl1tuirea rolul
29
II
\11
Istorie. Bae
Sfatului Domnesc era bizantina, prin filiera slava, dar similara cu cele
occidentale.
Dregatoriile erau, cu putine exceptii, comune Moldovei Tarii
Romane§ti, nu aveau 0 specializare absoluta In atributi
i
: orice
dregator putea Indeplini orice porunca a domnului. Unii mari dregatori
(banul, Jogofiitul, vornieul, vistierul, parealabuT) aveau, mai ales,
atributii de ordin public, iar altii (postelnicuJ, paharnieuJ, stolnicuT),
mai mult personale, slujbe catre domn suita sa. Cei mai important
i
dregatori erau:
_ banul (initial al Severinului , apoi al Olteniei): era conducatorul
administratiei la vest de Olt; marele ban era denumit "domnul eel mie";
_ vornieul era conduditorul curti i va ajunge sa aiba cele
mai importante atributii dupa domn;
-logofiitul (cancelarul) era cancelariei se ocupa cu
redactarea decizi ilor luate de domn de Sfat, sub forma de hrisoave
sau porunci
_ vistierul avea ca atribut evidenta venituri lor a cheltuielilor t
arii
;
_ spatarul comanda oastea calare purta spada domnuhi i la
ceremoni i;
_ pareiilabii erau comandanti ai unor cetati ai regiu nilor din jur;
_ postelnieul se ocupa de camera domnitorului era
SIatuitorul de taina al acestuia;
_ paharnieul se ocupa de aprovizionarea cu Yin a pi vnitelor
•.
_ stolnieul avea In grija masa voievodului.
La Inceput, In Sfatul domnesc erau foarte important
i
boierii tara
dregatorii dar, cu timpul (In secolul al XV-lea), vor fi eliminati treptat,
In favoarea dregatoril or domniei (mari boieri cu dregatorii). in secolul
al XVI-lea, In contextul accentuarii dependentei fat
a
de Imperiul
Otoman, Sfatul Domnesc era numit tot mai frecvent "Divan".
In Transilvania, voievozii , nefiind suverani, nu aveau un sfat sau
consilieri; cei mai puternici voievozi au lncercat sa-i imite pe regi sub
acest aspect.
ADUNARILE DE STAR! (ADUNARILE TARII)
Simbolizau "t
ara
legalii" Ii reuneau pe grupur ilor
privilegiate; se dezvolta In special In secolul al XIV-lea (Transilvania)
secolul al XV-lea (la sud est de Carpa!i).
In Tara Romaneasea Moldova formate din boieri, clerul lnalt
curteni; se Intruneau cand luau decizii importante pentru tara:
III
alegerea domnilor, abdicarea lor, declaratii de razboi, Incheierea paci i,
Sinteze
judecarea unor cauze de importanta majora, stabilirea obligatiilor
fata de stat trimiterea de soW foarte importante.
in Transilvania, adunarile generale actionau ca toruri de judecata, dar
aveau atribute economice, administrative, reglementau raporturile
dintre biserica nobilime cu privire la dijmele ecleziastice, varni,
combaterea raufllcatori lor. La ele participau nobilimea celor
comitate probabil, categorii de oameni Iiberi (numite In documentele
latine "eongrationes" sau "universitas"); din secolul al XIV-lea se
intruneau anual sau chiar bianual. Existau adunarile largite, convocate
din porunca regelui, la care participau toate stari le: nobilimea,
secuii, romiinii (exemple: 1291 1355). Treptat, romanii nu au mai
fost convocati In aceste instante; crearea "uniunii frafe$tt' (1437)
(numita, dupa anul 1500, "uniunea eelor trei na{iunt') tara participarea
romiini lor, se va Indrepta, In special In epoca modema, chiar fmpotriva
romanilor.
ARMATA SISTEMUL DE APARARE
Organizarea militara confirma progresele centralizarii: "oastea eea
- armata permanenta, formata din categori ile privilegiate,
Hoastea ceo mare" - a1catuita din Intreaga populatie apta de serviciul
militar, in scopul aparari i tarii , care se convoaca in caz de primejdie.
Din secolul al XV-lea. i se putea adauga un numar
variabil de mercenari, motivat de extinderea, din secolul al XVI-lea, a
armelor de foe, scumpe greu de miinuit, precum de necesitatea
asigurarii ordinii interne.
Un rol important In aparare 11 aveau fortificatii1e, In special cetatile cu .
(Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chil ia, Craciuna ­
sistem de fortificatii real izat de domnitorul Stefan cel Mare)
intarirea reconstruirea cetati lor Giurgiu, Turnu,
din timpul domnitorilor Mircea eel Batran Vlad
in Transilvania voievodul, nu era .autocrat, avea atributi i
militare importante: in oastea regala el comanda stranse din cele
comitate transilvanene, alaturi de cetele propri ilor vasali.
AOMINISTRA TIA
r(,ITa Romaneaseii era implirtita in ;udefe, iar Moldova - in ,inuturi.
Judetele devin in secolul al XV-lea unitati administrative ale organelor
puterii centrale trimise in teritoriu; conducatorii judetelor tinuturilor
erau reprezentantii domniei, cu atributii administrative,
executive fiscale (striingerea diirilor); in fruntea judeteior se aflau
jude,;; (sudelil), cu · atributii similare celor ale piircalabilor, iar la
Istorie. Bac
conducerea tinuturilor erau parcalabii (tinuturile cu cetati) staro$tii
(ti nuturile de la marginea de nord - Cemauti, de sud - Putna).
In Transilvania erau mai multe tipuri de unitati administrative,
rezultat al suprapunerii model ului ungaro-german celui traditional,
precurn al colonizari i unor populatii straine. Comitatele ('in urma
cuceririi de ditre Regatul Ungar) erau conduse de un comite, numit de
voievodul de un vicecomite nurnit de comite (111 1: primul
comitat, Bihorul; 1164: comitatele Crasna Dabaca; I 175: comitatele
Cluj, Alba, secolul al XIII-lea: comitatele Arad, Zarand,
Tiimava).
Teritoriul secuiesc era Impartit In scaune (unitati judiciar­
administrative), 1n fruntea carora se afla un capitan un jude
scaune - Odorhei, Ciuc, teritoriul sa$ilor era impat1it
tot in scaune (conduse de juzi): Sibiu, Cincu, Rupea,
au existat doua districte ale - Bistrita;
din scaune s-au bucurat de statutul de libertate, pe cand cei din
afara au urmat calea aservirii sau a innobilarii; au luptat pentru
pastrarea intarirea autonomiei lor, precum pentru includerea
tuturor in organizatie teritoriala pol itica, numita
" Universitatea sa$ilor", consfintita legal in secolul al XV-lea, de catre .
regele Matei Corvin. Romanii au 0 organizare teritoriala de
origine romano-bizantina influenta slava, bazata pe lari; numele de
"districte ale romani/or" devine frecvent utilizat peste aceste forme de
organizare teritoriala.
ORGANIZAREA JUDECATOREAScA
in Tara Romaneasca $i Moldova, judeditorul suprem era domnul,
care judeca adesea In Sfatul Domnesc, unde impunea propria vointii.
Domnul putea sa dea pedepsele capitale sa rezolve litigiile grave
intre marii feudali; boierii aveau drept de judecata pe domniile lor;
erau ca judecatii dregatorilor
Biserica judeca, 1n special, cauze morale religioase.
Din secolul al XVI-lea, pravilele se tiparesc In limba siavona in
cea romana.
In Transilvania, sistemul juridic era mai complex, datorita
suprapunerii stapiinirii maghiare asupra Arealitatilor vechi
a colonizarii secui lor. In comitate predomina justitia
senioriala; dupa scaunul de judecata al stapanului urma scaunul
comitatens (pentru litigi ile dintre nobili); de la comitat se putea face
ape I la scaunul de judecata al voievodului sau al vicevoievodului;
ultima instanta putea fi cea regala.
Sinteze
Din secol ul al XVI-lea, dupa formarea principatului, forul suprem de
judecata era principeIe, care avea un dregator situat In fruntea justitiei _
palatinus/iudex curiae. .
Dreptul scris a triumfat in secolul al XVI-lea, ciind Istvan Werboczy
a elaborat codul de legi cunoscut sub numele de Tripartitum (1517).
BISERICA
Cea mai importanta institutie pe plan spiritual In Evul Mediu, Biserica
a mentinut unitatea spirituala a romanilor. Biserica legitima toate
institutiile drepturile, inclusiv statele medievale pe suveranii lor.
Istoricul Constantin C. Giurescu afmna: "suntem in aceasta parte a
Europei cei mai vechi cre$tini; cre$tinismul, ca $i graiul noslru, este de
caracler latin".
Spre mileniului I d.Hr. , popular romiinesc era
un fenomen de masa; nu a fost impusa de sus, ca In cazul
tuturor vecinilor directi, ci s-a prod us natural, treptat, initial prin
misionari.
in Tara Romaneasca, mitropolia a fost cream din initiativa
Nieolae Alexandru (1 359), cu sedi ul la Curtea de In 1370, sub
Vladislav Vlai cu, se constituie a doua mitropolie a tiirii, la Severin; in
1403 se revine la 0 singura mitropolie a tilrii. Mitropolia este recunoscuta
de Patriarhia din Constantinopol, care aeorda Mitropolitului Tarii
t itlul de "exarh al plaiurilor" (autoritate spirituala asupra
ortodoqilor din Transi lvania).
in Moldova, prima mitropolie ortodoxa a fost creata din initiativa
lui Petru pe la 13 87, dar sa canoni ca s-a produs
mai tarzi u (1401), din cauza unui conflict cu Patriarhi a de la
Constantinopol.
in Transilvania a predominat religia ortodoxa, religia populatiei
majoritare. Regalitatea maghiara a incercat sa impuna catol icismul. In
1366, Ludovic cel Mare, prin Diplomele" regale, conditioneaza calitatea
de nobi! de apartenenta Ia catolicism. In ci uda persecutiiJor, Biserica
Ortodoxa din Transilvania, Banat pilrtile vest ice a supravie!uit chiar
s-a dezvoItat; in secolele XII-XIII existau cele mai vechi biserici
din piatra, de la: Strei, Streisiingeorgiu, Santamarie­
Orlea; protopopiat a existat in Scheii la biserica Sf.
Nieolae - mare centru de cultura a romanilor. Biserica ortodoxa din
Transilvania a fost sustinuta de domnii rarilor Romiine: domnitorii au
ctitorit biseriei au faeut donatii acestora.
Milropolitu/ era considerat al doilea demnitar In stat, eel dintai sfetnic
al domnului, membru de drept al Sfatul ui, locliitor al domnuJui in caz
34
35
/storie. Bac
de vacanta a tronului. Acesta participa la alegerea domnitorului Ii
conferea autoritate sacra prin Incoronare ungere cu mir. EI veghea la
buna functionare a cultului consacra episcopii numiti de domn. Era
ales de episcopi marii boieri ai tarii era confinnat de domn.
Biserica s-a bucurat de atentia protectia domniei, confirmata de
)'naltarea de Inzestrate cu eu earti obiecte de cult.
Ctitorii Cozia, (In Tara Romaneasca), Voronet, Putna,
Sueevita (in Moldova).
Statuf rot.nan t.nOdern:
de fa proiect politic fa r ealizarea Rot.naniei Mari
(secofefe XVIII-XX)
Proiecte politice incercari de modernizare in spatiul romanesc
(secolul al XVIII-lea - inceputul secolul ui al XIX-lea
REFORMISMUL DOMNESC
Incepand eu anii 1711 In Moldova 1716 In Tara Romaneasca, s-au
instaurat domniile fanariote. Regimul fanariot, care a durat pana In
primele decenii ale seeolului al XIX-lea (1821), s-a caracterizat prin
numirea domnitorilor direct de catre Poarta, restrangerea statutului de
autonomie, sporirea obligatiilor pentru Tarile Romane, accentuarea
conflictelor dintre boierimea autohtona eea venita impreuna cu
domnitorii, dar adoptarea unor masuri reformatoare.
Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ In Moldova
Tara Romdneascii; a aplicat un program de reorganizare administrativa,
fiseala, judiciara.
Reforme:
- in fiscalitate: instituirea unei dari uniee, prin comasarea darilor
multiple; plata impozitului unie in patru rate anuale;
- In administratie: judetele erau eonduse de ispravniei s-a introdus
leafa pentru dregatori (pentru a se evita abuzurile de
- soeiale: desfiintarea in Tara Romaneasca {I 746) Moldova
(1 749); consecinta: taranii devin liberi din punct de vedere
juridic, dar dependenti economic, ceea ce determina obligatia 'in zile de
munca (c1aca): 12 zile pe an, In Tara Romaneasca, 24 de zile pe an,
in Moldova;
.- reforme juridice: Tara Romdneascii - codul de legi (cel di ntai )
Pravilniceasca Condicii (J 780), al lui Alexandru Ipsilanti; Legiuirea
lui Caragea (1818) - Gh. Caragea.
Sinte::e
- in Moldova - Codul Callimaclli (181 7), redaetat din. in itiativa lui
Searl at Callimaehi.
- in Transilvania, masurile refonnatoare adoptate de Maria Tereza
(1740-1780) losif al II-lea (J 780- I 790), In Imperiul Habsburgie, au
avut efeete in spa!iul intracarpatic:
- reform a sociala ( 1785): prin patenta imperiaJa s-a desfiintat iobagia
in Transilvania;
- reforma religioasa: ofie iala a tuturor religiilor din
Transilvania (Maria Tereza, prin Edictul din 1789, a restaurat ortodoxia;
losif al II-lea, prin Edictul de toleran(ii, din 1781, asigura liberul
exerciti u religiilor neeatolice; se pastra primatul catol icismului.
REFORMISMUL BOIERESC
Memoriile inaintate de boierime eereau: respectarea autonomlel
statal e obtinerea independentei; neutralitatea pamantului romanese,
domnitori pamanteni, respeetarea drepturilor politice.
Formele de guvernamant propuse de proieetele politice ale boieril or
"erau: instaurarea unei republici aristoerat iee, conduse de boierime,
eerinta "partidei nationale" condusa de Gavril Callimachi; domnia _
organ de control, iar puterea reala trebuia sa treaea in
mana unei Adunari a unui divan contro lat de boierime _
proiect de reform a a lui Rosetti-Rosnovanu (J 817-1818).
Programul politic Cercurile norodului romiinesc, Tudor Vladimireseu
(1821 ), prevedea inlaturarea domnitori lor fanarioti reinstaurarea
eelor pamanteni; se eonsidera ea alun$area grecilor reprezenta primul
pas pentru eucerirea independentei. In anul 1822, Poarta a aceeptat
inlocuirea fanariotilor prin numirea domnitorilor ionita Sandu Sturdza
(in Moldova) Grigore Di mitrie Ghica (in Tara Romaneasca);
Proiecte de reforma ale boierimii mici mijlocii, ale intelectualitatii
ale
- Constitu(ia ciirvunarilor, loniea Tautu {I 822), prin care se eerea:
domn pamantean, Adunare respeetarea autonomiei, drepturi
libertati.
- reformele propuse de Eufrosin Poteca: impozit unie pe venit,
libertatea tiparului oeuparea funetiilor administrative;
- i nsemnare a ciiliitoriei mele, Dinieu Goleseu (1826), unirea tuturor
provinciil or sub forma Daciei Mari.
- Act de unire # independen¢ Osiibitul act de numire a suveranului
romlini/or al e gruparii nationale din Tara Romaneasea, din jurul lui
loan Campineanu. Cel dintai prevedea: unirea Principatelor intr-un
[storie. Bae
regat al Daciei, domn ereditar, inlaturarea suzeranitatii otomane a
protectoratului tarist. Cel de-al doilea reprezenta un proiect de
constitutie.
Societatea secreta "Fri'ifia" (1843), program ce inscria: unirea Tarii
cu Moldova, independenta, emanciparea
egalitate in fata legii.
PROIECTE CU CONTINUT NATIONAL
- memorii ale episcopului greco-catolic Inochentie Micu: Supp/ex
• Libel/us ( 1744), prin care se cerea: reprezentarea natiunii romiine In
viata publ ica; sarcinilor iobagimii; larga reprezentare a clerului
In Dieta un post de consilier in Guberniu: "sanu se hotarasca nimic
de noi Tara de noi $i in absenfa noastra"; infiintarea de la toate
nivelurile.
_ programul politic national al ScoW Ardefene (S. Micu, Gh. Sincai,
P. Maior, I. Budai-Deleanu) al personalitatilor de seama din Transilvania
(Jon Para, losif loan Molnar Piuariu), numit Supplex
Libel/us ValacllOrum ( 179 1), prevedea: desfiintarea denumiril or de
"tolerat?', "neadmi$i intre starr', considerate nedemne jignitoare;
numirea In functii proportional cu numarul de locuitori ;
nati unii romiine, a limbii religiei ortodoxe; utilizarea toponimiei

Programul este Inaintat Imparatului lmperiului Habsburgic, Leopold
al II-lea, apoi este trim is de acesta Dietei de la Cluj , care \I respinge.
Mot ivul: "recunoa$terea drepturilor ar fi rasturnat ordinea
constitutionafa a Transi/vanid'.
"
Anul 1848 proiectul politic. Anul 1848 a reprezentat anul
revoluti onar In intreaga Europa; pentru spati ul romiinesc s-a dorit
reform area societatii dupa modelul revoluti ilor europene.
1. Cauzefe declan$arii revofutiei romane de fa 1848:
- determinante sunt: cauzele interne - mentinerea relatiilor feudal e;
suzeranitatea Imperiului Otoman (In Moldova Tara Romaneasca)
a Imperiului Habsburgic (In Transil vania), protectoratul lmperiului
Taiist (in cazul Moldovei al Tarii statutul de dependenti:J.
al taranilor; pluralismul statal (existenta celor trei state
nemultumirea tuturor categoriilor sociale din Tarile Romane fata de
eonditiile politiee eeonomiee existente.
_ con;uncturafelocazionale: revolutia in Europa.
Nicolae Balcescu, In Mersul revolutiei in istoria romani/or, afirma
ea "revolulia europeana a fost ocazia, iar nu cauza revoluliei romane".
36
Sinteze
lntelectualii liberali in Europa oceidentala un
model politic c:ultural demn de urmat.
2. Obiective:
_ nationale: eliberarea Tarilor Romane de sub dominatia straina;
unirea (in prima etapa Moldova Tara Romiineasea, in a doua etapa
unirea cu Transilvania);
_ sociale: eliberarea taranilor din dependenta i'mproprietarirea
acestora eu pamiint;
-Iiberale: drepturi libertati (li bertatea persoanei, libertatea
presei, egalitate In fata legii , desfiintarea pedepselor eorporale).
3. ACliuni ale romani/or fa 1848:
- organizarea adunarilor populare hotel
Petersburg: 27 martie; Blaj , Ciimpia Libertati i: aprilie - prima adunare,
3-5 mai - a doua adunare, septembrie - a treia adunare; Islaz: 9 iunie;
13 iunie; Lugoj: 15 iunie). Semnifieatia adunarilor populare:
prezentarea programelor revolutiei, condueatorilor
revolutiei de catre partieipantii la adunari, depunerea juramiintului de
credintll, earacterul plebiseitar al adunarilor populare;
- interventia domnitorului Mihail Sturdza (in Moldova) cu forta
militara determina continuarea actiunilor prin sociale
participarea unor revolutionari moldoveni la actiuni le din Transilvan ia
elaborarea sub influenta programului de la Blaj a unui nou program,
la
- in Tara Romaneasca s-a format Comitetul revolutionar, cu scopul
organizarii unei revolte armate; formarea prel uarea puterii de catre
guvernul provizoriu care a urmarit promovareaJadoptarea unor reforme
(desfiintarea privilegiilor desfiintarea eenzurii , Infii ntarea
comisiei de improprietarire) infiintarea unor noi institutii.
4. Programele revofu{iei:
- Moldova: (27 martie 1848), Petitia Proc/amatie
(V. Alecsandri, Al.I. Cuza, Gr. Cuza);
- Transil vania: Blaj (3-5 mai 1848), Petitia Nationalil
(Simion Bamutiu);
- revolutionari mQldoveni : (12 mai 1848), Printipiile noastre
pentru reformarea patriei (c. Negri, V. Alecsandri);
- Tara Romiineasca: Islaz (9 iunie 1848), Proc/amatie
(I. Hel iade-R1idulescu);
- Bucovina: Cemauti (20 mai 1848), Petitia Tilrii
(Eudoxiu Hurmuzachi);
- (august 1848), Dorinte/e Partidei Nationa/e din Moldova
(M. Kog1ilniceanu).
37
/storie. Bac
PREVEDERI COMUNE PROGRAMELOR DE LA 1848
Aspecte na/jonale:
_ natiuni i romane avand la baza principiul libertatii,
egalitatii fraternitatii (Blaj, Bucovina: Petitia rar;;, Lugoj);
_ unirea Moldovei cu Valahia ("intr-un singur stat neatiirnat romiinesc" ­
"cheia de bolta rara de care s-ar prab14i tot edificiul national' -
Cernauti, M. Kogalniceanu).
Aspecte sociale:
_ eliberarea Improprietarirea taranilor (tarn despagubire: Blaj
prin despagubire: Islaz, Lugoj; ,,grabnica imbunatatire a starii
locuitorilor satent' -
Modernizarea statului drepturi /ibertati
_ desfi inta
rea
vechilor adunari Infiintarea unor adunari (general e,
i:II:11
nationale) compuse din reprezentanti ai tuturor staril or (categoriilor
1'1 sociale) Blaj, Islaz, Bucovina - Petitia rarit); .
_ desfiintarea vechil or garzi Infii ntarea garzilor nationale in
reprezentarea tuturor categoriilor sociale Blaj , Islaz);
_ reorganizarea Invatamfmtului (Invatllmant romanesc in teritoriile
!I :11
unde nu era cunoscuta natiunea romana): Blaj, Islaz, Cernaut
i
­
Dorinte/e Partidei Nationaie din Moldova);
_ egalitatea politica, libertatea tiparului, libertatea persoanei,
desfiintarea cenzurii Blaj, Islaz, Cernauti - Dorintele Partidei
Nationale dill Modova, Cernauti - Petitia rarii).
PREVEDERI SPECIFICE:
i I
- ,.sriinta pazire ,a Regulamentului Organic" (aspect national ­
determinat de teama unei interventii armate a Rusi ei);
illl
- Blaj: "Na{iunea romiina razimata pe principiul libertatii, egalitatii
fraternitafii, pretinde independenta sa naFionalii";
limbii romane ca Iimba oficiala a religiei ortodoxe; respingea anexarea
Transilvaniei la Ungaria (aspect national);
_ Islaz: "Independen/a administrativa legislativa a Tarii
(.. .) neamestec al niciunei puteri din arara, in cele
dinauntru ale sale" (aspect national);
1
1
' 111
_ domn responsabil, ales pe cinci ani, cautat In toate starile
societatii (regim republican)
- Cernauti - Dorilltele Partidei Na(ionale din Moldova:
problema unirii Moldovei cu Valahia, posibil de luat In considerare
. datorita caraeterului neoficial al celor doua programe.
38
Sinteze
5. Cauze care au impiedicat inraptuirea programelor revolutiorlare in
spaliul romiinesc:
_ in Transilvania, Dieta de la Cluj a votat anexarea Transilvaniei la
Ungaria (18 mai 1848);
_ septembrie 1848: la a treia Adunare de la Blaj se voteaza 0 rezolutie
prin care se protesteaza impotriva "uniunit' Transilvan iei eu Ungaria;
- se treee la organizarea politieo-administrat iva militara a
Transilvaniei : 15 prefecturi 15 legiuni, organe politico-administrative
militare care trebuiau sa constituie institutiile autoguvemari i nationale;
- razboiului civil, In care au fost implicati romanii,
luptiind alaturi de armatele austriece impotriva trupelor revolutionare
maghiare; revolutionarii romani nu s-au subordonat deplin politic
militar arrnatei imperiale;
- in martie 1849, noua Constitutie a Imperiului Habsburgic
autonomia Transilvaniei admitea existenta nationala a romanilor;
Urmari:
- -guvernul maghiar a apelat la generalul polonez Iosif Bern ea sa
conduca armata maghiara; mare parte din Transil vania este cueerita
(mai putin muntii Apuseni, zona organizata de Avram Ianeu); se
represiunea impotriva romanil or, prin organi zarea
"tribunalelor de sange";
- in prima jumatate a anului 1849 se duc tratative romano-maghiare;
tratativele purtate de Lajos Kossuth Nieolae BaJcescu se eoncretizeaza
in Proiectu/ de pacifjcare de la Seghedin, prin care se
unele drepturi pentru romani: fo losirea limbii romane In administratia
comitatelor eu majoritate romaneasca, independenta bisericii ortodoxe.
insa valabila unirea (anexarea) Transilvaniei la Ungaria.
Intelegerea eolaborarea dintre eele doua revolutii, maghiara
romaneasca, s-a realizat prea tarziu pentru ca, la 13 august )849, la
(liinga Arad), armata maghiara a capitulat; infrangerea revolutiei
maghiare s-a realizat in eontextul interventiei fortelor militare ale
Imperiului Habsburgic sprijinit de Imperiul Tarist.
- in Tara Romiineasca, interventi a straina (l mperiul Otoman
Imperiul Tarist) are ea urmare inlocuirea guvemului provizoriu eu
locotenenta domneasea (organ coleetiv provizori u cu rol politieo­
administrativ, care exereita atributi il e conducatorul ui 1n condi!iile in
care scaunul domnesc era vacant sau domnitorul nu se afla In tara), din
care tacea parte I. Hel iade Raduleseu, Nicolae Goleseu Christian
Tell; locotenenta domneasca este Inlocuita cu un eaimacam (Ioetiitor al
domnitorului); .
Armata otomana a intrat In (13 septembrie 1848), puniind
capat revolutiei tn Tara Romiineasea.
/storie. Bae
FAurirea modernizarea statului roman modern
Contextul international $i intern. Contextul international premergator
anului 1859 ne aduce In centrul atentiei un nou conflict Intre Rusia
tarista lmperiul Otoman, conflict cunoscut SAub numele de Riizboiul
Crimeei Intre anii 1853-1856. In perioada razboiului,
Principatele Romane au fost ocupate de trupele austriece;
domnitorii s-au refugiat ill Imperiul Habsburgic. Dupa cei trei ani de
razboi, In care au intervenit Marile Puteri, ale caror interese gravitau In
jurul Balcanilor (Austria, Franta, Anglia), Rusia a fost Infranta a
acceptat negocierile de pace de la Paris Incheierea tratatului la 30
martie 1856.
In plan intern, dupa revolutia de la 1848-1849 din Principatele
Romane (Moldova Tara Romaneasca), Conventia de la Balta-Liman
(1 849) restabilea Regulamentele Organice confirma dominat
ia
imperii lor Otoman Tarist. Cele doua puteri - suzerana protectoare
- control au activitatea domnitorilor, considerati Inalti funqionari
ai Portii, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale nationale.
Cu to ate aces tea, domnitorii Barbu Stirbei - in Tara Romaneasca,
Grigore Alexandru Ghica - In Moldova, au Incurajat dezvoltarea
economiei a Invatamantului , iar cel din urma mentionat a Ingaduit
revolutionarilor exilati sa revina in tara chiar, pe unii dintre ei, i-a
numit Negri Mihail Kogalniceanu).
III1
Congresu/ de pace de /a Paris (/856). La Congresul de pace de la
Paris, acestuia, contele Walewski, ministru de externe al
Frantei , a propus unirea Principatelor Romane sub conducerea unui
principe strain. Propunerea era menita sa opreasca expansiunea
ruseasdlln Peninsula Balcanica.
Tratatul de pace Inscria urmatoarele prevederi:
- puterea suzerana ramane Imperiului Otoman;
jll'lll t
- protectoratul singular al Rusiei tariste este Inlocuit cu garantia
colectiva a Marilor Puteri (Anglia, Franta, Sardinia, Prusia, Imperiul
I Tarist, Imperiul Habsburgic Imperiul Otoman);
- judetele din sudul Basarabiei, Bolgrad, Cahul Ismail, erau
retrocedate spatiului romanesc;
- revizuirea Regulamentelor Organice;
- dreptul la armata nationala;
- libertatea de navigatie, comer! culte;
- convocarea In Principate a cate unei adunari consultative
reprezentative, numite aduniiri ad-hoc (cu rol de a consulta romanii In
problema unirii).
Sinteze
Hotariirile adoptate la Paris au avut drept efect dezvoltarea unei
practici politice: unioni sta formata din elita
boierimea liberala (la era organizata In jurul lui Mihai l
Kogalniceanu; la m jurullui e.A. Rosetti I.e. Bratianu).
Rezo/u{ii/e adunari/or ad-hoc 1857) au prevazut:
_ unirea Principatelor mtr-un singur stat cu numele de Romania;
_ print strain dintr-o familie domnitoare europeana, ai carei
sa fie crescuti in religia tarii ;
_ respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulati ilor;
- neutral itatea inviolabi litatea teritoriului;
- Adunare legislativa guvern constitutional reprezentative, sub
garantia Marilor Puteri ;
Rezolutiile au reliefat dorinta· de unire a romanilor optiunea lor
pentru un regim politic democratic, precum instaurarea unei monarhi i
strnine cu scopul de a oferi sprijin extern.
Situalia Principatelor Romane prin " Convenlia" din cadru/ Conferintei
de la Paris ( J 858)
Statutul intern international privind Principatele Romane a fost
stabilit prin "Conventia': de la Paris, care prevedea urmatoarele:
- unirea sub forma unei uniuni : "Principatele Unite ale Moldovei
Tarii
- suzeranitatea Imperiului Otoman;
- protectoratul colectiv al Marilor Puteri ;
- principi ul separarii puterilor In stat;
- puterea executiva detinuta de doi domni pe viata, prin vot
censitar) doua guverne; .
- puterea legislativa detinuta de domnitori, Adunari legislative separate
Comisia Central a cu sediul la Foqani (elabora legile comune
Principatelor); .
- puterea judecatoreasca exerciata de Inalta Curte de Justitie
Casatie, cu sediul la
- articolul 46 stabilea: egalitatea mtre munteni moldoveni In fata
legilor la plata impozitelor, desfiintarea privilegiilor dreptul
de a detine proprietate In reciprocitate (muntenii In Moldova invers),
egalitate la promovarea In functii stabilirea unor noi raporturi Intre
proprietari tarani.
Rea/izarea Unirii. Misiunea de a organiza alegerile pentru adunarile
elective (aveau rolul de a-I alege pe domn) a revenit caimacamilor
(cite trei numiti pentru fiecare dintre Principate).
40
Istorie. Bae
In Moldova, "partida nationallf', care era putemica In adunarea
electiva, propune candidatura lui Alexandru loan Cuza. in 5/1 7
ianuarie 1859, acesta este ales domn al Moldovei cu unanimitate de
voturi. In Tara Romaneasca, adunarea electiva era dominata de
conservatori, care se opuneau unirii.
Singura solutie pentru realizarea unirii era alegerea lui ALI. Cuza
1n Tara Romaneasca (este speculata omisiunea din "Conven!ia" de la
Paris referitoare la faptul ca persoana nu poate ocupa funqia
de domnitor in ambele Principate).
La 24 ianuarie 1859 ALI. Cuza este ales domn in Tara
Romaneasca. Dubla alegere a lui Al.1. Cuza a 1nsemnat realizarea
primului pas 1n formarea statului roman modem.
Domnia lui AU Cuza (1859-1866) . Masuri de consolidare a Unirii
Dubla alegere a domnitorului ALI. Cuza, la 5 ianuarie 'in Moldova
la 24 ianuarie 'in Tara Romaneasca, uniunea personaia care
trebuia recunoscuta de Marile Puteri. In conditiile existent
ei
a doua
guverne a doua adunari legislative, obiectivele principale -al e
domnitorului erau: dublei alegeri, realizarea uniri i
politice administrative depline ei, crearea unui plan
de reforme care sa modernizeze societatea romfmeasc1i.
Marile Puteri, cu toate obiectiile lmperiilor Habsburgic Otoman, au
acceptat dubla alegere 'in perioada martie - august 1859, In cadrul
C,?nferintei de la Paris.
In plan intern, au fost unificate serviciile de varna serviciile
1111I,lj' telegrafului , au fost promovate elemente ale burgheziei In aparatul de
I
stat, au fost numiti funqionari munteni In Moldova invers, a fost
creata armata unica cu sediulla (langa s-a Infi int
at
primul minister - Mini sterul de Razboi . Capitala a fost stabilita la
iar sterna reunea simbolurile celor doua spatii geografice.
La anului 1861 , In cadrul Conferintei de ia Constantinopol,
IIII1
Maril e Puteri au convins sultanul sa emita un fi rman prin care sa
I I
recunoasca oficial unirea pe timpul domniei lui A1.1. Cuza.
"Proclamat
ia
" catre tara adresata de domnitor tacea cunoscut succesul
obtinut proclama unirea deplina natiunii romane: "unirea
este indeplinita. nationalitatea ramana este intemeiata.". Astfel s-a
constituit, la 22 ianuarie 1862, prima Adunare legi uitoare cel dintai
guvern unic, condus de Barbu Catargiu.
Instabil itatea guvernamentala, 'in special In perioada 1859- 1862, a
fost determinata de exercitiului politic de tip democratic, de
contradict
iile
existente in continutul "Conventiei" de fragilitatea
clasei politice
42
Sinteze
Ins/a/area gllvernului Mihail Koga/niceanll. Considerat cel mai
important pentru activitatea sa reformatoare; guvernul condus de
Mihail Kogalniceanu a fost instalat In II octombrie 1863.
in noiembrie 1863, la deschiderea lucrarilor Adunarii legislative,
AI.l. Cuza anunta 'in mesajul sau programullegislativ: reformele
electorala agrara, organizarea armatei, reforma institutii10r publice,
secularizarea averi lor
La 25 decembrie 1863 a fost votata legea de seculari zare a averil or
care reprezentau 25% din pamantul arabi1. Este yorba de
averile manastirilor inchinate, deci aflate sub patronajul Patriarhiei de
la Constantinopol. Conform legii, aceste bun uri treceau In proprietatea
statului, veniturile apartinand bugetului.
Perioada decembrie 1863 - mai 1864 se caracterizeaza printr-o
activitate legislativa bogata: sunt adoptate legi dupa modelul francez:
Codul civi l (garanta libertatea persoanei egalitatea 1n fata legi lor),
Codul penal, legea organizarii
Lovitura de stat (2 mai 1864). Masura reformatoare care va starni
disputa dintre guvern Adunarea legislativa (Camera) este legea rurala.
Proiectul prezentat de Mihail Kogalniceanu este respins de adunarea
dominata de conservatori, guvernu I primind vot de ne'incredere;
consecinta a fost obligatia acestuia de a se dizolva. Domnitorul a
preferat sa mentina guvernul prin lovitura de stat din 2 mai 1864, a
dizolvat forul legislativ.
Actul de la 2 mai 1864 a insemnat:
- dizol varea adunarii legislati ve;
- menti nerea guvernului;
- elaborarea unei noi legi fundamentale de organizare a statulu i,
cunoscuta sub numele de Statutul dezvoltiitor al Conventiei de III Paris;
- 0 noua lege electorala.
PrinCipalele reforme !ji importan(a lor. Statutul dezvoltiitor al
Conven(iei de la Paris, aprobat prin plebiscit (aq iune de consultare a
opiniei publ ice, care se pronunta prin "da" sau "nu" asupra unei hotariiri
majore) prevedea:
- sporirea considerabila a prerogativelor domnului: are in itiati va
legislatiV1i, un sfert din membrii Senatului (numit "Corp
Ponderator") Adunarii. •
- legile erau elaborate de Consiliul de Stat, Infiintat In 1864, iar
dreptul de a primi petitii revenea numai Senatului.
43 Ii
,111111 II!I1
[storie. Bac
1III
Prin legea efectoralii, considerabil numarul alegatorilor, care
se Imp1i!1eau In doua categorii : alegatorii primari (votau prin delegati
1 la 1 00 erau pHHitori de impozit - 48 de lei/sate 80-1 00
alegatorii di recti (pl!!.titori de impozit - 4 galbeni/pensionari
intelectuali).
La 14 august 1864, AU. Cuza a promulgat fegea rurafii , pe care a
Insotit-o de 0 "Procfamatie", care arata ca taranii au de acum propri a
lor au 0 patrie de iubit de aparat. Legea elibera taranii din
dependenta, Ii Impropri etarea cu loturile de pamant avute In posesie
(folosint
a
), In functie de puterea economi ca (numarul de vite), se
desfi inta claca, dijma, carele de lemne alte obligatii datorate
proprietarilor fie In natura, fi e In bani .
Taranii trebuiau sa plateasca despagubiri pentru claca timp de 15 ani
iar pamantul nu putea fi ipotecat sau Instrainat timp de 30 de ani. Cei
care nu au flicut claca deveneau proprietari numai pe loturile de casa
gradinarit.
Caracterul moderat al legii, limitele acesteia au fost:
- Intinderea mica a lotului cu care au fost Improprietariti taranii;
- un numar mare de tarani au ramas nelmproprietariti;
- nu exista un regulament de aplicare a legii;
- masuratorile s-au t"acut cu multa greutate s-au abuzuri.
Prin legea instructiunii publice, de la 25 noiembriel7 decembrie
1864, prima lege modema a Invatamantului public privat, elementar
superior, se instituiau principalele libertati, obligativitati gratuitat
i
,
egalitatea Intre sexe laicizarea sistemului de invatamant. Liceul
avea clase, cu 0 pondere a disciplinelor umaniste; de
agricultura, arte, meserii comert, de pregatire pedagogica a viitori lor
dascali erau incluse In sistemul de Invatamant tehnic profesiona1.
:11
Invatamantul superior a cunoscut 0 dezvoltare deosebita prin
Infiintarea universitatilor de la ( 1860) (1 864).
Sistemul de invatamant era pus sub autoritatea Mi nisterului Cultelor
Instructiuni i Publi ce.
Reformele adoptate In timpul domniei lui Al. I. Cuza au favorizat
procesul de modernizare a societatii In spiritul programului

Marea Unire. Situatia din Rusia dupa lovitura de stat
Realizarea Romaniei Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei
111I1
Transi lvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul actiunilor romanilor In
I conditiile favorabile create de Primului Razboi Mondial, cand
Sinteze
revolutiei din octombrie 19 17 era, de fapt, mai
curand 0 lovitur!!. de stat prin care puneau mana pe putere.
Noul guvern, Consiliul Comisarilor Poporului , condus de Lenin,
adopta Decretul asupr a pacii, prin care se exprima hot!!.rarea de a
scoate tara din razboi, Dec/ara(ia (/repturi/or popoarelor din Rusia,
care dreptul acestora la autodeterminare, mergand pana la
desp!!.rtirea de stat. In baza acestui principiu, 0 parte din teritoriile
ocupate de Imperiul Tarist vor proclama independenta.
Evenimente/e din Basarabia, Bucovina Transilvania. Prima provincie
romaneasc!!. care s-a unit cu Romania a fost Basarabia. In 1917 s-a
constituit Partidul National Moldovenesc, care va coordona
de eliberare a Basarabiei. Cu pril ejul Congresului mol doveni
reunit la (noiembrie T9 17), acesta va procIama autonomia
politicii $i teritorialii a Basarabiei; constituirea forte lor armate
proprii convocarea unui organ reprezentativ al Basarabiei, Sfatul
T!!.rii, condus de Ion Inculet.
Realizarea deplina a autonomiei se Infliptuia prin procfamarea
Republicii Democratice (decembrie 191 7), membra cu
drepturi depline In cadrul Republici i Federati ve Ruse.
Situatia Basarabiei se agraveaza odata cu lovi tura de stat
Pentru a se pune capat anarhiei dezordinilor provocate de soldatii
In retragere, se cere sprij inul armatei romane. Aceasta va restabili
ordinea prestigiul Sfatului Tarii , ceea ce va determi na guvemul
R,!lsiei Sovietice s!!. intrerupa relatii le diplomatice cu Romania.
In fata amenintarilor Rusiei Ucrai nei, Basarabia procfamii
independenta (4 februarie 1918), iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii,
care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, a adoptat cu
majoritate de voturi hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.
In timpuI primei conflagratii mondiale, Bu€Ovina a fost teatru de
razboi. ti neri fiind Inrolati In armata austro-ungara. Incepant
din toamna anului 1918, situatia provinciei s-a inrautatit. In contextul
reorganiz!!.rii lmperiul ui pe baze federati ve, autoritatile habsburgice
vehiculau teza anexarii Bucovinei la Gali tia.
De asemenea, Ucraina ri dica pretentii de stapanire asupra provinciei,
al!'enintcind cu interventia mi litara.
In octombrie 1918, la initiati va lui Sextil lancu Flondor,
a fost convocata la Cemauti 0 adunare a reprezentantilor populatiei
care a ales Consiliul National a cerut In numel e natiuni i
dreptul la autodeterminare. Lider pol itic al acestuia a fost ales Iancu
disp!!.reau de pe harta Europei Imperiul Tarist cel Austro-Ungar.
44
Flondor.
45
Istorie. Bac
tratatele de pace Incheiate la Paris, in anii 19 19- 1920.
46
statului totalitar al controlului complet asupra societati i. S-a realizat
47
Amenint
area
ucraineana I-a determinat pe acesta sa ceara sprijinul
armatei romane. Consiliul National institutiile Bucovinei (12
noiembrie 1918) i decide independenta acesteia ..
La 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei, format
din reprezentanti ai romanilor, polonezilor, germanilor rutenilor,
voteaza unirea cu Regatul Romaniei. '
In ceea ce Transilvania, Inca de la Inceputul Primului Razboi
Mondial s-au diversificat mijloacele de lupta ale romanilor pentru
unirea cu tara, activitate coordonata de Partidul Nati onal Roman
(P.N.R.). In toamna anului 1918, In conditiile Infrangerii Puterilor
Centrale ale Austro-Ungariei , nationala a
romanilor din Transilvania s-a ampl ifi cat.
P.N.R. proclama la Oradea independenra natiunii romane din cadrul
dublei monarhi i. La 12 noiembrie 1918 se formeaza Consiliul National
Roman Central (C.N.R.C. ), alcatuit din reprezentanti ai P.N .R.
(Partidul National Roman) P.S.D. (Partidul Social Democrat). Sediul
C.N.R. C. s-a stabilit la Arad avea rolul de a coordona, ca organ unic,
nationala a romanilor transilvaneni.
Dupa modelul acestuia, s-au format consilii garzi locale In Intreaga
Transilvanie. Acestea au preluat controlul politic administrativ In
intreaga provincie, sa mentina ordinea.
Pentru a da expresie vointei romanil or transilvaneni, C.N .R.C. decide
convocarea unei mari adunari la 1 decembrie 1918, la Alba Iul ia.
M.A.N. (Marea Adunare Na!ionala), sub lui Gheorghe Pop
de se deschide In prezenta a 1228 de del egati, a epi scopului
ortodox Miron Cristea, a episcopului greco-catolic luliu Hossu a
peste 100 000 de persoane.
Vasil e a citit Rezolutia Unirii cu Romania. A doua zi au fost
alese organele provizorii ale puterii de stat, Marele Sfat National
Consili ul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu. .
Unirea a fost salutata recunoscuta de nationalitatile din Transil vania.
Ungaria unirea prin tratatul de la Trianon (1920).
Importan{a unirii pentru dezvoltarea ulterioarii a Romaniei. Marea
Unire din anul 1918 incununa aspiratii le de veacuri ale romanilor de
a trai mtr-un singur stat, fiind rezultatul luptei tuturor fortelor
categoriilor sociale interne.
Astfel, se formarea Romaniei Mari, noul stat avand 0
suprafata de 295 049 km
2
0 populatie de peste 18 milioane de .
locuitori. noului stat s-a tacut In plan international prin
Romania posthelicii
Stalinism, na{ional-comunism
# disiden(ii anticomunistii
Construc{ia postdecemhriste
Stalinizarea tarii. Dupa actul de la 23 august 1944, Romania
iese din razboiul contra Natiunilor Unite, dar este ocupata imediat de
Annata Era primtil pas spre instaurarea comunismului.
Profitand de proteqia trupelor sovietice, P.C. R. numarul de
membri, dezvolta un discurs politic demagogic populist In care
tenneni ca "dreptatea sociala" "egalitatea" se intalneau frecvent.
deveneau campionii luptei pentru eliberarea imediata a
!Arii alaturi de Armata pentru realizarea reformei agrare.
Drumullor spre cucerirea puterii politice a parcurs mai multe etape.
Cererea imperativa a lui Stalin ca regele Mihai sa Ii aduca la putere
pe a avut drept rezultat instal area, la 6 martie 1945, a unui
guvern procomunist condus de Petru Groza. Noile autoritati au preluat
Transilvania de Nord-Vest (eliberata de armata romana In octombrie
1944) au realizat reform a agrara promisa. Speranta opozitiei ca acest
guvern nu va fi recunoscut de SUA Anglia, la fel ca actul de
rezistenta al regelui (greva regala) au ramas tara consecinte.
Fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946 a dus la victoria Blocului
Partidelor Democrate, alianta condusa de" asigurandu-le
acestora 0 majoritate confortabila In noul Parlament. Guvemul a
elaborat 0 noua lege electorala, prin care sporea numarul alegMorilor,
adaugandu-le pe femei, desfiinta Senatul.
A urmat apoi Inscenarea de la Tamadau (iulie 1947), prin care era
anihilata 0pozitia democratica: P.NT a fost scos In afara legii, iar
P.N.L. a al es autodizolvarea. Prin urmare, pluralismul politic era
desfiintat iar drumul spre instituirea partidului unic a dictaturii
proletariatului - larg deschis.
Stapani pe guvern (puterea executiva) parlament (puterea legislativa),
vor trece la lichidarea ultimului bastion allegalitatii interbelice:
monarhia. Lipsit practic de orice putere, suveranul, aproape exilat la
este chemat la silit sa abdice (30 decembrie 1947).
In zi, Romania a fost proclamata republica populara.
Odata incheiata preluarea puterii distrugerea vechi ului regim
politic, au continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea
/storie . Bac
In timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1 963), favorizata
de prezenta Armatei
In plan intern, s-a mfiintat partidul unic, Partidul Muncitoresc Roman
(februarie 1948), prin fuziunea P.C. R. cu acea parte din P. S.D. dispusa
sa-i recunoasca lntaietatea. Noile constitutii a1catuite dupa modelul
sovietic (1948 1952) au dat putere de lege noului regim politic.
Preocuparea principala a noilor autoritati a fost sa reprime orice forma
de rezistenta, motiv pentru care, cu sprijin direct cadre aduse din
U .R.S.S., a fost creata Securitatea (1948) Militia (1949).
Obiectivele economice ale noii puteri erau deosebit de ambitioase. Se
avea In vedere transformarea vechii economii de piata 1ntr-o economie
centralizata. Prin urmare, se trece la nationalizarea principalelor
mijloace de productie trecerea lor in proprietatea statului (1948). Un
proces asemanator este aplicat agriculturii prin colectivizare (1949­
1962), care a facut ca 96% din suprafata agricola a tarii sa fie cuprinsa
in structuri colectiviste. lndustrializarea cooperativizarea nu erau
decat modalitati de control asupra resurselor materiale umane,
subordonate autoritatii unice. Dezvoltarea economica este supusa
planurilor anuale ulteri or, celor cincinale.
Stalinizarea s-a extins in domeniul culturii. Invatamantul a fost
reorganizat dupa modelul sovietic, din biblioteci au fost autorii
acuzat i de "nationalism" sau "cosmopolitism", din expozitii au fost
eliminate tablourile sau sculpturile socotite decadente, iar In domeniul
muzical, compozitorii care nu viata noua a tarii erau
Oamenii de unanim recunoscuti au fost Indepartati de la catedra,
unii dintre ei viata In ani grei de detentie. In domeniul
religios, Biserica Ortodoxa a fost subordonata fata de stat, iar cea
greco-catolica - desfiintata (1 948).
National-comunismul (1965-1989) a fost caracteristica regimului
lui Nicolae regim care la Inceput a cunoscut 0 relativa
destindere liberalizare. A fost adoptata 0 noua constitutie (1965),
prin care Romania devenea republica socialista, au fost eliberati
detinutii politici iar Invatamantul a fost pus pe baze nationale a fost
permis studiul altor limbi straine (franceza, engleza, germana)
alaturi de rusa.
In anii care au unnat, gesturile de insubordonare fata de Moscova au
fost Insotite de 0 larga deschidere spre Occident. s-a Intalnit
la cu mari lideri ai lumii, precum: Charles de Gaulle, .
Frantei, Richard Nixon Gerald Ford, ai
S.U.A. La toate acestea s-a adaugat 0 importanta relaxare In viata
culturala, conditiile de viatA s-au imbunatatit s-a putut calatori In
48
Sinteze
strainatate. Considerandu-se suficient de popular, mfiinteaza
funclia de al Romaniei, pe care (1974).
Dar, la jumatatea ani lor '70, regimul sau intrase deja pe 0 panta
descendenta. Industrializarea fortata, care Inghitea 0 buna parte a
venitului national, a continuat sa dea un or industriali ce
produceau, cu cC?nsumuri de energie, marfuri de slaba calitate
necompetitive. Intr-o situatie asemanatoare se afla agricultura,
Jipsita de fortii de munca (ani de zile dirijata spre industriale),
insuficient mecanizata cu 0 productie sciizuta. Rodul pamantului era
eules eu ajutorul soldatilor, elevilor functionarilor publici. La acestea
se adaugau realizarea unor obiective grandioase, extrem de costisitoare
(Casa Poporului, Canalul Dunare-Marea Neagra, combinate Ie de utilaj
greu etc.) care, alaturi de mai multe calamitati naturale (inundatiile din
anii 1970 1975, cutremurul din 4 martie 1977) au contribuit la
triplarea datoriei exteme (10,2 miliarde de dolari, in 1981).
Aceasta situatie a fost resimtita putemic In randul populatiei, care a
trebuit sa suporte efectele rationalizarii alimentare energetice. Foamea
frigul au continuat sa se asocieze cu lipsa celor mai elementare libertati
societatea era continuu supravegheata controlata. Desigur
c! nu mai era teroare a anilor '50, dar Securitatea veghea
neclintita. 0 armata de informatori supravegheau ziLnic "obiectiveLe"
incredintate, oferind rapoarte amanuntite "stapanilor". Era In plina
"Epoca sau "Epoca de Aur", cum 0 denumeau
ideologii de partid, perioada In care se dezvolta, pana la propoJ1ii
aberante, cultul conducatorului.
Aceasta degradare a conditiilor de trai avea sa grabeasca
regimului national-comunist al lui prin
evenimentelor din decembrie 1989.
Rezistenta anticomunista a reprezentat modalitatea prin care
populatia s-a manifestat fata de instaurarea comunismului in Romania,
dar atitudinea, dezvoltata mai tarziu, fata de dezvoltarea regimului
comunist. Sosi rea trupelor sovietice (1944) a contribuit la constituirea
primelor grupe de rezistenta armata din Vrancea, Muscel,
Apuseni) formate din luptatori ce proveneau din toate segmentele
sociale: mil itari, legionari, preoti, studenti, Wani ce se
opuneau colectivizarii, femei muncitori . Oficialii regimului comunist ii
numeau banditi, legionari, Ei se autointitulau "Sumanele
Negre", "Haiducii lui Avram lancu", "Haiducii Muscelului" etc.
Dotarea lor cu armament era precara iar durata eficienta acestor
grupari depindea de atitudinea populati ei locale. sateni Ie
ofereau adapost, alimente informatii, altii tradau. Deosebit de putemica
49
/storie. Bac
a fost rezistenta din Muntii unde actionau grupurile conduse
de Ion GavriIa Ogoranu, fratii Arnautoiu colonelul Gh. Arsenescu.
o alta forma de rezistenta anticomunista 0 constituiau revoltele
rascoalele taranilor care se opuneau colectivizarii . Regiuni Intregi au
fost asediate cu ajutorul militiei armatei In Bihor, Suceava, Vrancea
Gorj.
Dupa lichidarea grupurilor arm ate din munti transform area
socialista a agriculturi i, regimul nu a mai fost confruntat cu fenomene
de rezistenta pana In 1975, an In care apare disidenta intelectuala.
Scriitori precum Paul Goma, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ana B landiana
Andrei au criticat cultul person,alitatii conducatorului au
cerut repectarea drepturilor omului. Impotriva lor, regimul va
dezlantui un val de persecutii, izolandu-i , instituind domiciliul fortat In
zone departate ale tarii . Ei s'-au alaturat protestelor minerilor din Valea
Jiului (1977), precum puternicii demonstratii a muncitorilor din
( 15 noiembrie 1987). Un rol important In sustinerea disidentei
a moralului celor ce luptau Impotriva regimului comunist a revenit
postului de radio Europa Libera, deservit de intelectuali care
sa emigreze, precum Vlad Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil
lerunca etc.
Const ructia democratiei postdecembriste. Dupa caderea regimului
comunist (22 decembrie 1989), conducerea tarii a fost preluata de 0
noua structura politica, Frontul Salvarii Nationale (F.S.N.), format din
disidenti , intelectual i militari. S-a revenit la democratie
pluralism politic, fapt ce a dus la revenirea vechilor partide politice din
perioada interbelica (P.N .L., P.N T P.S.D.), dar la formarea altora
noi. Prime Ie alegeri libere organizate la 20 mai 1990 au fost
de Ion I1iescu F. S.N. La scurt timp, noua putere aleasa s-a confruntat
cu man ifestati i la precum cu venirea
ii',
minerilor din Valea Jiului la care, prin comportamentul
a&resi v, au oripilat opinia publica intern a internationala.
In 1991 a fost adoptata noua Constitutie, revizuita In ?003, care
constituie baza juridica a regimului democratic din Romania. In penoada
1990-2009, tari au fost Ion I1iescu, Emil Constantinescu
Traian Basescu. Reforma institutionala (justitie, administratie etc.) a
progresat, impulsionata de cerintele imperative ale Uniunii Europene.
S-au Inregistrat progrese In domeniul economic, In reform a sistemul ui
de Invatamant de sanatate.
Corolarul acestor impliniri I-a constituit integrarea Romaniei In
N.A.T.O. (2004) In Uniunea Europeana (2007).
50
D. RELATIILE INTERNATIONALE
, ,
Spa(iuL roman esc intre dipLoma(ie # conflict
in Evul Mediu # La inceputurile modernitii{ii
1. Spatiul romanesc intre dip10matie conflict in Evul mediu
Cadrul internafional (secolele XIV-XVI). Rezisten/a antiotomana a
Tarilor Romdne (secolele XlV-XV).
Secolul al XIV-lea marcheaza intrarea pe arena politica central-
sud-est europeana a romanil or ca subiect international , cu un cadru
politic propriu recunoscut, prin afirmarea statelor unitare.
La secol ului al XIII-lea, regatele Boemiei, Poloniei
Ungari ei cunosc criza care se In primul deceni u al
secolului al XIV- lea (datorata, In parte, stingerii vechilor dinastii).
Tot mai primejdioasa devine amenintarea otomanilor in BaIcani In
Europa Centrala. Turcii otomani au supus pe rand imense regiuni din
Imperiul Bizantin (cu Adrianopol , 136 1), au desfiintat taratele
bulgare, i-au invins pe sarbi la Kossovopolje ( 1389) fi xat
hotarul pe Dunarea de Jos.
Reactia la aceasta situatie vizeaza concentrarea de forte
occidentale central-europene sub conducerea regelui Ungariei ,
Sigismund de Luxemburg, sub forma "crllciadei tarzit' pentru oprirea
Inaintarii otomane (biHalia de la Nicopole, 1396); soldata cu un
pentru fortele i-a oprit pe otomani la sud de Dunare.
In secol ul al XV-lea, Taril e Romane, Ungari a, Polonia fortele
occidentale au sa obtina succese in oprirea Inaintarii
otomanil or In centrul Europei (I iderii care au un it fortele antiotomane:
Ill;.ncu de Hunedoara, Vlad cel Mare, Matei Corvi n).
In 1453, cucerirea Constantinopolului de ciitre sultanul Mahomed
al II-lea a reprezentat 0 grea lovitura pentru Infrangerea
otomanilor la Belgrad (1 456) a oprit, pentru aproape un veac, Inaintarea
10,r spre Buda Viena.
In a doua jumatate a secolului al XV-l ea, Ungaria Polonia s-au
plasat pe 0 pozitie predominant defe nsi va fata de Imperiul Otoman.
Tara Romaneasca Moldova au incercat sa imbine politica de
rezisten!a cu cea de conciliere.
Secolul al XVI-lea confirma influenta sporita a dominat iei
suzeranitati i otomane In regiune, in conditii le autoritatii sultanului
Soliman Magnificul (1 521- 1566). In 1456 turcii ocupa insula Rhodos,
in 152 1 ocupa Belgradul, In 1526 zdrobesc oastea maghiara [a Mohacs,
51
Istorie. Bae
in 1541 transforma Ungaria Centrala In provincie otomana (Ungaria de
Est, respectiv Transilvania, devine principat autonom sub suzeranitatea
turcilor).
Caracteristice secolului al XVI-lea sunt razboaiele intre Imperiul
Otoman Imperiul Habsburgic, cu scopul stapanirii Ungariei al
dominatiei in Europa Centrala.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, conflictul armat se va
intre forte Ie din Liga (Imperiul Habsburgic, Spania,
Stantul Scaun; ducatele italiene Mantua, Toscana, Ferrara) Imperiul
Otoman.
Domnii Tarilor Romane s-au inscris in spiritul european de rezistentll,
I II
sub autoritatea habsburgilor prin actiunea militara a lui Mihai
Viteazul.
Ii I
Extinderea dominatiei otomane pana la Dunare, in secolul al XIV-lea,
reprezenta pentru Taril e Romane 0 amenintare permanenta de
transform are in care avea sa planeze pana tarziu asupra
IIII
acestora. De aceea, pe fata sau in ascuns, romanii afirmat 0
constanta opozitie fata de Poarm, socotindu-se un bastion avansat al
0 bariera in fata pericolelor care amenintau dinspre Sud
Europa civilizatia ei .
Domnii romanii au decis sau au fost siliti, in anumite imprejurari , sa
depuna juraminte de fi del itate fata de suveranii vecini, regii Ungariei
ai Poloniei (vasalitatea a fost perceputa nu ca supunere, ci drept
protectie ).
Mai dificila a fost suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Tarilor
Romane: avea alte princi pi i era din afara lumi i
M IRCEA CEl BATRAN (1 386- 14 18)
Mircea a fost cel mai vrednic dintre principii Basarabi, numit "Batran"
spre a-i marca prestigiul val oarea. Domnitorul a simtit dubla
amenintare externa - a regatului Ungar a Imperiului Otoman. De
aceea, a inche'i at tn 1389- I 390 un tratat de alianta cu regele Poloniei,
Vladislav JageJlo (prin mijloci rea domnul ui din Mol dova, Petru I),
prin care se prevedea ajutor reciproc "cu taata puterea cu taata
putin/a" contra oricarui atac al regelui ungar al aliati lor acestuia.
. Politica extema a domnitorului a urmarit limitarea chiar inlaturarea
suzeranitatii ungare indepartarea pericolului otoman.
Regele Ungariei nu a privit cu simpatie alianta cu Polonia
profitand de pericolul otoman, s-a adresat domnitorului Mircea cel
Batran, care i-a acceptat oferta (1 395 - tratat cu caracter antiotoman).
52
Sinte::: e
pericolului antiotoman I-a determi nat pe Mircea cel Batran
sa-I ajute pe cneazul Lazar al Serbiei in batali a de la Kossovopolje
(1 389), Incheiata prin infrangerea sarbilor. Raspunsul turciJor va fi
invazia condusii de Baiazid I1derim (I 395).
Soldatii turci trec Dunarea pe la Turnu, inaintand intr-un teritoriu
pusti it. Izvoarele traditi a istorica contopesc cele doua actiuni militare
(10 octombrie 1394 17 mai 1395) sub numele de "Lupta de fa
Ravine" (Ioc rapos) . Confruntarea de la Rovine se incheie
prin retragerea otomanilor, speriati de posibila interventi e a regel ui
ungar; confruntarea a oprit pentru moment inaintarea otomanilor la
nord de Dunare.
In 1396, sub conducerea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg,
se constituie 0 mare coali tie antiotomana. Cavaleri i apuseni sosesc
la Buda impreuna cu armata maghiara porn esc spre Dunare.
Armatei cruciate i se vor al atura lui Mircea ale voievodului
Transi lvaniei . Dupa eliberarea cetatilor Vidin Rahova, se
vor confrunta cu ienicerii spahii lui Baiazid, la Ni copole.
solicita intaietate in Inceperea luptei, Mircea este refuzat de cavaleri i
apusen i (fiul ducelui Burgundiei) .
Victori a otomana de la Nicopole a dat curaj lumii is lamice a dus la
desfii ntarea celui de al doilea Tarat Bulgar de la Vidin, la ocuparea
nordului Bulgariei, desfiintand statu!' .
. Dupa victoria de la Ankara (1402), cand Timur Lenk, conducatorul
mongol ilor, iI ia prizoni er pe Baiazid, domnitorul Mircea cel Batran
devine un arbitru al luptelor pentru succesiune (lntre fi ii lui Baiazi d),
asigurandu-se 0 relati va stabi litate.
In cele din urma, preluarea tronului de catre Mahomed I a tnsemnat
reluarea politicii agresive fata de Tara Romaneasca. In aceste conditii ,
dupa 0 noua expeditie otomana In spati ul de lanord de Dunare, Mircea
cel Batran a fost nevoit sa ceara 0 intelegere, sa plateascii un tri but
anual, ca simbol al rascumpararii pacii sa obtina garantarea
independentei tarii .
IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)
Voievod al Transi lvaniei ( 144 I - I 456), guvemator al Regatului Ungariei
(1446- 1452) capitan general al regatului mentionat (1453-1456),
lancu de Hunedoara a fost un simbol al lumii In care a trait; provenea
famil ie cneziala romaneascii InnobiJata din Tara Hategului.
Incepand cu anul 144 1, lancu a obtinut, an de an, victorii antiotomane;
tn 1442 Infrange oastea otomana intrata tn Transilvania, apoi intervine
in Tara Romaneasca obtine victorie pe raul Ialomita.
53
Istorie. Bac
In anii 1443-1 444, fancu de Hunedoara 0 campan ie
("campania cea lungl]") pe teritoriul Serbiei al Bulgariei, elibereaza
Sofia ameninta chiar centrul Imperiului Otoman; turcii cer
pace, care se incheie, gratie lui I ancu, in 1444, pe 0 perioada de lOan i.
La insistentele papale, ale principil or occidentali ale unor cercuri din
Ungaria, se reiau planurile de razboi . Voievodul nu a agreat
ruperea pacii, dar decizia luata I-a situat in fruntea transi lvanene,
croate, bosniace, luptand alaturi de oastea regala ungara de cea a
Tarii BaUUi a s-a dat la 10 noiembrie 1444, la Varna, unde
oastea a fost invinsa de otomani (in confruntare a murit
regele Ungari ei Poloniei, Vl adislav I).
In 1453, Mahomed al II-lea Constantinopolul vizeaza
extinderea Imperiului Otoman catre zona central a a Europei .
In 1456, Iancu de Hunedoara sa-I opeasca pe cuceritorul .
Constantinopolului In fata Belgradului, "cheia Ungariet' a Europei
Centrale.
Vestea victoriei strabate Europa, iar papa Calixt al III - lea I-a numit
"eel mai puternic alief al lui Hrislos".
Dar, la cateva zi le dupa victorie, lancu de Hunedoara murea rapus de
ciuma. A fost i'nmormantat In catedrala din Alba-lulia, iar pe piatra de
mormant au fost Inscrise cuvintele: "s-a stins lumina tumiP' (italianul
loan de Capestrano).
VLAD (1448; 1456-1462; 1476)
Fiu al lui Vlad Dragu! (din factiunea Dragu! il or, dupa afirmatiile
umanistului Aeneas Sylvius Piccolomini), Vlad a reorganizat
oastea, a limitat privilegiile care slabeau In interior tara, a pedepsit
aspru nesupunerea, tradarea hotia, a Intronat ordinea severa In Tara
Romaneasca. Programul politicii externe a vizat emanciparea tarii de
sub otomani redobandirea cetatilor pierdute de la Dunare (Turnu
Giurgiu).
Problema cea mai importanta era pericol ul otoman. In 1459, domnul
refuza plata tributului; In iama anil or 146 1-1 462, Vl ad a patruns
prin surprindere la sud de Dunare a distrus toate punctele fortificate
ale turcilor, de la Rahova pana la Chilia; domnul a dejucat cursa care i
se intinsese de catre begul de Nicopole a Invins oastea turceasca
venita pentru a-I captura.
Ca urmare, In primavara anului 1462, 0 armata redutabila, in frunte
cu sultanul Mahomed alII -lea, spre Tara Romaneasca pentru
a ocupa acest teritoriu; la 16 iulie 1462, Vlad organizeaza un
atac de noapte asupra taberei inamice, cu gandul de a-I asasina pe
54
Sinteze
sultan; scopul nu a fost atins, dar a provocat panica; domnul s-a retras
la nord de capitala, pentru a face jonctiunea cu oastea de la
Matei Corvin. .
transformarii Tarii In nu a insemnat
renuntarea de catre Mahomed al II-lea la ideea inlaturari i lui Vlad
sultanul I-a adus pe Inlocuitorul domnitorului Vlad, In
persoana fratelui acestuia, Radu cel Frumos.
Deteriorarea relatiilor dintre Vlad Matei Corvin (prin
influentarea celui din urma de catre negustorii transilvaneni, plasmuitori
ai textelor din care ca domnul roman ar fi tradat tabara
duce. la prinderea intemnitarea la Buda (peste 10 ani) a
lui Vlad Va sa reia tronul in anul 1476, cu ajutorul regelui
Ungariei, dar pentru scurt timp.
in 1462, intre Radu cel Frumos sultan erau reglementate raporturile
romiino-otomane (se da Tarii 0 noua "capitu/atie" prin care
era recunoscuta suzeranitatea POTtii, plata unui tribut anual in schimbul
garantarii protectiei statului pastrarii institutiilor sale).
Vlad a ramas in galeria pricipalilor eroi ai luptei antiotomane,
aparator de tara
eEL MARE (1457-1504)
Este domnitorul din Moldova care a dat numele unei epoci care a
intrat in folclor, traditie legenda.
Ales de catre "tara" (Adunarea Tarii) uns de mitropolitul Teoctist,
domnitorul s-a orientat spre 0 mai buna organizare a administratiei,
limitarea privilegiilor marii boieri mi anarhice, crearea trupelor de
proveniti din tarani liberi, intarirea refacerea sistemul ui de
cetati (In special cele de pe Nistru) adaptarea tehnicii mi litare la
progresele tacute de artilerie.
in plan extern a realizat un sistem de aliante CU Ungaria mai ales,
cu Polonia.
intr-o prima etapa a domniei sale a realizat consolidarea domniei,
organizarea respingerea agresiunii maghiare, vasalitatea fata de
Polonia preglHirea pentru infruntarea cu Poarta, In conditiile platii
tributului fata de sultan; etapa a doua a fost caracterizata de efortul
antiotoman, iar cea de-a treia - de conflictul cu Polonia pacea cu
otomani i cu polonii.
cel Mare a incercat initial sa aiba relatii bune cu toti veci nii
care aveau pretentii de suzeranitate asupra Moldovei, respectiv cu
Polonia Ungaria. A depus juraminte de fidelitate fata de regele
Poloniei. Cu Ungaria raporturile erau Incordate, in special dupa
55
Istorie. Bac
reluarea Chiliei de c1\tre moldoveni. Campania organizat1\ de regele
Ungariei, Matei Corvin, in anul 1467 s-a prin infriingerea
maghian! la Baia, unde rege\e a suferit "rani mortale".
Moldova era presata s1\ cedeze Chilia (reluat1\ de in 1465)
CetateaAIM otomanilor. De aceea, in 1473 domnitorul a rupt leg1\turile
cu Poarta, a refuzat plata tributului cedarea cet1\t
ilor
mentionate.
Consecint
a
a fost trimiterea de c1\tre cuceritorul Constantinopolului,
Soliman (guvernatorul Rumeliei), pe timp de iam1\ (lucru
) a peste 100 000 de oameni. eu aproximativ 40 000
de a obtinut 0 insemnat1\ victorie la Vaslui (Podul Inalt), in 10
ianuarie 1475.
Prin scrisoarea circulara trimis1\ la scurt timp dupa b1\talie prineipilor
puterilor antiotomane aliate (Venetia, Ungaria, Statui Papal) se
exprima clar eonceptia despre Moldova ca "poarta a
(daca aceasta va cildea, "toata va (i In mare primejdie").
In anul urmator, in ciuda avertismentului adresat, cel Mare
s-a aflat singur inaintea conduse de sultanul Mahomed al
II -lea, la Razboieni (Valea Alba, 26 iulie 1476), unde "au biruit
paganii pe
Domnitorul Moldovei · a mai purtat bat1\lii contra inamicilor
aproximativ 10 ani . In 1484, sultanul Baiazid alII-lea avea
s1\ oeupe cele doua importante cetati dinspre Marea Neagra (Chilia
Cetatea Alba); Marea Neagra devenea "lac turcesc" iar comunicarea
statelor popoarelor din zona cu lumea maritim1\ au fost puse
pe deplin sub control turcesc.
In dorinta de a" recuceri cetatile cu sprijin polon, depune la
Colomeea (1485) omagiu de vasalitate regelui Vladislav JageUo.
In anii 1486-1487, domnul Moldovei se singur in fata
otomanilor, ceea ce il deternina sa incheie pace sa accepte plata
tributului pentru acceptarea autonomiei.
In anul 1497, loan I Albert, succesorul la tronul Poloniei, intra in
Moldova, in fruntea unei armate de 100 000 de oameni, sub pretextul
eliberarii eetatilor de la Marea Neagra. Oastea polona asediaza Suceava,
iar confruntarea cu armata domnitorului Moldovei a avut loc la Codrii
Cosminului (1497); in urma unei expeditii in Polonia, in
1499, s-a incheiat un tratat moldo-polon, la Hfu-Iau, in care cele doua
t1\ri apar drept parteneri egali.
cel Mare (,,stephanus ille magnus", dupa cum i-a spus regele
Poloniei, Sigismund I, dupa cum il numeau ai sai) a devenit
simbolul patronul Moldovei al romiinilor.
56
Sinteze
MIHAl VITEAZUL (1593-1601)
"Domn al Tarii al Ardealului a toata lara Moldovd',
considerat "am al trecutului medieval un am modern", Mihai Viteazul
este inscaunat domn al Tarii (sustinut de boierii
in tara de Cantaeuzini la Istanbul), intr-o epoca in care conjunctura
international a era favorabila luptei antiotomane. Imperiul Otoman
suferise infrangerea de la Lepanto (1571 ), iar habsburgii devin
principal a forta din zona, care vor relua ofens iva spre Serbia Tarile
Romane.
La initiativa Papei Clement al VII-lea a imparatului Rudolfal II-lea
al Imperiului Romano-German, se constituie 0 alianta antiotomana,
Liga la care au aderat Spania, ducatele italiene Toscana,
Mantua Ferrara iar, in fi nal , Tarile Romane. Popoarele din Balcani
legau sperantele de eliberare independenta de aqiunea maril or
puteri
Lupta antiotomana este de Mihai prin uciderea creditoril or
turco-Ievantini masacrarea gam izoanei din ( 1594).
Urmeaza apoi atacarea incendierea cetatilor de la Dunare ocupate de
gamizoane otomane infriingerea armatelor turco-tatare (venite sa-I
mazileasca pe domn) la Putineiu, (ianuarie 1595).
Sunt eliberate Rusciue, Sili stra Braila; lui Mi hai Viteazul
ajung pan a la Dunare.
Reactia Portii se produce in vara anului 1595. Inca din luna mai,
su1tanul declarase Moldova Tara Romaneasca provincii
numind la condueerea lor 0 putemica armata otomana condusa
de trece Dunarea pe la Giurgiu, inaintand spre
La Calug1\reni (23 august 1595), Mihai avangarda turca, dar
apropierea marii armate otomane il obliga sa SAe retraga spre munti , la
in ajutorului transilvan. Intre timp Sinan ocupa
asediaza incepe organizarea tarii In
prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de ajutorullui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei,
Razvan, domnul Moldovei, Mihai trece la eliberiind
(octombrie 1595) Ii pe
otomani pana la Giurgiu. Aici , Mihai ataca avangarda turdi, care nu a
avut timp sa treaca fiuviul , di struge podul de vase unitatile
otomane, iar cetatea Giurgiu este cucerita. Cronicari i turci ai vremii
(Mustafa Naima), apreciau lupta de la Giurgiu ca "cea mai groaznicd
infrangere din istoria turcilor".
.Pret
ul
victoriei avea s1\ fie teribil: tara pustiita, putinele jefuite
arse, populatia satelor risipita in bejenie, iar comertul cu sudul
57
1
Istorie. Bac
Dunarii complet dezorganizat. Dezastrul suferit i-a obligat pe turci
schimbe direqia de atac spre Ungaria, unde 0 mare armata
condusa de sultanul (Mahomed al III-lea) va zdrobi la Kerestes
0 .596) forte le
In anul 1597 sultanul i-a propus lui Mihai 0 pace avantajoasa,
recunoscandu-i domnia pe viata reducerea tributului la jurnatate.
Prin urmare, se evita trasformarea tarii in iar in anul urmator
(1598), prin tratatul de la Manastirea Dealu, incheiat cu Rudolf al
II-lea, voievodul muntean se impunea drept principal factor al coalitiei
in Sud-Estul Europei.
Documentul prevedea ca Tara Romaneasca sa reia lupta antiotomana,
imparatul ofere a domnitorului bani pentru Intretinerea armatei
acestuia domnia ereditara. Practic, Mihai Viteazul devenea
conducatorul militar al Ligii prestigiul sau european fi ind In
continua
Unirea Tiirilor Romdne in limpul domniei lui Mihai Viteazul. In vara
1599 se contura un nou raport de forte in Carpati la Dunare.
In Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varu1ui
sau, cardinalul Andrei Bathory, favorabil Poloniei adept al incheierii
pacii cu turcii.
Prin urmare, se consolida pozitia Poloniei, care control a Moldova
prin Ieremia Movila uneltea cu acesta indepartarea inlocuirea lui
Mihai cu Simion MoviIa.
Liga era pusa in dificultate, iar pentru continuarea luptei
antiotomane se impunea 0 actiune energica, care sa Ii surprinda pe
adversari. De aceea, tuturor romanilor sub 0 conducere unica,
autoritara ("planul dacic"), a fost gandita de Mihai Viteazul ca 0
:11
actiune antiotomana.
Deteriorarea relatiilor cu Transilvania ca urmare a cererii lui Andrei
Bathory, sprijinita de Polonia, ca Mihai sa paraseasca tronul tarii,
0 grava amenintare pentru securitatea Tarii
In scopul alungarii cardinalului Bathory, domnitorul organizeaza 0
rapida interventie militara in Transilvania. Armata lui Mihai trece
Carpatii in doua coloane, pe la Buzau Tumu intalnind oastea
principelui transilvan la $elimbar (28 octombrie 1599).
Exemplul personal al lui Mihai atacul lui Baba Novac asupra
spatelui armatei inamice vor contribui la victoriei. Fugind
de pe campul de lupta, Andrei Bathory este prins omorat de secui.
Lupta de la $elimbar face din domnul muntean stapanu! Transilvaniei,
pe care Poarta II ca atare, Rudolf al II-lea iI doar'
58
Sinteze
guvemator, iar Dieta Principatului I-a acceptat drept ,.Ioctiitor" al
imparatu lui.
La 1 septembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba lulia, unde este
aclamat ca principe al Transi lvaniei . In aceasta calitate, a urmarit
imbuniWitirea situatie i taranilor romani a bisericii ortodoxe, a
reconfirmat pri vilegiile secuilor ale mi cii nobilimi romane din
Transi lvania, a emis acte in limba romiina, pe liinga acelea in latina
maghiara.
Politica ostiIa a lui leremia Movi la I-a aeterminat pe Mihai sa
intreprinda, in vara anului 1600, 0 expeditie in Moldova. Cele trei
ann ate pregatite in acest scop fac intrarea in Mol dova. Din Sud
venea Nicolae fi ul dom nitorului , cu armata munteana; cea
mai mare parte a conduse de Mi hai trece prin valea
iar pe la Rodna trece Baba Novac. In fata Sucevei, soldati i moldoveni
renunta la lupta aclama pe Mihai. Paras it de armata, leremia
Movila se la Hotin.
Cetatile Moldovei sunt repede ocupate de armata lui Mihai,
iar acesta se va intitul a intr-un hrisov emis In cetatea Sucevei ,.dom.n af
Tiirii Romdnqr;, Ardeafufui $i Moldovd' (27 mai 1600). Se realiza, in
felul acesta, pri ma mare unire politica a Tarilor Rom iine. Activitatea
politica a voievodulu i rom iin va stiimi ostilitatea marilor puteri. Polonia
nu accepta pierderea Moldovei, dorind re1nscaunarea
Nobilimea maghiara ardeleana era ostila lui Mihai, iar habsburgii nu
erau multumiti de prezenta acestuia in Transil vania, pe care 0 riivneau
pentru ei. Generalul Basta, reprezentantul j'mparatului Rudolf al II- lea,
era un adversar hotarat al voievodului. In aceste conditii, revolta
nobilim ii transilvane aliata cu Basta provoaca lui Mihai infrangerea de
la Miraslau pi erderea Transilvaniei, iar In Moldova patrunderea
armatei polone aduce pe tron pe leremia Movila.
inaintarea In Tara Romiineasca, polonezii II Infriing pe Mihai la Bucov
Curtea de ridiciindu-I domn pe Simion Movila, acceptat de
turci. Se astfel, [ntr-un tim p foarte scurt, Intreaga opera
politica a lui Mihai Viteazul.
Piecat la Praga pentru a obtine aj utor de la Rudolf al II-lea, Mihai se
intoarce obti ne victoria de la Guruslau (1601). Evenimentele pareau
sa-i fie favorabile In privinta Tari i a Moldovei, dar
Mihai este ucis pe Ciimpia Turzii de mercenarii valoni, din ordinul lui
Basta ( 1601). Se incheie, in acest fel, destinul celui care va deven i
peste secole simbol ul luptei pentru unitatea romani lor.
59
Istorie. Bac
Statutul Tariior Romane fata de Poarta. Tarile Romane au facut parte,
confonn dreptului islamic, din "Casa pacii" sau "Casa pactului".
Statutul era fixat In ahdname sau carti de legamant (carti de pace),
numite "capitulatit' de catre (redactate pe articole, care se
numeau "capitula"). Prevederile lor principale erau:
II
- statele sa fie conduse de un principe
_ alegerea principelui de cafre "tara", dintre familiile princiare locale;
_ confinnarea alesului investirea lui de catre sultan (lncepand cu
I! IIIII
secolul al XV-lea);
i
_ pastrarea drepturilor privilegiilor tarii, a credintei (organi zare
intema proprie, rara interventia otomana);
_ plata unui tribut (rascumpararea paci i) unor daruri oficiale catre
sultan Inalti i demnitari ;
_ Domnitorul trebuia sa fie "prietenul prietenilor $i dU$manul
dU$manilor" sultanului;
- Poarta se angaja sa apere sa proteje Principatele de orice agresor;
- regimul vamal pentru marfurile otomane (tarife preferentiale
pentru produsele exportate In Imperi ul Gtoman);
Din a doua jumatate a secolului al XVI-l ea dependenta Tari lor
Romane fata de Imperi ul Gtoman a crescut sensibil, abuzurile au sporit
(tributul la 155 000 de galbeni pIatiti de Tara Romaneasca,
65 000 de galbeni plati ti de Moldova, 15 000 de gal beni platiti de
Transilvania).
Cresc darile obligatiile In munca, aprovizionarea Port
ii
cu prod use la preturi preferentiale (m ai mi ci cu 15-20%
decat cele de pe piata romaneasca) se plateau sume pentru
cumpararea domnii lor confinnarea lor).
Concluzie: Tarile Romane erau state autonome, ajunse Intr-un
anumit grad de dependenta fata de Imperiul Otoman.
Au existat teritorii sau locuite de romani, ocupate de
otomani: cetati le Tumu, Gi urgiu, Braila (secolele XV-XVI), Dobrogea
(secolul XV), cetati le Chi lia Cetatea Alba (secolul XV), Tighi na
(secolul XVI), 0 parte a Banatului (secolul XVI).
2. Spatiul romanesc intre diplomatie conflict la inceputurile
modernitalii
Secolele al XVIII-lea al XIX-lea aduc schimbari In spatiul Tarilo
r
Romane, detenninate de:
- declinul lmperi ului Otoman;
- ascensiunea Imperiului Tarist in Balcani;
60
Sinteze
_ Rusia, Austria Prusia disputa dominatia asupra Tlirilor Romane,
zonei Balcanice Poloniei;
- Franta protejeaza interesele In Orient, iar Marea Britanie _
drumulIndiei;
- razboaielor ruso-austro-otomane influenta
Rusiei in detrimentullmperiului Otoman;
- Imperiul Tarist cel Habsburgic manifesta tendinte expansioniste;
- Problema orientala" sau "Chestiunea orientala" vizeaza
Otoman, dorita de Imperiul Tarist de cel Habsburgic
(interesele unor state precum Anglia au racut ca Imperi ul Otoman sa
supravietuiasca in timp).
in secolele al XVIII-lea al XIX-lea au avut loc 0 serie de razboaie
(1716-1718, 1736-1739, 1768-1774, 1789-1791/1792, 1806-1812,
1853-1856), care au avut ca unnari: .
- pierderea unor teritorii: Banatul Oltenia, integrate Imperiului
Habsburgic (Oltenia revine la spatiul romanesc in 1739), Bucovina
(1775 - la Imperiul Habsburgic), Basarabia (1812 - la Imperiul Tarist);
- prin tratatul de la Kuciuc-Kainargi, Incheiat intre Rusia Im periul
Otoman, se instituia protectoratul celei dintai , confinnat de tratatul de
la Adrianopol, care consolida protectoratul !arist asupra spatiului
romanesc;
- 1853- 1856: razboi ul Crimeii, intre Rusi a Imperi ul Otoman,
reprezintA 0 noua etapa a "Problemei Orientale". Prin Congresul de
pace de la Paris (1856), protectoratul si ngular al Imperiului Tarist este
inlocuit cu garantia colectiva a Mari lor Puteri europene; este mentinuta
suzeranitatea Imperiul ui Otoman;
- problema esentiala a romanilor In rel atiile intemationale era unirea,
favorizata de tratatul de pace de la Pari s;
- 1857: adunarile ad-hoc de la
- 1858: "Conventia"IConferinta de la Paris (puterea suzerana _
Imperiul Otoman; puterea protecto'are - garantia colectiva a Marilor
Puteri);
- 1859: dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza In Moldova
ianuarie) in Tara Romaneasca (24 ianuarie) punea puteri le garante
III fata faptului implinit.
61
Romania $i concertul european
De la "Criza orientala" la marile aUant
e
ale secolului XX
"Criza orientaIA". Unnarind mai vechiul ei proiect de control
asupra stramtorilor Bosfor Dardanele scoaten;a Imperiului
Otoman din Europa, Rusia a Razboiul Crimeii (1853-1 856).
Contlictul avea sa readuca "Problema orientaIa" In prim-planul politicii
europene, cu consecinte importante pentru spati ul romanesc.
Victoria turcilor (aliati cu Franta Anglia) lnfrangerea Rusiei au
creat 0 situatie noua. Aliatii doreau sa opreasca Rusia In expansiunea
ei spre spatiul balcanic prin interpunerea unui stat tampon la guri le
Dunari i. Prin unnare, Congresul de pace tinut la Paris (1856) .
revizuirea statutului internati onal al Principatelor Romane; sudul
Moldovei a fost retrocedat Moldovei, astfel fiind Indepartata Rusi a de
zona strategidi de la gurile Dunarii; reprezentantul Frant
ei
, Contel e
Walewski, a ridicat problema unirii Principatelor sub un pri nt strain.
Prin urmare, aparitia conjuncturii exteme favorabil e, confinnata
prin Conferinta Marilor Puteri, tot la Paris (1858), al aturi
de vointa fenna a romanilor de emanci pare politica, au favorizat
real izarea dublei alegeri a domnitorului Al. 1. Cuza (24 ianuarie 1859)
implicit, crearea statului roman modern.
Dupa unirii depline (1 861), politica extern a a tanarului
stat roman s-a orientat spre obtinerea independentei a unor garantii
de securitate care sa fereasca Romania de posibile agresiuni externe.
Obtinerea independentei de stat avea sa devina obiectivul major al
domniei lui Carol I, succesorul lui Cuza.
onoua etapa a "Crizei orientale" a fost initiata de rascoalele antiotomane
din Bosnia (1875) Bulgaria (1876), precum de atacarea otomanil or
de ciitre Serbia Muntenegru (J 876). Pe acest fond, Romania a
tncercat obtinerea independentei pe cale diplomatica, fiind tnsa
refuzata de catre Poarta. De aceea, declararea independentei (9 mai
1877) a fost priviUi cu raceala indi ferenta In Europa iar Rusia, care
'semnase 0 conventie militara prin care trupele sale puteau trece spre
Balcani prin teritoriul nostru, se ferea sa accepte orice fonna de
cooperare. Avea s-o impuna, In cele din unna, impasulla care s-a aj uns
In luptele din sudul Dunari i asediul al Plevnei. Trecand fluviul,
annata romana a obtinut importante victorii, sa cucereasca
numeroase redute (Grivita, Rahova, Plevna, Smardan). Dar
62
Sinteze
interventia diplomatiei occidentale patrunderea tlotei britani ce In
stramtori au Impiedicat Imperiului Otoman. Congresul de la
Berlin (1878) oficial independenta Romaniei, care primea
Dobrogea cu Delta Dunarii Insula dar retroceda Rusiei
sudul Basarabiei, prim it In 1856.
Dupli razboi, deteriorarea relatii/or cu Rusia a apropiat Romania,
acum independenta, de gruparea Puterilor Centrale, cu care a semnat
in secret un tratat de alianta (1883). Astfel, dupli incheierea celor doua
contlicte balcanice (care puneau, de fapt, capat "Crizei orientale"
inceputli la secolului al XVII-lea) in preajma Primului
Rl1zboi Mondial , Romania era 0 tam stabilli, in plina dezvol tare
economicli membrli a unei aliante puternice. Vi itoru I ei depindea
insli de reunirea tuturor romanilor in granitel e unui singur stat national.
Marile aliante. Politica gennana, avand ca rezultat fonnarea Triplei
Aliante, nu putea llisa indiferente celelalte state europene. Astfel ca, la
inceputul secolului al XX-lea, echilibrul de forte a fost redimensionat
prin constituirea Triplei in{elegeri sau A ntanta' (1907), care, nu pes!e
mult timp, va disputa intiiietatea cu gruparea Puterilor Centrale. In
primi i doi ani de la Primului Razboi Mondial, Romania
declarat neutralitatea. In aceasta perioada ambele a/iante militare au
Bcut oferte ca Romania sa participe la razboi allituri de ele. Dispusa sa
recunoasca drepturil e noastre asupra Transilvaniei Bucovinei,
Antanta va obtine din partea Romaniei semnarea conventiilor militare
politice intrarea ei in razboi (1916).
Conjunctura ani10r 1917-1918 avea sa aducli romanilor beneficii
importante: Basarabia s-a unit cu Romania (27 martie 1918), ca unnare
a revolutiei care a acordat dreptulla autodetenninare pentru
popoarel e oprimate din vechea monarhie rusli; Austro­
Ungariei refuzul de a mai plistra vreo legaturli cu Ungaria postbelica
au condus spre momentele Cernau!i (28 noiembrie 191 8) Alba lulia
(1 decembrie 191 8), dind Bucovina Transilvania s-au alaturat tarii.
Tratatele de pace incheiate in cadrul Conferintei de pace de la Paris
(1919- 1920) consfinteau inraptuirea Marii Uniri, Romania
de marile democratii occidentale.
In cei 20 de ani ai perioadei interbelice, Romania a aderat la Societatea
Naliunilor (1919) s-a orientat spre incheierea unor aliante regional e.
Apare astfel Mica Antanta (1921), fonnatli impreunli cu Cehoslovacia
lugoslavia, aliantli cu caracter defensiv care a constituit un factor de
echili bru pace in Europa Central a, descurajand tendintele
revizioniste maghiare; cu Polonia, tara noastra semneazli un tratat de
a1iantli (1921, 1926) care acorda garantii generale impotriva oricarui
tip de agresiune; cu Grecia, Turcia lugoslavia fonneazli in{elegerea
63
/s torie. Bac
Balcanicii ( 1934), men ita sa neutralizeze politica germana manifestata
odata cu venirea lui Adolf Hitler la putere.
De asemenea, Romania a urmarit colaborarea cu celelalte state: a
incheiat tratate de amicitie alianla cu Franta ltalia ( 1926), care-i
ofera un plus de garantie In plan moral; a semnat Pactul Briand-Kellogg
(1928), care scotea razboiul In afara 1egii; a incercatnormalizarea
relatiilor cu U .R.S.S. prin tratative purtate de de exteme
Nicolae Titulescu Maksim Litvinov. Negocierea unui tratat de
neagresiune a ca urmare a demiterii lui Titulescu (1936).
Tensionarea situatiilor intemationale ca urmare a acordului de la
Mtinchen (1938), prin care Germania Incepea dezmembrarea
Cehoslovaciei, urmata de Incheierea Pactului Ribbentrop-Molotov
(1939) apoi izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial au gasit
intr-o stare avansata de izolare. Dupa Frant
ei
(1940), Romania se afla m fata agresivitatii dezlantuite a celor doua
. state totalitare: Germania U.R.S.S. Notele ultimative sovietice
Dictatul de La Viena au obligat guvemul roman la cedarea Basarabiei
Bucovinei de Nord, a Transilvaniei nord-vestice a Cadrilaterului
dobrogean. Vinovat de aceasta situatie, regele Carol II abdica in
favoarea lui Mihai, dar adevarata conducere a tarii a fost preluata de
generalul Ion Antonescu, care adera la Pactul Tripartit, format din
Germania, Italia Japonia.
Alaturi de trupele Axei, Antonescu a atacat U.R.S.S. (22 iunie 1941),
avand ca scop recuperarea teritoriilor rlipite de sovietici. Dupa luptele
de la Stalingrad, in conditiile infrangerilor suferite de Axa, Romania a
initiat discutii In vederea incheierii armistitiului cu Natiunile Unite.
Evenimentele de la 23 August 1944 au marcat 0 spectaculoasa rastumare.
Romania Intorcea armele Impotriva Germaniei se alatura Natiunilor
Unite, unde principalul aliat, pe langa S.U.A. Anglia, devine
U .R.S.S., care a irnpus armistitiul din 12 septembrie 1944, a ocupat
teritoriul tlirii a pregatit sovietizarea.
contributia materiala umana a tarii noastre la infrangerea
Germaniei a fost impresionanta, nu ni s-a recunoscut statutul de tara
cobeligeranta. Romania a semnat Tratatul de pace de laParis (1947)
ca tara invinsa, fiind obligata la plata un or mari despagubiri de razboi.
Mai tarziu, prin semnarea Pactului de la Var$ovia (1955) alaturi de
celelalte tari socialiste din Europa de Est, Romania sublinia
apartenenta la blocul rasaritean opus democrati ilor occidentale
conduse de S.U.A. N.A.T. O. Relntoarcerea la democrat
ie
dupa
evenimentele din decembrie 1989 au marcat, In mod firesc, aspiratiile
romanilor spre 0 lume libera, de care fusesera si liti sa se desparta cu 0
jumatate de secol mainte . .
64
Romania in perioada Riizboiului Rece
Divizarea Europei. Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi
Mondial, confruntarea dintre Marile Puteri a continuat sub 0 alta forma
- Razboiul Rece - avand ca principali S.U. A. U.R.S.S.
Reprezentand sisteme politi ce opuse - democratia occidentala, respectiv
totalitarismul stalinist -, cele doua superputeri au intrat In conflict
deschis la scurt timp dupa incheierea pacii.
S.U.A. intentiona sa sustina 0 lume postbelica construita pe modelul
democratiei occidentale, crearea O. N.U. fiind primul pas In acest sens.
Profi tand de 0 prezenta militara masiva, U.R.S.S. a refuZat statelor
afl ate In zona sa de influen!3. dreptul la organizarea de alegeri
contribuind decisiv la transform area lor In "democratii populare". In
felul acesta, tlirile Europei de Est au fost transformate In sateliti ai
Moscovei, carora Ii s-au impus regimuri politice asemanatoare ceIui
sovietic.
Expansiunii sovietice americanii ii raspund prin lansarea doctrinei
Truman (1947), numita "doctri na Indiguirii" (conteinment). In plan
economic, state Ie europene urmau sa primeasca un substantial sprijin
financiar american. Primele aj utoare, de urgenta, sunt diri jate catre
Grecia Turcia, urmand ca pentru Europa Occidentala asistenta
financiara sa devina si stemati ca masi va (Planul Marshall ). In plan
mi litar, se pun bazele Pactului Atlantic (1948), semnat de 12 state
occidentale trans form at un an mai tarziu in Organizafia TratatuLui
Atlanticului de Nord (N .A.T.O.).
Replica U.R.S.S. a fost rapida: era constituit C. A.E. R.-ul (Consiliul
de Ajutor Economic Reciproc), a realizat pri ma explozie nucleara
(1 949) a organizat impreuna cu statele comuni ste nou create
Organizatia Tratatului de La Var$ovia (1955).
Acest nou ti p de conflict di ntre S.U.A. U.R.S.S., cunoscut sub
numele de "Razboiul Rece", n-a degenerat intr-un razboi propriu-zi5
intre cele doua !3.ri, dar a cunoscut 0 succesiune de crize politice:
blocarea Berlinului ( 1948), criza rachetelor din Cuba (1 962), dar
confli cte locale, deschi se, precum razboaiele din Coreea apoi cel din
Vi etnam. Costurile exorbitante ale cursei inarmari lor, dar "Iectiile"
razboiului din Vietnam, au condus, spre anii '70, la detensionarea
treptata a relatiilor di ntre cele doua blocuri politico-militare, pentru ca
dupa 1985 Mihai l Gorbaciov, U .R.S.S., sa reduca
responsabilitatile Moscovei in lume, deoarece aceastli pozitie "inghitea"
prea mult din resursele !3.rii .
65
istorie. Bac
Romania RAzboiul Rece. Incheierea rnzboiului (1945) situa
Romania in tabru-a state lor 'invinse, cu toate consecintele politice
economice ce au urmat. Plasarea sa in zona de influenla a U.R.S.S.
s-a dovedit a fi decisiva pentru evolutia regimului politic dupa 1947.
Impus prin fOflji, regimul comunist a scos pentru 0 jumatate de secol
tara din randul naliunilor democratice. Romania denunta planul
Marshall ( 1947), devine membra C.A.E.R. (1949) adera la Tratatul
de la (1955). In timpul regimului de nuanta stalinista al lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Romania a sustinut pozitia Moscovei In
criza iugoslava cea maghiarn (1956). Sub conducerea comunistului
reformator Imre Nagy,maghiarii 'incercau sa, puna capat sistemului
partidului unic sa obtina retragerea Ungariei din pactul de la
motiv pentTu care Dej a suslinut tarn echivoc invadarea Ungariei de
catre In conditiile sporirii 'increderii pe care Moscova 0
manifesta fata de liderii Partidului Comunist din Romania, se obtine
retragerea trupelor sovietice din tara (1958).
Criza rachetelor din Cuba conflictul chinezo-sovietic din anii ' 60
i-au permis lui Dej sa faca primii 'in "destalinizarea" tarii sa
adopte 0 linie comunista nationalista. Odata cu deciaratia din aprilie
(1964) prin care Romania respingea Planul Valev lansat de U.R.S.S.,
In cadrul caruia tarii noastre ii revenea rolul de furnizor de produse
agricole, distanta fatli de puterea sovietica se va accentua. Primii ani ai
regimului aduc 0 perioada de relativli destindere 0
accentuare a distantru-ii fata de politica Moscovei. Este vremea unor
decizii majore, precum R.F.G., Romania devenind astfel
primul stat socialist cu care Germania relatii diplomatice
(1967). Se stabilesc relatii diplomatice cu Israelul, tara devine membra
a Fondului Monetar International a Sancii Mondiale s-a deciarat
ferm impotriva cursei inarmarilor, in special a celor nucleare. Refuzul
Romaniei de a participa la interventia militara a trupelor Tratatului de
, il
la in Cehoslovacia (1968) a reprezentat un moment
semnificativ in tarii de politica Moscovei, fiind apreciata
admirativ de pol iticienii vremii.
Dar independenta fata de U.R.S.S. reprezenta, in timp,
consolidarea national-comunismului, care va evolua treptat spre
revenirea practicilor staliniste spre izolarea diplornaticli a Romaniei.
La incepututl anilor '70, 'in urma vizitelor efectuate in China Coreea
de Nord, practici ale "revolutiei culturale" chineze, precurn rnodelul
nord-coreean de dezvoltare se vor regasi tot rnai pregnant in politica
economicli, sociala culturalli prornovatli de regirnul
66
Sinteze
Nemultumirea sociala tot mai accentuata datorata crizei economice
interne, cultul exacerbat al personalitatii conducatorului , pol itica
dernografica atitudinea fata de lurnea satelor a condus la
regimului odatli cu el , a comunismului in RomaIfia.
Evenimentele de la fmele anului 1989 vor readuce Romania lntre
statele dernocratice ale lumii.
Odata cu revolutiile anticornuniste in 1989 in Europa de
Est, care au dus la cornunismului, se Incheie Razboiul
Rece.
67
Variante
VARIANTAI
Subiectul I (30 de puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Noi, Stefan [eel Mare], domn af Tarii Moldovei, faeem eunoscut (... )
ea dorind sa ne tinem de obieeiuri sa [unnam exemplul altor] voievozi
moldoveni, (...) tot noi ( ... ) suntem datori sa urmam, intotdeauna,
prin eredineioasa supunere, voinfei [regilor] Poloniei. ( ... )
[Regele] Cazim ir ( ...) ne-a indrumat, ziedndu-ne ea trebuie sa ealeam
pe urma eelor ee au fost inainie de noi; ( ... ) de aeeea, noi dorind sa-l
ineredinfam pe deplin de eredinta noastra statorniea, [tagaduim] ea
vom pastra credinta eurata dreapta, eli vom face tot binele pentru
domnia pentru einstea lui. (.. . ) [Mai tagaduim] eli nu vom instraina
niciun [teritoriu al Moldovei] Tara vointa regelui, prin nieiun mijloe;
dimpotriva, daea vreunul din aeestea s-ar fi instrainat*, pe aeela vrem
sa-I inapoi it vom
(Tratatul dintre eel Mare Cazimir allY-lea, 1462)
*era vizatil cetatea Chiliei
B. "Noi Stefan voievod, eu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei,
facem cunoscut ca ( ... ) dupa ee, intr-o vreme de mult treeuta, intre noi
# loan Albert [regele] Poloniei au fost oareeare vrlijmii$ie eunoscuta
eeartii /uptii, ( ... ) aeum domnia sa, ( ... ) ne-a iertat de toate pagubele
pe care i Ie-am Taeut domniei sale.
Astfel ca. intre noi ( ... ) are sii fie pace ea de aici
inainte, atdt noi edt vom triii vom stapdni in
vremile viitoare [Moldova] slobozi Tara grija Tara nieio piedica
din partea domniei sale a domniei sale. ( ... )
Noi, Stefan voievod, fmpreunii eu fi u! nostru, Bogdan voievod eu
tot [c1erul] eu toti boierii noWi Tagiiduim regelui loan Albert eii (.. . )
pe el pe lui Ii vom ajuta, totdeauna, eu sfatul eu fapta
impotriva tuturor lor."
(Tratatul dintre eel Mare loan Albert, 1499)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Preeizati, din sursa A, 0 obligatie asumata de eel Mare in
privinta teritoriului statului pe care-I eondueea. 2 p
2. Preeizati 0 eategorie sociala la care se refera sursa B. 2 P
3. Numiti eele doua state preeizate atat in sursa A cat in sursa B.
6p
71
lstorie. Bae
4. Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care
sustine ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor
bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespurizatoare sursei care
combate ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor
bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat
romiinii, In Evul Mediu la inceputurile modernitatii, In afara celor
precizate in text. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform direia
autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor medievale, In
spati ul romanesc. (Se puncteazii coerenta $i pertinenta argumentiirii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimii cauzalitatea $i concluzia.) 4 p
Subiectul n (30 de puncte)
Citit i cu atentie textele de mai jos:
A. "Nu sunt singurul care-$i pune 0 intrebare: de unde yin banii $efilor
fascismului, bani care sunt din abunden(ii.? (. .. ). Se zicea, cii fas cismul
i$i trage principalele resurse din contribu{iile pe care Ie pliitesc marii
proprietari din Emilia*, de pe valea raului Pad $i din Toscana*. Se
spunea, de asemenea, eii este finan/at de marii industria$i din
Lombardia*, in vederea combaterii dU$manului com un, comunismul,
care era ca 0 leprii in aceastii parte a ltaliei. "
(Bryens, Patru ani fa Roma)
*provincii ale Italiei
B. "Pentru fascism, totul esle in stat, · mmlC uman sau spiritual
nu existii $i nu are valoare in afara statul!;i. in aces! sens, fascismul
este totalitar. in afara statului, [nu exisHi] nici indivizi, nici
grupuri (asociatii, sindica!e, clase). De aceea, fascismul se opune
socialismu/ui, care aceentueazii mi$ciirile politice ale luptei de clasii
$i ignorii unitatea stalului, care fundamenteazii clasele sociale pe 0
singurii rea/itate economicii $i moralii. Si intr-o manierii omoloagii,
fascismul se opune sindicalismului."
(8. Mussolini, Fascismul, 1934)
C. "Fascismul [reprezinta 0] ideologie $i un regim politic apiirute in
Europa, dupii Primu/ Riizboi Mondia/, in condi(iile declan$iirii un or
crize economice $i sociale ( .. . ). Devenind ideologie oficialii a mai
mu/tor state, s-a caracterizat prin: nalionalism extremist, misticism,
vio/enlii, cu/tu/ forlei ( ...); a presupus (...) supunerea necondilionatii
72
Varianl e
falii de voinla [Iiderilor charismatici], tendin/a de monopolizare a fuluror
sferelor vielii sociale. promovarea rasismu/ui, in forma antisemitismului
$i a $ovinismu/ui."
(Dictionar enciclopedic)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati evenimentul politico-militar la care se refera sursa C. 2 p
2. Numiti statuI la care se refera sursa A. 2 p
3. Mentionati 0 ideologie politica precizata alaturi de fascism, in
sursa A, respectiv, 0 organizatie profesionala, din sursa 8. 6 p
4. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism,
susti nandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la fascism,
susti nandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Preciz8ti doua caracteristici ale democratiei din Europa secol ului
al XX-lea. 6 p
7. Prezentati 0 practica politidi democratica din Europa secolului
al XX-lea, precizand un stat in care aceasta a fost aplicata. 4 p
Subiectul III (30 de puncte)
El aborati , in aproximativ doua pagini, un eseu despre fmplicarea
Romdniei in relariile internalionale, avand in vedere:
- mentionarea cate unui obiectiv urmarit de Romania prin implicarea
sa in "Criza orientala", respectiv in relatiile internationale din prima
jumatate a secolului al XX-lea;
- prezentarea unui eveniment, pe plan international , In a
doua jumatate a secolului al XX-lea, in care s-a impli cat Romania
precizarea unei consecinte a acestuia pentru statuI roman;
- mentionarea unei asemanari .a unei deosebiri dintre aqiunile
de Romania, pe plan international, in prima, respectiv in a
doua jumatate a secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea Romaniei in
relatii1e internationale din secolul al XX-lea sustinerea acestuia
printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, · evidentierea relaliei cauzii-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in Iimita de
spatiu precizata.
73
Variante
Istorie. Bac
BAREM DE EVALUARE NOTARE
oSe puncteazA oricare alte fonnularilmodalitati de rezolvare corecta a
cerintelor.
oNu se acorda punctaje intennediare, altele decat cele precizate
explicit prin barel1}. Nu se acorda fracliuni de punct.
oSe acorda 10 puncte din oficiu. Nota final a se calculeaza prin
impartirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
Subieetull (30 de punete) .
I. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricarei obligati i asumate
de Stefan cel Mare in privinta teritoriului statului pe care-I conducea.
2. 2 punete pentru precizarea oricarei categorii sociale la care se
refera sursa B.
3. Clite 3 punete pentru numirea fiecaruia dintre cele doua state
precizate atat in sursa A cat in sursa B. (3px2=6p)
4. I punet pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A,
corespunzatoare sursei care susline ideea dupa care tratatul mentinea
cursul, anterior, al relati ilor bilaterale.
4 punete pentru selectarea, din sursa precizata, a oricaror doua
infonnalii aflate in relatie cauza-efect. .
5. I punet pentru scrierea, pe foaia de examen, a li terei B,
corespunzatoare sursei care combate ideea dupa care tratatul
cursul, anterior, al relati ilor bilaterale.
4 punete pentru selectarea, din sursa precizata, a oricaror doua
infonnatii aflate in relatie cauza-efect.
. 6. Cate 3 puncte pentru mentionarea oricaror alte doua evenimente
politico-militare la care au participat romanii, in Evul Mediu la
inceputurile modernitatii, in afara celor precizate in text. (3px2=6p)
7. I punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia
autonomiile locale au contribuit la constituirea state lor medievale in
spatiul romanesc;
I punet pentru pertinenta argumentari i afinnatiei date;
1 punet pentru selectarea oricarui fapt istoric relevant care sustine
afinnatia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea
(deoarece, pentru cii etc.), respectiv concl uzia ca urmare
etc.).
74
Subieetul II (30 de puncte)
I. 2 puncte pentru precizarea evenimentului politico-mil itar la care
se refera sursa C.
2. 2 puncte pentru numirea statului la care se refera sursa A.
3. Cate 3 punete pentru mentionarea ideologiei politice precizate
alaturi de fascism, in sursa A, respectiv a oricarei organizatii profesionale,
din sursa B. (3px2=6p)
4. 2 punetepentru mentionarea, din sursa B, a oricarui punct de
vedere referitor la fascism . ,
3 punete pentru sllstinerea punctului de vedere mentionat cu oricare
explicatie din sursa B.
5. 2 punete pentru menti onarea, din sursa C, a oricarui punct de
vedere referitor la fascism .
· 3 punete pentru sustinerea punctului de vedere mentionat cu oricare
explicatie din sursa C.
6. Cate 3 puncte pentru precizarea oricaror doua caracteristici ale
democratiei di n Europa secoluhii al XX-lea. (3px2=6p)
7. 1 punet pentru mention area oricarei practici politice democratice
din Europa secolului al XX-lea.
2 punete pentru prezentarea practicii politice mentionate.
1 punet pentru precizarea oricarui stat in care s-a aplicat practica
politica mentionata.
Subieetul III (30 de punete)
Informatia istorica - 24 de punete distribuite astfel:
ocate 3 punete pentru mentionarea oricarui obiect iv urmarit de
Romania prin implicarea sa in "Criza orientala", respectiv in relatiile
internationale din prima jumatate a secolului al XX-lea (3px2=6p)
02 punete pentru mentionarea oricarui eveniment, pe plan
international , in a doua juinatate a secolului al XX-lea, in care s-a
implicat Romania;
03 punete pentru prezentarea coerenta a evenimentului mentionat,
prin evidenli erea relaliei istorice de cauzalitate uti lizarea unui
exemplu/a unei caracteristici ;
I punct pentru uti lizarea doar a unui exemplula unei
caracteristici referitoare la evenimentul mentionat;
02 punete pentru precizarea oricarei consecinte a evenimentului
mentionat pentru statui roman;
ocate 3 punete pentru mentionarea oricarei asemanari a oricarei
deosebiri dintre actiunile de Romania; pe plan international,
in prima, respectiv, in a doua jumatate a secolului al XX-lea; (3px2=6p)
75
Istorie. Sac
·1 punet pentru foimularea oriearui punet de vedere eu privire la
impliearea Romaniei In relatiile intemationale din seeolul al XX-lea;
·1 punet pentru eoerenta argumentarii punetului de vedere formulat;
·1 punct pentru pertinenta argumentarii punctului de vedere formulat;
·1 punet pentru seleetarea oricarui fapt istoric relevant care sustine
punctul de vedere formulat; .
·1 punct pentru uti!izarea eonectorilor eare exprima cauzalitatea
(deoarece, pentru ca etc.), respeeti v, concluzia (a$adar, ca urmare
etc.).
Ordonarea ~ i exprimarea ideilor menlionate - 6 puncte
distribuite astfel:
·2 puncte pentru utilizarea lim bajului istoric adecvat;
1 punet pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;
opuncte pentru !ipsa limbajului istoric;
-I punet pentru structurarea textului (introdueere - cuprins ­
concluzii);
opunete pentru text nestrueturat;
·2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice;
I punet pentru respeetarea partiala a sueeesiunii cronologice/logiee a
faptelor istorice;
o puncte pentru nerespectarea suecesiunii eronologice/ logiee a
faptelor istorice;
·1 punct pentru respectarea Iimitei de spal iu;
opuncte pentru nerespectarea limitei de spatiu.
76
Variante
VARIANTA2
Subiectul I (30 punete)
Citili cu atenlie textele de mai jos:
A. "lar in acel timp Bogdan, voievodul romanitor din Maramure$,
adunand in jurul sau pe romanii din acel district, trecu pe ascuns in
Tara Moldovei, supusa coroanei regatului, dar lipsita de loeuitori de
multa vreme datorita vecinatalii tatari/or $i, eu toate ea a fost lovit de
multe ori de armata regelui, ereseand mult numarul loeuitorilor
romani, aeea lara a erescut [devenind] un stat. fnsa voievodul pe eare-I
a/egeau romanii din aeea tara se reeuno$tea drept vasal al regelui
Ungariei, obligandu-se sa plateasea censul [a timpul obi$nuit."
(Cronica lui loan, arhidiacon de Tamava)
B. "Regele [Carol Robert de Anjou, In 1330] a euprins Severinul $i
fortareala lui ( ... ). Basarab a trimis, astfel, fa rege 0 solie vredniea de
toata cinstea ea sa-i spuna regefui: Fiindca voi, rege $i stapan al meu,
v-ati straduit in strangerea o$tirii, eu voi rasplati osteneala voastra cu
7000 de miirci de argint $i vii voi lasa in pace Severinul, cu toate ee tin
de el, pe care acum cu puterea Ie tineti in mainile voastre. Pe
deasupra, tributul pe care-I datorez coroanei voastre if voi plati, Cll
credinlii, in tot anu!. Si nu mai putin voi trimite la curtea voastra pe
unul din (iii mei ea sa serveasea pe banii mei $i cheltuiala mea, numai
sa va intoarceri indarat in pace Coo.) pentru ca daca veniri $i mai mult
inlallntrll larii, nu veri putea nicidecum sa [scapati de pericol]."
(Cronica pictatii de fa Viena)
Pornind de la acest e texte, raspundeli urmatoarelor cerinle:
1. Precizati , din sursa A, statutul politico-juridic al Tarii Moldovei. 2 p
2. Precizati 0 obligatie pe care ~ i - o asuma 8asarab fata de regele
Ungariei, la care se refera sursa B. 2 P
3. Numiti cele doua teritorii precizate atat In sursa A, cat ~ i In sursa B.
6p
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea potrivit
careia tributul datorat va fi platit anual, selectand 0 informatie aflata In
relatie cauza-efect. 5 P
5. Serieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea "descalecatului",
selectiind 0 informatie aflata In relatie cauza-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-mi litare la care au
participat romanii in perioada 1475-1 688, In afara celui precizat in
text. 6 P
77
Istorie. Bac
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmati a conform
ciireia conflictele mil itare in care s-au impli cat voievozii romani, s-au
integrat in reiatiile intemationale din Evul Mediu. (Se puncteaza coerenta
$i pertinenta argumentarii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.)
4 p-
Subject ul II (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. " Principatele Muntenia $i Moldova vor continua sa se bucure,
sub suzeranitatea Portii $i sub garantia puterilor contractante, de
privilegiile:ji de imunitiitile pe care Ie au. Nicio protectie exclusivii nu
va fi exercitata asupra lor de vreuna dintre puterile garante. Nu va
exista niciun drept particular de amestec in treburile interne."
(Tratatul de pace de la Paris, 30 martie 1856)
B. ,,1. Respectarea drepturilor Principatelor, indeosebi a autonomiei
lor in cuprinderea vechilor capitulatii.
2. Unirea Prncipatelor intr-un singur stat, sub numele de Romania.
3.Prinl strain cu mO$tenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare
din Europa $i ai carui mO$tenitori sa fie crescu/i in religia tarii.
4. Neutralitatea pamantului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare incredintata unei ob$te$ti aduniiri in care sa fie
reprezentate toate interesele natiei.
Toate aces tea sub garantia colect/vii a puterilor care au subscris
tratatului de la Paris (...)"
(Rezolutia AduniirU'ad-llOc din rara Romlineascii ­
referitor la Unirea Principatelor)
C. "Art. 1. Principatele Moldovei $i Valahiei, constituite de acum
inainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei $i Valahiei,
raman sub suzeranitatea Mariei Sale Sultanuf.
Art. 2. ( ...) in consecintii, principatele se vor administra fiber $i in
afarii de orice amestec al Sublimei Porti, in limitele stipulate prin
acordul puterilor garante cu curtea suzerana.
Art. 5. Puterea executivii va fi exercitata de catre hospodar (domn).
Art. 6. ( ... ) Legile prezentand un .interes special pentru ambele
principate vor fi pregatite de catre Com isia Centrala $i supuse votarii
adunarilor de catre hospodari.
Art. 7. Puterea ;udecatoreascii, exercitata in numele hospodarului,
va fi incredintata magistratilor numiti de el, fiira ca cineva sa se poata
sustrage ;udecatorilor sai naturali."
("Conventia" de la Paris)
78
Variante
Pornind de la aceste texte, urmAtoarelor cerinte:
I. Precizati evenimentul polit ico-diplomatic la care se referii sursa C.
2p
2. Numiti teritoriile la care se refera sursa A. 2 P
3. Mentionati statutul politico-j uridic al Principatelor, din sursa A,
respectiv denumirea conducatorului statului Romania, din sursa B. 6 P
4. Mentionati, din sursa -8, un punct de vedere referitor la dorinteie
romanil or in problema unirii, sustiniindu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la unirea
Principatelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Precizati doua caracteristici ale democratiei secol ului al XIX-lea.
6 p
7. Prezentati 0 actiune politico-militara din a doua jumatate a secolului
al XIX-lea, din Europa, precizand implicarea oricarui stat in cadrul
acesteia. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Teoria roesleriana
$i netemeinicia ei, avand in vedere:
- cauzele aparitiei teoriei imigrationiste;
- afirmatii ale teoriei imigrationiste;
- netemeinicia teoriei roesleriene;
- explicati de ce teoria roesleriana are un caracter politic.
Se puncteazli utilizarea limba;ului istoric adecvat, s/ructurarea
prezentlirii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentlirii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimli cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizatli.
VARIANTA3
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Iancu de Hunedoara, nascut valah, nu era de origine nobilii ... EI
a aratat cel dintai ungurilor ca fronturile turce$ti pot fi sporite $i
invinse ... Numele lui umbre:jte # pe al altora; a marit mult gloria nu
numai a ungurilor, ci $i pe cea a valahilor din care s-a niiscut."
(Enea Si lvius Picolomini - Papa Pi us al II-l ea, in Europa)
79
Istorie. Bae
B. "Expedifia din iarna anului 1443-1444 a (ost denumita «campania
cea lunga». Numele era cu IOlUl indrepta{it penlrzl vremea aceea, cdnd
armalele (eudale duceau in general campanii (oarle scurte, de 0 luna
sau doua, dupa care se retrageau in tabere, pentru a se re(ace. De dala
aSIa, arm ala lui lancu (usese in ac{iune mai bine de $ase luni, din care
palm luni in leriloriul dU$man, sus{indnd $apte luple mari, victorioase,
atdt in inaintare, cal $i in retragere."
(Camil Iancu de Hunedoara)
Porni nd de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, originea tui lancu de Hunedoara. 2 p
2. Precizati expeditia antiotomana la care se refera sursa B. 2 P
3. Numiti teritoriul unde exercita calitatea de voievod Iancu de
Hunedoara perioada In care a detinut aceasta catitate. 6 p
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei in care Ungaria este atentionata
asupra posibititatii de a infrange Imperiut Otoman, selectand 0 informatie
aflam In relatie cauza-efect. 5 p
5. Scrieti titera corespunzatoare sursei care mentioneaza cea mai tunga
campanie antiotomana argumentati denumirea data acesteia. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat
romanii In Evul Mediu la Inceputurile modernitatii , In afara celui
precizat In text. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afinnatia conform careia
Tarite Romane nu au fost transformate In (Se puncteaza
coerenla $i pertinenta argumentarii, elaborate prin utilizarea unui (apt
istoric relevant, respecliv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i
concluzia.) 4 p
Subiectul II
(30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Natiunea romana esle cu mult cea mai veche dintre to ate
naliunile Transilvaniei din vremea noastra, intrucdt este un lucru sigur
$i dovedit, pe temeiul marturii/or islorice, a unei traditii niciodala
inlrerupte, a asemanarilor limbii, dalinilor $i obiceiuri/or, ca ea i$i
trage originea de la coloniile romane aduse la incepulul secolului al
do ilea de caIre imparatul Traian, in nenumarate rdnduri in Dacia... ".
(D. Prodan, Din istoria formiirii na(iunii romane, 1984)
B. "Cum $i-ar putea cineva macar inehipui ca ungurii $i eu nem{ii,
a$ezandu-se intr-o tara eu totul pustie, sa nu Ii dat ei numefe seme/ilor
munt
i
care Ie inchideau orizontul, rdurilor sale celor mari cu cursul
80
Variante
lung $i cotit, $i sa a$tepte sa vina romdnii care sa ii invele pe dan$ii
cum sa Ie numeasca? Ar (i deci dupa (irea lucrurilor ca, daea ungurii
$i nem/ii ar (i (ost cei dintdi locuitori ai Daciei, sa se gaseasca macar
numele celor mai insemna{i munti $i celor mai mari ape de obar$ie
ungureasca sau germ ana. Le gasim, dimpotrivii, romane$ti sau dace."
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler)
C. "Pe dacii din {inuturile de dincolo de Duniire (.. . ) i-a prefiieut in
provincie Traian, in timpul domniei sale, dupii ce regele lor Decebal a
(ost omorat. Galienus insa Ie-a pierdut in timpul domniei sale, iar
impiiratul Alirelian, rechemand de aeolo legiunile, Ie-a G$ezat in Moesia... "
(Iordanes, Getica)
Pornind de la aceste texte, raspundeli urmatoarelor cerinte:
1. Precizati poporul la care se refera cele doua surse. 2 p
2. Numiti, pe baza sursei A respectiv a sursei B, un spatiu istoric In
care au evoluat romanii. 2 p
3. Mentionati, pomind de la sursa C, numele a trei Imparati care au
avut legatura cu Dacia. 5 p
4. Mentionati, pornind de la sursa B, popoarele la care se refera
autorul. 5 p
5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care
demonstreaza vechimea romanilor, selectand doua informatii in acest
sens. . 6 P
6. Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care
demonstreaza numele locurilor, selectand doua informatii in acest
sens. 6 p
7. Precizati teoria combatuta de cele doua surse. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagml, un eseu des pre Politica
re(ormatoare a domnitorului AU Cuza, avc1nd in vedere:
- mentionarea unor ac!iuni pe plan intern extern in vederea
consolidarii unirii ;
- lovitura de stat (2 mai 1864);
. - principalele reforme inf'aptuite In timpul guvemului MihaiJ
Kogalniceanu;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanta reformelor
sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
81
[storie. Bac
NotA! Se puncteazA utilizarea IimbaiuLui istoric adecvat, struclurarea
prezentArii, evidentierea re/aliei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentllrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimll cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cron% gicel/ogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizatll.
VARIANTA 4
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "In 1595, oastea otomana atinge malu/ Tarii il ocupa
( ... ) in locul ce se chema Ca/ugareni (.. . ) se Lupta line
mai mu/te ore (...) turcii ii resping pe se retrag,
luptandu-se neincetat pierd 11 tunuri (...). Era momentu/ cand se
cerea neaparat 0 aCliune eroica, 0 fapta mareala care sa cutremure
inimile paganilor # sa Ie inalle pe ale [De aceea]
miirinimosul [voievod Mihai Viteazul] a smuls 0 secure sau suli(a
patrunzand el in salbatice. ale
strapunge pe un stegar al armatei, taie cu sabia 0 alta capetenie $i
luptand se intoarce nevatamat. In acest timp (... ) doua sute de cazaci
( ... ) taie turcilor, pe cand din coasta (.. . ) domnul cu ai sai,
Tacandu-se mare incat pana in seara au fost
redobdndite cele 11 tunud'.
(Cronicarul Balthazar Walter, apud Istoria Romliniei In texte)
B. ,,(... ) intr-aceia vreme impresurase lurcii Tara Romaneasca cu
dalorii multe # cu nevoi foarte grele, incat nu mai avea sa plateasca
(ara sa scape de gurile incepusera turcii a coprinde
Tara Romaneasca face $i meceturi. Si ( ... )
pretutindenea era vaet suspin de raul turcilor; in multa vreme
ziceau: doar sa vor potoli turcii de asuprale; iar ei mai mult
rau Tacea stranse toli boiarii mari # mici din toata lara sa
sTatuira cum vor face sa izbiiveasca Dumnezell lara din mainile
paganilor. Si deaca viizura cii intr-alt chip nu vor putea izbiivi, deci ei
zisera numai cu barbalie sa ridice sabie asupra
(Letopise(ul Cantacuzinesc)
82
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, 0 actiune asumata de Mihai Viteazul pentru
a obtine victoria impotriva otomanilor. 2 p
2. Precizati 0 categorie socialA la care se referA sursa B. 2 P
3. Numiti teritoriul in care Mihai Viteazul perioada
domniei. 6 p
4. Scrieti litera corespunzlltoare sursei care sustine ideea potrivit
cAreia doar ridicarea la .lupta va elibera tara de otomani, selectand 0
informatie aflatll In relatie cauzll-efect. 5 p
5. Scrieti litera corespunzatoare sursei care confirmll necesitatea
interventiei domnitorului pentru a schimba victorie, selectand
o informatie atlatli in relatie cauzll-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au
participat romanii in secolele XIV-XV, in afara celor precizate In text.
6p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia
Tarile Romane nu au fost transformate In (Se puncteaza
coerenla pertinenta argumentiirii, elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima 'cauzalitatea
concluzia.) 4 p
Subiectul II (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "A incercat sa faca lucru $i in Dacia, dar I-au oprit de la
aceasta prietenii sai, ca nu cumva sa fie dati pe mana barbarifor
ceta(eni romani, deoarece Traian, dupa cucerirea Daciei,
adusese 0 multime foarte mare de oameni din toate colturile fumii
romane (...)."
(EutTopius, Scurta istorie de la iniemeierea Romei, VIII, 6, 1-2)
B. " Vazand ca JIIyricum este devastat Moesia ruinata, pierzand
nade;dea de a Ie mai pastra, a parasit provincia Dacia intemeiata
de Traian din colo de Dunare, retragand armata provincialii,
iar populatia adusa de acolo a in Moesia a numit-o Dacia
sa (...)."
(Vopiscus, Istoria Augusta, Aurelian 39, 7)
C. "Cercetarile arheologice confirm a de altfel prezen/a populaliei
daco-romane pe vechiu/ teritoriu al provinciei. La Sarmizegetusa,
amfiteatrul alte cladiri pub/ice sunt folosite ca locuinle de 0
83
/storie. Bac
populafie inca eel pUfin un seeol dupa parasIre; urme
asemanatoare au fost identifieate $i la Napoea, Porolissum, Apulum,
precum $i in numeroase a$ezari de tip rural."
(Vlad Georgescu, lstoria romlinilor, 1992)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmlitoarelor cerinte:
1. Numiti provincia romana la care se refera cele trei surse istorice. 2 p
2. Identificati, din sursa A, numele imparatului cuceritor. 2 p
3. Identificati, din sursa B,numele Imparatului care provincia.
3 p
4. Identificati, din sursa C, trei romane din Dacia. 3 p
5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care
mentioneaza originea sustinahd-o cu 0 explicatie din text.
5 p
6. Scrieti, pe foaia de exam en, litera corespunzatoare sursei care
mentioneaza cine Dacia Iii retragerea aureliana, sustinand-o
cu 0 explicatie din text. 5 p
7. Pomind de la sursa C, identifica!i un aspect important al etnogenezei
10 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini , un eseu despre Anul 1918 in
istoria romanilor, avand in vedere:
. - situatia din Rusia dupa revolutia de stat
- evenimentele din Basarabia Bucovina;
- Marea Adunare de la Alba Iuli a;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanta Unirii pentru
dezvoltarea ulterioara a Romiiniei sustinerea acestuia printr-un
argument istoric.
Notli! Se puncteaza utilizarea limba;ului istorie adecvat, strueturarea
prezentarii, evidentierea relafiei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respecti v a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea sueeesiunii
cronologieellogiee a faptelor istorice incadrarea eseului in Iimita de
spatiu precizata.
84
Variante
VARIANTAS
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de jos:
A. ,,0, biirbat demn de admirat, intru nimie inferior comandantilor
eroi, pe care ii admiram alat de mult; acesta, in vremea noastra este
cel dintai dintre principii lumii, care a repurtal asupra turcilor 0
biruin{ii atat de miireala. Dupa ;udecata mea, el este eel mai vrednic
ca sa i se incredinleze $efia $i conducerea intregii arm ate $i mai ales
funclia de $efsuprem $i comandant impotriva turcilor, fiindca alIi regi
$i principi eatolici sunt apasa{i de trandiivie, placeri lume$ti sau
razboaie civile."
(Cronicarul polonez Jan Dlugosz despre Stefan cel Mare)
B. "Astfel, pe cand se intorceau $i toate Ie line in mare paza, dupa ce
din Polonia Mica, mai bine inarmati (... ) au fost atacali de
mercenari turci, de ungurii transilvaneni $i de moldoveni au fost uci$i
$i nimiciti. Oastea dU$manii urmarind pe pruteni $i moscovili, care se
af/au in urma taberei polonilor i-au ucis sau luat prizonieri $i apoi
i-au vandut ca robi. Si mulli p%ni legali unii de allii de par erau
batuli in fala lui Stefan voievodul, iar restul au fast vandufi ca sclavi
in Turcia sau in alte liiri. °parte din prada luatii de /a poloni a fost
trimisa de Stefan cel Mare sultanului Baiazid ai ll-lea."
(Cronicarul polonez Matei Mieclowski, despre
batalia de la Codrii Cosminului)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor ceri nte:
1. Precizati, din sursa A, 0 trasatura caracteristica atribuita lui Stefan
cel Mare. 2 p
2. Precizati oastea cu care se confrunta domnitorul Stefan cel Mare,
la care se refera sursa B. 2 P
3. Numiti teritoriul pe care iI conduce Stefan cel Mare precizati ani i
de domnie. 6 p
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea infriingerii
din Polonia, selectiind 0 informatie aflata in relatie cauza­
efect. 5 p
5. Scrieti litera corespunzatoare sursei care confi rma calitatea
lui Stefan cel Mare drept cel mai vrednic intre principi, selectand 0
informatie aflata in relatie cauza-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-mil itare la care au
participat romiinii In secolul al XV-lea, in afara celui precizat in text. 6 p
85
Istorie. Bac
7. printr-un fapt istoric relevant, conform
careia Tarile Romane nu au fost transfonnate in (Se puncteaza
coerenfa pertinenfa argumentarii, elaborate prin utilizarea unui (apt
istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea
concluzia.) 4 p
Subiectul II
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. " RAZBUNARE NATIUNE GERMANA!
(30 puncte)
Astazi, in Camera Oglinzilor, a fost semnat dezgustatorul tratat. Nu
uitafi acest moment. Poporul german va recuceri locul pe care-l
merita printre nafiunile lumii."
(Deutsche Zeitung, 28 iunie 1919)
B. totul a {ost in zadar. in zadar toate sacrificiile. in zadar
orele in care, cu sentimentul mortii cuibarit in inimile noastre, ne-am
fiicut datoria. in zadar moartea a doua milioane dintre noi. Pentrzl
asta au murit ei ..."
(A. Hitler, Mein Kampf, 1925)
C. "Tratatul nu contine mcta prevedere re{eritoare la re{acerea
economica a Europei, nu decide nimic pentrzl a stabili relafii de buna
vecinatate intre imperiile centrale invinse vecini, nimic pentru
organizarea noitor state europene, sau pentru salvarea Rusiei. C... )
Nicio dispozi{ie nu este previizutii pentru a re{ace finantele dereglate
ale Fran{ei ale Italiei a reorganiza (unctionarea lumii vechi a
celei noi. "
CJ.M. Keynes, Consecin{ele economice ale piieii, J 920)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Precizati secoJ ul la care se refera cele trei surse. 3 p
2. Numi!i tratatul de pace la care se refera sursele A C. 4 p
3. Identificati, in sursa 8, 0 infonnatie referitoare la pierderile germane
din Primul Razboi Mondial. 3 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la evenimentul
descris, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la refacerea
finantelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Identificati autorul lamentatiilor din sursa B. 4 P
7. Numiti un sistem totalitar de stanga care se dezvolta In Rusia. 6 p
86
Variante
SubiectulllI (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania #
marile alianle. Primul Riizboi Mondial, avand in vedere:
- atitudinea Romaniei fata de razboi (19 14-1 916);
- negocierile cu cele doua alianle politico-militare;
- participarea la razboi;
- razboiului unitatii statale.
Nota! Se puncteaza utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punet
de vedere cu argumente is/orice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a eonectorilor
care exprima cauzalitatea conc\uzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA6
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Afirmalii/e cuprinse in scrierile savanti/or straini din secolul XV
dovedesc din plin ca nu cronicarii moldoveni C.. . ) au afirmat cei dintai,
intre romani, descendenla romana a poporului roman. intr-adevar,
savantii straini intemeiazii concluziile relative la originea romano
a poporului roman nu atat pe propriile lor investigalii descoperiri,
cat, in primul rand, pe marturiile romani/or, mar/urii cunoscute
direct sau indirect."
(S· Papacostea, Geneza statului in Evul Mediu romlinesc, 1988)
B. "Aceasta este in primul rand ideea despre descendenta romana a
romanilor din romani transplantati in Dacia traiana: de aici,
decurg logic 0 serie de idei inrudite adiacente, dar care fac parte din
ansamblul categoriei istorice de romanitate a romanilor. Aceste idei
complementare sunt: ideea staruintei elementului roman in Dacia
abandonata de Aurelian niivalirilor barbare, ideea unitalii de neam a
romani/or din intreg teri/oriul locuit de ei, ideea latinitalii limbii
romane, ideea esenlei romane a unor obiceiuri datin; populare."
(A. Armbruster, Romanitatea romlinilor, 1972)
87
[storie. Bac
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor:- cerinte:
I. Precizati secolul numit In sursa A. 2 P
2. Indicati la ce categorie istorica se refera sursa S. 2 P
3. Numiti, din sursa A respectiv din sursa S, dUe 0 trasatura comuna
a descendentei romanilor. 6 p
4. Mentionati populatia la care se refera atilt sursa A, cat sursa S. 5 P
5. Mentionati, din sursa S, numeJe Imparatului care a efectuat
retragerea romana din Dacia. 5 P
6. Precizati, din sursa A, un punct de vedere referitor la originea
romanilor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
7. Precizati, din sursa S, un punct de vedere referitor la originea
romanilor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
Subiectul II (30 punete)
Cititi eu atentie textele de ma i jos:
A. "in numele poporului Basarabiei, Sfatu! Tarii dec/ara: Republica
Democraticii Mo!doveneascii (Basarabia) C... ) rupta de Rusia acum 0
suta mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. in puterea dreptului
istorie dreptlilui de neam, pe baw principiului ea noroadele singure
sa-$i hotarascii soarta lor de azi inainte pentru totdeauna se une$te
eu mama ei Romania.
Pre$edintele Sfatului Tarii - Ion Inculel
Sfatului Tarii - Pantelimon Halippa
Secretarul Sfatului Tarii - I. Buzdugan"
(Dec/ara{i a de unire a Basarabiei cu Romania, 27 martie 19 18)
B. "Astiizi. cand dupa s(or{ari iertfe din partea Romdniei
a puternicilor ei alia{i s-au intronat in lume prineipiile de drept
umanitate pentru to ate neamurile cand in urma lovituritor
zdrobitoare monarhia austro-ungara s-a ZgUdliit din temeliile ei $i s-a
prabu$it. $i toate neamurile incatu$ate in cuprinsul ei $i-au ca$tigat
dreptul de lib era hotardre de sine, eel dintdi gdnd a! Bucovinei
desrobite se indreapta catre Regatul Romdniei, de care intotdeauna
am legat nadeidea desrobirii noastre.
Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, intrupand suprema
putere a tarii $i {iind singura cu puterea legiuitoare, in numele
suveranita{ii nationale hotaram:
Unirea necondifionata $i 'pe vecie a Bucovinei in vechi!e ei hotare
pana la CeremU$. Colacin $i Nistru cu Regatul Romdniei."
(Declarll{ia de unire a Bucovinei cu Romania,
15/28 noiembrie 1918)
88
VariantI;'
C. ,.I. Deplina libertate na{ionalii pentru toate popoarele confoellitoare.
Fiecare popor se va instrui, administra $i iudeca in limba sa proprie,
prin indivizi din sanuf sau $i {iecare popor va primi drept de reprezentare
in corpurile legiuitoare $i fa guvernarea {iirii in propor!ie eu numaru!
indivizilor ce-l afcatuiesc.
2. Egala indrepta{ire $i deplinii. tibertate autonoma confesionafa
pentru toate confesiunile din stat.
3. inf{iptuirea desiivar$ita a unui regim eurat democratic pe toate
taramurile vie{ii publice. Votulob$tesc, direct, ega!, secret, pe comune,
in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani fa
reprezentarea in comune, iude{e ori parlament.
4. Desiivar$ita Iibertate de presa, asociere $i intrunire, libera
propaganda a tuturor gandurilor omene$ti.
5. Reforma agrara radicala."
(Rezofu{ia Marii Aduniiri Na{iona/e de fa Alba-Julia)
Pornindde la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Precizati evenimentul istoric la care se refera sursa C. 2 P
2. Numiti teritoriul la care se refera sursa A. 2 p
3. Mentionati un principiu politic precizat In sursa A, respectiv 0
libertate/un drept cetatenesc, din sursa C. 6 p
4. Mentionati, din sursa S, organul politic care a decis unirea Sucovinei
cu Romania, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la drepturile
libertatile sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa secolului
al XX-lea. 6 p
7. Prezentati 0 caracteristica a ideologiei democratice din epoca
contemporana, numind statui care a promovat-o. 4 p
Subieetul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania in
timpul regimului Ceau$escu, avand tn vedere:
- perioada destinderii relative Indepartarea de Moscova;
- optiuni economice efectele lor sociale;
- cultul personal itatii conducatorului;
- regimului
Nota! Se puncteaza utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentari i, evidentierea refatiei cauza-efect, sustinerea unui punct
89
/storie. Bae
de vedere eu argumente istorice (coerenta pertinenta argumenti:\rii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimi:\ cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicelfogice a faptelor istorice incadrarea eseului in lim ita de
spatiu precizati:\.
VARIANTA 7
Subiectul I C30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Moldovenii au limbii, rit religie ca muntenii; pe
alocuri se deosebesc par{ial in port. C...) Graiul lor a/ celorlalri
va/ahi a fost candva latin, ca al unora ce se a{lii intr-o colonie a
romanitor; in vremea noastrii se foarte mull de acela,
numai ca multe cuvinte ale lor sunt de in{eles pentru cei [care vorbese]
C... ) Valahii se susline ca provin dintr-o colonie a romani/or."
(N. Olahus, Hungaria, 1536)
B. "Numele cel mai adeviirat, autentic, de la primul desciilecat prin
Traian este ruman sau romanus, care nume acest popor I-a pastrat
intotdeauna intre C... ) panii astazi, nume este dat
indeobste munlenilor moldovenilor ce/or ce locuiesc in (ara
Transi/vaniei. Ruman este un nume schimbat in curgerea ani/or din
roman; astazi cand intreb pe cineva daca .moldoveneSle spun:
(...). Un a/I nume ei nu au primit intre ei niciodata.
Striiinii insa ii numesc in chip felurit."
(Miron Costin, De neamul mol dovenilor)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor ceri nte:
I. Precizati seeolul la care se refera sursa A. 2 P
2. Numiti teritoriul mentionat in sursa B. 2 P
3. Numiti, din sursa A respeetiv din sursa B, cate doui:\ populatii de
romani ce locuiesc spatiul fostei Dacii. 6 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la 0 trasi:\turi:\
eomunli romanilor, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la otri:\si:\turi:\
eomunli romanilor, sustinandu-I eu explieatie din text. 5 p
6. Prezentati 0 aetiune politieli a romanilor pentru sustinerea
drepturilor lor. 6 p
90
Va ria nte
7. Argumentati afi rmatia ,,striiinii ii numesc in chip felurit." (Se
puncleaza coerenta pertinenfa argumentiirii, elaborate prin utifizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorifor care exprimii
cauzalitatea!ji concluzia.) 4 p
Subiectulll (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "lnainte de toate, Partidul trebuie sa fie de avangardii
al clasei muncitoare. (.. . ) Partidul este politic af clasei muncitoare
Si statul-maior alluptei proletariatului."
(I. V. Stalin, Probleme ale leninismului, 1926)
B. "Daca fascismul nu este altceva decat ulei de ricin (.. . ) !ji nu
pasiunea orgolioasa a ceea ce au mai bun tinerii, este greseala mea!
Dacii toate violenlele au fost rezultatul unui anumil climal istoric.
politic moral. ei bine. a mea este responsabilitatea. pentru ca eu
sunt cel care a creat acest climat ( ... ). Italia . .da. domnilor, vrea pace.
vrea vrea mundi. Noi i Ie diiruim. daca e posibil. prin dragoste
daca este necesm; prin forla."
(B. Mussolini, diseurs in Parlament, 3 ianuarie 1925)
C. "Concep!ia rasiala nu crede deloc in egalitatea raselor, ci,
dimpotrivii, diversitalea lor nivelu/lor mai mult sau mai
putin eleval. Aceasta ii confera obligatia de a favoriza
victoria celor mai buni mai puternici, de a pretinde subordonarea
celor rai slabi. Arienii au fost singurii fondatori ai unei umanitafi
superioare, cea care a creat civilizatia. "
(A. Hit ler, Mein Kampf, 1925)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele trei texte. 3 p
2. Numiti tara preeizata in sursa B. 3 P
3. Identifieati rasa superioara la care se refera sursa C. 4 P
4. Mentionati, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la vi olenta,
sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, pe baza sursei C, un punet de vedere referitor la
egalitatea raselor, sustinandu-I eu 0 explicatie din text. 5 p
6. Prezentati 0 praetica totalitara legata de persoana conducatorului.
6p
7. Nurniti un condueator privit ea un salvator al Germaniei interbeliee.
4p
91
/storie. Bac
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Sovietizarea
Romaniei, avand In vedere:
- evenimentul de la 23 august 1944 consecintele sale;
- principalele etape ale ascensiunii P.C.R. la putere;
- transformarea socialista a economiei;
- sovietizarea culturii
Nota! Se puncteaza utilizarea limbajului istoric adecvat; structurarea
prezentarii , evidentierea rela{iei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului In limita de
spatiu precizata.
VARIANTA8
Subiectul I (30 puncte)
Cititi eu atentie t extele de ma i jos:
A. "Cu profitnd respect pentru domnul Maniu, imi permit sa afirm ca
parerile mele sunt exact contrarii. Eu sunt contra marilor democra{ii
ale Occidentului, eu sunt contra Micii in{elegeri, eu sunt contra
in{elegerii Balcanice $i n-am niciun ata$ament pentru Societatea
Na{iunilor, in care nu cred. Eu sunt pen/ru 0 politica externa
a Romaniei alaturea de Roma $i Berlin (... ). in 48 de ore dupa
biruin{a Mi$carii Legionare, Romania va avea 0 alian{a cu Roma $i
Berlinul (... )"
(c. Zelea Codreanu despre pozitia Legiunii In probleme de politica
extema a Romaniei, 30 noiembrie ) 937)
B. "Fuhrer-ul a declarat ca, dupa parerea sa, este imposibi/ de a
guverna Romania impotriva Garzii de Fier. Cu toatea acestea,
Antonescu va fi nevoit sa devina in cele din urma $i conducatorul
Garzii de Fier ( ... ). Dar or ice s-ar intampla, Fuhrer-ul este convins ca
Antonescu este singurul om capabil de a ca/auzi destinele Romaniei.".
(Stenograma convorbirii dintre I. Antonescu Hitler,
14 ianuarie 1941)
92
Variante
Porn ind de la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Numiti personajul care se adreseaza d-lui Maniu, din sursa A. 2 P
2. Precizati cine era "Fuhrer-uf' din sursa B. 2 P
3. Mentionati, din sursa A respectiv din sursa B, cate 0 informatie
referitoare la Romania. 6 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la conducatorul
Legionare, sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la conducerea
Garzii de Fier, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Prezenta!i doua metode ale luptei politice folosite de legionari. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform
careia atat regimurile fasciste, cat cele comuniste au fost adversare
declarate ale democratiei . (Se punc/eaza coerenla $i pertinen{a
argumentiirii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conec/orilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subieetul II (30 punete)
Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. "Art. 1. Sfanta pazire a Regulamentului [Organic] in tot cuprinsul
sau $i lara nicio rastalmacire.
Art. 3. Siguranla personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit
decat pe temeiullegilOi' $i in urma unei hotarari iudecatore$ti.
Art. 4. Grabnica imbunatarire a starii locuitorilor sateni.
Art. 8. Reforma $coalelor pe 0 temelie larga .yi na{ionala spre
raspandirea luminarilor in tot poporul.
Art. 32. Ob$teasca Adunare de astazi sa se desfiinteze $i indata sa se
inighebeze 0 noua Camera, care sa fie 0 adevarata reprezenlatie a
na/iei. "
(Petitia-Proclama(ie, 27 martie 1848)
B. "Art. 7. Naliunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie $i
a tipari Tara de nicio cenzura, prin urmare pretinde libertatea tiparului
pentru orice publicare de carti, de iurnale $i de altele, Tara sarcina cea
grea a cau{iunii, care sa nu ceara nici de La iurnali$ti, nici de la
lipografi. "
(Petitia Na(ionaiii, Blaj, 3-5 mai 1848)
C. "Art. 2. Egali/atea drepturilor politice.
Art. 3. Contributie generala.
Art. 8. Libertatea absoluta a tiparului.
Art. J2. Emanciparea manastirilor inchinate.
93
lstorie. Bac
Art. 13. Emanciparea cliica!jilor ce se fac proprietari prin
despagubire.
Art. 16. lnstrucfie egala !ji intreaga pentru tot romdnul de amdndoua
sexele.
• Art. 17. Desfiintarea rangurilor titulare ce nu au funcfii.
Art. 19. Desfiinfarea atdt in fapta cdt !ji in vorba a pedepsei cu
moartea."
(Proclama(ia de la Islaz, 9 iunie 1848)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmlitoarelor cerinle:
1. Precizati un principiu politic la care se refera sursa C. 2 P •
2. Precizati revendicarea sociala la care se refera sursa A. 2 P
3. Mentionati statutul social al taranilor la care se refera sursa C,
respectiv 0 prevedere referitoare la Invatamant, din sursa A. 6 p
4. Mentlonati, din sursa B, un punct de vedere referitor la drepturi le
natiunii romane, sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati , din sursa C, un punct de vedere referitor la drepturile
libertatiJe sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa, In secolul
al XIX-lea. 6 p
7. Prezentati 0 practica democratica europeana din secolul aJ XX-l ea,
precizand statul!n care a fost aplicata. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu des pre intemeierea
statului medieval Tara Romaneascii, avand In vedere:
- formatiuni politice In teritoriul dintre Carpati Dunare;
- "descalecatul" lui Negru-Voda; Basarabii, mari voievozi domni;
- obtinerea consol idarea independentei ;
- formularea unui punct de vedere referitor la raportul dintre Domnie
Biserica in Evul Mediu sustinerea acestuia printr-un argument
istoric.
Se puncteaza utilizarea limba;ufui istoric adecval, structurarea
prezentarii, evidentierea relatiei cauzii-efect, suslinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului 'in limita de
spatiu precizata. .
94
Variante
VARIANTA9
Subiectul J (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Arl. 33.· Toale puterile stalului emanii de la na/iune. care nu Ie
poate exercita decat numai prin delega/iune !ji dupii principiile !ji
regufile a!jezale in Constilu/iunea de fa/ii.
Art. 34. Pulerea legislaliva se exercitii colectiv de catre Rege !j i
Reprezentaliunea na/ionala. Reprezenta/iunea nalionala se imparle in
doua Aduniiri: Senalul Adunarea Depula/ilor. (...) Nicio lege nu
poale fi supusii sanctiunii regale decal dupii ce va fi discutat !ji votat
fiber de ma;oritatea ambelor Adunari.
Arl. 39. Puterea executiva este incredinlata Regelui. care 0 exercitii
in modul regulal prin Constitutie.
Art. 40 Pulerea ;udeciitoreasca se exercita de organele ei. Hotiirdrile
lor se pronunfii in virtutea legii !ji se executa in numele Regelui."
(Bogdan Murgescu, Istoria Romliniei in texte -
Constitutia din J923)
B. "Art. 82. Pulerile constitu/ionale ale Domnului sun! eredilare. in
linie coboratoare directii !ji legitimii a Mariei Sale Principele Carol f
de Hohenzollern Sigmaringen. din barb at in biirbat prin ordinul de
primogenitura !ji cu esclusiunea perpetua a femei/or !ji coboratorilor
lor. Coboratorii Mariei Sale vor fi cresculi in religia ortodoxii a
rasiiritului. "
(Bogdan Murgescu, Istoria Romliniei in texte
- Constitutia din J866)
Pornind de la aceste texte, rlispundeli urmatoarelor cerinte:
J. Precizati, din sursa A, un principiu promovat de legea fundamentala.
. 2 p
2. Precizati principiul la care face referire legea fundamentala din
sursa B. 2 P
3. Mentionati cele doua sec ole la care se refera legile fundamentale
atilt din sursa A, cat din sursa B. 6 P
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine principiul ereditatii
prin "primul nascut", selectand 0 informatie atlata In relatia cauza­
efect. 5 p
5. Scrieti litera corespunzlitoare sursei care sustine ideea
reprezentativitlitii, selectiind 0 informatie atlatli in relatie cauza-efect.
5p
95
/storie. Bac
6. Mentionati aIte doua legi fundamentale elaborate in prima jumatate
a secolului al XX-lea. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform
careia adoptarea legilor fundamentale este determinata de schimbarile
.politice structurale, In spatiul romanesc. (Se puncteaza coeren{a $i
pertinen{a argumentarii, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.)
4p
Subiectul II (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "in razboiul acesta nu este la fef ca in cel trecut; cel care ocupa
un teritoriu i$i impune $i sistemul sau social. Fiecare i$i impune
sistemul sau acolo unde aiunge armata sa. Altfel nici nu poate Ii."
(I.Y. Stalin Intr-o convorbire cu M. Djilas)
B. "Regimurile nou-infiinlate pe care ei nu intdrziau sa Ie implanteze
in Europa de Est erau, de alt{el, calificate drept «democra{ii populare».
Aceasta alunecare terminologica a conlribuit multla aura comunismului
imediat dupa razboi."
(J.F. Souler. Istoria comparatll a state/or comuniste)
C. "Comuni$tii i$i urmeaza planul dictat de Moscova $i scot masele
de muncitori la manifesta{ii. Mini$trii comuni$ti nici nu se intereseaza
de treburile departamentului lor, fiind ocupa{i cu intrunirile $i
discursurile incendiare ce trebuie sa {ina fa aceste intruniri."
(c. Sanatescu, Jurnal, 1993)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Numiti autorul ideilor din sursa A. 3 P
2. Precizati, din sursa B, termenul prin care erau numite statele
comuniste. 3 p
3. Utilizand sursa C, mentionati autorul observatiilor tacute des pre
4 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la aparitia
regimurilor comuniste, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la activitatea
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. ldentificati, din sursa C, activitatile de mase organizate de
4p
7. Prezentati caracteristicile unui stat democratic. 6 p
96
Variante
Subiectul III (30 PUDcte)
Eiaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Unirea Tarilor
Romdne in timpul domniei lui Mihai ViteazuJ, avand in vedere:
- cauzele care au condus la Un ire;
- unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca;
- unirea Moldovei;
- interventia impotriva Unirii . .
Noti! Se puncteazIt utilizarea limba;uJui istoric adecvat. structurarea
prezentarii, evidentierea re/atiei cauza-efect, sust inerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologieellogice a faptelor istorice incadrarea eseului In Iimita de
spatiu precizata.
VARIANTA I O
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Cdrmuirea autori/ara a mare$a/ului Ion Antonescu (23 ianuarie
1941- 23 august 1944) a avut 0 orientare de centru-dreapta; a fost net
anticomunistii. Regimul Antonescu a pastrat alcatuirile de bazo
traditionale ale tarii. A interzis activitatea partidelor politiee, dar nu
a luat masuri impotriva $i cadrelor partidelor National
Nalional Liberal sau Social Democrat."
(Dinu C. Giurescu, Romania in al doilea riizboi mondial)
B. "Baza statului v alcotuiesc familia. $coala, biserica $i in special
armata. Armata estf sinteza unui popor ( ... ) Arma/u este celula cea
mai siinatoasa a acestui popor $i mai ales a natiei noas/re."
(Ion Antonescu, Cuvantare la $coala Superioarii de Riizboi,
aprilie 1943)
Pornind de Ia aceste texte, rispundeti urmitoarelor cerinte:
I. Numiti conducatorul precizat in sursa A. 3 p
2. Precizati secolul la care se refera sursa B. 3 p
3. Precizati functia detinuta de Antonescu, din sursa A. 4 P
4. Mentionati; din sursa A, un punet de vedere referitor la armata,
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
97
/slorie. Bac
5. Menponati, din sursa B, un punet de vedere referitor la caracterul
statului, sustimindu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Folosind sursa A, precizati actiuni ale regimului Antonescu.
4p
7. Numiti regimuri totalitare cu care regimul Antonescu a
colaborat. 6 p
Subiectul II (30 pUDcte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,s-a adaugat. ea un handicap suplimenlar, $i sistemul ne{ericit al
succesiunii la Iron (mai bine zis. lipsa unui adevaral sistem). Nu era
njci eredilar, nici pur # simp/u electiv. ci ameslecat «eredilar-elecliv».
Ereditar, in principiu. in cele doua dinastii (Basarabii in Tara
Romaneasca. Mlqatinii in Moldova), dar ignorand crileriul apusean
al Iransmilerii tronului in linie directii: nu numai fiii ({emeile erau
excluse). dar $i fratii sau rudele mai indepartate puleau asp ira La
domnie.
Singura condilie: sa fie «os domnesc», «sa aparlinii {amiliei»."
(Lucian Boia, Romania - (ara de frontiera a Europei)
B. ,,10. Mircea mare voievod $i domn singur stiipanilor a loata lara
Ungrov/ahiei $i a/ parti/or de peste munli. inca $i spre parlile tatare$ti
$i Herleg a/ Amla$u/ui $i Fagara$u/ui $i dom n a/ Banatului
Severinului $i de amandouii piirlile peste toala Podunavia, inca pana
La Marea cea Mare $i singur slapcinitor al celalU Darslor."
(Titlul domnesc a lui Mircea eel -
Dania caire Manaslirea Cozia, 1404- 1406)
C. "Tradifia bizGntinii patrunde in Principale inca din seco/u/ a/ XIV-lea.
inainte deci de luarea de caire turci a Constantinopo/ului. in 1453 (.. . )
inscripliile de pe a$ezaminte/e sociale ale lui Stefan eel Mare exprima
o trimitere clara la traditia bizantina: ascendenla domnilorului este
numita gratia divinii. este mentionata in litulaturii. este numit domn
«prin voia lu, Dumnezeu $i iubitor de Hristos» - se dezvolta cultul
dinastic." . .
(Catherine Durandine. !slo.ria romani/or)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Precizati principiul care la baza alegerii domnitorilor 1n spatiul
romanese, la care se refern sursa A. 2 P
2. Numiti domnitorul la care se sursa B. 2 P
98
Variante
3. Menponati denumirea aetuala a ,,par(i/or tatarf!$ll" a "Podunaviet',
la care se refern sursa B. 6 P
4. Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la traditia
1n Prineipate, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursaA, un punet de vedere referitor la sueeesiunea
la domnie in Tara Moldova, sustinandu-I eu 0 explieatie
din text. 5 p
6. Preeizati institutii medievale altele decat Domnia
Biserica. 6 p
7. Prezentati institutia - Domnia - , in Evul Mediu, din Tara
Romaneascll Moldova, precizand 0 diferentll Intre aeeasta
institutia Voievodatului din Transilvania. 4 p
Subiectullll (30 puncte)
Elaborati. In aproximati v pagini. un eseu despre Romanilalea
romani/or -: 0 problema politicii, avand In vedere:
- marea familie roman ica
- dezvoltarea nati onale modeme;
- politizarea romanitllti i romanilor;
- romanitatea in epoea
Nota! Se utilizarea fimbajului istoric adecvat, structurarea
prezentmii, evidentierea relaliei cauzii-efect, sustinerea unui punct
de vedere eu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentllrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respeetiv a conectorilor
care cauzalitatea concluzia), respeetarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului In limita de
spatiu preeizatll.
VARIANTA 11
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu atentietextele de mai jos:
A. "Revolulia viitoare nu se mai poate margini a voi ca romanii sa
fie fiberi. egafi. proprietari de piimant de capital $i {rali asociali la
fapta unui progres comun. Ea nu se va margini a cere fibertatea din
liiuntrul care e peste putinla a dobrindi fiira fibertatea din a{ara.
Iibertatea de supt domnirea streinii. ci va cere unitatea $i libertatea
nafionala.
Deviza va Ii: Dreptate. Fra/ie. Unitate.
99
/s /orie. Bac
Ea va fi 0 revolu{ie nafionala. Aceasta este calea ce va lua Revolufia
Romana in viilOr.
Si numai alUnci cdnd resboiul sfanl va manlui nafia de apiisarea
streinilor # 0 va inlregi in liberlatea $i unitalea sa. adunarea
poporu/ui. Conslituanla. va pulea sa realizeze in pace toate reformele
polilice $i sociale de care el are nevoie sa conslilueze domnirea
democraliei. domnirea poporului prin popor."
(Nicolae Menu/ revo/utJe; In istoria romllnilor)
B. "indala dupa revolulia Vienei. Balcescu convoaca la dansul 0
adunare in Paris ( ... ). TOli moldo-romanii. afara de fralii Bratieni. se
adunara la 20 martie. seara. A colo. s-a hOlarat in cea dintai adunare
a se face 0 s-a fiicut un program ( ...) intr-a doua [adunare]
s-a hotarat ca tOli sa piece ca sa intre in lara. BiiLcescu ( ... ) a prop liS
ca tOli. alat moldovenii. cat romanii. sa se adune in VaLahia. ca sci
inceapii de-acolo $i sii treacii. iara# impreunii. in Moldova.
Moldovenii au fost de parere ca siJ fie simultana ca
fiecare sa inceapii cu principatlillui."
(1848 la romanL 0 istorie In date $; manurii, vol. I)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmlltoarelor cerinte:
I. Precizati, din sursa A, 0 obligatie de indeplinit fhra de care nu
poate fi realizatlllibertatea 2 p
2. Precizati scopul aduni\rii de la Paris, la care se refern sursa B. 2 p
3. Mentionati numele revolutionarului teritoriulin care a actionat
acesta, pre'Oizate atat in sursa A, cat in sursa B. 6 P
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea
revolutiei in timp in toate teritoriile, selectand 0 informalie
aflam in relatie cauza-efect. 5 p
5. Scrieti litera corespunzatoare sursei care mentioneaza ideea
principiului poporului, selectiind 0 informatie in
relatie cauza-efect. 5 p
6. Mentionati dour. programe de la 1848 care au inscris prevederi
nalionale, sociale de modemizare a sociemtii drepturi libertrtti
6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform
ci\reia revolulia de la 1848- 1849 din spatiul romanesc a fost infriintfl
prin interventia fortelor contrarevolutionare exteme. (Se puncteazo
coerenta pertinenta argumenlarii eLaborate. prin utilizarea unui fapt
istoric relevant. respectiv. a conectorilor care exprima cauzalitatea #
concluzia.) . 4 P
100
Varianle
Subiectul II (30 puncte)
A. "Regimul comunist ( ... ) a zdrobit anulat proprietatea privata. a
introdus arbitraruL politic /ipsa de aparare ca principiu de baza al
justiliei ( ... ). a incurajat $i premiat oportunismul individuaL. a fixat
servilutea ca baza a ascensiunii sociaLe. a statuat minciuna denunlul
ca datorie patriolico."
(T. Ungureanu, Despre Securitate, Romiinia,
(ara "ca # cum", 2006)
B. "Poate ca efectuL eel mai retrograd aL erei comuniste a fost acela
de a crea 0 populalie in cea mai pare parte dependenta. care se
sa primeasca majoritatea celor necesare Iraiului de la stat.
Securilatea $i buniistarea materiala ale unei persoana depindeau de
conformisul ei politic dovedil in mod inevitabil."
(T. Gallagher, Romania de la comunism lncoace, 2004)
C. "...sistemuL nu a avut succes complel. din cauza rezistenlei a ·
numero$i ceta/eni din Romania. Si iato co Romania se face cunoscuta
in acest domeniu. ( ...) Existenla opozitiei fala de regim . a unor
oameni curajo$i are msemnalate conciudenla. Ea demonstreazo ca un
element a/ adeviiratei Romanii ca un fir sublire. aLaturi
de .. omuL nou·"'.
(D. Funderburk. Un ambasador american, 1981-1985)
Pornind de la aceste texte, rllspundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Precizati secolul in care au aparut fragmentele din sursele A B.
3p
2. ldentificati calitatea autorului sursei C. 3 P
3. Folosind sursa A, identificati calitr.tile individuale incurajate de
regimul comunist. 4 p
4. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la bunrtstarea
sustir!andu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C. un punct de vedere referitor la succesul
sistemului comunist, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. ldentificati, din sursa B, efecte le retrograde ale comunismului. 4 p
7. Prezentati cateva forme ale opozitiei de regimul comunist din
Romania. 6 p
101
lstorie. Bac
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ douA pagini, un eseu despre Momentul 1859
in istoria romani/or, avand in vedere:
- analiza eontextului international;
- Congresul de pace de la Paris;
- situatia Principatelor in Conferinta Marilor Puteri (1858);
- realizarea Uniri i (J 859).
Notl! Se puneteazA uti lizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentArii, evidentierea relaliei cauza-efect, sustinerea unui punet
de vedere eu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentArii
elaborate prin uti lizarea unui fapt istoric relevant, respeetiv a eoneetorilor
care exprimA eauzalitatea eoneluzia), respeetarea succesiunii
cron% gicel/ogice a faptelor istoriee incadrarea eseului in lim ita de
spatiu preeizatA.
VARIANTA 12
Subiectull
(30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai j os:
A. "La 6 martie. a mana de oameni pe care lara nu i-a vazut la
munca. au confiscat puterea. De atunci incoace au batiocorit toate
instituliile larii (...). Ceta/enii care nu au acceptat robia au fost
persecuta/i. Temnitele. tortura. persecu/iile. inscenarile cele mai infame.
arestari/e. asasinatele. atacurile brut ale cu totul neprovocate au fost
sporite aplicate cu 0 cruzime de neegalat. (...) Acuzam guvernul ca
s-a Tacut vinovat de fa/sificare a voin/ei na/ionale. "
(luliu Maniu, Declaralie dupa alegerile din 1945)
B. " Teroarea polilieneasca este 0 trasatura de baza a regimurilor
totalitare. confirmata intru totul de regimul comunist din Romania .. .
Crearea noii societali prin distrugerea celei existente s-a inTaptuit cu
aiutoru/ partidului unic. a carui elita conducatoare plina de zel.
avea ca scop economia centralizata, controlul absolut al presei al
armatei."
(Denis Diletant, Ceau$escu si Securitatea)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmAtoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera sursa A. 3 p
2. Identifieati autorul sursei B. 3 p
102
Variante
J. Utilizand sursa A, preeizat i data alegerilor (zi. luna, an). 4 p
4. Mentionati , din SUrsa A, un punet de vedere referitor la perseeutii
aplieate cetatenil or, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Menfionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la teroarea
politieneasea, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6. Precizati doull institutii represive ale statului eomunist. 4 p
7. lnspirandu-va din sursa B, faeeti 0 seurta prezentare a statului
totalitar. 6 p
Subiectulll (30 puncte)
Cititi.cu atentie textele de mai j os:
A. "In sud-estul Transilvaniei. secuii au format a comunitate
.deosebita. cu resturi de ordnduiri patriarhal-gentilice. regalitatea
atribuindu-Ie privi/egii in schimbul apararii pasurilor peste Carpa{i
impotriva invadatorilor straini. in secolul al XII-lea. ei erau .deia
maghiarizati. {lind apoi imparlili in trei stari sociale (secuii
calaretii echivalente cu organizarea lor militara
consemnata abia in secolul al XIV-lea."
(LA. Pop, Th. Nagler, Istoria Transilvaniei, vol. 1- pana la 1541)
B. "in vremea lui Andrei al II-lea (/205-1235) se incheie cucerirea
Transilvaniei de catre Ungaria prin acordarea Tarii Bdrsei ordinului
cavaleri/or teutoni. Pentru apararea Transilvaniei de Sud-Est. Andrei
alII-lea maestrul ordinului teuton au incheiat. in 121 1. a intelegere
prin care cavalerii teutoni primeau Tara Barsei impreunii cu largi
libertati. ei {lind sculiti de plaIa vami/or, avdnd voie sa foloseasdi
bogaliiIe solului ale subsolului. putdnd construi fortificalii
de lemYj... Ca cavalerii teutoni erau supu# direct
regelu/ nu voievodului transilvan ... in cadrui misiuni; catolice
promc·vate de ordin. sunt demne de amintit: in{lintarea episcopiei
Milcoviei sau a cumani/or in exteriorul Carpatilor, colonizarea cu
germ ani a 15 localitafi din Tara Barsei. dar mai cu seamii
zadiirnicirea atacurilor cumane prin treciitorile din curbura
Carpatilor.."
(LA. Pop, Th. Nagler, Istoria Transilvaniei, vol. [ - pana la 1541)
c. ,,(...)voievodul Transilvaniei. prin scrisoarea de fala. diim de
tuturor (...) comilii secuilor # cu nobilii liirii. cu sa# din cele
plus doua scaune $i cu cei din Bistrita. cat cu secuii din toate
scaunele in targul Ciipa/na (...) s-a Tacut urmiitoarea unire friiteascii
intre sus-zi$ii nobili. secui .."
(Unio Trlum Nationum, 1437)
103
[storie. Bae
Pornind de la ac:este texte, rAspundeti urmAtoarelor c:erinte:
. I. Precizati alianta creata la care se ref em sursa C. 2 P
2. Numiti teritoriul in care au fost colonizati cavalerii teutoni, la care
se refem sursa B. 2 P
3. Mentionati 0 stare (categorie) sociala din sursa A. respectiv un
privilegiu acordat de regalitatea maghiam cavalerilor teutoni. din sursa B.
- 6p
4. Mentionati. din sursa C. un punct de vedere referitor la alianta
creata. sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati. din sursa A, un punct de vedere referitor la scopul
secuilor in sud-estul Transilvaniei, sustimlndu-I cu 0 explicatie
din text. 5 p
6. Precizati doua institutii medievale altele dedit
Biserica. 6 p
7. Prezentati institutia centrala in Evul Mediu din Tara Romaneasca
Moldova, precizand 0 diferenta intre aceasta institutia Voievodatului
din Transilvania. 4 p
Su bieetul III (30 punete)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Anul 1989 in
isloria romanilor, avand in vedere:
- contextul intern international;
- pri ncipalele momente ale destru;urarii revolutiei;
- dictaturii lui
- consecinte in plan politic economic.
Nota! Se puncteaza utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA13
Subieetull (30 puncte)
Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. "Ne-am prezentat la ora prevazuta pentru intalnirea lui
Mihai cu Groza la casa de la Cum se anuntase numai Groza.
aeesta a cerut $ambelanului sa comunice Regelui ca esle insotit de mine.
104
Variante
ca reprezentant al poporu/ui ( ... ). Mihai a acceptat Groza a fn ceput
o lunga discutie tara a spune clar $i precis penlru ce venisem ( ...) .
Atunei am luat actul de abdieare din mana lui Groza $i am cerut lui
Mihai sa-I citeasca # sa-I semneze. Mihai ezita."
(Relatarea lui Gheorghiu-Dej in Dosarel e istor iel, 11/1997)
B. "Groza cu un zambet iovial a spus: «Am venit sa discutam despre
un divort amiabil.» «despre ee divort e vorba?». Atunci Groza s-a
incurcal intr-un lung $ir de explica{ii, cli monarhia impiedica
modernizarea. Abera{ii. Daca monarhia n-ar fi respectat regulile
democraliei nici ei ml ar fi a;uns atat de la mine. Apoi mi-a intins
o hartie. Am protestat cu atal mai mult cu cat mi se eerea acordul pe
loc. "
(M. Ciobanu, Convorbire cu MIlia; I al Romdniei, 1997)
Pornind de la aeeste texte, rlispundeti urmAtoarelor eerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele doua surse. 3 p
2. Identificati autorul sursei A. 3 P
3. Nurriiti omul politic mentionat atat in sursa A, cat in sursa B. 4 P
4. Meniionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la scopul
vizitei celor doi, sustinandu-I cu 0 explicatie di n text. 5 p
5. din sursa B, un punct de vedere referitor la modernizarea
tltrii, sustinandu-I cu 0 explicatie di n text. 5 p
6. Identificati personajul caruia i se cerea abdi carea, mentionat atat in
sursa A, cat in sursa B. 4 P
7. Prezentati trei etape in care preluau puterea politica in
Rom.ania. 6 p
Subiectul II (30 puncte)
Cititi eu atentie textele de mai jos:
A. ,,Arl. 5. Romanii. Tara deosebire de origine etnica, de limbii
sau de religie. se bucura de liberlatea de libertatea
inviilamiintului, de libertatea presei, de libertateo intrunirilor, de
libertatea de asociere # de toate libertatile drepturile stabilite prin
legi.
Art. 7. Deosebirea de credinle religioase confesiuni, de origine
etniea # de limbii. nu constituie in Romania 0 piedicli spre a dobdndi
drepturile civile $i politiee a Ie exercita. Numai naturalizarea
aseamana pe strain cu Romanul penlru exercitarea drepturi/or
pplitice. "
(Const/tutia Romdniei din 1923)
105
[storie. Bae
B. "Art. /6. To,i ceta,enii Republicii Populare Romane. tara deosebire
de sex. na/ionalitate. rasa. religie sau grad de cu/tura. sunt egali in
fa/a /egii.
Art. /7. Grice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de
na/ionalitate se pedepse$te de lege.
Art. 24. in Republica Populara Romdna se asigura na/ionalitatilor
conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne $i organizarea
invafamdntului de toate gradele in limba materna. (00 ') Predarea limbii
$i literaturii romane este obligatorie in $colile de orice grad"
(Constitutia Repub/icii Populare Romllne din 1948)
C. "A rl. 5. (2) Romania este patria comunii $i indivizibila a tuturor
ceta/enilor sai. Tara deosebire de rasa. de na{ionalitate. de origine
elnica. de limba. de religie. de sex, de opinie. de apartenen/ii politico.
de avere sau de origine socia/ii.
Art. 6. (/) Statui recunoa$te $i garanteazii persoanelol' apar/inand
minorilalilor na/ionale dreptul la pastrarea. la dezvoltarea $i la
exprimarea identitatii etnice. culturale lingvistice $i refigioase."
(Constitu(ia Romllniei din 1991)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmiitoarelor cerinte:
I. Precizati dreptul cetrttenesc la care se refera sursele A, S, C. 2 P
2. denumirea statului roman la eare se refera sursa B. 2 P
3. Mentionati 0 prevedere demoeratiea garantatli de lege, din sursa C,
respeetiv 0 pedeapsa inserisa in lege, din sursa B. 6 P
4. Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la drepturile
li bertatile sustinandu-leu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, di n sursa S, un punet de vedere referitor la drepturile
mi noritatilor, susti nandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6. Precizati dourt caracteristici ale democratiei din Europa, in 'secol ul
al XX-lea. 6 p
7. Prezentati 0 practicrt politica democraticrt din Europa in seeolul al
XX-lea, preciziind un stat in care aceasta a fost aplieatrt. 4 p
Subiectullll (30 puncte)
Elaborati, in aproxi mativ doua pagini, un eseu despre Mihai Viteazul
$i Uga Cre$tina, avand in vedere:
- personalitatea lui Mihai Viteazul;
- aderarea la Liga initiatrt de habsburgi;
- campania antiotomanrt condusa de
- formularea unui punet de vedere referitor la pretul victoriei din
1595 sustinerea aeestuia printr-un argument istoric.
106
Variante
NotA! Se puncteaza utilizarea Iimbajului istoric adecvat, structurarea
prezentArii, evidentierea relafiei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentrtrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimrt cauzalitatea concluzia), respeetarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarep eseului in limita de
spatiu precizata ..
VARIANTA14
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu ateniie textele de mai jos:
A. ,.Asadar trebuie sa dovedim ca daca voim sii lim na{iune Iibera $i
independenta. nu este ca sa ne/ini$tim pe vecinii nO$trii. ei ca sa ne
ocupam de noi. sa ne ocupam de dezvoltarea noastrii ... Noi voim sa
facem legaturi cu toate puterile cu Rusia ell Austria Si cu Turcia
yom face legaturi noi ... "
(M. KoglUnieeanu, Dec/aralia de independenlti, 9 mai 1877)
B. "Noi voim pe pamant al Romaniei Mari sa intronam
libertatea nafionala penlru tOIi. Voim ca fiecare na{iune sa se poala
cuitiva in limba ei. se se roage lui Dumnezeu in eredinta ei $i sa ceara
dreptate in limba ei. Noi. care am varsat lacrimi vazand Iimba noastra
scoasa din $coli. biserici. justilie. nu u yom lua altora. Nu yom lua
putinla vie,;; de la a/tii."
(1uliu Maniu, Discurs la Alba Julia, I decembrie 1918)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmAtoarelor cerinte:
I. Identificali data proclamrtrii independentei Romaniei din sursa A.
4p
2. Numitiun stat precizat Tn sursa B. 2 P
3. Identificati; din sursa S, data unirii Transilvaniei cu regatul Romiiniei.
. 4p
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzrttoare sursei care
sustine punctul de vedere conform caruia romiinii voiau libertate nationalA
pentru toti, selectiind doua informati i atlate in relatie cauzrt-efect. 5 p
5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzrttoare sursei care
combate punctul de vedere eonform eliruia obtinerea statutului de natiune
liberli pentru · romiini trebuia srt-i pe veeini, selectiind
douA informatii Tn acest sens. 5 p
107
lstorie. Hac
6. Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la relatiile eu
puterile'veeine. 4 p
7. Prezentati doua eonfliete la care Romania este parte la ineeputul
seeolului al XX-lea. 6 p
Subiectul II (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,0 cortina de fier s-a las at asupra Europei de la Steltin. in Baltica.
la Triest. in Adriatica. in spate/e acestei lin;; se giisesc capita/e/e
tuturor larilor Europei Orientale. ( ... ) Toate aceste celebre.
precum populaJia lor. se a{1a in srera de influenla sovietica. ( ... )
A ceasta nu este Europa libera penlru care noi am luptat."
(w. Churchill, diseurs la Universitatea din Fulton, 1946)
B. "Politica Statelor Unite trebuie sa fie aceea de a susline popoarele
libere care rezista tentativelor de aservire venite din partea minorita{ilor
inarmate a presiunii externe. ( ... ) Cred ca aiutorul nostru trebuie sa
se concentreze in special in suslinerea economicii $i financiara
indispensabile stabilitafiii economice unei vie/i polWce coerente."
(H. Truman despre doetrina indiguirii, 1947)
C. "Niciun fenomen n-a influen/at atat de mult sistemul interna/ional
creat dupa cel de-a! doilea razboi mondial ca acea confruntare dintre
ce/e douii superputeri. S. U.A . U. R.S.S. in aceste condi/ii. vor trebuie
elucidate <moile» probleme interna/ionale ... "
(Wilfried Loth, /storia razboiului rece)
Pornind de la aceste texte, rAspundeti urmlUoarelor cerinte:
1. Preeizati seeolul la care se refera sursele A B. • 4 P
2. Identi ficati nume le fenomenului din sursa C. 3 P
3. Identifieati, din sursa A, denumirea liniei ce separa Europa. 3 p
4. Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la divizarea
Europei, sustimlndu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la Razboiul
Rece, sustinandu-I eu 0 explicatie din text. 5 p
. 6. Pomind de' la sursa A, defmiti eele doua sfere politice europene. 4 p
7. Prezentati 0 eonsecinta a politieii de distantare a Romaniei fata de
U.R.S.S., prezenmnd un moment important al aeesteia. 6 p
108
Variante
Subiectul m (30 puncte)
Elaborati. in aproximativ doua pagini. un eseu despre Tiirile Romeine
$i Poarta, avand in vedere:
- raportul de forte taetica de lupta;
- eonfruntari militare eu otomanii in vremea lui Mireea eel BAtran;
- Mahomed alII-lea impotriva lui Vlad $tefan eel Mare;
- formularea unui punet de vedere referitor la semnifieatia aeestor
lupte sustinerea aeestuia printr-un argument istorie.
Nota! Se puncteaza utili.zarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentruii, evidentierea relatiei cauza-erect, sustinerea unui punet
de vedere eu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prio utilizarea unui fapt istorie relevant, respectiv a eonectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA 15
Subiectul l (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Carol nu meseria de rege in dorinla sa de a parea un
inovator n-a reuyit so fie decat un diletant. De aceea in criza po/itica
ce dainuie$le de atata vreme sub ochii lui n-a inca sa se fixeze
asupra soluliei. Repeta necontenit: guvern de concentrare, Tara sa
poalii rezista la 0 discutie asupra posibilita/ilor de realizare ... "
(Octavian Goga, Jurna/ politic, 1931)
B. "Romani.
in ceasul cel mai greu al istoriei noas/re. am socotit, in deplina
inlelegere cu poporul meu, cii nu esle deceit 0 singura cale pentru
salv'area lar;; de la 0 calastroTa tota/a: ie#rea noastra din alianta ell
puterile Axei # imediata incetare a riizboiului cu Naliunile Unite. ( ... )
Din acest moment inceleaza /upta $i orice act de ostilitate impolriva
armatei sovietice. precum starea de riizboi cu Marea Britanie
State/e Unite."
(Proclamatia regelui Mihai 1 clUre tara. 23-august 1944)
109
[st orie. Bae
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
1. Numiti personajulla care se refem sursa A. 3 P
2. Precizati, din sursa B, functia lui Mihai. 3 p
3. Mentionati secolulla care se refem cele doua surse. 4 p
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzAtoare sursei care
sustine punctul de vedere conform caruia Carol este incompetent ca
rege, selectand doua informatii aflate in relatie cauza-efect. 5 p
5. Scrieti,. pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care
combate punctul de vedere conform caruia Romania trebuia sa lupte
alaturi de tArile Axei, selectand doua informatii aflate in relatie cauzA­
efect. 5 p
6. Pornind de la sursa B, identificati tarile care taceau parte din
Natiunile Unite. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia
"Problema orientala" a constituit cadrul international propice afirmarii
"problemei sustinandu-I cu un fapt istoric relevant. (Se
noteazii coerenla pertinehla argumentarii elaborate prin utiiizarea
unui (apt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimii
cauzalitatea $i conc/uzia.) 6 p
Subiectulll (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos: .
A. de'greutatea menlinerii unei identitiili politice proprii
intr-o zona. politica atat de divizata, boierii s-au straduit sa
internalionalizeze problema Principatelor, transformdndu-Ie in state
neutre tampon, menite a preveni ciocnirea intereselor divergente ale
Rusiei, Austriei $i Turciei."
(Y. Georgescu, lstoria romlJni!or, 1989)
B. "in dintre Revolulia de la 1848 1866 s-au precizat
contururile Romaniei moderne. politici, profit and de
interesele. contradictorii ale Mari/or PUleri, au realizat unirea
Principatelor §i au asigurat independenta lor. ( ... ) Institlllii/e po/Wce
interne au capatat forme europene, iar gandirea politica a doMndit
noi niveluri de complexitate in confruntari/e dintre liberali
conservatori. "
(Keith Hitchins, RomlJnli 1774-1866)
C. ,,Aceasta nenorocita lara care a fost intotdeauna sub ;ugul cel mai
aspru, se pomene$te trecand Tara tranzilie de la un regim despotic la 0
constitutie atat de libera/a, incat niciun popor din Europa nu are alta
la fe/."
(Carol I, fragment dintr-o scrisoare catre tatlil sau)
110
Varianle
Pornind de la aceste texte, rlspundeti urmltoarelor cerinte:
1. Numiti statele cu probleme divergente din sursa A. 3 P
2. Precizati, din sursa B, intervalul de timp al tauririi Romaniei
3 p
3. Identificati, din sursa C, Constitupa la care se refem Carol I. 4 P
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la
internationalizarea problemei Principatelor, sustinandu-I cu' 0
explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la institutiile
politice din Principate, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Numiti, din sursa B, rolul pe care I-au avut politici in
modernizarea Principatelor, sustinandu-I cu 0 expl icatie din text. 4 p
7. Prezentati 0 consecinta a actului de la 23 august 1944, precizand
un conducator politic implicat. 6 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania suh
semnul independentei, avand in vedere: ' .
- contextul intern international;
- proclamarea independentei participarea la luptele din Balcani;
- tratatele de pace de la San $tefano Berlin;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificatia statutului
de independenta al Romaniei sustinerea acestuia printr-un argument
istoric.
NotA! Se puncteaza utilizarea limba;ului istoric adec:vat, structurarea
prezentarii, evidentierea rela/iei cauza-efect, sustinerea unui punet
de vedere cu argumente is/orice (coerenta pertinenta argurnentarii
elaborate utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicel[ogice a faptelor istorice incadrarea eseului In Iimita de
spatiu precizatl'i.
VARIANTA16
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. ,,$i oprindu-se aici mult limp, atunci Tuhutum, tatal lui Horca,
cum era el om priceput, dupa ce a inceput-sa afle de la locuitori despre
bunatatile tarii Ultrasilvana, unde stiipanirea 0 tinea un oarecare blac
Ge/u, a inceput sa ofteze, daca n-ar fi fost posibil a primi gra{ie
ducelui Arpad sa obtina lara Ultrasilvana, pentru sine urma#f sai.
III
/storie. Dac
Ceea ce ulterior s-a $i intdmplat in (apt, caci lui Tuhutum au
oblinul teritoriile de peste... impreuna cu cei doi Iii ai sai, Bivia
Buena, ar fi vrut sa se (aea $i daca n-ar fi actionat {(ira incetQTe
impotriva sfantului rege, dupa cum se va spune in cele ce urmeazii "
(Anonym us, Gesta Hungarorum)
B. ,,( ... ) ii dam # ii diiruim lui (Rembald. conducatorul eavalerilor
ioanip) prin dansul numitei case, intreaga lara a Severinului
impreuna cu munlii ce lin de ea # cu toate celelalle ce atiirna de ea.
precum enezatele lui loan pana la raul 011. a(ara de
pamantul voievodului Litovoi, pe care illiisam romdni/or cum I-au
stapa"it pdnii acum ( ... ); deoarece acel preceptor Rembald
s-a indatorat ( ... ) so ia arme pentru aiutorarea regalului noslru in
vederea apariirii credinlei
(Diploma cavalerilor ioaniti)
Pornind .de la aeeste texte, rispundeti urmAtoarelor eerinte:
1. Precizati, din sursa A, numele celui care a condus inaintea lui
Tuhutum. 2 P
2. Precizati 0 formatiune la care se refern sursa B. 2 P
3. Numiti cele doua izvoare istorice, precizate amt in sursa A, cat
in sursa B. 6 P
4. Scrieti litera corespunzatoare ' sursei care sustine ideea potrivit
careia voievodatele rnmaneau in romanilor, selectand 0
informatie atlata in relatie cauza-efect. 5 P
5. Scrieti litera 'corespunzatoare sursei care sustine ideea
maghiare in spatiul intracarpatie, se"lectand 0 informatie in relatie
cauzA-efect. · . 5 P
6. Mentionati alte doua formatiuni politiee prestatale existente in
spaliul romanesc intre seeolele IX-XIll, in afara eelor precizate in text.
. 6p
7. Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afirmatia conform
careia fonnatiunile politice au eontribuit la intemeierea state lor
medievaie•. in spatiur romanese. (Se puncteazii coerenla # pertinenJa
argumenliirii, elaborate prin utilizarea unui (apt istoric relevant.
respectiv a conectori/or care exprima cauzalitalea concluzia.) 4 p
Subiectul II (30 punete)
Cititfeu atentie textele de. mai jos:
A. ,,Limba de lemn esle de Irei ori neeesara. Mai intoi ea conslrange
ide%gia sa se so devina pulere. Apoi linia definitii
112
J(irialll ,.
este reluata de ansamblul cetiileni/or, care in ace/afji discurs (ac act de
credinlii. in s(drfjit, puterea este exact proporliona/a cu ortodoxia
ideologica fji ereticii potenliali sunt neutralizali ... "
(F. Thorn, Limba de iemn, 1987)
B. " Cenzura, actul oriciirei entitali politice, religioase, militare sau
administrative de a condiliona expunerea sau di(uzarea de in(ormalii,
opin ii, idei (in sens larg secretul intelectual) pe care publicul are
dreptul sa Ie cunoasca."
(T. Troncota, Romania comunistli, 2006)
C. "Propaganda comunista a (ost una dintre cele mai suslinute
doctrine de control fji diri;are a opiniei publice. Dupii ce personalitatea
devenea 0 afja-numitii tabula rasa cu a;utorul cenzurii, propaganda
reconstruia, de (apt revaloriza fiecare detaliu anterior distrus."
(T. Troncota, Romania comunistii , 2006)
Pornind de la aeeste texte, raspundeti urmatoarelor eerinte:
I. Preeizati seeolul la care se refern sursa A. 3 P
2. Preeizati seeolulla care se refera sursele B C. 3 P
3. Identifieati autorul surselor B C. 4 P
4. Mentionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la eenzura,
sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la propaganda
eomunista, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 p
6. Folosind eele trei surse, identificati cate 0 proeedura specifica
totalitarismului. 4 p
7. Preeizati un aspect comun regimurilor totalitare, precizand un
eondueator politic al acestora. 6 p
SubiectullIl (30 punete) .
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre .. Crim
orientala" fji independenta Romdniei, avand In vedere:
- pozitia lui Carol I [ata de problema independentei;
- redesehiderea "Problemei Orientale";
- atitudinea Romaniei fata de aeeste evenimente;
- luptele din Balcani tratatul de la Berlin.
Nota! Se puneteaza utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea relalie;' cauza-e(ect, sustinerea unui punet
de vedere cu argumente istorice (eoerenta pertinenta argumentarii
113
[storie. Bac
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimli ca.uzalitatea conciuzia), respectarea succesiunii
eronologieellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu
VARIANTA17
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "La 6 Martie, 0 mona de oameni pe care tara nu i-u vazut la
munca au conliscat puterea (.. . ) Acuzam guvernul ca s-a {acut vinovat
de crima de falsilicare a voinfei nationale, il acuzam ca, prin politica
lui nefasta a provocat, pe /anga umilirea celalenilor, haosul economic
infometarea maselor populare. Dar nationla a vibrat
puternie, din colibii pona in palat."
(I. Maniu, Deciaratia dupli alegerile din 1946)
B. "Emil desigur, principiul lui Stalin: «Nu
conteaza cine cum voteaza, conteaza cine numarii voturile». atunci
cond spunea ca, gratie unor «tehnici speciale)) pot Ii obtinute 90% din
voturi ( ... ) Rezultatele reale ale alegerilor din 19 noiembrie 1946 nu
sunt cunoseute pona acum."
(F. Constantinescu, Romania intre 1944 # 1989)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmAtoarelor cerinte:
l. Numiti, din sursa A, autorul acuzatiei. 3 p
2. Numiti, din sursa B, personajul care principiullui Stalin.
3p
3. Precizati secolul la care se referli cele douli surse. 4 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la crima de
care se face vinovat guvemul, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la principiul
lui Stalin, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Identificati, din sursa A respeetiv B, un rezultat al alegerilor,
sustiniindu-Icu 0 explicatie din text. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afinnatia eonfonn
elireia statutul special al Tliri lor Romane in relatiile eu Poarta Otomanli
a contribuit la supravietuirea lor mentineti-I eu un fapt istoric relevant.
(Se puncteazii coerenta per!inenta argumentqrii. elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimii eauzalitatea # concluzia.) 6 p
114
Variante
Subiect ulll (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Poporuf ungar sa intretina in conformitate cu spirituf
Cartei Naliunilor Unite, in deplinii independenrii egalitate. 0
amiei{ie sincerii cu vecinii siii, cu Uniunea Sovieticii cu toate
popoarele fumii. Poporul ungar sii consolideze sii dezvolte
rezultatele delinute prin revolutia sa nationalii."
(Imre Nagy, Deciaratie eititli la radio, 1956)
B. ,,s-a spus ca in Cehoslovacia existii pericolul contrarevolu{iei; se
vor gasi poate maine unii care sii spunii eii aici. in aceastii adunare,
se manifestii tendinte eontrarevolutionare. Riispundem tuturor:
intregul popor roman nu va permite nimiinui sa incalce teritoriul
patriei noastre."
(N. Discurs prilejuit de intervent
ia
trupelor Tratatului
de la in Cehoslovaeia, 1968) '
c. "Forlele contrarevolulionare au un razboi nedeclarat
impotriva Republicii democratice a Afganistanului, plecdnd de pe
teritoriul pakistanez in alte state vecine. Atunci guvernul afgan a
{aeut apella a;utorul sovietic ... "
(Punet de vedere, agentia TASS, 1979)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Preeizati, din sursa A, autorul acestei declaratii. 3 P
2. Numiti, din sursa B, anul interventiei din Cehoslovacia. 3 P
3. Numiti, din sursa C, anul ocuplirii Afganistanului de dUre U.R S.S.
4p
4. Mentionat
i
, din sursa A, un punet de vedere referitor la revolut
ia
poporului ungar, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 P
5. Mentionati, din sursa B, un punet de vedere referitor la mspunsul
lui sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 5 P
6. Fonnulat
i
, din sursa B respeetiv C, un punet de vedere referitor la
contrarevolut
ie
, sustinut eu 0 argumentatie din text. 4 P
7. Prezentati un aspect al politicii de regim totalitar in Romania,
preciziind un moment important al acestuia. 6 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborat
i
, in aproximativ douli pagml, un eseu despre Legile
fundamentale ale Romaniei in prima ;umiitate a ser?lului al XX-lea,
aviind in vedere:
115
/storie. Bac
- trei legi fundamental e din Romania, din prima jumatate a secolului
al XX-lea, cate 0 cauza pentru adoptarea fiecareia;
- 0 asemanare doua deosebiri Intre prevederile a doua Jegi
fundamentale (In prima jumatate a secolului al
- 0 consecinra a aplicarii uneia dintre legile fundamentale mentionate
pentru viata economico-sociala a Romaniei;
- fonnularea unui punct de vedere referitor la semnificatia adoptarii
uneia dintre legiJe fundamentale sustinerea acestuia printr-un
argument istoric.
Nota! Se puncteaza utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea re/atiei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului In limita de
spatiu precizata.
VARIANTA 18
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Fortele antisocialiste $i revizioniste au acaparat pres a, radioul,
televiziunea, transfornuindu-Ie in tribune pentru a ataca partidul
comunisf, pentru a dezorienta clasa muncitoare poporu/ muncitor.
Froniiera occidenta/a a Cehoslovaciei nu Ii apartine numai acesteia,
ci intregii tabere socialisfe. Acesta este un rezultat a! (Jelui de-a!
Doilea Razboi Mondial pentru care UR.S. S. a trebuit sa plateasca un
pret foarte ridicat."
("Primavara de la Praga" In viziunea conducatorilor
reuniti la 1968)
B. "Patrunderea trupelor celo!" cinci tari socialiste in Cehoslovacia
constituie 0 mare gre$eala $i 0 primejdie grava pentru pacea in Europa,
pentru soarta socialismului in lume. (...) nu exista nicio justificare, nu
poate fi acceptat niciun motiv pentru a admite, pentru 0 clip a numai,
ideea interventiei mi/itare in treburi!e unui stat socialist (ratesc."
(N. despre interventi a Tratatului de la
In Cehoslovacia, august 1968)
116
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti u rmatoarelor cer inte:
1. Jdentificati, din sursa A, unde s-a hotarat interventia militara
din Cehoslovacia. 4 p
2. Numiti, din sursa B, conducatorul care se opune invaziei. 3 p
3. Mentionati, din sursa B, anulln care s-a produs invazia. 3 p
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine
punctul de vedere confonn caruia trebuia invadata Cehoslovacia,
selectand doua infonnatii aflate In relatie cauza-efect. 5 p
.5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care combate
punctul de vedere confonn caruia trebuia invadata Cehoslovacia,
selectand doua infonnatii in acest sens. 5 p
6. Mentionati, din sursa A, denumirea sub care era cunoscuta actiunea
refonnatoare a guvemului de la Praga. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afinnatia conform
careia opozitia fata de hegemonia sovietica a dus la aparitia comunismului
de tip national. (Se noteaza coerenta $i pertinenla argumentarii
elaborate prin utilizarea unu factor istoric relevant, respectiv
conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subiectul II (30 puncte)
Cit iti cu atentie textele de mai jos:
A. "C .. ) noi am intrat in Tara Moldovei, unde am gas it toate saleie $i
a$ezarile parasite $i ogoarele arse, deoarece contele $tefan, ddndu-$i
seama ca nu va putea tine piept su/tanului, se gandise sa izbandeasca
in alt chip. Astfel a pus pe locuitori sa fuga din fara sa dincolo de
munti $i sa mearga spre Polonia. (oo.) De asemenea a poruncit ca foate
grdnele sa fie taiate, $i pana $i papura din mla$tini $i, dupa ce s-au
taiat ierburile $i granele, a pus sa fi e totul ars, astfel ca sultanul a
ramas pacalit deoarece crezuse ca gase$te lara imbel$ugata in grane
$i pa$uni, cum este ea intr-adevar. $i a gasit-o de$arta de oameni $i
pretutindeni se ridica un nor de carbune ( ... )."
(Relatarea italianului G.M. Angiolello, des pre campania otomana
din 1476 In Moldova)
B. ,,$i totu$i acei dintre ei care se numesc Basarabi nu numai ca au
rezistat timp foarte indelungat cu forte atat de mici impotriva intregii
puteri a turci/O/; dar fo arte adesea chiar i-au atacat... mult timp dupa
aceasta au ajuns la supunere, astfel incat totu$i $i-au pastrat toate
a$ezamintele lor. averea $i pana $i libertatea. lar moldovenii ... i$i
pazesc $i acum restul farii lor.. . iar romanii dupa ce au respins
armatele $i toate incercarile aces tea, s-au inchinat prin tratate, nu ca
invin$i, ci ca invingatori."
(Fili ppo Buonacorsi Callimachi, invatat italian din secolul al XV- lea)
117
[storie. Bac
C. "Daca 0 victorie militarii hotaratoare nu poate fi obtinuta, din
cauza resurselor demo-militare modeste ale celui slab, el poate, in
schimb, printr-o rezistenta fndelungata $i tenace, sa ob/ina 0 victorie
politica fn infelesul ca adversarul este cons trans fie sa renunfe
definitiv la continuitatea conf/ictului, fie sa accepte 0 formula de pace,
favorabila, in parte, par(ii slabe."
(Florin Constantiniu, 0 istorie sincerii a poporului roman) .
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Precizati la ce dinastie se refera sursa B. 2 P
2. Numiti domnitorul la care se refera sursa A. 2 P
3. Men!ionati tactica folosita de domnitor, la care se refera sursa A,
respectiv semnificatia tratatelor din sursa B. 6 P
4. Mentionati, din sursa A, un punct de "vedere referitor la atitudinea
domnitorului In fata invaziei otomane, sustinandu-l cu 0 explica!ie din
text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere·referitor la semnificatia
victoriei politice, sustinandu-l cu 0 expJicatie din text. 5 p
6. Precizati doua institutii, in afara celor mentionate In texte, din
spatiuJ romanesc In Evul Mediu. 6 p
7. Prezentati un tratat international care viza spatiul romanesc In Evul
Mediu un conducator pol itic implicat 1n acesta. 4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Pluralism politic
fn perioada interbelica, avand 1n vedere:
- marile parti de actiunea lor guvernamentala;
- cultivarea traditii lor democratice;
- aparitia dezvoltarea extremelor pol itice;
- formularea unui punct de vedere referitor la pluralismului
politic sustinerea acest uil:\ printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentari i, evidentierea rela(iei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
11 8
Variante
VARIANTA19
Subiectull (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Acest plan Valev propunea,sa se constituie un complex interstatal
dunarean in care era 0 parte din Ucraina, b parte din Moldova
Sovietica, Moldova noastra, 0 parte din sudul (arii, inclusiv Capitala,
$i 0 parte buna din Bu/garia. Complexul urma sa fie condus de
Uniunea Sovietica. Planul Valev era 0 oribilitate pentru Romania."
(Ion Dinca, interviu in almanah Academia Catavencu)
B. "Data fiind diversitatea condiliilor de construc(ie socialista. nu
exista $i nu pot exista tipare sau re(ete unice, nimeni nu poate hotari
ce este iust $i ce nu pentru alte lari sau partide. Elaborarea, alegerea
sau schimbarea forme/or $i metode/or construcliei socia/iste constituie
un atribut al fiecarui stat socialist."
(Declaratia P.R.M. 'in problema comuniste
internationale, 1964)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Identificati, din sursa A, autorul interviului. 3 p
2. Mentionati, din sursa B, anul declaratiei P.R.M. 3 P
3. Numiti, din sursa A, denumi rea planului. 4 p
4. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la acest plan,
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere contrariu acestui plan,
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Prezentati, din sursa A, un aspect nefavorabil pentru Romania,
legat de acest plan, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 4 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform
careia deciziile de la lalta au contribuit la sovietizarea Romaniei. (Se
puncteaza coerenfa $i pertinenla argumentarii, elaborate prin utilizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima
cauzalitatea $i concluzia.) 6 p
Subiectulll (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Hospodarii (domnitorii) Moldovei $i Valahiei fiind ale$i dintre
boierii alegerea lor va fi de acum inainte facuta in fie care din
aceste provincii, dupa consimlamantu/ $i voinla Sublimei Porli, de catre
Adunarea generala a divanului, potrivit vechiului obicei al farii. ( ... )
119
/storie. Bac
Hospodarii impreuna cu boierii din divanurile respective vor stabili
vor rixa impozitele platile avute de Moldova Valahia lwind ca
baza regulamentele care au fost stabilite. (...)
Tot ce a fost uzurpat · pe teritoriul Valahiei inspre partea Brailei.
Giurgiului Culei (Turnului) dincolo de Olt va fi restituit
proprietarilor. ( ... )
Sub/ima Poarta. ludnd in consideratie nenorocirile care au apasat
asupra Moldovei # Valahiei in urma ultimelor tulburari Ie va scuti
timp de doi ani de tributurile redeventele pe care sa i Ie plateasca.
( ... ) aceste masuri vor constitui obiectul unui regulament general
pentru fiecare provincie, regulament care va ·fi pus imediat in
functiune. "
(Conven{ia de la Akerman, 1826)
B. " Vor fi considerate ca fiicand parte integranta din aceste teritorii
(al Moldovei Tarii toate insulele alaturate malului stang
al Dunarii, iar canalul acestui fluviu va alcatui limita celor doua
principate. (.. . ) turcq ti pe malul stang al Dunarii. ca
teriwriile lor, vor fi inapoiate Valahiei. pentru a se uni de acum
inainte cu acest principato ( ... ) Valahia Moldova vor fi dispensate
pentru totdeauna de a furniza granele alte marfuri de consum (... )."
(Tralatul de la Adrianopol, 1829)
.c. " Tarile Romane se vor bucura pe viitor, sub suzeranitatea
Inaltei Porti sub puterilor tocmitoare de drepturile
scutelile ce Ie au. ( ...) Legile intocmirile de astazi se vor schimba. (...)
Sultanul ca va chema indata. 0 adunare intradins pentru
acestea alcatuita din tuturor intereselor tuturor starilor
de oameni ale neamului. (...) Aceste adunari vor fi chemate (...) de a
da pe fata dorintele poporului asupra chipului de intocmire
hotardtoare a tarilor lor."
(Tralalul de la Paris, 1856)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
). Preciza!i secolulla care se refera sursele A, S, C. 2 P
2. Numiti cetatile care revin teritoriului romanesc, la care se refera
sursaA. 2 p
3. Mentionati 0 consecinta in plan economic pentru Principatele
Romiine, din sursa S, respectiv care este puterea suzerana in Principate,
din sursa C. 6 P
4. Mentionati, din sursa S, un punct de vedere referitor la regiunea
Dunarii, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
120
Variante
5. Mentionati, din sursa A, un punct de vedere referitor la organizarea
politica a Principatelor, sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5 p
6. Precizati doua caracteristici privind statutul politico-juridic al
Principatelor Romiine, in prima jumatate a secolului al XIX-lea. 6 p
7. Prezentati 0 consecinta a Tratatului de pace de la Paris (1 856),
preciziind un conducator politic care este implicat in aceste evenimente.
4 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua paglnI, un eseu despre Rezistenta
anticomunista # dizidenta in Romania socialista, aviind in vedere:
- rezistenta armata anticomunista din Romania;
- dizidenta protest social in timpul regimului
- represiune politica, starea permanenta a regimului comunist din
Romania;
- gulagul romanesc.
Nota! Se puncteaza utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea conc\uzia), respectarea succesiunii
crono[ogicellogice a faptelor istorice incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA20
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Republica Popu/ara Romdna a obtinut mari succese in
constructia socialismului in consolidarea sistemului democratiei
populare. Romania are acum fort e arm ate de incredere, capabile sa
raspunda provocarilor imperialiste, sa apere cuceririle socialiste ale
poporului roman ( ... ). Prin urmare, in opinia noastrii, stationarea
·trupelor nostre p-e teritoriul R.PR. nu mai este necesara."
(N. Scrisoare adresata c.c. al P.C. R. , 1958)
B. "Trebuie sa facem totul pentru pastrarea spiritului revolutionar,
pentru ca partidul sa ramana tanal; receptiv la tot ceea ce este
nou! Sa imbogatim teoria practica revolutionara cu toate
121
Istorie. Bae
conclllziile luptei de pana acum. Este necesar sa dezvoltiim tot mai
puternic democralia in activitatea viala partidului .... "
. (N. Cuvantare la 65 de ani de la Infiintarea P.c. R. ,
8 mai 1986)
Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:
I. Precizati secolul la care se refera cele doua surse. 3 p
2. Numiti, din sursa A, anul retragerii trupelor ruse. 3 p
3. Pomind de la sursa S, identificati data infiintarii P.C.R. 4 P
4. Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la armata
Romaniei, sustinandu-I cu 0 explieati e din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa S, un punet de vedere referitor la democratia
de partid, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 p
6. Din sursaA, identificati eondueatorul U.R.S.S. 4 P
7. Argumentati, printr-un fapt istorie relevant, afirma!ia conform careia
preluarea puterii de eatre a dus la distrugerea democratiei
mentineti-I cu un fapt istoric relevant (Se puncteaza
coerenfa pertinenta argumentarii. elaborate prin utilizarea unui (apt
istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea
concluzia.) 6 p
Subiectul II (30 puncte)
A. "... Aici in Asia este locul in care conspiratorii comuni$ti au ales
sa ioace iocul cuceririi /umii. Ca aici noi purtam un razboi a/ Europei
cu arme in timp ce diplomalii lupta cu vorbe. Daca pierdem razboiul
impotriva comunismului in Asia. caderea Europei este inevitabila."
(D. MacArthur, eomandant al trupelor di n Coreea, 1951)
B. "Aceasta decizie subita clandestina de a implanta pentru prima
data 'arme strategice in a{ara teritoriului sovietic. wnstituie 0
modificare deliberat provocatoare $i neiustificata a statu-quo-ului.
care nu poate fi acceptata de fara noastra."
(IF. Kennedy, SUA, 1962)
C. "Invazia sovietica in A{ganistan este 0 ameninfare pentru pacea
mondialii (oo .). Atacul sovietic a modificat situalia strategica in aceasta
parte de lume. (oo.) Uniunea Sovietica va putea controla 0 regiune de
interes strategic $i economic. vitala pentro supravieluirea Europei
Occidentale, Extremul Orient $i pentru Statele Unite."
(l Carter, SUA, 1979)
122
Variante
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Identifieati loeul eonflietului din sursa A. 4 P
2. Numiti preeizat In sursa B. 3 P
3. Numiti, din sursa C, anul invaziei din Afganistan. 3 P
4. Mentionati, din sursa A, un punet de vedere referitor la rnzboiul din
Asia, sustinandu-I eu 0 explieatie din text. 5 P
5. Mentionati, din sursa C, un punet de vedere referitor la situat
ia
strategidi din zona, sustinandu-l eu 0 explieatie din text. 5 p
6. Numiti, din sursa C, zonele afeetate economic de invazia U.R.S. S.
4p
7. Prezentati 0 eonseeinta a divizArii Europei dupa eel de-al Doilea
Razboi Mondial, prezentand un moment important al aeesteia. 6 p
Subiectul III (30 puncte)
Elaborat
i
, In aproximativ doua pagini, un eseu despre Formarea
voievodatului Transilvaniei, avand In vedere:
_ formatiuni politiee (seeolele IX-X) raporturile cu
maghiarii;
_ organizarea Transilvaniei ea entitate politiea vasal a regel tii
maghiar;
_ eolonizarea secuilor In Transilvania;
_ formularea unui punet de vedere referitor la semnifieatia Intemeierii
statelor medievale sustinerea aeestuia printr-un argument
istorie.
Nota! Se puneteaza utilizarea limbaiului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evi dentierea relafiei cauza-e{ect, sustinerea unui punet
de vedere cu argumente istorice (coerenta pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea eoneluzia), respeetarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor' istoriee incadrarea eseului in limita de
spatiu precizata.
VARIANTA21
Subiectul I (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Satenilor! indelungata voastra a$teptare. marea f(igaduinla. data
voua de inaltele puteri ale Europei prin articolul 46 al Conventiei.
interesul patriei. asigurarea proprietafii {unciare $i dorinla cea mai
123
[storie. Bae
vie s-au implinit. Claca este desliin/ata pentru de-a pururea ~ i de
astazi voi sunteti proprietari pe locl/rile supuse stapanirii voastre in
intinderea hotiiratii prin legile in liinta (...). De as/iizi voi sunte/i
stapani pe brafele voastre, voi avefi 0 particica de pam ant, proprietatea
$i mo$ia voastra, de astazi voi ave/i 0 patrie de iubit $i de aparat."
(Proc1amatia domnitorului Al. 1. Cuza, 14 august 1864)
B. Eu insa, credincios misiunii ce mi-a(i dat ~ i eunoseand statornica
voin/a a romani/or de a riimane purl/rea uniti, am proclamat, inaintea
domniilor voastre, cat $i inaintea /arei, Unirea delinitiva a Principatelor.
V-am zis: ea va Ii precum Romania 0 va dori $i 0 va simli. Nu ma
indoiese, domnilor, ca nici inalta Poarta, nici puterile garante nu vor
eugeta a desliin/a in viitor Unirea ee au reeunoscut-o aldt de necesara
pentru fericirea Principatelor."
(Discursul lui Al.1. Cuza In fata Adunarii legislative
a Romaniei, 1862)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinle:
I. Precizati, din sursa A, 0 obligatie asumata de domnitorul Al. I.
Cuza In privinta statutului taranilor. 2 p
2. Precizati statutul Principatelor la care se refera sursa B. 2 P
3. Mentionati legea, respectiv evenimentul istoric, precizate atat In
sursa A, cat ~ i In sursa B. 6 P
4. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea dreptului la
proprietate funciara, selectand 0 informatie atlata In relatie cauza-efect.
5 p
5. Scrieti litera corespunzatoare sursei care sustine ideea desfiintarii
In viitor a Unirii, selectand 0 informatie atlata In relatie cauza-efect.
5p
6. Mentionati alte doua reforme adoptate in timpul domniei lui Al. 1.
Cuza, In afara celei precizate In text. 6 p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform
careia statui roman modem s-a implicat In evenimentele istorice din a
doua jumatate a secolului al XIX-lea, alaturi de Marile Puteri din
Europa. (Se puncteaza coerenta ~ i pertinenta argumentarii, elaborate
pI'in utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a eonectorilor care
exprima cauzalitatea $i concluzia.) 4 p
124
Variante
Subiectul II (30 puncte)
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Art. 2. (00') Daca Austro-Ungaria ar Ii atacata in acelea$i
impre;urari in vreuna din zonele limitrofe Romaniei, va Ii indata
«casus foederis» pentru Romania.
Art. 3. Daea una din inaltele parti eontractante ar Ii amenin/ata de 0
agresiune in conditiile sus-men/ionate, guvernele respective se VOl'
pune de acord asupra masurilor care vor trebui luate in vederea unei
cooperari a armaielor lor."
(Tratatul secret intre Romania ~ i Tripla Alianta, Viena, 1883)
B. ,,(00') intrueat alia/ii nO$trii nu au fost ataca/i, ci dimpotriva ei au
atacat cei dintai, nu consider ca este casus foederis. Ma;estatea
Voastra nu este legata. Juridiee$te, nimeni nu este in drept sa ne fadi
vreo imputare. Nu trebuie sa nesoeotim faptul ca opinia publica este
impotriva unui razboi alaturi de Trip/a Alianta."
(Al. Marghi1oman, Discurs in Consiliul de Coroana, Sinaia 1914)
C. "Doi ani de razboi, in cursu! carora Romania a pastrat
neutralitatea, au dovedit ca Austro-Ungaria, ostila oriearei reforme
interne ce ar putea face mai buna viata popoarelor sale, s-a aratat tot
pe alat gata de a !e ;ertli pe cat de neputincioasa de a Ie apara
impolriva atacuri/or din afara."
(Dec1aratia de razboi a Romaniei, 14 august 19 16)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
I. Precizati secol ul la care se refera sursa A. 3 P
2. Mentionati, din sursa B, anul" In care a avut loc Consiliul de
Coroana de la Sinaia. 3 p
3. Din sursa C, identificati data intrari i Romiiniei in razboi. 4 p
4. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la opinia
publica, sustiniindu-I cu 0 expl icatie din text. 5 p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la ostilitatea
fata de reforme a Austro-Ungariei, sustinandu-I cu 0 explicatie din
text. 5 p
6. Analiziind sursa C, identificati perioada de neutralitate a Romiiniei
in Primul Razboi Mondial. Folositi 0 explicatie din text. 4 p
7. Prezentati 0 consecinta a cedarilor teritoriale din 1940, precizand
~ i un document istoric care a determinat aceste evenimente. 6 p
125
Istorie. Bac
Subiectul III (30 puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Monarhia ca
centru de putere autoritarii in perioada interbelicii, avand in vedere:
- Ferdinand I, un monarh constitutional;
- Criza dinastica ~ i urmmle ei;
- Carol al II-lea ~ i monarhia autoritar1i;
- formularea unui punct de vedere referitor 1a monarhie ~ i legionari
~ i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~ i utilizarea limba;ului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, evidentierea rela{iei cauzii-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istor ice (coerenta ~ i pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea ~ i concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice ~ i incadrarea eseului In limita de
spatiu precizata.
REZOLVAREA
VARIANTELOR
126
REZOLVAREA VARIANTEI 1 '
Subiectul I
I. " ... nu vom instraina nieiun [teritoriu al Moldovei] Tara vointa
regelui, prin nieiun mi;loe ... ".
2. "... $i eu tot [clerul] $i eu toti boierii nO$tri... ".
3. Tara Moldovei Polonia.
4. Sursa A: "Noi, Stefan [cel Mare], domn al Tarii Moldovei, faeem
eunoscut ( ... ) ea dorind sa ne finem de obieeiuri $i sa [unnlim exemplul
altor] voievozi moldoveni, (...) tot G$a $i noi (...) suntem datori sa urmam,
intotdeauna, prin eredineioasa supunere, vointei [regilor] Poloniei.".
5. Sursa B: "Noi Stefan voievod, eu mila lui Dumnezeu, domn al Tlirit
Moldovei, faeem eunoseut eli ( ... ) dupli ee, intr-o vreme de mult
treeutli, intre noi $i loan Albert [regele] Poloniei au fost oarecare
vrli;mli$ie $i eunoseuta eeartli $i luptli, C... ) aeum domnia sa, C... ) ne-a
iertat de toate pagubele pe eare i Ie-am Taeut domniei sale.
Astfel eli, intre noi ( ... ) are sli fie lini$te $i paee ve$niea; a$a eli de aiei
inainte, atat noi eat $i urma$ii nO$tri, vom trlii $i vom sllipani in
vremile viitoare [Moldova] slobozi $i Tarli gri;Ii...".
6. Dupa cucerirea Constantinopolului (1453), Mahomed al II-lea
orienteaza politica de cucerire a lmperiului Otoman spre centrul Europei,
unde principaJuJ sau opozant devine regatnJ catoJ ic aJ Ungariei. Din
punct de vedere strategic, cetatea BelgraduJui reprezenta un obiectiv
de prim ordin pentru planurile sultanului. Este contextulin care Iancu
de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, organizeaza apararea cetatii.
Asediul otoman luptele din jurul Belgradului se vor incheia prin
victoria (1456). a fost rapus de ciuma, Iancu, prin
victoria lui, avea sa intiirzie ofens iva otomanilor spre Europa CentraIa
cu peste decenii .
o alta confruntare a romiinilor in Evul Mediu 0 reprezinta lupta de la
Calugareni (1595), purtata de Mi hai Viteazul intr-un moment in care
turcii se pregateau sa transfonne Tara Romiineasca in Afil iat
Ligii Cre$tine, initiata de imparatul habsburg Rudolf al II-lea, Mihai se
opune invaziei otomane conduse de marele vizir Sinan
in lupta avangarda turca, dar apropierea rezervelor otomane II obliga
sa se retraga spre munti, in ajutorului transilvan. Sinan
ocupa asediaza in cepe organizarea tari i in
prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de ajutorullui Bathory, Mihai trece la of ens iva, eliberiind
Ii pe turci piina la Giurgiu,
unde repurteaza 0 mare victorie.
129
Istorie. Bac
7. In procesul de fonn are a statelor medievale un rol
important I-au avut fonnatiunil e prestatale sau "autonomiile locale".
Acestea au avut la baza avand un caracter teritorial (tari,
codri, ciimpuri , ocoale).
In cazul Moldovei, sunt menlionate astfel de "autonomii locale"
In izvoarele vremii (secolele IX-XIII) cu denumiri diferite: Codrii
Cosminului, Tara SipenilUlui, Codrii Hertei, Campul lui
Acestea atesta inceputurile organizarii politice a romani lor, faza ce a
pregatit tntemeierea statului Moldova. Acest fapt Incepe cu voievodul
trimis de regele maghiar sa fonneze In nord­
vestul Moldovei 0 marca de aparare Impotriva 'tatarilor, cu capitala la
Baia (1353). Astfel apare nucleul viitorului stat moldovean, considerata
Moldova Mica, ce era vasala regelui Ungariei.
In 1359 are loc "descalecatul" lui Bogdan, alt voievod
care trece Carpatii Ii alunga pe lui Tot el obti ne
independenta statului moldovean In unna mfruntarilor cu regele maghiar
. Ludovic cel Mare (1365). sub lui Bogdan are loc
consolidarea institutional a teritoriala a statu lui medieval Moldova.
In conCIuzie, se poate spune ca autonomiile locale prin
unificarea lor, au constituit baza statelor medievale de mai tarziu.
Subiectul II
I. Primul Razboi Mondial.
2. Italia.
3. Sursa A: comunism; sursa B: sindicalism.
4. Pen,tru fascism, statuI este esenlial: "Pentru fascism, totul este in
stat, nimic uman sau spiritual nu exista nu are vatoare in afara
statului. ".
5. Aparitia ideologiei, ca a regimului politic fascist a fost favorizata
de consecintele Primului Razboi Mondial: "Fascismul [reprezinta 0]
ideologie un regim politic aparute in Europa, dupa Primul Razboi
Mondial, in condi/iile unor crize economice sociale.".
6. Democratiile europene ale secolului al XX-lea implica existenta
regimurilor constitutionale. Constitutia, ca lege fundamentala, prevedea
separarea puterilor In stat, respectarea drepturilor libertalilor
egalitatea In fala legilor. Puterea se afia In mana poporului,
care guverneaza prin reprezentantii In unna sufragiului universal.
Sunt prom ovate pluralismul politic, economia de piata statui de
drept, 'in care nimeni nu este mai presus de lege.
o exceplie de la acest model este Marea Britanie, simbol model al
monarhiei constitulionale 'inca din secolul al XVIII-lea. nu exista
130
Rezolvarea variantelor
o Constitutie britanica adevarata, conducerea statului era asigurata
printr-un ansamblu de legi elaborate in functie de imprejurarile istorice
ale momentului care, impreuna, jucau rolul acesteia, fundamentand
organizarea politica a Angliei.
7. 0 practica politica democratica 0 reprezinta pluralismul politic.
Existenta mai multor part ide politice da posibilitatea cetatenilor de a-I
alege pe acela care Ie reprezinta mai bine interesele. Se asigura, in felul
acesta, alternanta la guvernare, care contribuie, de fapt, la functionarea
sistemului democratic.
Un exemplu il poate constitui Angiia din perioada interbelica. Alaturi
de liberali conservatori, care constituiau cele doua part ide traditionale
din viata politica britanica, apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920
sunt de Lloyd George, care conduce un guvern de coalitie
fonnat din conservatori liberali. Alegerile ulterioare vor asigura Insa
alternanta la putere. Slabirea progresiva a Partidului Liberal, ca unnare
a unor conflicte interne, face ca Partidul Conservator Partidul Laburist
(ajuns pentru prima data 1a putere In 1924) sa devina dele doua partide
principale care vor altern a de acum inainte la guvernare.
Su biectullIl
Pana la Primul Razboi Mondial, implicarea Romaniei In rel ati ile
internationale s-a orientat spre obtinerea independentei fata de Imperiul
Otoman, precum a unor garantii de securitate care sa 0 fereasca de
posibile agresiuni externe.
Statutul de independenta I-a preocupat pe Carol I inca de la Inceputul
domniei sale. Astfel , In 1873 el a ridicat deschis problema neatarnarii
In Consiliul de (guvern), pentru ca In 1876 sa afinne ca
"Problema orientala" va gasi rezolvarea decat odata cu destrl\marea
Imperiului Otoman.
In primavara anului 1876, pe fondul "Crizei orientale" agravate prin
rascoala bulgarilor, revolutia junilor turci apoi a razboiul ui sarbo­
otoman, Romania incearca, tara succes, obtinerea independentei pe
cale diplomatica. Unneaza razboiul ruso-romano-turc Congresul de
la Berlin (1878), in care se pune capat, pentru moment, "Problemei
orientale". Pe langa independentei, obiectiv major al
domniei lui Carol I, Romania primea Dobrogea Delta Dunarii, dar
era obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei.
Lupta pentru realizarea deplina a idealului national a dominat politica
romaneasca spre secolului al XIX-lea inceputul celui
unnator, fiind un alt obiectiv major unnarit de Romania. Astfel, In
timpul marii conflagratii mondiale izbucnite la mceputul secolului al
131
[storie. Bac
XX-lea, Romania, in pofida tratatului din 1883, care 0 lega de Puterile
Centrale, a intrat In lupta aHHuri de Antanta (1916), avand ca obiectiv
eliberarea fratilor din Transilvania. In urma Congresului de Pace de la
Paris (1919), Romania obtine actului de la 1 decembrie
1918, prin care cele trei provincii istorice (Basarabia, Bucovina
Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat, formand Romania Mare.
Dupa 1945, capacitatea Romaniei de influenta destinul politic a
fost Impiedicata de Impartirea lumii In sfere de influentli, precum de
prezenta militara sovietica. Plasarea noastra In zona de influenta a
V.R.S.S. s-a dovedit decisiva pentru evolu!ia Romaniei; impus prin
forta, regimul comunist a scos tara, pentru urmatoarea jumatate de
secol, din randul democratii1or. fideli puterii sovietice,
din Romania Incep sa faca In anii '60 primii In cadrul proiectului
"destalinizarii". Linia impusa de Moscova avea sa fie flagrant Incalcati
In 1968, cand N. refuza participarea, alaturi de trupele
Tratatului de la la revoltei din Cehoslovacia, numita
"Primavara de la Praga".
Consecintele vor fi imediate. Aceasta Impotrivire a unui stat
comunist fata de Moscova a determinat 0 a prestigiul ui
international allui care devine "favoritul" lumii occidentale.
Vizitele sale In Franta, Anglia, Germania S.U.A, precum cele al e
Charles de Gaulle (1968) Richard Nixon (1969) la
vor contribui la rolului Romaniei In lume. Dar
independenta fata de U.R.S.S. a Insemnat, In timp, consolidarea
national-comunismului, care a evoluat spre revenirea la practici
staliniste In final, la izolarea diplomatica a Romaniei.
De-a lungul secolului al XX-lea, Romania s-a dovedit un factor acti v
al politicii de securitate europeana. In perioada interbelica, ea va milita
pentru pastrarea granite lor fixate prin Congresul de Pace de la Paris
(1919-1920). In acest sens, adera la Societatea Natiunilor (1919), unica
organiza!ie la nivel mondial care milita pentru mentinerea securitatii
internationale, va incheia aliante regionale (Mica Antanta - 192 1,
Intelegerea Balcanica - 1934). Acest efort se va dovedi insufi cient in
fata agresivitatii dezllintuite a Germaniei Uniunii Sovietice, care
impun Romaniei cedari le teritoriale din 1940.
In a doua jumatate a secolului al XX-lea, Romania, supusa liniei
politice trasate de la Moscova, rlimane constanta in ceea ce
stabilitatea europeana, participand la Conferinta pentru Sec uri tate
Cooperare Europeana de la Helsinki (1975). Aici, tara noastra are 0
practica act iva, impunand 0 serie de principii, cum ar fi: egalitatea
132
Rezolvarea variantelor
tuturor statelor respectarea drepturilor tlirilor mici, nerecurgerea la
forta sau la amenintarea cu forta.
ce 0 deosebire In relatiile internationale ale Romaniei In
secolul al XX-lea, putem am inti de raporturile noastre cu U.R.S.S.
Astfel, In perioada interbelica aveam relatii de egalitate In plan
diplomatic. Intre 1934-1936 s-au purtat convorbiri la nivel de
de externe (N. Titulescu Maksim Lityinov), ajungandu-se la
restabilirea raporturilor diplomatice negocierea unui tratat de
asistentli mutuala romano-sovietica. .
Dupa cel de-al Doilea Rl1zboi Mondial, Romania intra in sfera
de influen!a sovietica in cea a evolutiei, impuse ulterior, spre 0
"democratie populara". Politica extern a este impusa de la Moscova, iar
atitudinea fidela a conduceri i comuniste de la se manifesta
prin respingerea Planului Marshall, atitudine ostila fata de autonomia
politica a lugoslaviei lui Tito, sus!inere, tara echivoc, a invadarii
Ungariei (1956) de catre trupele U.R.S.S.
In concluzie, se poate spune ca implicarea Romaniei in relatiile
internationale ale secolului al XX-lea au fost dictate, in general, de
interesele sale nationale. Fiind un factor de stabilitate In zona
Balcanilor, are un rol important in incheierea razboaielor balcanice
totodata a "Problemei orientale" (1913). Ca unnare a pozitiei sale
strategice, statuI roman a fost integrat in diferite aliante mi litare,
urmarind realizarea integritatii sale (Romania Mare - 19 18) iar apoi,
in perioada interbelica, pastrarea acestei situatii prin actiuni de
securitate colectiva (Mica Antanta - 1921 Intelegerea _
1934). Dar schimbarile produse dupa cel de-al Doilea Rl1zboi Mondial .
impunerea modelului comunist fac ca Romania sa fie obligata, in
relatiile internationale, sa tina cont de pozitia Moscovei.
REZOLVAREA VARIANTEI 2
Subiectull
l. Moldova era "supusii coroanei regatului ungar".
2. Basarab iI pe regele Ungariei "cu 7000 de miirci de
argint:ji vii voi liisa ·in pace Severinul. cu toate ce (in de ef'; "tributul
pe care-I datorez coroanei voastre if voi plati. cu credin(a. in tot anul.
$i nu mai pu(in voi trimite la curtea voastra pe unul din !iii mei ca sa
serveasca pe banii mei :ji pe'cheltuiala mea".
3. Moldova Tara Romaneasca.
133
lstorie. Bac
4. B: "daca venili $i mai mull inlaunlru larii [oastea maghiara care a
organizat campania din 1330 sub conduce rea regelui Carol Robert de
Anjou] nu yeti putea nicidecum sa [scapati de perieol] .
5. A. "voievodul pe eare-I alegeau romanii din acea tara se recuno$tea
drept vasal af regelui Ungariei. obligandu-se sa plateasea censul fa
timpul oblinut." ,
6. Pericolul otoman pentru Principatele Romane a fost
de domnitorii munteni Moldoveni, care au Imbinat rezistenta armata
cu tratatele diplomatice.
Atitudinea ostila a domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare, fata de
Imperiul Otoman, I-a determinat pe sultan sa pregateasca expeditia de
Inlaturaredin domnie a lui Stefan. La JO ianuarie 1475, domnitorul
Moldovei a obtinut 0 stralucita victorie la Vaslui Impotriva lui Soliman

La domniei, Stefan a platit tribut Portii, iar inamic Ii era
vechiul aliat, Polonia, Regele loan Albert a Incercat sa ocupe Moldova
in anul 1497, dar gamizoana de la Suceava a rezistat armatei polone.
Armata lui loan Albert a suferit un adevarat dezastru la Codrii
Cosminului. Doi ani mai tarziu, In 1499, se va Incheia pace intre cele
doua paTti, statutul domnului Moldovei fiind cel de egalitate In raport
cu regele Poloniei .
7. Din secolul al XIV-lea, la rivalitatea polono-maghiara pentru
hegemonie In teritoriile se adauga 0 mare primejdie: cea
otomana.
De aceea, obiectivul principal al domnitorilor romani era acela de
mentinere a fiintei statale proprii, a identitatii religioase, fapt pentru
care lupta armata s-a conjugat cu actiunile diplomatice.
Rezistenta antiotomana a Tarilor Romane le-a apropiat pe acestea de
Regatul Ungar, amenintat el de expansiunea otomana, astfel ca,
peste un secol jumatate, expansiunea otomana la nord de Dunare,
spre Europa Centrala, a fost oprita de rezistenta izolata sau coalizata a
Tarilor Romane a Regatului Ungar.
Mircea cel Batran a Incheiat tnUat de alianta antiotomana eu regele
Ungariei, Sigismund de Luxemburg (7 martie 1395, la In
acest context, domnitorul muntean partieipa la eruciada de la Nieopole.
au fost Infriinte iar Imperiul Otoman eonsolideazA
dominatia In Balcani . .
In idee a eoalitiei antiotomane se Inscriu actiunile lui Iancu de
Hunedoara, Vlad Stefan cel Mare Mihai Viteazul, semnificatia
actiunilor fiind dubla: intema europeana.
134
Rezolvarea variantelor
Subiectul II
I. Adoptarea "Convenfiet" din eadrul Conferintei de la Paris.
2. Principatele Muntenia Moldova.
3. Statutul politico-juridic al Principatelor: puterea suzerana - Imperiul
Otoman; puterea protectoare - garantia eolectiva a Marilor Puteri
(Anglia, Franta, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Sardinia, Prusia,
Imperiul Tarist).
4. Dorinta romanilor era unirea Prineipatelor Romane, conform
sursei B, ea unire deplina, cu un singur domnitor. De aceea, prevederea
din text viza unirea Principatelor Intr-un singur stat nu'mit Romania, iar
conducerea sa apaTtina unui print strain, dintr-o familie domnitoare
europeana, eu tronului, iar sa fie crescuti in
religia ortodoxa.
5, Unirea Principatelor, mentionata In sursa C, era conceputa nu ca 0
unire deplina, ci sub forma unei uniuni - "Principatele Unite ale
Moldovei $i Valahiet", in cadrul careia urmau sa fie doi domnitori
doua adunari' legislative, Garantarea unitatii partiale sub forma
uniunii era data de Comisia Centrala, eu sediulla Foqani (elabora legi
comune ambelor Principate) Inalta Curte de Justitie Casatie, avand
sediul tot la Foqani.
6. Prineipiul separarii puterilor In stat (exeeutiva, legislativa
judec1itoreasea) prineipiul drepturilor libertatilor
(Iibertatea individuala, a presei, de gandire, de asociere Intrunire).
Ambele principii sunt garantate In Constitutia din anul 1866. 0 alta
earaeteristiea a democratiei in secolul al XIX-lea 0 reprezinta
pluripartidismul , deei prezenta In viata politiea a mai multor part ide
(exemplu: In secolul al XIX-lea, in spatiul romanese
activitatea Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Social
Democrat al Muncitorilor din Romania).
7. Actiunea politico-militara din a doua jumatate a secol ul ui al
XI X-lea din Europa In care a fost implicata Romania a fost Razboiul
de Independenta, din anii 1877-1878.
"Criza orientala" (probl ema lmperiului Otoman atl at in
decl in) s-a redeschis In anul 1875, ceea ce anunta un nou razboi ruso­
ture reprezenta prilejul pentru Iichidarea "legaturii seculare" cu Poarta.
Apropierea de Imperiul Tarist Ineheierea Conventiei de la
(4 apri lie 1877) a Inscris conditiile trecerii armatei ruse spre
Balcani, respectarea integritati i teritoriului romanesc.
In acest context, la 9 mai 1877 Camera Senatul au votat moti uni prin
care se procIaml1 independenta nati onala a Romaniei.
Cucerirea independentei s-a realizat prin part iciparea la Razboiul de
lndependenta, la cererea disperata a marelui duce Ni colae. Armata
135
/storie. Bac
romana a avut 0 contributie decisiva la ocuparea redutei Grivi!a I,
capitularea Plevnei ocuparea Vidinului.
independentei Romaniei s-a tacut In tratatele de pace
de la San Berlin (In cadrul ultimului tratat, era
conditionata de modificarea articolului 7 din Constitutia din 1866,
privind acordarea dreptului la cetatenie). Romania a redobandit
Dobrogea Delta Dunarii, dar armata rusa ocupa cele trei judet
e
din
sudul Basarabiei .(Cahul, Bolgrad, Ismail), revenite la Dobrogea dupa
Congresul de pace de la Paris (1856).
Subiectul III
In secolul al XV Ill-lea, In conditiile procesului de formare a natiunilor
a statelor nalionale, ideea de continuitate s-a transformat In problema
p<,?litica (cu ceea ce presupune ea - ipoteze, argumente, afirmalii).
lnceputul disputei In jurul continuitatii I-au constituit revendicaril e
nationale formulate de romanii din Transilvania, In special prin
Supplex Libellus Vafachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel
dintai program politic, memoriul se bazeaza pe scrierile
Ardelene, care fac referire la originea latina la vechimea poporul ui
roman. Reprezentantii Ardelene au ajuns sa sustina, Impotriva
evident
ei
, caracterul exc1usiv latin al limbii romane.
In replica, istorici geogiafi din Imperiul Habsburgic, interpretand
unilateral tara 0 analiza critica cateva izvoare, au formulat teori a
imigrationista. Teoria a fost sistematizata In 1871 de Robert Roesler, In
lucrarea Stud;; Cercetiiri asupra istoriei vechi a romlinilor,
afiTJ1}and ca poporul limba romana s-au format la sud de Dunare
abia In secolul al XIIl-lea au imigrat la nord de fluviul mentionat.
Acest lucru ar explica, In opinia adeptilor acestei teorii, caracterul
sudic (b\.llgaresc) al elementelor slave din limba romana adoptarea
in varianta sa ortodoxa, slava, precum prezent
a
unor
cuvinte asemanatoare cu cele din limba albaneza sau absenta elementelor
germanice din limba romana.
Afmnatiile teoriei imigrationiste sunt urmatoarele:
_ disparit
ia
(exterminarea) geto-dacilor In urrna razboaielor cu romanii
(101-102; 105-106);
_ imposibilitatea romanizarii Daciei In cei 165 de ani de stapanire
romana;
_ disparitia vechii toponimii dacice;
_ vidul creat prin parasirea Daciei In timpullui Aurelian (cunoscuta
retragere aureliana);
_ formarea poporului a limbii romane la sud de Dunare;
136
Rezolvarea variantelor
- elemente sud-slave prezente In limba romana, cuvinte asemanatoare cu
cele din limba albaneza, precum absenta elementelor german ice din
limba romana;
- caracterul nomad al romanilor, decurgand din ocupatia lor de
capetenie - pastoritul;
- "ex silentio": afirmatia despre inexistenta izvmirelor istorice care
sa ateste prezenta romanilor la nord de fluviu Inainte de secolul al
XIII-lea, deci Inaintea venirii maghiarilor in Transilvania.
Fireasca pentru romani (Gr. Ureche, M. Costin), dar
pentru cei straini (Ena Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini), ideea de
continuitate a dainuit pana In secolul al XVIII-lea. Incepand cu secolul
al XIX-lea, teoriei lui Robert Roesler i-au dat raspuns in epoca mai
multi istorici, Intre care A.D. Xenopol sau B.P. Hasdeu, combatand-o
cu numeroase argumente.
Continuitatea existentei (vietuirii) pe teritoriul Daciei poate fi sustinuta
atat cu argumente logice, cu toponime, hidronime, dit cu cele
arheologice, rezultat al cerceHirilor sistematice din secolul al XX-lea.
Toponime\e (Apulum, Nap'>ca, Potaissa), hidronimele (Alutus, Samus,
Maris), precum inscriptiile din Dacia In care sunt prezente nume
romane sunt dovada indiscutabila a prezentei geto-dacilor
dupa cucerirea romana. Se contrazice astfel afirmatia lui Eutropius
des pre "exterminarea geto-dacilor".
La toate cele mentionate se adauga prezenta In trupele auxiliare a
"cohortelor" "alelor" dacice, rascoalele repetate ale acestora
descoperirile arheologice necropole, care prin obiecte
ritul incineratiei adeveresc existenta geto-dacilor).
Retragerea aureliana trebuie Inteleasa ca parasirea Daciei romane de
catre armata, funqionari oamenii din aparatul administrativ. Dupa
cum mentioneaza istoricul Vasile Parvan In lucrarea fnceputurile vietii
romane fa gurile Duniirii, taranii au ramas pe peticullor de pam ant,
avand alaturi elementele romanizate sau In curs de romanizare
(exemplu - dacii liberi).
Tezaurele monetare (a caror acumulare incepe inainte de retragerea
aureliana), descoperirile arheologice necropole), raspandirea
(majoritatea cuvintelor sunt de origine latina: "biserica",
"Dumnezeu", "lnger", "cruce") sunt dovezi ale continuitlltii daco-romane.
Raspandirea la nord de Dunare, tara ca factorul politic
sa intervina, este atestata de numeroase obiecte descoperite,
precum cele de la Biertan (fragmentdintr-un donariu de bronz din
secolul al IV-lea, cu inscriptia "Ego Zenovius votum posut' ("eu
Zenoyius am tacut aceasta ofranda"), al carui disc contine monograma
137
/storie. Rac
lui Hristos), Porolissum (templu pAgan, transform at in
Apulum, Drobeta. Astfel, putem afirma cA fatA de popoarele din jurul
Daciei, poporul romiin s-a nAscut in mod spontan, odatA cu
formarea romanitAtii. .
Cat despre inexistenta izvoarelor istorice despre romiini la nord de
Dunlire inainte de venirea maghiarilor, considernm cA Gesta Hungarorum
Cronica lui Nestor, care ii mentioneazA pe sunt izvoare
demne de crezare, infirmand ipoteza teoriei roesleriene.
Din secolul al XVIII-lea, consideratii pur politice, de explicare a unei
dominati i sWine asupra teritoriului transiIvAnean provoacA 0 discutie:
au sau nu romiinii drepturi egale cu ceilalti locuitori? Istoricii afirmA
cA, 1n loc sA fie dat un rAspuns categoric, bazat pe 0 realitate pe
mArturiile existente, au fost emise doar ipoteze, cu urmliri negative
asup'ra natiunii aflate 1n discutie.
. Astfel, erau deservite interese de cu totul alt ordin dedit cele puse 1n
slujba adevArului istoric.
REZOLVAREA VARIANTEI 3
Subiectull
I. Valah = roman.
2. "campania cea lunga".
3. TransiIvania; 1441 - 1456.
4. A: lancu de Hunedoara a mlirit mult gloria ungurilor pe cea
a valahilor din care s-a nAscut, ceea ce a fac ut ca numele lui sA il
umbreascA pe al altora.
5. B: Argumentul pentru denumirea "campania cea lunga" este
durata actiunii - "mai bine de lum" - di ntre care patru JUDi In
teritoriul cu sustinerea a lupte dobiindirea a tot atatea
victorii.
6. In anii 1394-1395, mai multe expediti i otomane au avut ca tintA
spatiul TArii 1n timpul lui Mircea cel BAtran (1 386- 14 18).
Cea mai importantA a fost, se pare, cea soldata cu bAtAlia. din 10
octombrie 1394, urmatA de 0 alta la 17 mai 1395. Izvoarele traditia
au contopit aceste lupte sub numele de " fupta de la Rovine". S-a
adoptat tactica luptelor de au fost pierderi de ambele pATti ,
dar izvoarele au consemnat victoria lui Mircea la 0 rovinA (Ioc
rapos) apoi retragerea otomanilor, speriati de posibila interventie
a regelui ungar.
138
Rezolvarea variantel or
Oastea otomanA sub conducerea lui Mahomed al lI-lea, ajutata de
tAtari munteni , I-a infruntat pe Stefan cel Mare la RAzboieni (Valea
AlbA), 1n 26 iulie 1476, unde "au biruit paganii pe
Cu mari eforturi, dupA ce reorganizat oastea, domnul roman a
sA Ii alunge pe nAvAlitori spre sud sA Ii scoatA din tarA.
7. TAriIe Romane au at ins apogeul dezvoltArii lor voievodale in
secolele XIV-XV, tocmai in perioada In care Imperiul Otoman a supUS
statele din Peninsula BaIcanicA incerca sa atace la nord de DunAre.
Unul din factori i care au contribuit la conservarea situatiei de la
nordul Dunarii de Jos a fost capacitatea de rezistentll a TAriIor Romane:
dupa cateva infriingeri militare ale otomanilor, de teama unor complicatii,
otomanii au Innoit principatelor statutul de state tributare (acceptat
dupa 1420, pentru Tara Romaneasca In 1456, pentru Moldova), prin
care Ii se autonomia (organizare intema proprie, tara
interventie din afarA), dreptul de alegere al domnitorului ,
Bisericii Ortodoxe, toate in schimbul platii unui tribut.
Rezistenta TArilor Romane s-a bazat pe cateva realitati : capacitatea
de mobilizare a armatei, existenta tarani mii Iibere a mici i boieri mi
care avea ce sa apere (lotul de pAmiint, Iibertatea), mobil itatea
cAlare, cu echipament care aplica tactica atacului prin surprindere;
oastea Principatelor era opusul armatelor de model occidental, armate
"grele" " imobiIe".
Subiectul II
I. Natiunea romanA.
2. Dacia.
3. Traian, Galienus, Aurelian.
4. Ungurii nemtii (germanii).
5. Sursa A: "Natiunea romana este cu mult cea mai veche dintre
toate natiunile Transilvaniet' ; "este un lucru sigur dovedit, pe
temeiul marturiilor istorice, a unei tradilii niciodata intrerupte, a
asemiinarilor limbii, datinilor obiceiurilor, ca ea trage originea
de la coloniile romane.". .
6. Sursa B: "Ar fi deci dupa firea lucrurilor ca, daca ungurii nemtii
ar fi fost cei dintai locuitori ai Daciei, sa se gaseascii macar numele
celor mai insemnati munti celor mai mari ape de
ungureasca sau germana."; "Le gasim, dimpotriva, sau
dace."
7. Teoria lui Roesler.
139
/storie. Bac
Subiectul III
Dubla alegere a domnitorului A1.I. Cuza, la 5 ianuarie 1859 In
Moldova la 24 ianuarie 1859 In Tara Romaneasca, atesta uniunea
personal a care trebuia recunoscuta' de Marile Puteri . In conditiile
existentei a doua guverne a doua adunari legiuitoare, obiectivele
pincipale ale domnitorului erau: dublei alegeri, realizarea
unirii politice administrative depline ei, crearea
unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca.
MaTile Puteri, cu toate obiectiile Imperiului Habsburgic ale
Imperiului Otoman, au acceptat dubla alegere (martie - august 1859,
in cadrul Conferintei de la Paris) . .
In plan intern, au fost unificate serviciile vamale serviciul telegrafic,
au fost prom ovate elemente ale burgheziei in aparatul de stat, au fost
numiti functionari munteni In Moldova invers, a fost creata armata
unica, cu sediul la (langa a fost Infiintat primul
minister - Ministerul de R1lzboi. Capitala a fost stablita la
iar sterna reunea simbolurile celor doua spatii geografice.
La anului 1861, In cadrul Conferintei de la Constantinopol,
Marile Puteri au convins sultanul sa emita un finnan prin care sa
recunoasca oficial unirea pe timpul domniei lui AU. Cuza.
"Prociamatia" catre tara adresata de dornnitor tacea cunoscut succesul
obtinut proclama unirea deplina natiunii romane: "Unirea
este indeplinito., nafionalitatea romanO. este intemeiat(j" . Astfel s-a
constituit, la 22 ianuarie 1862, prima Adunare legiuitoare cel dintai
guvern unic, condus de conservatorul Barbu Catargiu.
Instabilitatea guvernamentala, In special in perioada 1859-1862, a
fost determinata de lipsa exercitiului politic de tip democratic, de
contradictiile existente in Conventie de fragilitatea c1asei politice

Considerat cel mai important pentru activitatea sa refonnatoare,
guvernul condus de Mihail Kogalniceanu a fost instalat la 11
octombrie 1863.
In noiembrie 1863, la deschiderea lucrarilor Adunarii legislative, Al.I.
Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: refonna electorala, cea
agrara, organizarea armatei, reform a institutiilor publice, secularizarea
averilor
La 25 decembrie 1863 a fost votata Legea de secularizare a averilor
care reprezentau 25% din pamantul arabi!. Este yorba
despre averile manasirilor inchinate, deci puse de domnitori sub
patronajul Patriarhiei de la Constantinopol. Conform legii, aceste
bunuri trec in proprietatea statului, venituri le apartinand bugetului.
140
Rez olvarea variantelor
Perioada decembrie 1863 - mai 1864 se caracterizeaza printr-o
activitate legislativa bogata: sunt adoptate legi dupa modelul francez:
Codul civil (care garanta libertatea persoanei egalitatea in fata legilor),
Codul penal , legea contabilitatii, legea organizarii
Masura refonnatoare care va starni disputa intre guvern Adunarea
legislativa (Camera) este legea rurala. Proiectul prezentat de Mihail
Kogalniceanu a fost respins de adunarea dominata de conservatori,
guvernul primind vot de nelncredere, ceea ce insemna ca este obligat
sa se dizolve. Domnitorul a preferat sa mentina guvenul prin
lovitura de stat din 2 mai 1864, a dizolvat forul legislativ.
Actul de la 2 mai 1864 a insemnat atat dizolvarea Adunarii
mentinerea guvernului, cat elaborarea unei noi legi fundamentale de
organizare a statului, cunoscuta sub numele de Statutul dezvoltiitor al
Conventiei de la Paris, a unei noi legi electorale.
Statutul dezvoltator, aprobat prin plebiscit (actiune de consultare a
opiniei publice, care se pronunta prin "da" sau "nu" asupra unei hotanlri
majore), prevedea:
- sporirea considerabila a prerogativelor domnului (are initiativa
legislativa, un sfert din membrii Senatului (Corpul Ponderator)
pe Camerei ;
- legile sunt elaborate de Consiliul de Stat, infiintat in 1864, iar
dreptul de a primi petitii revenea numai Senatului ;
Prin legea electorala considerabil numarul alegatorilor, care
se imparteau in doua categorii:
- alegarorii primari, care votau prin delegati I la 1 00 erau platitori
de impozit (48 de lei, cei de la sate, 80 - 100 de lei, cei de la
- alegatori directi, care erau platitori de impozit (4 galbeni, pensionari
intelectuali).
La 14 august 1864, A 1.1. Cuza a promulgat legea rural a, pe care a
insotit-o de 0 Prociamafie in care arata ca taranii au de acum propria
lor au 0 patrie de iubit de aparat. Legea elibera taranii din
dependenta, ii Improprietarea cu loturile de pamant avute 'in posesie (in
folosinta), in functie de puterea economica (numarul de vite); dij ma,
c1aca, carele cu lemne alte obligatii datorate proprietarilor, fi e in
natura, fie in bani, erau desfiintate. Taranii trebuiau sa plateasca
despagubiri pentru c1aca timp de 15 ani, iar pamantul nu putea fi
ipotecat sau instrainat timp de 30 de ani. Cei care nu au tacut c1aca
deveneau proprietari numai pe loturile de casa gradinarit.
Caracterul moderat allegii, limitele acesteia au fost: intinderea mica
a lotului cu care au fost improprietariti, numarul mare de !aran i
neimproprietariti, inexistenta unui regulament de aplicare a legii
(masuratorile se taceau greoi, s-au abuzuri).
141
[s torie. Bac
Prin legea instructi unii publice (25 noiembrie17 decembrie 1864),
prima lege modema a invatamiintului public privat, elementar
superior, se instituiau principiile libertatii, obligativitatii gratuitati i,
egalitatea intre sexe laicizarea sistemului de invatamiint. Liceul avea
clase, cu 0 pondere a disciplinelor umaniste; de agricultura,
arte, meserii comert, de pregatire pedagogica a dascali erau
incluse in sistemul de invatamiint tehnic profesional. InvlitlimantuI
superior a cunoscut 0 dezvoltare deosebita prin infiintarea universitatilor
din (1860) din (1 864). Sistemul de invatlimant era pus
sub autoritatea Ministerul ui Cultelor Instructiunilor Publice.
Refonnele adoptate in timpul domniei lui Al. I. Cuza au· accelerat
procesul modemizare a societatii in spiritul programului
Intreaga evolutie a societati i din a doua jumatate
a secolului al XIX-lea, va sta sub semnul institutiilor statale modeme,
create in timpul domniei lui Al.l. Cuza. Romania s-a afinnat ca un stat
national modem intre statele europene.
REZOLVAREA VARIANTEI 4
Subiect ul I
I. ,,[Mihai Viteazul] a smuls 0 secure sau sulita osta$easea patnmzand
el insu$i in $irurile salbatiee ale strapunge un stegar al
armatei, taie cu sabia 0 alta eapetenie $i [uptand se intoaree nevatamat. "
2. Boierii (mari mi ci).
3. Tara Romaneasca; 1593- 1601.
4. B: ,,$i intr-aeeia vreme impresurasera tureii Tara Romaneasea ell
datorii multe $i eu nevoi {oarte grele, ineat nu mai avea sa plateasea
{ara" ; ,,$i deaea vazura eii intr-alt chip nu vor mai putea izbiivi, deci
ei ziserii numai eu barba/ie sa ridiee sabia asupra vriiima$ilor.".
5. A: "turcii ii resping pe o$teni, aee$tia se retrag, luptandu-se
neineetat $i pierd 11 tunurt' ; ,,[voievodul] a smuls 0 secure sau suli/a
$i patrunzdnd el insu$i in $irurile salbatiee ale dU$manilor.
stiipunge pe un stegar al armatei, taie cu sabia 0 altii eiipetenie (...)
ineat pana in seara au {ost redobandite eele 11 tun uri. ".
6. Mircea cel Batran (1 386-1418) a participat in toamna anului 1396
la 0 mare cruciada la Nicopole, pusa la cale de regel.e Ungariei, cu
participanti apuseni rasariteni. Domnitorul muntean a cerut sa
inceapa Iupta cu oastea sa, ceea ce Sigismund comandantii unguri au
aprobat. S-a opus fi ul ducelui de Burgundia, astfel ca francezii au
atacat primii au clizut in cursa intinsa de turci. Victoria otomana de
142
Rezolvarea variantel or
la Nicopole a dat curaj lumi i islamiCe a umilit sistemul de lupta
occidental in fala celui otoman.
Vlad (1448, 1456- 1462, 1476), domnul Tlirii a
refuzat in anul 1459 palata tributului alte obligatii impuse de turci.
in iama anilor 1461-1462 a distrus toate punctele fortificate otomane
de Ia sup de Dunare (de Ia Rahova piina la Macin). Ca unnare, la
inceputul anului 1462, annata otomana condusa de Mahomed al II-lea
0 campanie impotriva Tarii cu scopul de a ocupa
tara. La 16 iulie 1462, Vlad orgnanizeaza un atac de noapte
asupra taberei otomane, cu gandul de a-I ucide pe sultan. Scopul nu a
fost atins, dar atacul a prod us panica turcii au ajuns sa se'Ucida intre
ei. Domnul muntean s-a retras la nord de capitala pentru a
ajutorul de la Matei Corvin. Unnlirindu-I pe Vlad, sultanul annata sa
au dat de "padurea" de tepi - un spectacol demoralizant. Mahomed al
ll-Iea a poruncit retragerea, care a fost considerata de cronicile
maghiare venetiene ca 0 a campaniei.
7. Unul dintre considerentele pentru care Tarile Romane nu au fost
transfonnate in este cel al avantajului oferit de regimul de
domina{ie indireeta. Tarile Romane aveau un rol esential in
aprovizionarea Portii cu came de vita, de oaie, cu sare, cai de tractiune,
lemn, ceara, briinza etc., astfel ca 500 000 de locuitori ai capitalei
imperiale erau alimentati cu aceste produse.
Imperiul Otoman era, in acest context, convins de marile avantaje
economiee aduse de dominatia indirecta.
Subiectul II
I. Dacia.
2. TraiaI1.
3. Aurelian.
4. Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum, Apulum.
5. SursaA: "deoreee Traian, dupa cueerirea Daeiei, adusese 0 mul{ime
{oarte mare de oameni din toate eol{urile lumii romane.".
6. Sursa B: "a paras it provincia Dacia intemeiata de Traian dineolo
de Dunare, retragand armata $i provincialit'.
7. Continuitatea daco-romana pe teritoriul Daciei, dupa retragerea
autoritatilor romane. Aspectul este sustinut de descoperirile arheologice
(constructii; tezaure monetare, obiecte etc.), lingvistice
(tenninologia a limbii romane fiind de origine latina),
hidronimie (plistrata inca din epoea dacica) toponimie. Toate aceste
marturii eonduc la eoncluzia ea poporul roman s-a fonnat pe teritoriul
locuit de slii.
143
Ist orie. Bac
Subiectul III
Realizarea Romaniei Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei
Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul actiunii romanilor In
conditiile favorabile create de Primului Razboi Mondial , dnd
Imperiul Tarist cel Austro-Ungar dispareau de pe harta Europei.
revolutiei din octombrie 1917 era, de fapt, mai
mult 0 lovitura de stat prin care puneau mana pe putere.
Consiliul Comisarilor Poporului, condus de v.I. Lenin, adopta
Deeretul asupra pddi, prin care se exprima hotararea de a se scoate
tara din razboi , Dec/ara(ia drepturilor popoarelor din Rusia, care
dreptul acestora la autodeterminare, mergand pana la
despaI1irea de stat. In baza acestui principiu, 0 parte din teritoriile
ocupate de Imperiul Rus vor proclama independenta.
Prima provincie romaneasca care s-a unit cu patria-mama a fost
Basarabia. In 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc, care
va coordona de eliberare a Basarabiei. Cu prilejul
Congresului moldoveni reunit la (noiembrie 1917),
acesta proclama autonomia politica teritorial a a Basarabiei ,
constituirea fOI1elor armate proprii convocarea unui organ
reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Tarii, condus de Ion Incule!.
Real izarea deplina a autonomiei se Intaptuia prin proclamarea
Republicii Democratice (decembrie 1917), membra cu
drepturi depline in cadrul Republicii Federative Ruse.
Situatia se agraveaza odata cu lovitura de stat urm ata de
destramarea armatei ruse. Pentru a se pune capat anarhi ei dezordinii
provocate de soldatii in retragere, se cere sprijinul armatei romane.
Aceasta va restabili ordinea prestigiul Sfatului ceea ce va
determina guvernul Rusiei Sovietice sa Intrerupa relatii1e diplomatice
cu Romania.
In fata amenintarilor Rusiei Ucrainei, Basarabia proclama
independenta (4 februarie 1918), iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii,
care cuprindea reprezentanti ai tuturor nati onalitatilor, a adoptat cu
majoritate de voturi hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.
in timpul primei conflagratii mondiale, Bucovina a fost teatru de
razboi, tineri fiind inrolati In armata austro-ungara. lncepand
. din toamna anului 1918, situatia provinciei s-a inrautatit. In contextul
reorganizllrii Imperiului pe baze federative, autoritatile habsburgice
vehiculau teza anexarii Bueovinei la Galitia. De asemenea, Ucraina
ridica pretentii de stapanire asupra provinciei, amenint:1nd cu interventia
militara. In octombrie 1918, la initiativa lui Sextil Jancu
Flondor, a fost convocata la Cernauti 0 adunare a reprezentantilor
144
Rezolvarea variantelor
populatiei care a ales Consiliul National. Ca Iider politic al
acestuia a fost ales Iancu Flondor. Amenintarea ucraineana I-a determinat
pe acesta sa ceara sprijinul armatei romane. La 28 noiembrie 19 18,
Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanti ai romanilor,
polonezilor, germanilor rutenilor, voteaza unirea cu Regatul Romaniei.
Austria unirea Romaniei eu Bueovina prin tratatul de la
Saint-Germain.
In ceea ce Transilvania, inca de la ineeputul Primului Razboi
Mondial s-au diversificat mijloacele de lupta ale romanilor pentru
!,IDirea cu tara, activitate eoordonata de Partidul National Roman (P.N.R.).
In toamna anului 1918, in conditiile infrangerii Puterilor Centrale
Austro-Ungariei, nationala a romanilor din
Transilvania s-a amplificat. P.N.R. procIama la Oradea independenta
nationala a romanilor din cadrul Dublei Monarhii, iar la 12 noiembrie
1918 se formeaza Consiliul National Roman Central (C.N.R.C.), cu
sediul la Arad, avand rolul de a coordona, ca organ unic,
nationaJa a romanilor transilvaneni. Dupa modelul acestuia, s-au
constituit consilii gilrzi locale in Transilvania. Acestea au preluat
eontrolul politic administrativ in intreaga provincie, sa
men tina ordinea in Transilvania.
Pentru a da expresie vointei romanilortransilvaneni, C.N.R.C. decide
eonvocarea unei mari adunari pentru 1 deeembrie ] 918, la Alba Iulia.
Marea Adunare Nationala se deschide sub lui Gheorghe
Pop de in prezenta a 1228 de delegati, a episcopului ortodox
Miron Cristea, a episcopului greeo-catolic Iuliu Hossu a peste ] 00
000 de persoane. Vasile va citi Rezolu(ia Unirii eu Romania (a
promovat . principii democratice, egalitatea minoritatilor eu natiunea
romana, votul universal, libertati A doua zi au fost alese
organele provizorii ale puterii de stat, Marele Sfat National Consiliul
Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu. Unirea a fost salutata recunoscuta
de nationalitatile din Transilvania. Ungaria unirea prin
Tratatul de la Trianon ( 1920).
Marea Unire din 1918 ineununa aspiratiile de veacuri ale romanilor
de a Wi intr-un singur stat, fi ind rodul luptei tuturor foI1elor
eategoriilor sociale interne. Astfel, se form area Romaniei
Mari. Noul stat romanesc, avand 0 suprafata de 295 049 km
2
0 populatie de 18 milioane de locuitori, va fi recunoscut pe
plan international prin tratatele de pace incheiate la Paris, in anii
1919-1920.
145
/storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 5
Subiectull
I. "barbat demn de admirat, intru nimic inferior comandanlilor erot'
2. Oastea polonit
3. Moldova; 1457-1504.
4. B: a parte din prada luatlt de la poloni (polonii care au fost luati
Iprizonieri au fost vanduti ea robi) a fost trimislt de Stefan eel Mare
sultanului Baiazid al II-lea.
5. A: Catolicii - ,,/iindca alIi regi principi catolici sunt apasa{i de
trandiivie, placeri /ume$ti sau razboaie civile. "; "el [Stefan eel Mare]
este este eel mai vrednie ea sa i se incredin{eze $e/ia $i eondueerea
intregii arm ate $i mai ales funelia de $ef suprem $i comandant
impotriva turcilor. ". .
6. Vlad (1448, 1456-1462, 1476), domnul Tltrii a
refuzat In anul 1459 plata tributului alte obligatii impuse de turci. In
iarna anilor 1461-1462, a distrus toate punetele fortifieate otomane de
la sud de Dunltre (de la Rahova paolt la Mltein). Ca urmare, la Ineeputul
anului 1462, armata otomanlt eonduslt de Mahomed al II-lea
o eampanie impotriva Tltrii eu seopul de a oeupa tara. La
16 iulie 1462, Vlad organizeazlt un atae de noapte asupra taberei
otomane, eu gaodul de a-I ueide pe sultan. Seopul nu a fost atins, dar
ataeul a produs panielt tureii au ajuns sa se ueidlt Intre ei. Domnul
muntean s-a retras la nord de eapitala pentru a ajutorul de la
Matei Corvin. Urmltrindu-l pe' Vlad, sultanul armata sa au dat de
"padurea" de tepi - un speetaeol demoralizant. Mahomed al II-lea a
poruneit retragerea, care a fost eonsideratlt de eronieile maghiare
venetiene ea 0 a eampaniei.
Ianeu de Hunedoara (1441 -) 456), ineepand eu anul 1441 a obtinut 0
serie de vietorii antiotomane. In anul 1443-1444, voievodul Transilvaniei
0 eampanie pe teritoriul Serbiei Bulgariei, elibereazlt
Sofia ameninta zona eentrallt a Imperiului Otoman.
Inspaimantati de "campania cea lungii" , tureii eer pace, care se Ineheie
lui Ianeu de Hunedoara la 1444, pe 0 perioadlt de 10 ani.
In anul 1456, sultanul Mahomed al II-lea s-a indreptat eu spre
Dunare pentru a eueeri Belgradul (Ia aeea data era eetate ungureasea).
laneu de Hunedoara, eu oastea formatlt din mica nobilime, din eneji
nobili romani, forte militare din Ungaria, Polonia, Cehia,
Germania, a dezlltntuit ataeul asupra taberei la 22 iulie 1456;
s-a obtinut 0 vietorie zdrobitoare impotriva otomanilor, iar papa Calixt
al III-lea I-a numit pe Ianeu de Hunedoara "eel mai puternie atlet a/lui
Hristos".
146
Rezolvarea variantelor
7. Un factor favorizant al pltstrarii fiintei statale pentru Tltrile
Romaoe, deei al netransformarii lor In a fost Imbinarea
rezistentei eu coneilierea, a luptelor eu tratativele, pentru a evita
cueerirea directa, pe de 0 parte, epuizarea eeonomiea umanlt, pe
de altlt parte. Romaoii au avut victorii (Mircea eel Blttrao la Rovine,
laneu de Hunedoara la Belgrad, Stefan cel Mare la Vaslui/Podul Inalt,
Mihai Viteazul la Cltlugareni) infriingeri, dar nieiodatlt decisive
(Stefan eel Mare lit Razboieni), Ianeu de Hunedoara la Varna).
. Putem afirma ca, in anul 1540, otomanii nu au transformat Tltrile
Romiine in pentru ea s-au temut de remarcabila putere de
rezistenta a romiinilor de interesul marilor puteri de a Ie
pltstra ca state tampon. Dupa data mentionata, nu Ie-au transformat in
pentru ca Imperiul Otoman s-a eonvins de marile avantaje
economice aduse aeestuia de Tarile Romiine, prin dominatia indirecta
(aprovizionarea Portii cu produsele solicitate de aceasta).
Subiectul II
I. Seeolul al XX-lea.
2. Tratatul de pace cu Germania - Versailles, 1919.
3. "in zadar moartea a dOl/a milioane dintre not '
4. "Aslazi, in Camera Oglinzilor, a fost semnat dezgusliitorul tratat."
. 5. "Nicio dispozilie nu este previizutii pentru a refaee /inanlele
dereglate ale Franlei $i ale Italiei $i a reorganiza fune{ionarea lumii
veehi $i a celei noi. "
6. Adolf Hitler.
7. Ca urmare a revolutiei (19 I 7) se instaureazlt in Rusia
primul regim total itar de stiinga - comunismul-, condus de Y.I. Lenin,
urmat mai tiirziu de I.Y. Stalin.
Subiectul III
Aviind drept cauza evolutia relatiilor internationale la
secol ului al XIX-lea inceputul secolului al XX-lea (0 noua ierarhie
eeonomiea mondiala, crize politico-diplomatice militare, aliante
politico-m ilitare), asistltm la Primul ui Razboi Mondial.
Pretextul I-a reprezentat atentatul de la Sarajevo, din 15 iunie 1914
(printul al tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, a fost
asasinat de un student siirb, membru al unei organizati i de eliberare
nationala).
Astfel, Serbia a fost ataeata de Austro-Ungaria la 15 iulie 19I 4; Intr-un
interval seurt de timp Marile Puteri europene erau antrenate In razboi,
147
[storie. Bac
grupand statele in doua aliante politico-militare: Puterile Centrale
(Tripla Alianta) Antanta (Tripla Intelegere).
Pozitia Romaniei fata de razboiului s-a stabilit la
Consiliul de Coroana din 21 iulie 1914. Regele Carol I conservatorul
P.P. Carp s-au pronuntat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de
Tripla Alianta (considerente: originea familiei regale, alianta secreta
intre Romania Puterile Centrale din 1883); guvemarea liberala era
pentru expectativa armata, pregatirea armatei unitatea nationala, iar
majoritatea opiniei publice era pentru intrarea Romaniei alaturi -de
Antanta. Prin comunicatul oficial se preciza atitudinea de neutralitate.
Din ratiuni strategice (pozitia geografica a Romaniei) economice
(potential' economic uman) ambele blocuri politico-militare doreau
Romaniei in alianta de partea lor.
In plan intern, opinia publica partidele politice legau intrarea
Romaniei in razboi de problema deplinei unitati nationale. Monarhia
a suferit 0 modificare in orientarea extern a; dupa moartea regelui
Carol I (27 septembrie 1914), regele Ferdinand inclina spre Antanta.
Asemeni lui, I.I.C. Bratianu avea atitudine, dar manifestand 0
precautie in negocierile cu Antanta, ca sa nu se renunte la neutralitate
Tara garantii complete, sub raportul situatiei Romaniei al obiecti velor
national e.
lntelegeri prealabil e s-au stabilit cu Italia Rusia, cea din urma
recunoscand dreptul Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani
aflate sub dominatia Austro-Ungariei.
La 4 august 1916 reprezentantii Antantei (Anglia, Franta, Rusia
Italia) au acceptat conditiile lui 1.1.c. Bratianu s-au semnat conventiile
politice militare. Pe baza conventiei politice se integritatea
teritoriala a Vechiului Regat; dreptul de a anexa teritoriile aflate sub
dominatia Austro-Ul)gariei; Romania sa se bucure de drepturi
ca aliatii sai in preliminarii le tratat ivel e de pace, dar obl igat
ia
Romaniei de a declara razboi Austro-Ungariei.
Conventia mi litara, anexa a celei dintai, st ipula data de 14 august
1916, pana la care Romania se obliga sa atace Austro-Ungaria, pre cum
termenii de sustinere in actiuni le mil itare ale Romaniei - coperarea
cu armata rusa in Dobrogea impotriva armatei bulgare, atacul armatei
ruse pe tot frontul austriac, deschiderea unui nou front Ia Salonic
sustinerea cu echipament, munitie armament a armatei romane.
Aprobarea oficiala a celor doua conventii s-a tacut in Consi liul de
Coroana din 14 august 1916.
Armata romana ofensiva impotriva Austro-Ungariei
eJibereaza 0 parte din teritoriul roman esc; in urma contraofensivei
148
Rezolvarea variantelor
germano-austro-ungare tara ajutorul promis di n partea Antantei,
armata romana a pierdut doua trei mi din teritoriul national. Cauzele
situatiei mentionate sunt: armata slab echipata lipsita de experienta;
frontiera de aparat se intindea pe I 700 krn; ofensiva armatei romane
trebuia sa se pe doua fronturi; aliatii nu respectat
promisiunile.
lnfrangerea de la Turtucaia, ofensiva austro-ungara care a strapuns
trecatorile Carpatilor Meridionali ocuparea (23
noiembrie 1916) de' dltre armata germana sub conducerea
Mackensen sunt victoriile aliatilor din cadrul Puterilor Centrale.
Armata, guvernul, autoritatiJe 0 buna parte din populatia civila au
fost nevoiti sa se retraga in Moldova; frontul s-a stabilizat in final in
sudul Moldovei (ianuarie 1917), capitala a fost stabilita temporar la
inca din decembrie 1916 s-a creat un guvern de uniune nationala,
obiectivele principale in plan intern fiind reform a agrara cea
electorala, masuri sustinute de regele Ferdinand printr-o proclamatie
catre trupele sale (23 martie 1917).
Reorganizata In iarna 1916- I 917, dotata cu armament modem
sprij inita de 0 misiune militara franceza condusa de generalul
H. Berthel ot, armata romana a obtinut victorii le din vara anului 191 7
de la (II - 19 iulie), (24 iulie - 6 august) Oituz
(26 iulie - 9 august) . Datorita armatei I a II-a romane, dorinta
Germaniei de a scoate Romania din razboi a .
Derularea evenimentelor din Rusia, lovitura de stat din 25
octombrie17 noiembrie 191 7 a schimbat radical situatia in plan militar
politic.
Rusia Sovietica Incheie pace co Puterile Centrale (1918); a I iati i
Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue lupta pe acest front singura;
fortele romane erau obligate sa faca fata armatelor din Moldova,
devenite adevarate bande de jefuitori.
Ramasa singura pe frontul de rasarit, Romania a fost obligata sa
accepte conditiile dificile ale tratatului de la din 24 aprilie
1918, semnat de guvernul Alexandru Marghiloman.
Mentionam din continutul tratatului :
- predarea surplusului de cereale petrol de catre statui roman;
- monopolul Puteri lor Centrale asupra navigatiei pe Dunare, In
porturile dunarene;
- ocuparea de catre aliati a Dobrogei;
- "rectificarile" de frontiera in favoarea Austro-Ungariei aduceau
acesteia noi zone muntoase.
149
{s torie. Bae
in concluzie, pacea, un adevarat dictat, apreciata pe drept ca "pacea
punica", inlocuia starea de razboi cu starea de ocupatie. Dependenta
economic politic de Puterile Centrale, Romania a obtinut prin tratatul
de la unirii Basarabiei cu Vechi ul Regat.
La fmele razboiului asistam la 0 rasturnare a situatiei: regele Ferdinand
ordona reintrarea armatei romane in lupta (28 octombrie 191 8), astfel
ca Primului Razboi Mondial Romania alaturi de
Antanta. Tratatele de pace din cadrul Conferintei de pace de la Paris
(sistemul Versailles) vor unita!ii statale nationale
(unirea Basarabiei, Bucovinei Transilvaniei cu Romania). Se forma
Romania Mare.
-REZOLVAREA VARIANTEI 6
Subiectull
I. Secolul al XV-lea.
2. Romanitatea romani lor.
3. Descendenta romana a poporului roman.
4. Poporul roman.
5. Aure lian.
6. "A(irmatiife cuprinse in suierile savanti/or strilini din secolul XV
dovedesc din pUn cil nu cronicarii mofdoveni ( ...) au a(irmat cei dintai.
intre romani. descenden(a romanil a poporu/ui roman."
7. "Aceasta este in primu/ rand ideea despre descendenra romano a
ronuinilor din coloni$tii romani transplantari in Dacia traiana"
Subiectulll
I. Unirea Transilvaniei cu Romania, la I decembri e 19 18.
2. Basarabia.
3. Pri ncipiul autodeterm inari i (dreptul ca popoarele sa hotarasdi
singure soarta); libertatea confesionala pentru toate religiile din stat.
4. Congresul General al Bucovinei, pentru ca acesta reprezi nta
autoritatea suprema a tiirii uni ca putere legislati va.
5. Sursa C men!ioneaza necesitatea crearii unui regim politic
democratic, In care sa fie garantate drepturile libertati1e
libertate nationala pentru toate etniile, libertate confesionala, libertatea
presei , libertatea de asociere Intrunire, de gandi re, votul universal,
direct, egal secret indiferent de sex, incepand cu varsta de 21 de ani.
6. 0 trasatura caracteristica a democra!iei di n Europa In secolul al
XX- lea 0 reprezintA introducerea votului uni versal. Consecinta acestui
ISO
Rezolvarea variantetor
fapt a fost numarului de alegatori a interesului lor pentru
viata politica, numarului de partide politice. In anul 19 18 a
fost introdus votul universal in Romania, pentru barbati cu varsta
peste 21 de ani, cu exceptia femeilor, magistratilor militarilor.
o alta caracteristica a regimurilor democratice 0 reprezinta principiul
separarii puterilor In stat. Puterea executiva in Romania interbeJica
(pana in anul 1938) era detinuta de rege guvem, puterea legislativa
- de parlament (Reprezentanta Nationala), care avea doua camere:
Adunarea Deputatilor Senat, iar puterea judecatoreasca era detinuta
de Curtea Suprema de Justitie.
Votul universal sistemul alegerilor parlamentare Iibere nu au
impiedicat aparitia in Europa a unor partide extremiste, care au dorit
instaurarea unor regimuri politice pe calea violentei avand un
caracter nedemocratic.
7. Ideologia democratica liberala din epoca contemporana a
promovat drepturile libertatile a caror garantie era
asigurata de constitutie. Astfel, In Romania, Constitutia din anul 1923
a inscris libertatea de gandire exprimare, libertatea presei, de asociere
Intrunire (existenta mai multor partide politice, a sindi catelor),
proprietatea individuala garantata, libertatea religioasa.
Regimurile politice prom ovate de ideologia democratica Jiberala se
constituiau pe baza principiului separarii puterilor In stat: executiva
(rege guvern), legislativa (parlament) judecatoreasca (Curtea de
Casatie), cum se reflecta 'in Constitutia Romaniei din anu11923.
Subiectul III
.Dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (martie 1965), se va
0 ascutita lupta de culise pentru succesiunea la conducerea
Partidului Comunist. Puternic sustinut de primul-ministru al tarii, Ion
Gheorghe Maurer, Nicolae este ales de Biroul Politic
secretar general al partidului. Cel care va conduce Romania aproape un
sfert de veac a fost ales doar de 5 persoane: Ion Gh. Maurer, C. Stoica,
E. AI. Draghici Gh. Apostol. La congresul partidului,
convocat In vara anului 1965, N icolae este confirmat In
functia de secretar general al P.C.R.
Prima faza a regimului (1965-1971) se caracterizeaza printr-o
relativa liberalizare. Este adoptata 0 noua constitutie (1965), este
schimbatA denumirea !3rii in Republica Socialista Romania, iar Partidul
Muncitoresc Roman devine Partidul Comunist Roman. Pe plan intern
este sprij inita initiativa particulara in comert, imbunatAtirea gradului
de con fort al populatiei construirea de locuinte proprietate personala.
151
Istorie. Bac
Se produce desovietizarea liberalizarea vietii culturale prin
eliminarea autorilor sovietici reluarea publidirii c1asicilor Iiteraturii
universale. In invatAmant se revine la sistemul traditional, autorii
romani sunt in manuale se introduce studiul limbilor
occidentale in in plan extern, este adoptata 0 politica de
independenta fata de Moscova, se stabilesc relatii diplomatice cu
Republica Federalli Germana (1967), iar in august 1968 este criticata
interventia trupelor Tratatului de la in Cehoslovacia,
Romania refuzand sa participe la revoltei anticomuniste din
aceastli tara. Vizitele lui in Franta, Anglia, Germania .
S.U.A., precum cele ale Charles de Gaulle (1968)
Richard Nixon (l969) vor contribui la rolului Romaniei pe
plan internati onal.
Concomitent, perioada din 1965-1968 a fost pentru una de
consolidare a puterii persona Ie prin acapararea unor funqii importante
in conducerea statului promovarea de cadre noi in structurile de
conducere ale P.C. R.
A doua fazli a regimului neostalinista (1 971- 1980), are ca
punct de pomire vizitele Tacute de in China Coreea de Nord,
cand sunt Iansate tezele din iulie, care intrerup cursul liberalizarii. In
Comitetului Politic al c.c. al P.C.R. (iulie 197 1) se decide
accentuarea vieti i politice ideologice, accelerarea indoctrinarii
populatiei controlul strict al tuturor activitatilor de catre de
partido Se producea 0 reintoarcere la autoritarismul politic. Este
introdus principiul rolirii cadrelor, ce permitea marginalizarea grupurilor
contestatare din partid, iar din 1972 membrii familiei
rudele sunt plasa!i in posturi cheie. Din 1973, Elena incepe
o cariera politica ce 0 va propulsa spre varful puterii, iar din 1974
N. devine primul al Republicii, socialismul
dinastic devenind 0 relitate.
Dezvoltarea economica a tarii a fost expusa indicatiilor arbitrare ale
dictaturii. Mlisuri haotice erau lansate de
care urmarea dezvoltarea economica a Romaniei exclusiv prin
eforturi propri i. Se trece la industrializarea forrata prin ridicare de
giganti industriali care produc ineficient, cu mare consum de energie,
de materii prime costuri ridicate, combinatul siderurgic de la
Galati devenind simbolul acestei politici . Ridicarea unor constructii
megalomanice (Casa Poporului, Canalul Dunare - Marea Neagra,
Canalul Dunlire - transformarea capitalei in port dunarean)
politica economica aberanta a regimului comunist au avut consecinte
dramatice pe plan social. Alimentele de bazli sunt rationalizate iar
152
Rezolvarea variantelor
distribuirea energiei electrice term ice este Iimitata la strictu I necesar.
Pentru mascarea crizei alimentare ce devenea tot mai acuta, regimul va
publica un program de alimentatie (1982). Returnarea
datoriei externe (I I miliarde de dolari) se va face prin efortul pe
seama poporului, ceea ce va contribui la scaderea masiva a nivelului
de trai.
Remediulla dificultatile tot mai mari pe care Ie suporta popula!ia era
inlisprirea dominatiei ideologice ce trebuia sli duca la formarea omului
nou, dispus sli aprobe entuziast politica dictatorului. Dupa 1974, cultul
personalitatii Conducatorului a tot mai mult teren, fiind
inspirat din modelele chinez nord-coreean. scriitori,
istorici vor fi la originea unui val de elogii Tara precedent la adresa
lui N. Mil ioane de oameni vor fi mobilizati pentru a
idolatriza persoana dictatorului iar mai tarziu a cuplului prezidential.
Dupa 1980, istoricii oticiali nu vor e;z: ita in fabricarea unor fal suri
grosolane pentru a gl orifica trecutul revolutionar al conducatorului iar
unii scriitori ii adresau omagii exagerate, pentru ca in fi nal sa fi e ales
de onoare al Academiei (1985) numit Erou al R.S.R.
(\ 988) pentru cei 55 de ani de activitate revolutionara. '
Sporirea nemultumirilor populatiei fata de greutatile cotidiene
precum fata de represiunea interna au condus in decembrie 1989 la
· 0 putemica revolta popularn, anuntata de populare din Ungaria,
Germania de Est (R. D.G), Cehoslovacia Bulgari a, de
Zidului Berlinului de evenimentele de la Marea revolta a
poporului roman in dimineata zilei de 22 decembrie 1989,
la Sub imensa presiune populara care asedia c1adirea
Comitetului Central al P.C. R., Nicolae Elena au fugit.
Capturat ulterior, cuplul dictatorial va fi judecat in imprejurari
excep!ionale condamnat la moarte (25 decem brie 1989). In felul
acesta era inHtturat regimul comunist se redeschidea drumul
Romaniei spre libertate democralie.
REZOLVAREA VARIANTEI 7
Subiectul I
I. Secolul al XVI-lea.
2. Transilvania.
3. Moldoveni munteni .
4. "Moldovenii au aceeayi limbii, rit [ ] religie ca muntenii (.. . ).
Graiul lor # al celorlalli valahi a fost cdndva latin"
153
/storie . Bac
5. "Numele cel mai adevarat, autentic, de la primul descalecat prin
Traian este ruman sau rumanus, care nume acest popor I-a pastrat
intotdeauna intre ( ...) pana astazi, nume este dat
indeob$te $i muntenilor $i moldovenilor $i celor ce locuiesc in tara
Transilvaniei." .
6. Secolul al XVIII-lea a reprezentat, pentru populatia majoritara a
Transilvaniei, momentul luptei pentru drepturi politice refuzate secole
de-a randul de "natiunile privilegiate". In 1791 a fost elaborat Supplex
Libel/us Valachorum, In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai
vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind ai lui Traian.
7. "Voloh", "blachus", "blachi", "olah", "valah" - denumire preluata
de germani de la celti, apoi de slavi de la germani, desemnand
populatiile romanizate. Termenul "vlah" desemna la inceput pe
romanii baIcanici dar, mai tiirziu, denumirea respectivli este extinsa
asupra romanilor din nordul Dunarii.
SubiectullI
I. Secolul al XX-lea.
2. Italia.
3. Arienii.
4. "Daca toate violentele au (ost rezultatul unui anumit climat istoric,
politic $i moral, ei bine, a mea este pentru ca eu
sunt cel care a creat acest climaf'
5. "Conceptia rasiala nu crede deloc in egalitatea raselor, ci,
dimpotriva, diversitatea lor $i nivelul lor mai mult sau mai
pUfin elevat."
6. 0 practica totalitarli este promovarea cultului personalita!ii, care
glorifica persoana conducatorului. Acesta este considerat parinte al
natiunii, care prin activitatea sa poporul spre 0 viata mai
buna. Lui, conducatorului, Ii sunt inchinate opere de artli, poezii (ode),
spectacole grandioase, persoana lui devenind un model de urmat, mai
ales pentru tineri . sunt educati uneori mtr-un spirit de devotament
fanatic fata de conducator regimul acestuia.
7. In Germania interbelica, Adolf Hitler (FUhrer-ul) era privit ca
singurul care poate salva Germania, singurul putea reda onoarea
pierdutli In Primul Rlizboi Mondial. EI se baza pe 0 propaganda de stat
coordonata de Goebbels, prin care era pus sub control modul de
a gandi al oamenilor. Pentru tineret s-au creat organiza!ii precum
"Tineretul hitlerist" apoi S.S.
154
Rezolvarea variantelor
Subiect ul III
La 23 august 1944, in Romania avea loc 0 lovitura de stat in urma
careia Ion Antonescu ceilal ti membrii ai guvemului au
fost arestati. Era 0 actiune organizata de reprezentantii Palatului, in
frunte cu regele Mihai , reprezentanti ai partidelor pol itice In
Blocul National Democrat. S-a format un nou guvern in fruntea cliruia
a fost numit generalul Constantin Slinatescu s-au promulgat decrete­
legi referitoare la amnistia generala, desfi intarea lagArel or de munca,
eliberarea detinutilor politici restabilirea cadrului democratic de
dezvoltare a tarii. Se evita, in felul acesta, transformarea Romaniei In
teatru de rlizboi s-au creat conditii favorabile eliberarii partii de
nord-vest a Transi lvaniei scurtarii duratei confli ctului mondial.
Armata romana s-a alaturat Natiunilor Unite in m boiul antihitlerist,
luptand pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei Cehoslovaciei.
Actu I de la 23 august 1944 insemna Insa intrarea Romaniei In sfera
de influenta sovietica, ca urmare a delimitarii de catre Marile Puteri a
sferelor lor de influenta (Conferinta de la lalta).
Constitutia din 1923 fusese partial pusa in vi goare, conducerea
tarii se confrunta cu consecintele ocupatiei soviet ice. Bucurandu-se de
proteqia sprij inul Armatei mArit treptat
influenta, manipuland populatia prin discursuri demagogice. Ei
au boicotat cu sprijinul Moscovei toate actele politice ale guvemelor
Sanatescu Radescu, angajandu-se pe drumul luptei pentru
acapararea puterii pol itice. In acest scop, la ni velul conduceri i centrale
activau doua grupari: una din interiorul tarii (Constantin Parvulescu,
losi f Raughet, Gheorghe Gheorghiu-Dej) alta instruita in Uniunea
Sovietica (Ana Pauker, Vasile Luca, Emil
Pe frontul intensificarii agitatilor comuni ste este trimi s la
(februarie 1945) viceministrul afacerilor straine, Andrei care
va cere regelui Mihai, in termeni violenti, demiterea guvemului Radescu
formarea unui guvem al Frontului National Democrat (P.C.R.
P.S. D.). La sunt concentrate unitati sovietice de blindate, se
interzice legatura cu trupele romiine de pe front, radioul presa sunt
controlate de Dupa noi presiuni morale, politice mi litare, regele
cedeaza, Incredintiind ' lui Petru Groza formarea noului guvem,
controlat de (6 martie 1945).
Odata instalati la putere, s-au lansat Intr-o campanie tara
precedent Impotriva opozitiei, urmarindu-se exterminarea fi zica a
tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Arestarile pentru
colaborationism, condamnarile deportarile In U.R.S. S. au dus la
terorizarea anihilarea Intregii clase politice. A fost adoptata 0
155
/storie. Bac
noua lege electorala, pe baza careia s-au organizat alegerile din 19
noiembrie 1946. Partidele satelite reunite in Blocul
Partidelor Democratice au alegerile prin frauda, rezultatul
alegerilor fi ind comunicat cu 0 intarziere de 48 de ore. Era un nou fals
al guvemarii Petru Groza.
Urmatorul pas avea sa fie lichidarea oricarei opozitii din partea unor
part ide sau personalitati politice. In urma inscenarii de la Tamadau,
guvem ul a avut motiv sa di zolve P.NT (30 iulie 1947), conducatorii
partidului in frunte cu Iuliu Maniu fi ind condamnati la ani grei de
inchisoare. Disparea astfel unul dintre principalele partide politice
democratiei.
Temandu-se ca monarhia ar putea sa devina un centru de opozitie in
noua societate, este facut un ultim pas care sa Ie asigure
dominatia asupra tarii, fortandu-I pe regele Mihai sa abdice sa
paraseasca tara (30 decembrie 1947). Proclamarea Republicii Populare
Romane reprezinta un pas decisiv pe calea preluarii puterii politice de
catre
Adept al dirijismului economic, Partidul Comunist a luptat impotriva
proprietatii particulare in economie. Un pas important a fost reali zat la
II iunie 1948, cand au fost etatizate intreprinderile industriale miniere.
Ulterior, controlul statu lui se va extinde asupra cinematografelor
caselor de sanatate, iar dupa 1950 asupra farmaciil or, intreprinderil or
chimice a tuturor unitatilor economice social-culturale, precum
a unei mari parti din locuinte (proprietate privata) . Subordonarea
economica fata de U.R. S.S. s-a materializat in primii an i ai
"democratiei populare" prin existenta sovromurilor, intreprinderi
mixte romano-sovietice, care intre 1945-1956 functionau exclusiv in
profitul Uni unii Sovietice.
Dupa 1949 incepe procesul de colectivizare dupa modelul sovietic,
taranii fiind obligati sa renunte la proprietatile lor sa intre in
gospodarii colective. Colectivizarea va genera 0 rasturnare grava a
structurilor traditionale ale satului romanesc a sistemului sau propriu
de valori. Pentru a asigura un control riguros asupra economiei
nationale, statuI comunist introduce planificarea dezvoltarii economice
(plan uri cincinale).
Comunismul a antrenat grave m,?dificari ale culturii nationale prin
negarea valorilor sale traditi onale. Incerc.and sa imite m'Odelul sovi etic,
unii au tori ("cultumici"), precum Mihail Roller, losif
Leonte Rautu, au modificat istori a nationala au in literatura
arta chipul muncitorul ui. Dupa 1946 s-a introdus 0 cenzura stricta,
fi ind autori precum Mihai Eminescu, N. lorga, V. Alecsandri,
156
Rezolvarea variantelor
Liviu Rebreanu, G. M. Kogalniceanu, V. Parvan sau
D. Cantemir.
o intensa campanie de rusificare a transformat cultura romana intr-o
anexa a culturii sovietice, fiind infiintate edituri, institutii, biblioteci
muzee cu profiJ romano-rus. Prin legea invatamantului (l948) se
introducea modelul sovietic de notare de la 1 la 5, limba rusa, istoria
U.R.S.S. a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deveneau
materii obligatorii in Apelativul este impus prin lege.
REZOLVAREA VARIANTEI 8
Subiectul I
I. Comeliu Zelea Codreanu.
2. Adolf Hitler.
3. SursaA: "in 48 de ore dupii biruinta Legionare, Romania
va avea 0 aliantii cu Roma $i Berlinuf'; sursa B: "Fiihrer- ul este
eonvins eii Antoneseu este singurul om eapabi/ de a eiiliiuzi destinele
Romaniei. ".
4. "Eu sunt pentru 0 politieii externii a Romaniei aliiturea de Roma
Berlin".
5. "Cu toatea aeestea, Antoneseu va fi nevoit sii devinii ·in eele din
urmii $i eondueiitorul Giirzii de Fier".
6. Garda de Fier a promovat populismul asasinatul ca arme ale
luptei politice a profitat de nemultumirea populara fata de guvemarea
partidelor traditional e. Printre cei de legionari s-au afl at prim­
ministrul LG. Duca, economistul Virgil Madgearu, istoricul Nicolae
lorg!l allii.
7. Infruntarea dintre democratie totalitarism a constituit una di ntre
caracteristici le secolul ui al XX-lea.
Victoria sovietelor in Rusia (19 I 7) va aduce la conducere primul
regim comunist a carui ideologie se baza pe pri ncipi i Ie fundamentale
ale marxism-leninismului. Scopul final era constituirea societatii
comuniste, etapa in care atat c1asele dit statui urmau sa dispam. Ca
urmare, in viziunea pentru reallzarea conditiilor
necesare dezvol tarii societatii comuniste trebuiau distruse toate
valorile lumii burgheze. Factorul de putere trebuia sa fie partidul unie
(comunist) conducatoruI unic, care guvema in numele c1asei
muncitoare. Se puneau astfel bazele dictaturii proletare, in care statui
prelua intreaga putere era desfiintata orice ·forma de proprietate
privata. Se trece in economie la planificare industrializare fortata, iar
157
/storie. Bae
agricultura era supusa cooperativizarii. Rezistentei de orice fel i
se opunea lupta de clasa, care pe plan extern Imbraca forma
internationalismului proletar.
In cazul totalitarismului de dreapta, fascismul a fost ideologia care
I-a adus pe Mussolini la putere (J 922) care se baza pe mitul natiunii
unitare trecutul glorios al Italiei (lmperiul Roman). El neaga
democrat
ia
, pluralismul politic fiind privit ca 0 sursa a divizarii
natiunii. 0 alta forma totalitarn s-a dezvoltat in Germania interbelica,
cunoscuta sub numele de nazism, ideologia care I-a propulsat pe
Hitl er la putere (1933) care avea ca valoare fundamental a conceptul
de rasa superioarn. Deoarece, In conceptia poporul german
era identificat cu acest concept (rasa ariana, purn), el trebuia curatat de
elementele impure: evrei, tigani slavi. In viziunea lui Hitler,
statui totalitar trebuia sa fie un instrument capabil saapere aceasta
comunitate rasiala.
In consecinta, atat regimurile comuniste cat cele fasciste au fost
adversare declarate ale democratiei. Ele au instituit dominatia partidului
unic, au practicat cultul conducatorului suprem (Mussol ini, Hitler,
Stalin, Mao, au terorizat, Inchis exterminat adversari
politici reali sau potentiali . in acest scop au creat instrumente de
represiune: polilia politica (Ceka, N.K.V.D. K.G.B. In Uniunea
Sovietica; Gestapo in Germania nazista, Securitatea In Romani a
comunistll), propaganda de stat precum organizatii oficiale de masa
pentru Inregimentarea indoctrinarea politica a copiilor, tineretului,
femei lor, muncitorilor intelectualilor.
Subiectul II
1. Prineipiul politic al drepturilor libertatilor
2. "Grabnica imbuniitii(ire a stiirii locuitorilor siitent"' .
3. Taranii sa fie eliberati din statutul de dependenta sa devina
proprietari prin despagubire; reform a in care invatamantul sa
fie In limba romana cu scopul de "luminare a poporulut'.
4. In contextul nati unii romane, deci a privarii
acesteia de drepturile civile politice, articolul 7 din Petitia Na(ionala
cere respectarea libertatii de exprimare, libertatea presei/tiparului,
desfi inta
rea
cenzuri i, indiferent de publicatie (carli , jumale), pentru
natiunea romana.
5. "ProcJamatia" de la Islaz inscrie prevederi referitoare la drepturile
libertatile precum: egalitatea In drepturi politice;
libertatea deplina a tiparului; dreptul la Invatamant pentru toti romani i,
indiferent de sex; impozit general, indiferent de apartenent
a
sociala.
Programul promoveaza principii democratice liberale.
158
Rezolvarea variantelor
6. In secolul al XIX-lea, democratia din Europa promova
pluripartidismul (existenta implicarea in viata po"Jitica a mai multor
part ide politice; de exemplu: Partidul National Liberal , Partidul
Conservator, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania).
o a doua caracteristica a democratiei In Europa perioade 0
reprezinta principiul separarii puterilor in stat (executiva: monarh
guvern; legislativa: Parlament - sistemul bicameral; judecatoreasca).
7. Ideologia democratica liberala din epoca contemporana a promovat
drepturile Iibertatile a caror garantie era asigurata de
Constitutie. AstfeI, In Romania, Constitutia din anul 1923 a Inscris
libertatea de gandire exprimare, libertatea presei, de asociere
Intrunire (existenta mai multor partide politice, a sindicatului),
proprietatea individuala garantata, libertatea religioasa.
Regimurile politice promovate de ideologia democratiea liberala se
constituiau pe baza principiului separarii puterilor in stat: exeeutiva
(rege guvern), legislativa (parlament) judecatoreasca (Curtea de
Casatie), cum se reflecta in Constitutia Romaniei din anul 1923.
Subiectul III
lzvorul istoric care mentioneaza existenta foimatiunilor politiee
intre Garpati Dunare este Diploma cavalerilor ioaniti, din
anul 1247, aeordata de regele Ungariei , Bela al IV-lea, preceptorului
ordinului ioanit, Rembald. Documentul face referire la aspeete economice
(bogatia teritoriului, fanetele, padurile, morile, iazurile,
peseariile, toate oferite ioanitilor), sociale ("mai marii pamantului"­
"maiores terrae") politiee. Formatiunile politiee mentionate sunt:
- eele doua enezate din dreapta Oltului : cel al lui - In nord,
spre Valcea, cel al lui loan - fostul judet Romanati ;
- cele doua voievodate: al lui Litovoi - care cuprindea Depresiunea
Targu-Jiu, in nordul Olteniei Tara Ha!egului, peste munti in
Transilvania, eel al lui Seneslau - in nordul Munteniei
Musee1, Dambovita Tara
- Tara Severinului pana la Olt (devenita la 1230 Banatul de Severin).
Toate formatiunile politiee, eu exeeptia voievodatelor, erau daruite de
Ungariei eavalerilor ioaniti, alaturandu-se Cumania.
In ceea ee eontextul extern, la inceputul secolului al XIII -lea
regatul Ungariei incearca sa extinda stapanirea la sud est de
Carpati, sub masca cruciadei Impotri va schismaticilor La
inceputul secolului al XIV-lea, criza politica se agraveaza in cadrul
regatului ungar. Ult.imul reprezentant al dinastiei arpadiene, Andrei
al III-lea (1290-1301) lncearca sa evite destramarea regatul ui.
159
[storie. Bac
In conditiile invaziei de statui mongol al Hoardei de Aur
In iama dintre anii 1284-1285 a crizei po1itice, Andrei al III-lea se
ill Transilvania la 1291 cu scopul de a-I readuce la ascultare pe
voievodul local. In acest context, regele consolideaza privilegiile
maghiarilor, secuilor anihileaza autonomia romaoeasca din
Tara
Potrivit traditiei istorice care a circulat paoa in secolul al XVII-lea,
evenirnentele din I-au determinat pe voievodul Radu Negro sa
treaca Carpatii sa instaleze la Cfunpulung sediul unei comunitat
i
catolice formate din unguri.
"Descalecatul" (term en utilizat de cronicari pentru intemeierea state lor
medievale) la Cfunpulung este urmat de treptata unire a formatilinilor
politice existente in jurul "descalecatorului".
Cum trebuie inteles "descalecatul" de la Cfunpulung? Consideram
ca realitatea istoricii confirma 0 contributie demografica posibil,
institutionala, pe care locuitorii din sudul spatiului intracarpatic, in
special din Tara oau la formarea statului medieval Tara
Romaneasca.
Perioadei de criza politica din cadrul regatului Ungariei i se pune
capat odata cu venirea la tron a lui Carol Robert, din dinastia fumceza
de Anjou (1308-1342), preocupat, ill prirnii ani de domnie, de refacerea
regatului. Documentele inregistreaza la sud de Carpati un stat putemic,
al carui conducator, Basarab I, poarta numele de mare voievod.
Basarab (1310-1352) se un priceput conducator militar,
dar un bun diplomat. In anul 1324, Carol Robert 11
pe Basarab I ca "voievodul nostru transa/pin". Existenta unui stat
putemic a unui conducator pe masura reprezenta 0 piedica in calea
tendintelor hegemonice ale regimului maghiar In special, pentru
smpanirea Banatului de Severin.
Dupa restabilirea autoritatii in Transilvania, regele Ungariei considera
ca a sosit momentul extinderii autoritatii la sud de Carpat
i
.
Campania din toamna anului 1330 organizata de regalitatea maghiara
este soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert la Posada (Tara

Victoria asigura independenta politica a Ungro-Vlahiei (Vlahia de
liinga Ungaria, termen utilizat pentru prima oara de loan Cantacuzino
la 1324, cu scopul de a deosebi Valahia din nordul Greciei, din
Tessalia).
Izvorul istoric narativ care prezinta acest conflict militar este Cronica
piclalii de la Viena (care nareaza despre locul ingust al
luptei, despre pierderile suferite de nobil irnea maghiara, despre
160
Rezolvarea variantelor
lui Basarab I, aflata pe Inaltimi, aruncand bolovani tragand cu sageti
spre oastea
In vremea regelui Ludovic de Anjou (1342-1382), Ungaria Tara
Romaneasca impreuna impotriva dominatiei tatare de la
gurile Dunarii de la est de Carpati. Un rol insemnat I-a jucat
lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364). Din anul 1359, cel din
urma ia titlul de "domn autocrar (de sine stapaoitor) intemeiaza
Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu sediulla Curtea de sub autoritatea
directa a Patriarhiei Constantinopolului.
Fiul sau, Vladislav I (Vlaicu Voda, 1364-cca.1376) sa
cu pricepere conflictele militare, politice religioase cu
regele Ludovic I; respinge un prim atac otoman la Dunarea de jos;
organizeaza institutiile civile ecIeziastice ale statului.
In final, Vladislav-Vlaicu ia titlul : ,,10 Vladislav, mare voievod,
domn # singur stilpanitor a toatil Ungrovlahia" .
se reconfirma statutul de stat de sine statator al Tarii

Prin atributiile domnitorul hotara Infiintarea mitropoli ilor,
episcopatelor manastirilor, numea revoca episcopi, decidea Infi intarea
unei manastiri, reglementa competenta de judecata a Bisericii, dar nu
era autoritatea suprema in plan religios nu intervenea In dogma
religioasa.
MitropolituI era considerat al doilea demnitar In stat, cel dintai
sfetnic al domnitorului, membru al Sfatului domnesc loctiitorul
domnitorului, conferi ndu-i acestuia 0 autoritate sacra prin incoronarea
ungerea cu mir. Mitropolitul era ales de episcopi de marii boieri ai
tarii confirmat de domn, de la care primea, ca simbol al investiturii,
carja.
Biserica s-a bucurat de atentia protectia domniei, mani[estate prin
danii (ridicare de biserici, illzestrare cu domenii, obiecte de cult
carti). Ctitorii cunoscute sunt: Putna, Voronet, Sucevita (In Moldova),
Cozia, Horezu (in Tara Romiineasca); danii au [ost tacute de
domnitori locurilor sfiinte de la muntii Athos Sinai.
Domnia Biserica au reprezentat pentru Evul Mediu din spatiul
romiinesc institutii cu valoare de simbol, pastratoare ale identitatii
romaoilor.
161
istorie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 9
Subiectul I
1. Principiul separarii puterilor In stat: puterea executiva, legislativa
judecatoreasca. •
2. Principiul domniei ereditare, pe Iinie masculina, prin ordinul de
primogenitura.
3. Secolul al XX-lea, respectiv secolul al XIX-lea.
4. B: "Puterile constilufionale ale Domnului sunl ereditare ( ... ) din
biirbat in biirbat ( ... ) $i cu esclusiunea perpelua a (emeilor ( ... )."
5. A: "Puterea legislativa se ex ere ita colectiv de catre Rege $i
Reprezentafiunea nafionala."; "Nicio lege nu poate fi supusa sancfiunii
regale decal dupa ce va fi discutat $i votat fiber de ma;orilalea ambelor
Adunari."
6. In prima jumatate a secolului al XX-lea au fost elaborate: Constitut
ia
din anul 1938 (In perioada regimului monarhiei autoritare a regelui
Carol al II-lea); Constitutia din 1948 (In perioada instaurarii regimului
comunist de tip sovietic In Republica Populara Romania, proclamata la
30 decembrie 1947).
7. Constitutia din anul 1923 a fost adoptata in contextulinfaptuirii
statului national unitar roman, a unirii Basarabiei (27 martie 1918),
Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) a Transilvaniei (1 decembrie 1918)
cU ' Romania. Schimbarile produse In anul 1918 reclamau unificarea
organizarii de stat a legislatiei care favoriza progresullntregii natiuni.
Noua lege fundamentala reflecta proclamarea Romaniei ca regal
(1881) a conducatorului In calitate de rege.
Subiectul II
1. l.Y. Stalin.
2. Democratii populare.
3. C. Sanatescu.
4. Sprijinul acordat de armata sovietica de ocupatie:
"Fie care i$i impune sistemul sau acolo unde a;unge armata sa.".
5. "Comuni$tii i$i urmeaza planul dictat de Moscova" iar "Mini$trii
comuni$ti nici nu se intereseaza de treburile departamentului
6. "scot masele de muncitori la mani(estatit' sau "intrunirile $i
discursurile incendiare".
7. Democratia implica existenta regimurilor constitutionale bazate pe
separarea puterilor in stat respectarea drepturilor libertatilor
Puterea se afla in mana poporului, care guvemeaza prin
reprezentan!i in urma sufragiului universal. Se practica pluralismul
162
Rezolvarea varianle/or
politic, econom'ia de piatll se promoveaza statuI de drept, in care
nimeni nu este mai presus de lege. Cetateanul se bucura de 0 serie de
libertati (gandire, asociere, expresie a opiniei publice, Intrunire etc.) iar
presa este libera.
In Europa democratia a Imbracat forma regimului parlamentar, In
care puterea executiva este dirijata de guvemului de
statului (rege, .
Su biectul III
In vara anului 1599 se contura un nou raport de forte In Carpati la
Dunare. in Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron In
favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory, favorabil Poloniei
adept al Incheierii pacii cu turcii. Prin urmare, se consolida pozitia
Poloniei, care controla Moldova prin Ieremia Movila uneltea cu
acesta Indepartarea Inlocuirea lui Mihai cu Simion Movila.
Liga era pusa In dificultate, iar pentru continuarea luptei
antiotomane se impunea 0 actiune energica, care sa Ii surpri nda pe
adversari. De aceea, revenirea tuturor romani lor sub 0 conducere
unica, autoritara (Planul dacic), a fost gandita de Mihai ca 0 actiune
antiotomana.
Deteriorarea relatiilor cu Transilvania ca urmare a cererii lui Andrei
Bathory (cerere sprijinita de Polonia) ca Mihai sa paraseasca tronul
tari i crea 0 grava amenintare pentru securitatea Tarii In
scopul alungarii cardinalului Bathory, domnitorul organizeaza 0 rapida
interventie militara In Transi lvania. Armata lui Mihai trece Carpatii In
doua coloane pe la Buzl1u Tumu Intiilnind oastea principelui
transilvan la $elimbiir (28 octombrie 1599). Exemplul personal al lui
Mihai atacul lui Baba Novac asupra spatelui annatei inamice vor
contribui la victoriei. Fugind de pe d impul de lupta, Andrei
Bathory este prins omomt de secui.
Lupta de la Selimbar face din domnul muntean stapanul Transilvaniei,
pe care Poarta 11 ca atare, Rudolf al II-lea il
doar guvemator iar Dieta Principatului I-a acceptat ca "Ioqiitor" al
imparatului.
La 1 septembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba lulia, unde a fost
aclamat ca principe al Transilvaniei. In aceasta calitate va urmari
imbunatatirea situatiei tAranilor romani a Biserici i Ortodoxe, a
reconfirmat privilegiile secuilor ale micii nobilimi romane din
Transilvania. A emis acte in limba romana, pe langa cele In latina
maghiara.
163
[storie.-Bac
Politiea ostila a lui Ieremia MoviJa I-a determinat pe Mihai sa Intreprinda,
in vara anului 1600, 0 expeditie In Moldova. Cele trei armate pregatite
in aeest seop fae intrarea In Moldova. Din sud venea Nieolae
fiul domnitorului, eu armata munteana, grosul trupelor
eonduse de Mihai tree prin Valea iar pe la Rodna - Baba
Novae. In fata Sueevei, soldatii moldoveni renunta la lupta aclama
pe Mihai. Parasit de armat, Ieremia Movila se la Hotin.
Cetatile Moldovei sunt repede oeupate de armata lui Mihai,
iar aeesta se va intitula Intr-un hrisov emis In eetatea Sueevei "domn al
Tarii Ardealului Moldovd' (27 mai 1600). Se realiza,
'in felul aeesta, prima un ire politiea a Tarilor Romane.
Aetivitatea politiea a voievodului muntean va stami ostilitatea Marilor
Puteri. Polonia nu aeeepta pierderea Moldovei, dorind relnsdiunarea
Nobilimea maghiara ardeleana era ostil a lui Mihai , iar
habsburgii nu erau multumiti de prezenta aeestuia In Transilvania, pe
care 0 ravneau pentru ei . Generalul Basta, reprezentantulimyaratului
Rudolf al II- lea, era un adversar hotarat al voievodului . In aceste
eondit
ii
, revolta nobilimii transilvane aliate cu Basta provoaca lui
Mihai Infnlngerea de la Miraslau pierderea Transilvaniei, iar In
Moldova patrunderea armatei polone aduce pe tron pe leremia MoviJa.
Inaintarea In Tara Romaneasd i, polonezii )] infrang pe
Mihai la Bucov Curtea de A rge$, ridieandu-I domn pe Simi on
Movila, aceeptat de turci . Se astfelintr-un timp foarte scurt
intreaga opera politica a lui Mihai Viteazul.
Plecat la Praga pentru a obtine aj utor de la Rudolf al II-lea, Mihai se
intoaree obtine victoria de la Guruslau (160 I). Even imentele pareau
sa Ii fie favorabi le pri vinta Tarii a Mol dovei , dar este
ucis pe Campia Turzii de catre mercenarii valoni, din ordinul lui Basta
(9 august 1601). Se incheia In acest fel destinul tragic al celui care va
deveni, peste seeole, simbolul luptei pentru unitatea romanilor.
REZOLVAREA VARIANTEI 10
Subiectul I
1. Ibn Antonescu, al Romaniei.
2. Secolul al XX-lea.
3. Condueator al statului.
4. "Cdrmuirea autoritara a Ion Antonescu (23 ianuarie
1941 - 23 august 1944) a avut 0 orientare de centru-dreapta; a fost net
anticomunista." .
164
Rezolvarea variantelor
5. "Armata este celula cea mai sanatoasa a acestui popor mai ales
a na(iei noastre."
6. "A interzis activitatea partidelor politice" dar "nu a luat miisuri
impotriva frunta$ilor # cadrelor partidului".
7. Antonescu a obtinut de la regele Carol al II-lea puteri depline, fiind
numit condueator al statului . A fost suspendata Constitutia, dizolvat
Parlamentul, iar regelui i s-a cerut sa abdice, la tron succedandu-i fiul
sau, Mihai . Romania adera In 1940 la Pactul Tripartit, format din
Germania, ltalia Japonia. Cu Germania nazista Italia fascista va
colabora in cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial (campania
militara impotriva U. R.S. S.).
SubiectullI
I. Principiul ereditar (alegerea domnitorului din tata In fiu) el ectiv
(domnitorul este ales de Adunarea Tarii; dbmnitorul trebuia sa fie "os
domnesc").
2. Mireea eel Batran.
3. "Par(ile tatare$tl" sunt tinuturile de la nordul Deltei Dunarii ;
"Podunavia" este teritoriul actualei provincii Dobrogea.
4. cum dovedesc inscriptiile de pe sociale" ale lui
cel Mare, elemente de factum bizantina patrund In Principate
Inca din secolul al XIV-lea (parte din titulatura domnitorilor era de
inspiratie bizantina, precum elemente privind atributiile domnitorului;
de exemplu: In plan legislativ, domnitorul era "lex animata" ("Iegea
vie"), iar In aceasta calitate emitea hrisoave
5. Succesiunea la domnie in Tara Romaneasca Moldov(). avea
la baza principiul ereditatii In cele doua dinastii : Basarabii, In Tara
Romaneasca, In Moldova. Fiii, rratii sau rudele mai
indepartate puteau prelua tronul, singura conditie obligatorie fiind "sa
fie os domnesc", "sa aparrina familid'.
6. Sfatul Domnesc; Adunarea Tarii.
7. Domnia reprezinta principala institu!ie a statului medieval
romiinesc este organizata pe baza principiilor ereditar
tronului din tata infiu) electiv (alegerea domnitorului de catre Adunarea
Tarii, indiferent ca este fiu legitim sau nele"gitim; obligativitatea era
doar sa fie "os domnesc".
Ereditatea pe linie masculina se asigura din membrii famil iilor
domnitoare: Basarabii, In Tara Romaneasca, in Moldova.
Particula ,,10" din titulatura domnitorului provine de la "Ioannes"
semnifi ca "cel ales de Dumnezeu", "mare voievod"; reprezinta calitatea
domnitorului de condueator suprem al armatei, iar "domn" (din lat.
"dominus" ) pozitia acestuia de "singur stapiinitor" asupra
165
lstorie. Bae
pamantului (boierii datorau credinta, sfat ajutor 'in
schimbul protectiei a primite).
Domnitorul avea largi atributi i 'in plan executiv dregatorii),
legislativ ("Iegea vie" - emite hrisoave militar (comandant
suprem mil itar), judecatoresc (domnia reprezinta instanta suprema de
judecata atat a pricinilor ci vi le, cat penale; domnitorul poate acorda
pedeapsa cu moartea in cazuri speciale - de exemp lu: lncalcarea
obligatiilor militare ce revin boierilor din relatia de vasalitate), fiscal
(dreptul de a bate moneda de a stabili impozitele), religios (dreptul
de a numi revoca episcopii, mitropoliti i; intervine 'in scaunul de
judecata ecJeziastic aproba 'infiintarea unor noi religii/culte, face
danii - de la ctitorire de biserici manastiri pana la donatii de obiecte
de cult pamanturi 'in folosul Bisericii).
Daca domnitorii din Tara Romaneasca Moldova sunt de
Adunarea Tarii, voievodul Transilvaniei este numit de regele Ungari ei
supus acestuia (exista situatii 'in care voievozii din Transilvania,
precum Ladislau Kan Roland nu s-au subordonat pe depl in
regelui maghiar).
Subiectul III
Romanitatea reprezinta un element esential al identitatii lingvistice
culturale a poporul ui roman. Ca urmare a procesului de romanizare
pretutindeni In Imperiul Roman, se formeaza, de-a lungul
secolelor, 0 mare familie romanica. Romanii, ca alte popoare ale
Europei (francezi, italieni, spanioli, portughezi), vorbesc 0 limba
romanica formata pe baza limbii lati ne vorbite pe teritoriul imperiului.
Di n aceasta limba este format aproximativ 80% din fondul principal de
cuvinte allimbii romane, incJusiv vocabularul de bazll. Caracterul
latin al Iimbii vorbite pe ambele mal uri ale Dunarii, precum
interiorul arcului carpatic, a fost de timpuriu recunoscut de popoarele
vecine. Germanii I-au numit walach, cum Ii numeau pe toti
vorbitorii idiomurilor latine. De aici denumirile de "vlah", "olah",
"olasz" etc. date romanilor.
Spre secolului al XVII-lea, dar mai cu seama 'in cel urmator,
se mani festa 'in Europa semne ale unei nationale modeme,
atat la popoarele divizate di n punct de vedere politic, cat la cele
reunite intr-un singur stat. In acest fel, problema originii popoarelor se
transforma din problema istorica In problema politi ca. Astfel, pentru
populatia majoritara a Transilvaniei, secolul al XVIII-lea a reprezentat
momentul luptei pentru drepturile politice refuzate secole de-a randul
de "natiunile pri vilegiate". Pana atunci, continuitatea populatiilor
166
Rezolvarea variantelor
In tinuturile carpato-dunarene nu a fost pusa la Indoiala.
'imparatul Austriei, Iosif al II-lea (1780-1790), ii socotea pe
romani "incontestabil, cei mai vechi # mai locuitori ai
Transilvanid'. Unirea cu Roma a dat un nou imbold aspiratiilor
romanilor, prin argumente sustinute de episcopul Inochentie Micu
reprezentantii Ardelene. Aceste argumente au fost cuprinse
intr-un larg memoriu, Supplex Libellus Valaehorum (1791), In care se
subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fi ind
. ai lui Traian. Calitatea de directi ai
Romei antice, alaturi de dovedirea latinitatii limbii, afecta ordinea
traditiona\a favorabila natiunilor privilegiate.
In aceasta atmosfera a fost lansata "teoria imigrationista" a lui Franz
Sulzer, potrivit careia romanii nu se trag din romani din
Dacia, aceasta fiind paras ita de toata populatia odata cu retragerea
romana. Prin urmare, romanii s-au nascut ca popor la sud de Dunare,
Intr-un spatiu neprecizat, undeva Intre bulgari albanezi, de la care au
preluat influente In limba, precum credinta ortodoxa. De aici, ei au
emigrat ci:itre secolului al XIII-lea in nordul Dunarii, In
Transilvania, unde Ii vor gasi pe unguri pe
Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida parerea unanima din cultura
istorica european a, care-i considera pe romani cei mai vechi
locuitori ai Transilvaniei, ai romanilor lui Traian. Scopul unnarit
era limpede: anularea argumentelor istorice ale romanilor In lupta
politica din Transilvania justificarea privilegiilor detinute de
maghiari, secui.
Odata cu realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigrationismul
este readus cu mai multa tarie In dezbaterile istoricilor de catre un
geograf austriac, Robert Roesl er. Raspunsul avea sa vina din partea lui
A.D. Xenopol, reprezentant de seama al istoriografiei in
lucrarea Teoria lui Roesler (1 884).
Dupa 1918, negarea continuitatii romani10r avea sa alimenteze
resentimentele provocate de destramarea Monarhiei Austro-Ungare,
precum po1itica revizionista maghiara. In timp, istorica
lingvistica romaneasdi va produce opere importante
pentru Intelegerea etnogenezei noastre: V. Parvan, Ineeputurile vietii
romane la gurile Dunarii; N. lorga, Istoria romlini/or; AI. Rosetti,
Istoria limb;; romline; Gh. 1. Bratianu, 0 enigma $i un miraeol istorie ­
poporul romlin. Pe de alta parte, de extrema-dreapta
(\egionarii) vor adopta un discurs autohtonist, care supraevalua
elementului dacic in contrast cu civi lizatiile mediteraneene.
In perioada comunista, romanitatea trebuia sa faca fata, la inceput,
teoriilor staliniste despre caracterul "imperialist" al stapanirii romane
167
Istorie. Bac.
rolul civilizator al sJavilor, pentru ca in vremea lui sa fie
reinviat sentimentul national al romanilor. Este reevaluata, in acest fel ,
contributia civilizatiei romane a limbii latine la formarea poporului
roman dar, destul de repede, ideologia istoriografia oficiala vor
acorda un rol tot mai important in favoarea civilizatiei geto-dace.
Astiizi, istorica romaneasca strain a se bazeaza pe dovezi
argumente incontestabile privind latinitatea continuitatea romanilor,
care infirma teoria imigrationista.
REZOLVAREA VARIANTEI 11
Subiectul l
I. "Ea [revolutia] nu se va margini a cere libertalea din launtrul care
e peste put in/a a dobdndi Tara libertatea din afara, libertatea de supt
domnirea straina (...)"
2. "Acolo, s-a hotarat in cea dintai adunare a se face 0 s-a
Tacut un program (.. . ) romanii, sa se adune in Valahia, ca sa inceapa
de-acolo sa treaca, impreuna, in Moldova."
3. Nicolae BaJcescu; Tara Romaneasca.
4. B: " indata dupa revolutia Vienei, Balcescu convoaca la dansul' 0
adunare in Paris C... ). A colo, s-a hotarat in cea dintai adunare a se
face 0 s-a Tacut un program C... )."
5. A: ,,si numai atunci cand razboiul sfant va mantui na/ia de apasarea
streinilor ( ... ) adunarea poporului, Constituanta, va putea sa realizeze
in pace toale reformele po/itice sociale de care el are nevoie ( ... )"
6. "Petitia Nationala" - programul de la Blaj realizat de Simion Biirnutiu
C3-5 mai 1848); "Pro!;:Iamatia" - programul de la Islaz, realizat de Ion
Heliade Radulescu.­
7. Fortele contrarevolutionare externe reprezentate de armata otomana
taristii au intervenit pentru revolutiei in spatiul extracarpatic.
Alarmata de liberalismul amploarea evenimentelor din Tara
Romaneasca, Rusia a presat ImperiuI Otoman sa intervina in fortii
impotriva regimului revolutionar de la In semn de protest
fata de interventia turdi, revolutionari au organizat la
(6 septembrie 1848) 0 mare adunare populara, unde au fost
arse Regulamentul Organic Arhondologia (cronica rangurilor
simboluri ale regimului feudal ale influentei puterii

Noul comisar otoman, Fuad a inaintat cu trupele la J 3
septembrie 1848, a intrat in capitalli a anuntat restabilirea regimului
168
Rezolvarea variantelor
reguJamentar. revolutionari au fost arestatl Jar trupele
otomane au ocupat 0 rezistenta militarli romaneasca a
avut loc In special pe Oealul Spirii, a pompierilor a unei
unitati militare de linie. .
Interventia trupelor tariste in Tara Romaneascii a nlimit speranta unei
posibile reveniri a regimului revolutionar.
In Transilvania, intelegerea colaborarea intre revolutia maghiara
cea romaneasca s-a realizat prea tfuziu pentru ca, la 13 august 1849, la
(langa Arad) armata maghiara a capitulat. Dupa acest eveniment,
comandantul armatei austriece a cerut romanilor sa depuna armele.
Legiunile conduse de Avram Iancu, neinvinse de armata maghiara, au
fost nevoite sa se dezarmeze.
Subiectulll
I. Secolul al XX-lea.
2. Ambasador american.
3. "oportunismul individuaf', ,,servitutea ca baza a ascensiunii
sociale", "minciuna denun/ul ca datorie patrioticii".
4. "Securitatea bunastarea materiala ale unei persoane depindeau
de conformisul ei politic dovedit in mod inevitabil."
5. "sistemul nu a avut succes complet, din cauza rezistentei a
cetaleni din Romania."
6. ,,0 populalie in cea mai pare parte dependenta, care se
sa primeasca maioritatea celor necesare traiului de la stat."
7. 0 prima forma a rezistentei anticomuniste din Romania a
reprezentat-o lupta armata din munti. Cele mai importante grupuri de
lupta au fost: "Haiducii Muscelului", "Sumanele Negre", "Haiducii lui
Avram lancu" , conduse de adeviirati eroi ai neamului (fTatii Arnautoiu,
colonelul Gh. Arsenescu, Ion Gavrilli-Ogoranu altii). numeric,
tara prea multe provizii munitii, aceste grope au fost decimate treptat
prin intermediul trupelor de Securitate.
o alta forma 0 reprezinta disidenta intelectualilor, fenomen Care a
aplimt in perioada cand, mai ales dupa 1977, apar primele
opozitii majore (Paul Goma, Doina Cornea, Dan Tudoran, Ana
Blandiana etc.), care au criticat cultul personalitatii conduclitorului
au cerut respectarea drepturilor omului.
Subiectul III
Contextul international premergator anului 1859 ne aduce in centrul
atentiei un nou conflict intre Rusia Jrnperiul Otoman, conflict cunoscut
sub numele de Riizboiul Crimeii intre anii 1853 - 1856.
169
Istorie . Bae
in perioada razboiului, Principatele romane au fost ocupate de trupe
austriece; domnitorii s-au refugiatin Imperiul Habsburgic.
Dupli cei trei ani de razboi in care au intervenit Marile Puteri ale cliror
interese gravitau in jurul Balcanilor (Austria, Franta, AngIia), Rusia a
fost infriintli a acceptat negocierile de pace de la Paris incheierea
tratatului la 18/30 martie 1856.
in plan intern, dupli revolutia de la 1848 - 1849 din Principatele
Romane (Moldova Tara Romaneasdi), Conventia de la Balta-Liman
(\849) restabilea Regulamentele Organ ice confirma dominatia
imperii lor Tarist Otoman. Cele doua puteri , protectoare suzerana,
contro1au activitatea domnitorilor considerati inalti functionari
ai Portii, dorind sli suprime rlispandirea ideilor liberale nationale.
Cu toate acestea, domnitorii Barbu in Tara
Grigore Alexandru Ghica, in Moldova, au incurajat dezvoltarea
economiei a invlitlimantuiui, iar cel din urma mentionat a ingMuit
revolutionarilor exilati sli revinli In tarli, iar pe unii dintre ei chiar i-a
numit (Costache Negri Mihail Koglilniceanu).
Revenind la contextul international la Congresul de pace de la
Paris, acestuia, contele Walewski, ministru de externe al
Frantei , a propus unirea Principatelor romane sub conducerea unui
principe strain. Propunerea era men ita sa opreasca expansiunea
ruseascli in Peninsula Balcanica.
Tratatul de pace din 18/30 martie 18591nscria urmatoarele prevederi:
- puterea suzerana ramane Imperiului Otoman;
- puterea protectoare - garantia colectiva a Marilor Puteri (Anglia,
Franta, Sardinia, Prusia, Imperiul Tarist, Imp.eriul Habsburgic
imperiul Otoman) - inlocuia protectoratul singular al Rusiei ;
- retrocedarea judetelor din sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul
Ismail);
- revizuirea Regulamentelor Organice (dreptul la armata nationaia,
libertatea de navigatie, comert cul te);
- convocarea in Principate a cate unei adunliri consultative
reprezentative speciale, numite adunari ad-hoc (rol de a consulta
romanii In problema un iri i);
- confirmarea autonomiei in plan administrativ, legislativ, militar.
Hotliriirile adoptate la Paris au avut drept efect dezvoltarea unei noi
practici politice: unionista, formata din elita
boieri mea liberala. Aceasta s-a organizat la in jurul lui
Mihail Koglilniceanu, la in jurul lui C.A. Rosetti
I.e. Brlitianu.
170
Rezolvarea variantelor
Fara a se tine cont de dorintele romanilor - din Rezolut
iil e
adunarilor
ad-hoc din Moldova Tara Romaneasca - de unire intr-un singur stat,
Romania, sub un principe strain din familie domnitoare europeanli,
cu garant
ia
statutului de autonomie, Marile Puteri vor decide in
Conferinta de la Paris din 1858.
statutul intern internati onal privind Principatel e romane a
fost stabilit prin Conventia de la Paris, care prevedea urmatoarele:
_ unirea sub forma unei uniuni "Principatele Unite ale Moldovei
Tari i
_ suzeranitatea Imperiului Otoman;
_ protectoratul colectiv al Maril or Puteri ;
Se respecta prineipiul separarii puterilor:
_ puterea exeeuti va reprezentata de doi domni pe viata prin vot
cenzitar) doua guverne;
_ puterea legislativa reprezentata de domni Adunari legislative
separate;
_ Comisia Centrala eu sediul la (elabora legi le comune
Principatelor);
_ puterea judecatoreasea exercitata de inalta Curte de Justitie
Casatie, cu sediul la Foqani ;
_ articolul 46 stabilea egalitatea intre munteni moldoveni in fat
a
legilor la plata impoziteior, desfiintarea privilegiilor
dreptul de a detine proprietate in reciprocitate (muntenii in Moldova
invers), egalitate la promovarea in functii stabilirea unor noi raporturi
Intre proprietari tlirani.
Sunt numit i eate trei eaimacami eu misiunea de a organiza alegerile
pentru adunaril e elective (aveau rolul de a-I alege pe domn).
In Moldova. "Partida nationala", care este puternica in adunarea
electiva, propune eandidatura lui A1.1. Cuza. In 5/17 ianuarie 1859
acesta este ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi. In Tara
Romaneasea, adunarea elect iva era dominata de conservatori, care se
opuneau Unirii .
Singura solutie pentru realizarea unirii era alegerea lui A1.1. Cuza ca
domn in Tara Romaneasca. in aeeste condit
ii
, liberalii radical i
apeleazli la populatie pentru a impune hotararea. La 24 ianuarie 1859,
ALl. Cuza este ales domn In Tara Romaneasea. Dubla alegere a lui
AI.I. Cuza a insemnat realizarea primului pas in formarea statuiui
romiin modem.
171
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 12
Su biectul I
1. Secolul al XX-lea.
2. Denis Diletant.
3.6 martie 1945.
4. "Cetii{enii care nu au acceptat robia au fost persecuta{i. Temni{ele.
tortura. persecu{iile. insceniirile cele mai infame. arestarile.
asasinatele. atacurile brutale $i cu totul neprovocate au fost sporite $i
aplicate cu 0 cruzime de neegalat."
5. "Teroarea poli{ieneascii este 0 triisiiturii de bazii a regimurilor
totalitare. conf/rmatii intru tolul de regimul comunist din Romania ... "
6. Militia Securitatea.
7. Teroarea politieneasca reprezinta 0 trasatura de baza a regimurilor
totalitare. Interesele individuale sunt subordonate statului, care
conduce prin intermediul unui partid unic, detinator al puterii politice.
Liderul de partid devine conducatorul suprem 'in jurul ciiruia se
promoveaza un putemic cult al personalitatii . Pentru aceasta se
cenzura, demagogia un putemic aparat de propaganda.
Statui se implica 'in to ate domeniile de activitate, inclusiv 'in viata
privata a cetatenilor, iar oponentii regimului sunt in inchisori
sau, in unele cazuri, exterminati .
Subiectul II
I. Unio Trium Nationum .
2. In Tara Barsei au fost colonizati cavalerii teutoni.
3. Categorie (stare) sociala: secuii cavalerii teutoni puteau sa
construiasca fortificatii de lemn.
4. In anul 1437 s-a creat Unio Trium Nationum , 0 alianta realizata la
Capalna Intre nobilimea maghiara, patriciatul sasesc
secuilor, indreptata impotriva "eelor mullt' (romanii).
Voievodul Transilvaniei anunta crearea acestei aliante prin intermediul
scrisorii al ciirei fragment este reprodus In textul C.
5. secuilor (avangarda a armatei maghiare) 'in sud-estul
Transilvaniei are ca scop apararea teritoriul ui mentionat 'in fata invaziei
straine; I? momentul prezentei lor in teritoriul de sud-est al
Transilvaniei, ei erau deja maghiarizati, ulterior fiind impartiti in trei
stiiri (categorii) sociale, echivalente cu organizarea lor militaril.
6. Sfatul Domnesc Adunarea Tiirii.
172
Rezolvarea variantetor
7. Domnia reprezinta principala institutie a statului medieval roman esc
este organizata pe baza principii lor ereditar tronului din
tata In fiu) electiv (alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii ,
indiferent ca este fiu legitim sau nelegitim; obligativitatea era doar sa
fie "os domnesc".
Ereditatea pe linie masculina se asigura din membrii familiilor
domnitoare: Basarabii in Tara Romaneasca In Moldova.
Particula ,,10" din titulatura domnitorului provine de la "Ioannes"
semnifica "cel ales de Dumnezeu", "mare voievod"; reprezinta
calitatea domnitorului de conducator suprem al armatei, iar "domn"
(din lat. "dominus") pozitia acestuia de "singur stapanitor"
asupra pamantului (boierii datorau credinta, sfat ajutor,
in schimbul protectiei a primite).
Domnitorul avea largi atributii in plan executiv dregatorii),
legislativ ("Iegea vie" - emite hrisoave militar
(comandant suprem militar), judecatoresc (domnia reprezinta instanta
suprema de judecata atat a pricinilor civile, cat penale; domnitorul
poate acorda pedeapsa cu moartea In cazuri speciale - de exempl u:
Incalcarea obligatiilor militare ce revin boierilor din re latia de
vasalitate), fiscal (dreptul de a bate moneda de a stabili impozitele),
re ligios (dreptul de a num i revoca episcopii, mitropolitii ; intervine
in scaunul de judecata ecleziastic aproba Infiintarea unor noi
religii/culte face danii - de la ctitorire de biserici manastiri, pana
la donatii de obiecte de cult pamanturi in folosul Bisericii).
Daca domnitorii din Tara Romaneasca Moldova sunt de
Adunarea Tarii , voievodul Transilvaniei este numit de regele Ungariei
supus acestuia (exista situatii in care voievozii din Transilvani a,
precum Ladislau Kan Roland nu s-au subordonat pe depJin
regelui maghiar).
Subiectul III
Intelegand ca vechiul tip de socialism bazat pe constrangere
centralizare excesiva nu mai putea funqiona, nou! lider al U.R.S:S,
Mihail Gorbaciov, trece la inraptuirea unui program de reforme
sintetizat in formeIe glasnost perestroika. In 1986 el propunea
descentralizarea reducerea controlului .exercitat de partid asupra
societatii, iar in 1988, dezvoltand 0 noua teorie cu privire la relatiile
intemationale, anunta renuntarea din partea U.R.S.S la a mai controla
politic economic Wile din blocul comunist. Prin urmare, in toamna
anului 1989, populare din Germania de Est, Ungaria,
173
Istorie. Bac
Cehoslovacia Bulgaria vor contHbui la comunismului in
de Est revenirea acestor tari la democratie.
In Romania, unde tocmai se incheiau lucrru-il e celui de-al XIV-lea
Congres al P.C. R. (noiembrie 1989), Nicolae aducea violente
acuze complotului international condus de S.U.A. U.R.S.S. impotriva
statelor mici, anuntiind hotarat ca Romania va continua construirea
comunismului pe baza valorilor marxist-leniniste. Peste tara se
o atmosfera de ura, majoritatea populatiei fiind
cli. zilele regimul ui comunist erau numarate. Scanteia revolutiei
anticomuniste se aprinde la unde cateva sute de
reformati exprima protestul fatA de evacuarea pastorului Laszlo
Tokes de catre autoritati (16 decembrie 1989). Sediul P.C.R. este atacat
cu pietre, iarautoritatile au ripostat cu gaze lacrimogene, jetuti de apa
arestru-i. de strada au continuat in zilele urmatoare, iar la
20 decembrie a fost proc1amat liber.
Reintors dupa 0 vizita in Iran, a ti nut 0 cuvantare
radiotelevizata in care a condamnat eveniinentele de la Timi$oara,
atribuite unor elemente huligani ce. Dictatorul a organizat a doua zi
(21 decembrie 1989) un miting la care s-a Jntors impotriva
sa. In noaptea care a urmat, strazile din centrul au fost
martore ale represiunii comuniste. La 22 decembrie 1989, sub imensa
presiune populara care, practic, asedia c1adirea Comitetului Central al
P.C.R. din Bucure$ti, Ni colae Elena au fugit cu ajutorul
unui elicopter. Seara a fost constituit Frontul Salvarii Nationale.
Capturat ulterior, cuplul dictatorial a fost judecat la
executat (25 decembrie 1989).
In zilele de 21-22 pecembrie 1989 au avut loc dem on strati i ale
maselor $i confruntal'i militare la Arad, Sibiu, Cluj-Napoca,
soldate cu numeroase victime.
Imediat dupa fuga cuplului Televiziunea Romiina devenita
"Iibera" anunta, intr-o atmosfera emotionanta, caderea regimului
iar spre seara - preluara puterii de catre noul organism politic
al carui scop era instaurarea democratiei. Consiliului F. S.N.,
Ion Iliescu, da publicitatii comunicatul 'in care anunta reintroducerea
pluralismului politic, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor
in stat, respectarea drepturilor libertlitilor cetatene$ti. Structurile de
putere ale P.C.R. erau dizolvate.
Odata cu lasarea mtunericului, grupurile de luptatori neidentificati
deschid focuri de arma automata asupra multi mi i de pe strazi a
cIadirilor aflate in mana revolutionaril or, "psihoza
ulterior nimeni nu i-a putut identifica, au
174
Rezolvarea variantelor
devenit cei mai inamici ai revolutiei. Armatei chemate in
ajutor i se vor alatura unii civili care lupta allituri de militari.
avea aspectul unui in stare de razboi: tancuri camioane militare
traversau in viteza la intersectii se formasera baraje pentru
controlul autovehiculelor; in Piata Universitatii Piala Palatului se
auzeau continuu rafale de arme automate. Focul armelor a un
incendiu devastator la Biblioteca Centrala Universitara, distrugand 0
buna parte a fondului de carte 0 mare parte a c1adirii.
Se apropia Craciunul. In ajun, pentru prima oara dupa aproape 50 de
ani, radioul televiziunea transmiteau colinde.
Evenimentele din decembrie 1989 au creat bazele restaurlrrii democratiei
in Romiinia. la putere doreau sa
promoveze 0 politica de reforme asemanatoare cu cea dezvoltata in
U.R.S.S. de Mihai Gorbaciov, dar presiunile venite dinspie societatea
romaneasca ca evenimentele de pe plan international (desfiintarea
V.R.S.S., 1991) vor determina noua putere sa orienteze Romania pe
drumul democratizarii reale al crearii unei economii de piala bazate
pe cerere ofertli.
REZOLVAREA VARIANTEI 13
Subiectul I
1. Secolul al XX-lea.
2. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
3. Petru Groza.
4. Abdicarea regelui: "Atunci am lual actul de abdicare din mana lui
Groza $i am cerul lui Mihai si'i-l citeasci'i $i si'i-l semneze.".
5. Monarhia impiedica modernizarea tarii: "Daci'i monarhia n-ar fi
respectat regu/i/e democratiei, nici ei nu ar fi aiuns atat de U$or fa
mine.".
6. Regele Mihai I.
7. Drumul spre puterea executiva a din Romania a fost .
favorizat de conjunctura intemationala favorabila. La incejJUtul anului
1945, infrangerea Germaniei naziste devenise inevitabila. In aceasta
situatie, liderii P.C.R. au fost. chemati la Moscova, unde Ii s-a cerut sa
rastoame guvemul Radescu. In timp, Stalin a cerut imperativ ca
regele Mihai sa-i aduca la putere pe Rezultatul a fost
instalarea la 6 martie 1945 a unui nou guvem, condus de Petru Groza,
in care delineau majoritatea cabinetului. Urmau apoi alegerile
parlamentare din 19 noiembrie 1946, in urma carora este desfiintat
175
[storie. Bac
Senatul, reconstituindu-se Reprezentanta Nationala, in fel incat sa
fie intru totul supusa in final, la 30 decembrie 1947,
monarhia era inlaturata prin abdicarea regelui Mihai, tara fiind
procIamata Republica Populara Romana.
Subiectul II
1. dreptului de cetatenie indiferent de etnie, limba
religie.
2. Republica Popularli Romana.
3. Prevederea democratica garantata - dreptul la cetatenie, rara
deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex; in
Republica Populara Romana orice promovare sau manifestare a urii de
rasa sau de nationalitate se de lege.
4. Constitutiile democratice au Inscrise In continutul lor drepturile
libertatile precum: libertatea indi vidual a (prezumtia de
nevinovatie), libertatea de gandire exprimare a presei, desfiintarea
cenzuri i, libertatea de asociere intrunire (pluripartidism, in plan
politic), libertatea religi oasa. Textul specifica: Iibertatea religioasa, la
fel ca cea etnica de limba, nu reprezinta in Romania 0 piedica
pentru a dobandi drepturile civile politice a Ie exercita.
5. Constitutia din anul 1948 inscrie prevederea potrivit careia "in
Republica Populara Romana to,i ceta,enii, tara deosebire de sex,
nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura sunt ega/i in (ata legit' .
NationaliUitile conlocuitoare au dreptul de organizare a invatamiintului
de toate grade Ie in limba materna; limba literatura romiina este
obligatorie, indiferent de nivel de studiu.
6. 0 triisatura caracteristica a democratiei din Europa in secolul al
XX-lea 0 reprezinta introducerea votului universaL Consecinta acestui
fapt a fost numarului de alegatori a interesului lor pentru
viata politica, numarului de partide politice. In anul 1918 a
fost introdus votul universal in Romania, pentru barbati cu varsta
peste 21 de ani, cu exceptia femeilor, magistratilor militarilor.
o alta caracteristica a regimurilor democratice 0 reprezinta principiul
separarii puterilor in stat. Puterea executiva in Romania interbelica
(pana In anul 1938) era detinuta de rege guvern, puterea legislativa ­
de parlament (Reprezentanta Naponala), care avea doua camere:
Adunarea Deputatilor Senat, iar puterea judecatoreasca era detinuta
de Curtea Suprema de Justitie.
, Votul universal sistemul alegerilor parlamentare libere nu au
impiedicat aparipa in Europa a unor partide extremiste, care au dorit
176
Rezolvarea variantelor
instaurarea unor regimuri politice pe cal ea violentei avand un
caracter nedemocratic.
7. Dupa Primul Razboi Mondial, statele au optat pentru regimul
democratic (exceptie mcand Rusia sovietica, stat care din anul 1922 a
devenit U.R.S.S.), fie in forme de guvernare monarhice parlamentare,
fie republicane. Practica politica democratica s-a concretizat in
introducerea votului universal, care a insemnat numarului de
alegatori a numarului de partide politice.
In statui national unitar roman creat la 1918 (Romania Mare), votul
universal pentru indivizii incepand cu varsta.de 21 de ani, cu exceptia
femeilor, magistratilor cadrelor militare, a fost introdus prin legea
electoraIa din an. Consecinta votului universal In Romania a
fost numarului partidelor parlamentare sau a celor care au
guvernat in epoca interbelica.
Subiectul III
M'ihai facea parte din randul marilor familii ce pretindeau ca
se inrudesc cu Basarabii. Era fiullui cel Bun frate cu Petru
Cercel, ambii domni ai Tarii Fiind un bun administrator,
detinea 0 avere pe care a marit-o continuu, iar pana la 1593 a indeplinit
mai toate functiile importante din stat. Dupa acest an ocupa tronul
Tarii fiind sustinut de boierii in tara, de
Cantacuzinii, la Istambul. Era un om instruit, bun comandant de
fiind unul dintre marii generali ai epocii. Darz drept, Mihai era 0
personalitate european a, fiind bine cunoscut contemporanilor, atat in
centrul continentului cat in BaIcani. Adversar al turcilor, se alatura
coalitiei luptand pentru mentinerea fiintei na!ionale
limitarea dependentei fata de Poarta. Reprezinta un simbol al unitatii
romanilor.
Mihai este inscaunat domn al Tarii intr-o epoca in care
conj unctura intemationala era favorabila luptei antiotomane. Imperiul
Otoman suferise infrangerea navala de la Lepanto (1 57 I), iar
habsburgii devin principala forta militara in zona, care reluau ofens iva
spre Serbia Tarile Romane. La initiativa papei Clement al VII-lea
a imparatului Rudolf al II-lea al Austriei , se constituie 0 alianta
antiotomana, "Liga Cre$tinii" , la care au aderat Spania, ducatele italiene
Toscana, Mantua Ferrara, in final Tarile Romane. Popoarele
baIcanice romanii legau sperantele de eliberare independenta
de acti unea Mari lor Puteri
Lupta antiotomana este de Mihai prin uciderea creditorilor
turco-Ievantini masacrarea gamizoanei din (1594).
177
Jstorie . Bac
Unneazaapoi atacarea incendierea de la ocupate
de gamizoane otomane, Infrangerea annatelor turco-tatare venite
I pe domn la Putineiu, (ianuarie
1595).
Reaqia Portii se produce in vara anuhii 1595. de la 14 mai,
sultanul dec\arase Moldova Tara provincii
numind la conducerea lor 0 otomana condusa
de trece Dunarea pe Ia Giurgiu, inaintand spre
La Calugareni (23 august 1595) Mihai avangarda turca, dar
apropierea marii annate otomane 11 obliga sa se retraga spre munti, la
In ajutorului transilvan. Intre timp, Sinan ocupa
asediaza incepe organizarea tarii in
prin numirea reprezentantilor otomani in administratie.
Beneficiind de aj utoru I lui Bathory Stefan Razvan, domnul Moldovei,
Mihai, trece la eliberand
(octombrie 1595) Ii pe turci piina la Giurgiu. Aici,
ariergarda turca, neavand timp sa treaca tluviul, este atacata de Mihai,
care distruge podul de vase unitatile otomane cetatea
cucerita. Cronicarii turci ai vremii (Mustafa Naima) apreciau lupta de
.1a Giurgiu ca "eea mai groazniea infrangere din istoria turcilor" .
Pretul victoriei avea sa fi e teribil: tara pustiita, putinele jefuite
arse, popula!ia satelor risipita In bejenie iar comertul cu sudul
Dunarii complet dezorganizat. Dezastrul suferit i-a obligat pe turci sa­
schimbe directia de atac spre Ungaria, 0 mare annata condusa de
sultan (Mahomed al III-lea) zdrobind la Kerestes (1 596) fortele

In 1597, sultanul i-a propus lui Mi hai 0 pace avantajoasa,
recunoscandu-i domnia pe viata reducerea tributului la jumatate.
Prin urmare, se evita transforrtlarea tarii in iar anul unnator,
prin tratatul de la Manastirea Dealu, Incheiat cu Rudolf al II-lea,
voievodul muntean se impunea drept principal factor al coalitiei
in sud-estul EuropeL Documentul prevedea ca Tara Romiinesca sa reia
lupta imparatul ofere a domnitorului bani pentru
Intre!inerea annatei acestuia domnia ereditara. Practic,
Mihai Viteazul devenea conducatorul militar al rigii prestigiul
sau european fiind in continua
178
Rezolvarea variantelor
REZOLVAREA VARIANTEI 14
Subiectull
I. 9 mai 1877.
2. Romania Mare.
3. 1 decembrie 1918.
4. Sursa B: .,Noi, care am varsat laerimi vazand limba noastra
scoasa din biseriei, justifie, nu 0 yom lua altora.".
5. Sursa A: "daea voim sa lim nafiune lib era independenta, nu este
ea sa pe vecinii ci ea sa ne oeupam de noi, sa ne
Oel/pam de dezvoltarea noastra.. . ".
6. "Noi voim sa faeem legaturi eu !oate puterile cu Rusia eu
Austria .}i cu Turcia yom face legaturi noi .. . "
7. La Inceputul secol ului al XX-l ea neintelegerile dintre statele
nati onale aparute dupa dominatiei otomane di n Balcani
au transfonnat zona intr-un adevarat butoi cu pulbere. Pri mul razboi
(1 91 2) va umi Bulgaria, Grecia, Serbia Muntenegru impotriva
Turciei. Transfonnarile teritoriale favorabil e cu precadere Bulgariei
vor provoca cel de-a 1 doilea razboi, de data aceasta al al iati
Impotriva Bulgariei, la care se vor adauga Turcia Romania. Annata
romana intervine Impotriva Bulgariei, iar pacea se va inchei a la
( 191 3), In urma careia Romania anexeaza Cadri laterul.
Dupa lncheierea celor doua contlicte balcanice care aveau, practi c, sa
stinga "Criza orientala", Romania se prezenta ca 0 tara stabila, in plina
dezvoltare economica membra a unei aliante puten'lice - TripJa
Alian!3.
La Marelui Razboi (19 I 4), Romania va adopta pentru
unnatorii doi ani 0 stare de neutralitate, timp In care is-au facut oferte
din partea ambelor aJiante mi litare. Antanta era dispusa sa recunoasca
drepturil e noastre asupra Transilvani ei Bucovinei, ceea ce a
detenninat intrarea, noastra In razboi alaturi de aceasta. Astfel, la 14
august 1916, Romania a dec\arat razboi Austro-Ungariei, unnata de 0
of ensiva in Transilvania, pe care a eJi berat-o partial. Contraoftmsi va de
toamna a Triplei Ali an!e va avea ca rezultat ocuparea
a doua trei mi din teritori ul Romaniei, guvemul retragandu-se la
Refacerea annatei romiine va pennite acesteia victoriile de la
Oituz (191 7), dar victoria revolutiei
Rusiei din razboi detennina semnarea pacii cu TripJa Alianta (1918).
179
[storie. Bac
Subiectul II
I. Secolul al XX- lea.
2. Razboiul Rece.
3. Cortina de Fier.
4. "Aceasta nu este Europa libera pentru r;are noi am luptat. "
5. "Niciun fenomen n-a influentat atat de mult sistemul international
creat dupa eel de-al doilea razboi mondial ca acea confruntare dintre
cele doua superputert'
6. Europa libera sfera de influenta sovietidi.
7. Inceputa In vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, politica de
distantare fata de U .R.S.S. a cunoscut apogeulln 1968, d ind Romania
refuza sa participe la interventia mi litara din Cehoslovacia. Pentru a
evita 0 posibila izolare politica, Nicolae avea sa promoveze
o politica externa foarte activa, soldata cu vi zitarea unui numar foarte
mare de state - peste 0 sum. Imediat dupa evenimentul 1968,
a fost privi t cu simpatie de ditre de stat occidentali, vazand
In liderul roman 0 posibila fisura In unitatea blocului comunist. Unii
dintre - Richard Nixon, Charles de Gaulle, Gerald Ford ­
viziteaza iar Nicolae devine un al
capitalelor vest-europene.
Subiectul III
Extinderea dominatiei otomane pana la Dunare va constitui pentru
Tarile Romane 0 amenintare permanenta de transform are In
care avea sa planeze pana tarziu asupra acestora. De aceea, pe fata sau
In ascuns, romanii format 0 constanta opozitie fata de Poarta,
socotindu-se tot timpul un bast ion al cre$tinatatii , 0 bariera In fata
pericolelor care amenintau Europa civil izatia di nspre Sud.
Li psite de resursele necesare arganizarii unor aqiuni de durata In
teritoriul inami c, Tari le Romane vor adopta 0 strategie In principal
defensiva, cunoscum sub numele de tactica pamantului pariolit. Popular
ia
se retragea In zone ferite, In special muntoase, distrugea recoltele,
otravea sursele de apa ataca plecate dupa
prada. Incercarea de a obti ne ajutorul arareori ave a succes,
iar atitudinea' boierimii era adeseori schi mbatoare, In funqie de
obiectivele Portii : era alaturi de damn cand exista pericolul transformari i
tarii In sau se pronunta pentru abandon area luptei
suzeranitati i otomane atunci cand aparea posibilitatea
Inte1egerii cu turcii .
pericolul ui otoman II determina pe Mircea sa II ajute pe
cnea.zill Lazar al Serbiei In Mtalia de la Kossovoplje (1 389), Incheiata
180
Rezolvarea variantelor
cu Infrangerea sarbilor. Raspunsul turcilor va fiinvazia condusa de
Baiazid Ilderim (1395). Cei aproximativ 40 000 de soldati turci trec
Dunarea la Turnu, Inaintiind Intr-un teritori u pustiit. In
permanenta hartuirii din partea lui Mircea, ei sunt In cele din
urma I'ntr-o zona (rovina), probabiJ intre Turnu
Confruntarea de la Rovine se Incheie prin zdrobirea turcilor,
fi ind oprita pentru moment inaintarea acestora la nord de Dunare.
Un an mai tarziu, sub conducerea lui Sigismund de Luxemburg,
regele Ungariei, se constituie 0 mare coalitie antiotomana. Cavalerii
apuseni sosesc la Buda Impreuna cu armata maghiara porn esc spre
Dunare. Armatei cruciate i se vor adauga lui Mircea ale
voievodului Transilvaniei. Dupa eliberarea cetatilor Vidin Rahova,
vor da piept cu ienicerii spahi ii lui Baiazid la Nicopole
(1 396). soli cita Intiiietate in Inceperea luptei, Mi rcea este refuzat
de cavalerii apuseni, care considerau ca aceasta onoare Ie revine lor.
1mbracati In armuri greoaie, vor fi Incercuiti macelariti de
turci, Incheindu-se cu un dezastru pentru
Mai tarziu, noua ofens iva otomana In Balcani la Dunare este legata
de prezenta pe tronul sultanil or a lui Mahomed al II- lea, cuceritorul
Constantinopolului . Acestuia aveau sa i se opuna Vlad In Tara
Romaneasca, Stefan cel Mare, In Moldova. Primul va Intreprinde In
iarna 146 1-1 462 0 expeditie la sud de Dunare, pricinuind mari pagube
otomanil or. Surprins de sfi darea lui Mahomed al II-lea va
pregati un raspuns pe masura: 0 armata de circa 60 000 de soldati turci
va trece fluviul In dreptul cetatii Turnu, Incepand Inaintarea spre
(1462). Romani i, conform tacticii au pustiit
totul In calea invadatoril or, obligand oastea otomana sa sufere de
foame de sete. In noaptea de 16-17 iunie 1462, este
celebrul atac nocturn avand ca scop suprimarea sultanului. nu
atinge scopul, actiunea va produce mari pierderi turcilor, care se vor
retrage In dezordine spre Dunare.
Stefan cel Mare va provoca prin victoria de la Vaslui (1 475) unul
dintre cele mai mari dezastre suferite de armata otomana. In aceste
conditi i, Mahomed al II-lea va pregati 0 expeditie (1 476, vara) pe care
o va conduce personal. Armatei otomane ( 150 000 oameni) i se va
al atura oastea domnul ui Munteniei, Laiota Basarab, cea a hanului
tatar din Crimeea, care va ataca Moldova dinspre rasarit. Stefan,
dispunand de 16 000 de luptatori , i-a Invins pe tatari, apoi a incercat sa
ii opreasca pe turci la Dunare, dar tara succes. Confruntarea decisiva
va avea loc la Valea Alba (Razboieni), unde mica oaste moldoveneasca
este numeric. invingatori, turcii nu au cucerirea
18 1
[st orie. Bac
cetatilor CHotin, Suceava, Neamt) iar Stefan cel Mare se retrage
In plecati -sa Ii respinga pe tatari . In
fata cetatilor Moldovei, foametea ciuma, precum atacurile
refacute a domnului moldovean vor detennina retragerea precipitata
In dezordine a turcilor peste Dunare.
Conflictele dintre romani turci incep odata cu integrarea Dobrogei
In teritori ul Tarii (13 88). Marile confruntari militare
conduse de Mircea eel Batran, Iancu de Hunedoara, Vlad
Stefan eel Mare vor stopa expansiunea otomana la Dunare,
detenninand Pourta sa recunoasca realitati le politice de la nordul
fluviului. Poarta va renunta la instaurarea regimului de
acceptand existenta politica a Tarilor Romane.
REZOLVAREA VARIANTEI 15
Subiectul I
1. Regele Carol al II-lea.
2. Rege al Romaniei.
3. Secol ul al XX-lea.
4. Sursa A: "Carol nu cunoa$te meseria de rege $! ;n dorinra sa de a
parea un inovator n-a reu$it sJ fie decat un diletant.".
5. Sursa B: "nu este decat 0 singura cale pentru salvarea tarii de la
o catastroTa totala: ie$irea noastra din alianfa cu puterile Axei $i
imediata incetare a razboiului cu Na{iunile Unite.".
6. Uniunea Sovietica, Anglia, S.U.A.
7. Redeschiderea "Crizei Orientale" odata cu Razboiului
Crimei i ( 1853-1 856) a Tarile Romane sub 0 noua influenta
pol itica. Infrangerea Rusi ei victoria Imperiului Otoman, al iat cu
Anglia Franta, au ;::reat 0 situat1e noua. COllgresul de pace d(. ia Paris
a reactivat "chestiunea romaneasca", deoarece un stat tampon la gurile
Dunarii la Marea Neagra ar fi fulnat Rusia in expansiUOt:a ei spre
Balcani stramtorile Bosfor Dardanele. In consecinta, Franta, Prusia,
Sardinia Rusia au sustinut ideea unirii roman ;!or, in timp ce Anglia,
Austria Imperiul Otoman s-au opus, transfonnand problema
romaneasca Intr-una delicata. In final , s-a adoptat 0 solutie de
compromis: se oferea doar unirea legislativa. Dar dorinta romanilor de
unire a contribuit la dubla alegere a lui Al exandru loan Cuza unirea
deplina, pe care pana la unna Marile Puteri Ie-au acordat-o.
In conc\uzie, Unirea Principatelor crearea statului roman modem
au fost posibile datorita aparitiei unei conjuncturi exteme favorabi le
182
Rez olvarea variantelor
dorintei romanilor de emancipare politica. Ca In cazul Unirii, mai
tarziu, odata cu redeschiderea "Problemei Orientale" (1 876), tanarul
stat roman era pregatit obtina independenta.
Subiectul II
I. Rusia, Austria, Turcia . .
2.1 848- 1866.
3. Prima constitutie a Romaniei, din 1866.
4. "boierii s-au striiduit sa internalionalizeze problema Principatelor,
transformandu-Ie in state neutre tampon, menite a preveni ciocnirea
intereselor divergente ale Rusiei, Austriei $i Turciei."
5. "Institu{iile politice interne au ciipiitat forme europene"
6. "Frunto$ii politici, profitand de interesele contradictorii ale
Marilor Puteri, au realizat unirea Principatelor $i au asigurat
independenra lor. "
7. Razboiul din Rasarit s-a dovedit ruinator pentru Romania, annata
romana Inregistrand pierderi de peste 600 000 de militari (morti
disparuti ). Sprijinit de principalele forte politice pe fondul
continuarii tratat ivelor pentru Romaniei din razboi, regele
Mihai la 23 august 1944 arestarea Antonescu
alaturarea tarii la coalitia Natiunilor Unite. Se producea acum
o rastumare spectaculoasa In evolutia militara a Frontului de Est.
Romania Intorcea armele impotriva Gennaniei, 0
contribu!ie Insemnata la eliberarea Transilvaniei apoi a Ungariei
Cehoslovaciei : razboiului gasea Romania in sfera de influenta
sovietica, noii aliati pregat indu-i sovietizarea.
Subiectul III
Statutul de independenta al Romaniei, ruperea legaturilor juridice cu
Imperiul Otoman dobandirea tuturor elementelor proptii suveranitatii
au fost 0 preocupare pentru toate categoriile sociale fortele politice

Astfel, In 1876, domnitorul Carol afinna ca "Problema orientala nu
i$i va gasi rezolvarea decat odatii cu destriimarea Imperiului Otoman".
Elita politica dorea obtinerea independentei, dar avea pareri diferite
asupra cailor metodelor prin care Romania putea dobandi acest
statuto Liberalii, precum I.e. Bratianu, Mihail Koglllniceanu, erau
apropierii de Rusia (care era interesata de sprijinirea
de eliberare, dorind destraffiarea Imperiului Otoman preluarea
controlului asupra strarntorilor Bosfor Dardanele); conservatorii, in
schimb, au sustinut initial menlinerea regimului garantiei colective,
183
Istorie. Bac
inaugurat in 1856. Potrivit opiniei lor, pericolul nu venea dinspre
Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, deci obrinerea independentei
depindea de relatiile diplomatice cu Germania Austro-Ungaria.
Cele doua note circulare (diplomatice) din anul 1876, a lui Lascar
Catargiu (prim-ministru) a lui Mihail Kogalniceanu (ministru de
extern e) au dovedit, pe de 0 parte, ca Romania nu a renuntat la
integritatea sa teritoriala, la independentei dar, pe de alta
parte, dovedeau lipsa de interes a Marilor Puteri din Europa cu privire
la acest aspect.
In plan extern, asistam Iii agravarea "Problemei orientale"; are loc
rascoala bulgari lor, se revolutia junilor turci apoi
razboiul sarbo-muntenegro-otoman.
Romania adopta fata de evenimentele din Ba1can i atitudinea de
neutralitate, explicata prin intelegerea situatiei potrivit careia, in absenta
unei puteri capabile sa sustina lupta de eliberare nationala, aceasta nu
are sorti de izbanda.
La finele anului 1876 Inceputul ceJ ui urmator a avut loc Ja
Constantinopol Conferinta Marilor Puteri, eu scopul de a determina
Poarta sa acorde unele libertati popoarelor supuse. Replica Imperiului
Otoman 0 constituie elaborarea Constitutiei pe baza careia Romania
era desemnata "provincie privilegiata".
In acest context international , prim-ministrul I.e. Bratianu va actiona
pe eale diplomatica pentru a pregati posibila participare a Romani ei la
un contl ict cu otomani i. Astfel, in august 1876 va avea loc 0 intrevedere
a prim-ministrului cu imparatul Franz Joseph la Sibiu, iar in septembrie
o del egatie s-a prezentat la Livadia (Cri meea), pentru 0 Intalnire cu
tarul Alexandru al II-lea cancelaruJ Gorceakov ..
Negocierile hu au dus la Incheierea unei intelegeri privind
independenta semnarea unei conventii de colaborare. Acest lucru se
va Intampla In anul urmator, la 4 april ie, cand este semnata conventia
romano-rusa, de catre D. Stuart M. Kogalniceanu. Conventia, rara a
avea un caracter militar, acorda:
-libertate de trecere trupelor pe teritoriul Romaniei, la sud de
Dunare;
- Rusia se obliga sa respecte integritatea teritoriala a Romaniei;
- toate cheltuielile survenite sa fie suportate de guvernul tarist.
La 6 aprilie 1877, s-a adoptat decretul de mobilizare generala, iar
armata romana preia apararea Dunarii pe linia Turnu-Severin -
dar tara sa se angajeze In actiuni mi litare la sud de tluviu.
La 29-30 aprilie 1877, Adunarea Senatul au votat motiuni prin care
declarau starea de razboi dintre Romania Imperiul Otoman. La
184
Rezolvarea variantelor
interpelarea deputatului Nicolae Fleva privind situatia Romaniei,
M. Kogalniceanu proclama independenta de stat a Romaniei la 9 mai
) 877 (in Adunarea Deputatilor).
ldeile principale din continutul discursului de proclamare a
independentei de stat a Romaniei se refera la:
- independenta noul statut de natiune de sine statatoare;
- necesitatea de a dovedi ca suntem 0 natiune vie, deci participarea la
luptele impotriva Imperiului Otoman;
- stabilirea un or raporturi noi mtre Romania Imperiul Otoman
(cele existente fiind considerate pe de 0 parte, Intre
Romania statele vecine, pe de alta parte.
Reactia Marilor Puteri fata de actul de la 9 mai 1877 de proel amare a
independentei Romaniei a fost diferita: au existat state care nu s-au
pronuntat decat dupa razboi (Austro-Ungaria Germania), state eu
atitudine rezervata (Franta Italia), state care considerau ca pri n acest
act s-au inca1cat tratatele (Marea Britanie), state care apreciau
Romania ca "rebela" (l mperiul Otoman) sau state care
independenta de {acto, dar nu de iure (lmperiul Tarist).
Daea la Ineeput armata rusa a refuzat colaborarea eu armata romana,
dupa Infrangeri le de la Plevna (iulie 1877) lmperiul Tarist cere eu
insistenta sprijinul aeestei a. Astfel, telegrama arhiducelui Ni eolae
adresata principelui Carol I la 19 iulie 1877 reliefeaza necesitatea
imediata de eolaborare cu armata romana. Romania a insistat sa
ineheie 0 eoiwentie militara scrisa, de colaborare, aceasta a fost
respinsa s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc sub
comanda lui Carol I.
Romania s-a angajat din plin in razboi a contribuit la victoria
asupra Porti i; In noul atac asupra Plevnei (august 1877) a fost cucerita
red uta Gri vi ta, ca la finele lui noiembrie Plevna sa capituleze. Armata
romana a obtinut victorii la Rahova, Smardan, Vidin, adeverind ca
independenta prin forte proprii .
In februarie 1878, s-a incheiat armistitiul ruso-otoman, urmat apoi de
pacea de la San Stefano. Nemultumite de prevederi le din acest tratat,
Anglia Austro-Ungaria au determinat organizarea de noi tratative de
pace la Berl in.
Delegatul Romaniei la tratativele de la San Stefano, Erael ie Arion,
a fost imputernicit sa sustina independentei (dar nu va fi
acceptat sa participe la tratative), iar la Congresul de la Berlin,
delegatia condusa de I.e. Bratianu M. Kogalniceanu cerea
garantarea integritatii teritoriale, independentei
185
Istorie. Bae
neutraliHi!ii dreptul la despagubiri de razboi interzicerea
trecerii trupelor pe teritoriul Romaniei.
o comparatie intre prevederile celor doua tratate de pace de la San
Stafano (februarie 1878) Berlin (iulie 1878) ne arata:
- independenta Romaniei, Serbiei Muntenegrului a fost recunoscuta
In ambele tratate (pentru Romania era conditionata, prin
tratatul de la Berlin, de modificarea articolului 7 din Constitutie, in
sensul acordarii dreptului de cetatenie indiferent de religie acceptarea
schimbului facut de Rusia la San
- Bulgaria era reorganizata ca principat autonom, dar redusa teritori al
prin tratatul de la Berl in;
- Bosnia Hertegovina, autonome conform tratatului de la San
intra sub administratia Austro-Ungariei, prin tratatul de la
Berlin;
- Rusia obtinea din partea Imperiului Otoman, ca despagubire de
razboi, Dobrogea, Delta Dunarii Insula (la San
dreptul de a Ie schimba cu judetele Bolgrad, Cahul
Ismail ale Romaniei, fapt realizat la Berlin;
- la sud de Muntii BaJcani se crea 0 noua provincie autonoma -
Rumel ia (prin tratatul de la Berlin), jar Anglia obtinea insula Cipru,
prin tratat.
In concluzie, Romarua obtinea statutului de independenta,
conditionat de solutionarea celor doua probleme; redobandea Dobrogea,
Delta Dunarii Insula pierdea judetele Bolgrad, Cahul
Ismai l (IncaJcandu-se prevederile Conventiei romano-ruse).
In perioada anilor 1878-1880, independenta Romaniei a fost
recunoscuHi de Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman, Serbia, Anglia,
Franta, Germania.
Cucerirea independentei de stat a Romaniei:
- a favorizat dezvoltarea economiei integrarea ei In
circuitul economic european;
- a influentat lupta romiinilor din teritoriile aflate sub dominatie
strain a, cu precadere lupta de eliberare nationala din Transilvania;
- a reprezentat 0 noua etapa in procesul de a uniHitii
statal-nationale, care se va realiza In anul 1918. Argument: necesitatea
Incheierii unor aliante cu Marile Puteri pentru promova interesele
de politica extern a (de exemplu, aderarea laAntanta, iulie 1916).
186
Rezolvarea variantelor
REZOLVAREAVARIANTEI16
Subiectull
I. Voievodul Gelu.
2. Voievodatul lui Litovoi.
3. Cronica lui Anonymus Diploma cavalerilor ioani{i.
4. B: "ii dam $i ii daruim lui [Rembald, condudltorul cavaIerilor ioaniti]
Tara Severinului $i cnezatele lui loan $i FareCJ$" ,,pentru a;utarea
regelui nostru [regele Ungariei] in vederea apiiriirii eredintei ere$tine."
5. A: "dupa ce a ineeput sa afle de la locuitori despre buniitafile farii
Ultrasilvana" " Tuhutum a ineeput sa ofteze. daea n-ar Ii posibil a
primi gratia dueelui Arpad sa obtina fara Ultrasilvana, pentru sine $i
urma$ii saL"
6. Cronica lui Anonymus, Gesta Hungarorum, mentioneaza, pentru
secolul al IX-lea, ca formatiuni politice, voievodatele lui Menumorut
(in zona voievodatul lui Glad (intre Carpati,
Dunare).
In teritoriul dintre Dunare Mare este mentionaHi, la 1230, Tara
Cavarnei (teritoriul dintre Varna Caliacra), nuc1eul viitorului stat
medieval Dobrogea.
7. Formarea statelor medievale este rezultatul unui lung
proces de dezvol tare a formatiunilor politice din secolele precedente.
Formatiuni le politice (cnezatele, voievodatele au
parcurs, In conditiile relativei stabilitati politice de la fine Ie secolului
al XlII-lea primele decenii ale celui urmator, 0 perioada de consolidare,
confirmata de demografica maturizarea structurilor
economice sociale (existenta diferentierii sociale "maiores terrae"
"rustier', atestata de Diploma cavalerilor ioaniti; ,,patentes iIlarum
partium" - mentionati la est de Carpati, In actele Curiei pontificale din
1332 1337).
Dezvoltarea economica reintegrarea teritoriilor in marile
trasee ale comertului international (prima jumatate a secolului al XIV-lea)
a oferit conducatori lor resursele economice necesare pentru initierea
unei noi etape la sud est de Carpati.
Evolutia factoril or 'externi (criza Regatului Ungariei, accentuarea
autonomiei Transilv.aniei) au dus la maturizarea poJitica a formatiunilor
politice, respectiv a celor statale
Subiect ul II
I. Secolul al XX-lea.
2. Secolul al XXI-lea.
187
[st orie. Rae
3. T. Troncota.
4. "Cenzura, actul oricarei entita/i politice, religioase, militare sau
administrative de a conditiona expunerea sau difuzarea de informatir'
5. "Propaganda comunista a fost una dintre cele mai sustinute
doctrine de control $i diriiare a opiniei publice."
6. Limba de lemn, cenzura propaganda.
7. Dictaturile perioadei interbelice au avut modalitati de manifestare
interese comune. Awt extrema stanga cat cea de dreapta se
sprijineau IJe dictaturi ideologice: fasciste, comuniste sau national­
socialiste. In to ate aceste cazuri, sectorul de putere I-a constituit
partidul unic conducatorul supremo Dominatia lor asupra Intregii
societi:lti era asigurata pri n poli!ia politica, cu unitati le ei speciale.
Victimele erau ucise, deportate, Inchise In lagare de munca fortata.
Ca toti dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler doreau mentinerea
cetateni lor tarii sub un control strict. Pentru aceasta erau utilizate aparate
propagandi stice cu scopul de a gl orifica imaginea conducatorului
suprem pe de alta parte, de a intluenta modul de gandire al
oamenilor. Mij loacele uti lizate: ziarele; fiImul, radioul literatura.
Subiectul III
Independenta a reprezentat un deziderat permanent pentru romani,
fapt confirmat In prima jumatate a secolului al XIX-lea de revolutia
de Ja 1848- 1849. Intr-unul din programele neoficiale ale revolutiei,
Printipiile noastre pentru reformarea patriei, unirea Moldovei cu
Tara Romiineasca se dorea sa fie realizata sub forma unui singur stat
neatamat romanesc, independent.
Statutul de independen!a (ruperea legaturilor juridice cu Imperiul
Otoman dobiindirea tuturor elementelor propriei suveranitati), I-a
preocupat pe Carol I Inca de la Inceputul domniei sale. Astfel, In 1873,
domnitoruI a ridicat deschis problema independentei In Consiliul de
(guvern), pentru ca In 1876, Carol I sa afirme ca "Probl ema
orientala" (criza economica, social-politica din Imperiul Otoman,
care a evoluat s-a accentuat In secolul al XVIII-lea) va gasi
rezolvarea decat odata cu destramarea Imperiului Otoman.
Nazuinta de independenta a dornnitorului era In concordanta cu cea a
c!asei politice. Elita politica avea pareri diferite asupra cailor a
metodelor prin care Romania putea dobandi statutul politico-juridic
de stat independent. Majoritatea liberali!or, precum I.e. Bratianu,
Mihail Kogalniceanu, Vasile Boerescu erau apropierii de
Rusia actiunii directe impotriva otomanilor.
188
Rezolvarea variantelor
Este faptul ca Imperiul Tarist era interesat sa sprijine
de eliberare nationala, deoarece urmarea destramarea Imperiului Otoman
controlul striirntorilor Bosfor Dardanele.
Reprezentantii conservatorilor s-au opus tendintei liberalilor au
sustinut initial mentinerea regimului de garantie colectiva, inaugurat in
1856 la Congresul de Pace de la Paris. Potrivit opiniei lor, pericolul nu
venea dinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, obtinerea
independentei depindea de relatiile diplomatice cu Germania
Austro-Ungaria. Caile teoretice de obtinere a independentei vizau pe
de 0 parte diplomatia, iar pe de alta parte actiunea militara.
Demersuri pentru obtinerea independentei pe cale diplomatica s-au
Tacut In anul 1876, prin cele doua note circulare. Cea dintai nota
circulara apartine lui Lascar Catargiu aduce In centrul atentiei
pozitia de neutralitate a Romaniei fata de evenimentele din BalcanL
Romania nu a renuntat niciodata la suveranitatea sa.
Cea de-a doua nota, insotita de un detaliat memoriu explicativ,
adresata de ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, agentil or
diplomatici romani la 16 iunie 1876, cerea: individualitatii
statu lui roman a numel ui de Romania, inviolabi litatea teritoriului
romanesc, fixarea hotarului pe taivegul Dunarii,
roman, incheierea cu Imperi ul Otoman a unor conventii
comerciale, tel egrafice.
In primavara anului 1876, "Problema oriental a" s-a agravat: are loc
rascoala bulgarilor, se revoluti a junilor turci apoi
razboi ul sarbo-muntenegreano-otoman.
In acest context, primul ministru I.e. Brat ianu a trecut la aq iuni
diplomatice care sa prej?;ateasca posi bila participare a Romaniei la un
conflict cu otomanii . In august 1876 va ave a loc 0 Intrevedere a
pri mul ui ministru cu Imparatul Franz Joseph la Sibiu, iar in septembrie
an s-a deplasat la Livadia (Crimeea) I.e. Bratianu, pentru a se
i'ntalni cu tarul Alexandru al II-lea cancelarul Gorceakov. Negocierile
nu au dus la Incheierea unei In!elegeri privind independenta semnarea
unei conventii .
Intelegerea' de la Reichstadt dintre Rusia Austro-Ungaria din vara
an reliefa atitudinea de neutral itate a Austro-Ungariei intr-un
vi itor conflict anti-otoman.
La fine Ie anului 1876 inceputul anului 1877 a avut loc Conferinta
Marilor Puteri de la Constantinopol, cu scopul de a determina Poarta
sa acorde unele Ii bertati popoarelor supuse.
Repl ica Imperiului Otoman a constat In elaborarea Constitutiei, in
cadrul careia Romania era desemnata "provincie privilegiatii". In
189
Istorie. Bae
aceste conditii, Romania era obligata sa proclarne sa obtina
independenta in plan juridic, diplomatic, nu numai de facto.
Numai prin obtinerea independentei Romania putea permite sa
aiM 0 politica externa proprie, defineasca dezvolte
institutiile proprii, specifice unui stat european modem mai ales, sa
instituie un sistem varnal protectionist care sa 0 ajute sa dezvolte
economia proprie, sa participe la industrializarea specific a momentului.
Reluarea tratativelor romano-ruse la Inceputul anului 1877 au dus la
semnarea la a Conventiei romano-ruse din 4 aprilie.
Potrivit conventiei, se accepta trecerea trupelor pe teritoriul
Romaniei spre Sud, in Peninsula Balcanica, pe un traseu stabilit
ocolind se integritatea teritoriului romanesc;
toate cheltuielile survenite din aceasta trecere urmau sa fie suportate de
Rusia.
Doua zile mai tiirziu a fost decretata mobilizarea generala. Trebuie
retinut faptul ca, prin continutul ei, conventia nu atesta 0 cooperare
militara romano-rusa. La 30 aprilie 1877, Parlamentul adopta
motiunea prin care se constata starea de razboi Intre Romania
Imperiul Otoman. La interpelarea deputatului Nicolae Flava privind
situatia Romaniei, M. Kogalniceanu proclama independenta de stat a
Romaniei (9 mai 1877). A urmat sustinerea ei pe dimpul de lupta.
Daca la Inceput armata rusa a refuzat colaborarea cu armata romana,
dupa infrangerile de la Plewa (iulie 1877), Imperiul Tarist cere cu
insistenta sprijinul acesteia. Astfel, telegrama arhiducelui Nicolae
adresatii principelui Carol, la 19 iulie 1877, rel iefeaza necesitatea
imediatii de colaborare cu armata romana. Romani a a insistat sa
Incheie 0 conventie militara de colaborare scrisa, acesta a fost respinsa.
S-a acceptat doar constituirea unui front iomanesc sub comanda lui
Carol I.
Romania s-a. angajat din plin ip razboi a contribuit la victoria
asupra Portii. In noul atac, din august, asupra Plevnei, a fost cucerita
reduta Grivita; la fmel e lui noiembrie Plevna a capitulat; armata
romana a obtinut victorii la Rahova, Smardan, Vidin, adeverind ca
independenta prin forte proprii.
In urma Congresului de pace de la Berlin (1878), Romania obtinea
statutului de independenta, redobandea Dobrogea, Delta
Dunarii Insula Serpilor; pierdea judetele Bolgrad, Cahul Ismail
(incalcandu-se prevederile conventiei romano-ruse).
in perioada 1878-1880, independenta Romaniei a fost recunoscuta de
Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Serbia, Anglia, Franta Germania.
190
Rezo/varea variante/or
REZOLVAREA VARIANTEI 17
Subiectul I
I. Iuliu Maniu.
2. Emil
3. Secolul al XX-lea.
4. "Acuzam guvernul ca s-a Tacut vinovat de crima de falsificare a
vOintei nation ale"
5. "Nu conteaza cine cum voteaza, conteaza cine numara voturile"
6. "a provocat, pe langa umilirea cetalenilor, haosul economic
infometarea mase/or popu/are"; "Rezu/tatele reale ale alegeri/or din
19 noiembrie 1946 nu sunt cunoscute pana acum."
7. Conflictul multi secular cu Imperiul Otoman nu s-a soldat cu
supunerea totala a romanilor. Tarile Romiine n-au fost transformate In
ceea ce a permis In plan intern conservarea fiintei statale
a confesiunii religioase. Pe plan extern, lupta capata 0 dimensiune
europeana, prin oprirea expansiunii otomane la Dunare, unde fortele
sultanului au fost uzate in lupte, nu Intotdeauna de amploare. Rezistenta
romanilor, alianta statelor (Polonia, Ungaria), precum faptul
ca nu se aflau In principala cale de Inaintare a turcilor spre Europa
Centrala sunt tot atitia factori care au contribuit Ia mentinerea
autonomi ei Tarilor Romane.
Pentru turci, devenise mai rentabil un regim indirect de dominatie
prin intermediul administratiei In felul acesta, Tara
Romiineasca dupa 1420, Moldova dupa 1456 iar Transil vania dupa
1541 devin platitoare de tribut, asiguriind totodata provizii pentru
armata Imperiu. Modelul juridic avea sa fie stabilit pri n Capitulatii
(act de legamant), prin care turcii promit respectarea integritatii
teritoriale neamestecul in treburile interne.
Subiectul II
I. Imre Nagy.
2.1968.
3.1979.
4. "Poporul ungar sa consolideze sa dezvolte rezultatele
delinute prin revolufia sa nalionalci."
5. "Raspundem tuturor: intregul popor roman nu va permite nimanui
sa inca/ce teritoriul patriei noastre."
6. "S-a spus ca in Cehoslovacia exista pericolul contrarevo/ufjet'
"Forfele contrarevolu/ionare au un razboi nedec!arat
impotriva Republicii democratice a Afganistanulut'.
191
,fOrie. Bae
7. Odata 'incheiata distrugerea vechiului regim politic a pr.incipalelor
sale institutii, ail continuat sovietizarea Romaniei prin
impunerea statu lui totalitar al controlului complet asupra sociei1it
i
i.
Sunt constituite organele de represiune, Securitatea (1948) Militia
(1949), menite sa apere "cuceririle democratice" sa reprime orice
forma de rezistenta.
Un obiectiv important al noii puteri I-a constituit transform area
vechii economii de piata 'intr-o economie centralizata. In acest scop,
este organizata nationalizarea principalelor mijloace de productie
trecerea lor In proprietatea statului (1948). Un an mai tarziu, Plenara
c.c. a P.M.R. (3 - 5 martie 1949) decidea transform area socialista a
agriculturii sau, mai bine spus, lichidarea completa a proprietatii rurale.
Acum au luat fiinta, dupa modelul sovietic, gospodariile agricole,
proces care va intampina 0 mare rezistenta din partea taranimii. Este
momentul in care intervin organele de represiune, cu misiunea de a-i
convinge pe tarani de binefacerile regimului socialist.
Subiectul III
Constitutia reprezinta actul juridic politic fundamental al unei tari.
Ea reglementeaza relatiile referitoare la forma de guvemamant,
structurile atributiile puterilor in stat formuleaza drepturil e
fundamentale ale cetatenilor.
In prima jumatate a secolului al XX-lea au fost adoptate in Romania
urmatoarele legi fundamentale: Constitutia din 1923, cea din 1938
ceadin 1948.
Necesitatea adoptarii Constitutiei din 1923 a fost determinata de
schimbarile din primele decenii ale secolului al XX-lea, respecti v
de faurirea statului national unitar roman, de unirea Basarabiei (27
martie 1918), a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) a Transilvaniei
(I decembrie 1918) cu Romania.
Infaptuirea Romaniei Mari reclama unificarea organizarii de stat a
legislatiei, care avea sa favorizeze progresul'intregii natiuni.
Adoptarea Constitutiei din 1938 a fost determinata de dorinta regelui
Carol al II-lea de a institui un regim de guvemare personaJa, 'in
contextul crizei aparute In urma alegeri lor din 1937 (niciun partid
politic nu obtinuse 40% din voturi pentru a primi prima electoral a,
adica posibilitatea de a forma guvemul).
Ultima dintre constitutii, cea din 1948, a fost adoptata in conditiile
celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ocuparii tarii de catre
sovietici, a cuceririi puterii politice de catre a inlaturarii
monarhiei.
192
Rezolvarea variantelor
Legile fundamentale din anii 1923 1938 se bazau pe principiul
monarhiei ereditare a familiei de Hohenzoll em Sigmaringen, prin
Ferdinand I (Constitutia din 1923) Carol al II-lea (Constitutia din 1938).
Succesiunea se asigura prin ordinul de primogenitura,pe linie
masculina (0 asemanare intre cele doua Constituti i).
Deosebirile au in vedere atributiile In timp ce prin
Constitutia din 1923 regele exercita puterea executiva impreuna cu
guvemul, prin cea din 1938 regele devenea capul statului iar puterea
executiva ii era incredintam lui, care 0 exercita prin guvemul sau; ,
acesta poate emite decrete-Iegi, iar puterea legislativa se exercita tot de
rege, prin Reprezentanta Nati onala.
Prin Constitutia din 1938, exercitiul puteri lor constitutionale trecea 'in
mainile regelui. Prevederea din titlul "Despre drepturile romanitor"
referitoare la dreptul de asociere 'intnmire (precum prevedea Constitutia
din 1923) nu mai este respectam, 'in conditii1e 'in care regele a suprimat,
prin decret-Iege, partidele politice. De asemenea, Parlamentul era
redus la un rol decorativ, ceea ce facea ca principiile noii Constitutii sa
inceteze sa mai fie liberale.
Constitutia din 1923 a contribuit la democratizarea societatii
pe baza ei, au fost adoptate legi foarte importante: legea pentru
u'nificarea administrativa (1925) legea primei electorale (1926). In
plan economic, legile elaborate de liberali au crescut ponderea industriei
in cadrul economiei nationale a fost diminuata ponderea capitalului
strain.
Legea fundamental a a unui stat reprezinta 0 componenta esentiala a
oricarui regim politic. Componentele sistemului politic interactioneaza,
dar atributiile fiecareia regimul politic sunt cuprinse in legea
fundamentala a statului. Modificarile importante din societatea
romaneasca determina de fiecare data elaborarea unei noi constitutii,
care sa legitimeze noul regim.
De exemplu, revenirea la un regim democratic dupa 1989 a impus
necesitatea elaborarii unei noi constitutii. Adoptata in 1991 de catre
Adunarea Constituanta, aceasta a fost revizuita in 2003, fiind
important modul'in care Constitutia este pusa in practica respectata,
spre a asigura dezvoltarea unei sociemti democratice.
193
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 18
Subiectul I
1.
2. Nicolae
3.1968.
4. Sursa A: "Fortele antisocialiste revizioniste au acaparat pres a,
radioul, televiziunea, transformandu-Ie in tribune pentru a ataca
partidul comunisf' "Frontiera occidentala a Cehoslovaciei nu ii
apartine numai acesteia, ci intregii tabere socialiste.".
5. Sursa B: "Patrunderea trupelor celor cinci tari socialiste in
Cehoslovacia constituie 0 mare 0 primejdie grava pentru
pacea in Europa" "nu exista nicio justificare (...) pentru a admite,
pentru 0 clipa numai, ideea interventiei militare in treburile unui stat
socialist (ratesc. ".
6. Primavara de la Praga.
7. Distantarea fata de puterea sovietica, inceputa timid dupa plecarea
Armatei se va accentua dupa 1964, ca urmare a refuzului partii
romane de a colabora la proieclul ce prevedea crearea unei economii
transnationale in spatiul controlat de Uniunea Sovietica. Planul Valev,
dupa cum era cunoscut, rezerva Romiiniei rolul de fumizor de produse
agricole. Ca urmare, Romania tacea acum pasul decisiv spre
comunismul de tip national. Urmeaza apoi Germaniei
capitaliste, Romania fiind primul stat socialist care a stabilit relatii
diplomatice cu aceasta tot acum, stabilirea de relatii diplomatice cu
Israelul (J 967). In final , pentru ca a refuzat sa participe la invadarea
Cehoslovaciei (1968) alaturi de statele membre ale Tratatului de la
. Romania a fost privita cu admiratie de tarile occidentale. Era
semnificativa tarii noastre fata de politica Moscovei.
In consecinta, trebuie subliniat ca independenta fata de U.R.S.S. a
insemnat in timp consolidarea national-comunismului, care va
evolua spre revenirea la practicile staliniste la izolarea diplomatica a
Romaniei.
Subiectul II
1. Dinastia Basarabilor.
2. Stefan cel Mare.
3. Domnitorul a folosit tactica retragerii locuitorilor "dincolo de
muntr, in Polonia. Griinele au fost taiate arse, la fel chiar
papura din " Tara era de oameni pretutindeni se
ridica un nor de carbune". Tratatele incheiate de domnitori cu Imperiul
Otoman au fost incheiate nu ca ci ca invingatori; prin acestea
194
Rezolvarea variantelor
s-a recunoscut autonomia (dreptul de organizare in plan intern tara
nicio interventie din afara).
4. Stefan cel Mare a raportul inegal de forte Intre oastea
din Moldova cea a lmperiului Otoman. Consecinta a fost aplicarea
tacticii pamiintului parjolit ("grane taiate"; ,,s-au taiat ierburile
granele, a pus sa fie totul ars" ), astfel ca sultanul a glisit 0 tara
de oameni pretutindeni se ridica un nor de ciirbune".
5. Victoria politica se datoreazli renuntArii la continuarea conflictului
militar s-a concretizat in incheierea pacii, adeseori favorabila celor
mai slabi. Capitulatiile emise de sultanul Imperiului Otoman favorizau
Tarile Romane (ca vasale), prin statutului de autonomie
in schimbul achitari i unor obligati i fata de Poarta (tr ibutul
reprezentand initial 0 rascumparare a pacii).
6. Sfatul Domnesc Biserica.
7. Dupa confruntarea militara din 10 ianuarie 1475 de la Vaslui
(Podul /nalt), dintre Stefan cel Mare oastea otomanii condusa de
Soliman domnitorul Moldovei s-a adresat puteri /or antiotomane
aliate - adica Venetiei, Ungariei Papei - avertiziindu-Ie de marea
primejdie, de noua expeditie pe care 0 vor intreprinde turcii, pericl itiind
Ungaria Polonia. Domnitorul exprima clar conceptia despre Moldova
ca "poarta a "daca aceastii poarta a va fi
pierduta, alunci toata va fi in mare primejdie" (fragment
din scrisoarea circulara catre principii data de Stefan cel Mare
la Suceava, in 25 ianuarie 1475).
Neprimind niciun raspuns din partea principilor domnitorul
Moldovei i-a tagaduit "credinta regelui Matei Corvin; dorrmitorul
se angaja sa participe la campaniile suzeranului sau impotriva Imperiului
Otoman. Stefan cel Mare considera firesc, in virtutea relati ilor de
suzeranitate-vasalitate, sa benefi cieze de ajutorul regelui Matei
Corvin, in cazul unei campanii otomane Impotriva Moldovei.
Subiectul III
Regimul politic din perioada interbelica are la bazli Constitutia din
anul 1923, una din cele mai democratice la nivel european.
Caracteristica epocii 0 constituia pluripartitismul, aviind la bazli votul
universal, mentinerea consolidarea democratiei parlamentare, iar In
arena politica se impuneau doua partide principale: P. N.L. (Partidul
National Liberal) P.NT (Partidul National Tliriinesc), aflate In
competitie pentru putere. Tot acum apar organizatii extremiste (Legiunea
Arhanghelului Mihail- devenitli Garda de Fier Partidul Comunist).
P.N.L. a fost in epoca interbelica cel mai puternic partid politic,
reprezentiind intreaga natiune (in opinia unor giinditori Hberali), fiind
195
/storie. Bac
"partidul natiunii". Baza sociala a partidului a fost asigurata cu
precadere de burghezie (industriaIa bancara); conducerea apartinea
oligarhii financiare, grupate In jurul familiei Bratianu. Cei
mai reprezentativi conduciHori ai partidului pana In anul 1930 au fost
l.I. c. Bratianu (lonel), Vintilll Bratianu, [ G. Duca.
Doctrina P.N.t., numita neoliberalism, sustinea democratia
parlamentarl1; succesele Ii berale sunt evidente mai ales In perioada
1922-1 926, dind partidul condus de I.l.c. Bratianu a sa
solutioneze probleme dificile, legate de unificarea provinciilor din
punct de vedere administrativ legislativ, de refacerea economica
aplicarea reformelor (Constitutia din 1923, legea agrara, legea
organizarii administrative, legea Invatamantului).
P.N T a fost cel de-al doilea partid politic principal In perioada
interbel ica, format In anul 1926 prin fuziunea PT (Partidul Taranesc,
Infiint
at
In 1918, avand ca pe Ion Mihalache) P.N .R.
(Partidul National Roman) din Transilvania (condus de luliu Maniu).
Baza sociala a partidului era asigurata de taranime, intelectualitate
de burghezia bancara industriala, care dupa 1918 se simtea
amenintata de oJigarhia financiara liberal a din Vechiul Regat.
P.NT a avut 0 baza sociaIa mult mai larga comparativ cu P.N.t. , dar
a guvemat mult mai putin (1928-1931 ; 1932-1933); liderii politici
admirabili sub aspect moral erau lipsiti de abilitatea politica a liberalilor.
ldeologia partidului a fost tarani smul , avand ca reprezentanti pe
C onstantin Stere, Gh. Zane Virgil Madgearu.
Alaturi de cele doua partide principale, putem menti ona partidul
Liga Poporului (ulterior Part idul Poporului), creat 'in 1918 sub
conducerea lui Alexandru Averescu. Baza social a a fost eterogena, iar
pentru a ajunge la putere, Averescu a realizat 0 'intelegere cu liberalii,
guvemand'in 1920-1921, 1926-1927.
in viata politica a perioadei interbelice se afirma curentele extremiste,
care optau pentru instaurarea regimurilor totalitare. Extrema stanga,
marxismulln varianta leninista, reprezenta ideologia Partidului Comunist
din Romania. Creat 1a 8 mai 192 1, la Congresul General al Partidului
Socialist de la au pus bazele institutionale
ale partidului un an mai . tarziu, la (partidul s-a afiliat la
Intemationala Comunista, au ales un comitet central au aprobat
statutul). Extrema stanga considera Romania 0 tara Inapoiata sub
raport economic, iar In 1931 s-a adoptat teza conform careia Romania
se afla In fata revolutiei burghezo-democratice, care se va
realiza "tara burghezie" Impotriva ei, sub hegemonia proletariatului
sub conducerea Partidului Comunist. Partidul s-a identificat cu
interesele sovietice In 1923 "teza Buharin", conform
196
Rezolvarea variantelor
careia Romani a era declarata stat multinational imperialist (pe baza
tezei negandu-se actul de al unitatii statal -nationale,
Romiinia urma sa fie dezmembrata In "zone revolutionare").
Pol itica antinationala interventia In rascoala de la Tatar-Bunar au
oferit motivele pentru autoritatile din Romania sa scoata partidul in
afara legii .
In ceea ce pertidele de stanga, retinem ca 0 mare parte a
care au respi ns afil ierea la Comunista au
Infi intat Federatia Partidelor Socialiste din Romiinia. In anul 1927 s-a
uni fi cat cu partidele socialiste din Transilvania, Banat Bucovina
au aicatuit Partidul Social-Democrat, condus de Constantin Titel
Petrescu. Dupa 1931 infl uenta politica a social-democratilor a scamt
continuu.
Curentul de "extrema-dreapta" a jucat un rol mult mai important In
viata politica dedit de stanga. Avand ca baza sociala
intelectualitatea, studentimea, acest curent considera ca societatea
romaneasca de dupa razboi este bolnava se mani festa incapacitatea
de a Intelege specificul national.
Mentorul spi ritual al extremei drepte a fost Nae Ionescu, dar
conceptiile lui au fost sustinute dezvoltate de alti intelectuali,
precum Mircea Vuicanesu Dan Botta. Ideologia legionara se caracteriza
prin nationalism agresiv, intolerant xenofob (aversiune fata de alte
popoare nationalitati) .
Antisemitismul (atitudine ostila fata de evrei) In Romania a vizat
expulzarea evreilor din vi ata economica culturala educarea
tineretului 'in spirit nationalist.
A.C. Cuza a fondat In anul 1923 Liga Apararii
Unul din discipolii lui A.C. Cuza a fost Comeliu Zelea Codreanu. EI a
creat organizatia nationalista Legiunea Arhanghelului Mihail ( 1927),
devenita In 1930 Garda de Fier.
Intre alegerile dintre 1931 1937, Garda de Fier a devenit 0
de masa, sa obtina 15,58%. Alegerile din 1937 au reprezentat
un test defavorabil pentru democratie. Nici unul din partidele politice
nu a obtinut 40 % din voturi 'in alegeri , ceea ce I-a determinat pe Carol
al II-lea sa desemneze Partidul condus de Octavian
Goga sa formeze guvemul.
Constitutia din 1938, elaborata de Carol al II-lea, care instaura regimul
monarhiei autoritare, a fost completata cu decrete-Iegi. Un astfel de
decret-Iege a fost adoptat la 30 martie 1938, prin care erau dizolvate
partidele pol itice. Prin aceasta masura Inc eta pluralismul politic
astfel dreptul de a activa in viata politica 'ii revenea unui singur partid­
Frontul Nationale (devenit Partidul Natiuni i in 1940).
197
[storie. Bac
REZOLVAREA VARIANTEI 19
Subiectul l
I. Ion Dinca.
2. 1964.
3. PIanul Valev.
4. ,,Acest plan Valev propunea sa se constituie un complex interstatal
dunarean"
5. "Data fiind diversitatea condi{iilor de construclie socialista (.. . )
nimeni nu poate hotarf ce este just # ce nu pentru alte {ari sau part ide. "
6. "Complexul urma sa fie condus de Uniunea Sovietica. Planul
Valev era 0 oribilitate pentru Romania."
7. La celui De-al Doilea Rl1zboi Mondial, Romania a fost
plasata In tahara state lor Invinse ca urmare a hotararilor Conferint
ei
de la lalta privind impartirea lumii In zone de influenta, in sfera
sovietica.
acest aspect, dublat de prezenta milltara a Armatei
va contribui decisiv la evolutia ulterioara a regimului comunist.
Instalat prin forta la putere, regimul de orientare stalinista avea sa
scoata pentru 0 jumatate de veac Romania qin randul tarilor
democrati ce. A urmat integrarea in Consiliul Economic de Ajutor
Reciproc (C.A.E.R., 1949) In Tratatul de la (1955). Apoi ,
in concordantrt cu decizia lui Stal in, se adopta 0 at itudine ostila fata de
autonomia politica a lugoslaviei va fi sustinuta invadarea Ungariei
de catre (1 956). de comunistul reformator Imre Nagy,
maghi ari i incercau sa puna capat sistemului partidului unie sa obtina
retragerea Ungariei din Pactul de la Un moment important al
istoriei noastre postbel ice I-a reprezentat retragerea trupelor ruse di n
Romania (1958), dupa care conducerea comunista de la Incepe
sa fad . primii spre distantarea de Moscova.
In consecintrt, se poate spune ca datorita prezentei militare, U.R.S.S.
a contribuit decisiv la transform area Romaniei Intr-o "democrat
ie
populara", cu un regim sovietizat.
SubiectullI
1. Secolul al XIX-lea.
2. Cetllti le Turnu, Giurgiu Brnila, aflate pe malul stang al Dunari i.
3. Libertatea deplina comerciala (prin desfiintarea monopolului comercial
otoman); puterea suzerana in Principate era imperiul Otoman.
4. Cetatile situate pe malul stang al Dunarii (Turnu, Giurgiu Braila)
au fost transformate in raiale (cetatea teritoriul inconjurntor
198
Rezolvarea variantelor
In care s-a instituit administratia turceasca unde se aflau garnizoane
otomane) in secolul al XV-lea.
Teritoriile mentionate vor fi Inapoiate Valahiei prin tratatul de la
Adrianopol, din anul 1829, Incheiat In urma razboiului ruso-turc.
5. Principatele Romane, Moldova Tata Romaneasca, vor pastra
statutul de autonomie, care permitea alegerea domnitorilor de catre
tara, din randul boierilor: "alegerea va fi facuta dupa consimlamantul
voin{a Sublimei Porli. de catre A dun area generala a DivanuluF' .
6. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Principatele Romane se
aflau in relatie de suzeranitate-vasalitate cu Imperiul Otoman; din
secolul al XVIII-lea s-a instituit protectoratul Imperiului Tarist,
protectorat care devine oficial din anul 1829, prin tratatul de la
Adrianopol, "Rusia garantandu-le prosperitatea".
7. Una din consecintele In plan intern din Tratatul de pace de la Paris,
din anul 1856, vizeaza infii ntarea adunarilor ad-hoc, cu rol consultativ
(daca romanii doresc unirea Principatelor Romane) reprezentativ (in
cadrul adunarilor urmau sa fie reprezentate toate categorii le sociale).
Adunarile ad-hoc se vor intruni la In anul 1857,
vor hotari:
- unirea Tarii eu Moldova intr-un singur stat, cu numele
de Romania;
- print strain cu tronului , ales dintr-o dinastie domnitoare
din Europa, ai carui sa fie crescuti In religia tarii;
- guvern constitutional reprezentativ adunare care sa
reprezinte interesele general e ale populatiei romane;
- respectarea autonomiei drepturi lor internationale, dupa cum sunt
hotarate prin capitulatii .
Adunarile ad-hoc, tara a avea un rol deci siv in ,problema unirii
Principatelor Romane, au inscris dori ntele romanilor din acel moment.
Subiect ul III
Primele forme de rezistenta armata anticomunista au aparut in
Bucovina, odata Cll patrunderea trupelor sovietiee (1944).
Rezistenta armata anticomunista din Romania s-a in
zonele muntoase cele puterni c implidurite (1944-1 960). Luptatorii
proveneau din toate segmentele sociale: militari, legionari, intelectuali,
preoti, studenti, tarani care se opuneau colectivizari i, femei muncitori.
Oficial, erau numiti de autoritatile comuniste "banditi",
"Iegionari", Dotarea cu armament era precara: arme
abandonate de armata germana In retragere, arme de vanatoare, arme
199
/storie. Bac
munitie capturate de la fortele represive. Luptatorii atacau de obicei
grupuri izolate ale fortelor represive, eliminau de partid din
sate sau aClionau In vederea destabilizarii anumitor zone chiar
unor revolte regionale. Durata eficienta acestor grupari
. depi ndea de atitudinea populatiei locale. sateni Ie ofere au
adapost, alimente informalii despre trupele de represiune, allii Ii
tradau. Impotriva lor, regimul comunist folosea Securitatea, Militia,
unitati militare, uneori chiar armament greu. Se foloseau arestari
masive pentru intimidarea populatiei locale se recrutau informatori.
Pri ncipalele centre de rezistenta au fost In Bucovina, Muntii
Banatului (colonel Ion Uta), Muntii Apuseni (maior
Nicolae Dabija?), Vrancea Munti i Neamtului. Deosebit de intensa a
fost rezistenta In Muntii unde actionau grupurile conduse
de Ion Gavrila Ogoranu pe versantul nordic grupul colonelului
Gh. Arsanescu ale fratilor Toma Petru Arnautoiu pe versantul sudic.
o alta forma de rezisten!a anticomunista 0 constituiau revoltele
rascoalele impotriva echipelor de colectivizare trimise de
Partidul Comunist. Regiuni Intregi au fost asediate cu ajutorul Militiei
Armatei In Bihor, Arad, Suceava, Gorj. Dupa 1959 orice
rezi stenla a fost eliminata, ca urmare a incheierii colectivizarii.
Dupa distrugerea grupurilor armate anticomuniste din mun1i, regimul
comunist nu a mai fost confruntat cu fenomene de rezistenta decat
dupa 1975, sub forma disidentei intelectuale (Paul Goma, Doina
Cornea, Dan Tudoran, Ana Blandiana, A. care au criticat cultul
personalitatii au cerut respectarea drepturilor omului. Impotriva lor,
regimul va dezlantui un val de perseculii, izoliindu-i, instituind
domiciul obligatoriu sau deportandu-i ill zone indepartate ale 1arii. Ei
s-au alaturat protestelor unor largi pat uri ale populaliei impotriva
agravarii condi1iilor de viata, care au culminat cu greva minerilor din
Valea Jiului (1977) puternica demonstralie de protest a muncitorilor
din (1987).
De asemenea, un rol important in sus!inerea disidentei a moralului
celor care luptau impotriva regimului comunist revine postului de
radio Europa libera.
Represiunea politica era realizata cu ajutorul instrumentelor create de
partido Securitatea (Directia Generala a Securitatii Poporului) infintata
in 1948 s-a facut cu asistenta consilierilor sovietici: Pantelei Bodnarenco
(gen. It. Gh. Pintilie), Boris Grunberg (gen. AI. Nicolschi) al!ii. Un
an mai tiirziu, au fost infiintate trupele de securitate, bine dotate
instruite, putiind interveni ImP'2triva celor care ameninlau regimul
comunist (Iuptatorii din munti). In primii ani de existenta, Securitatea
200
Rezolvarea variantelor
putea aresta, ancheta, intema executa pe opozan1i . Ea va teroriza
intreaga populatie a Romaniei, atat prin efecti vele ei (38 000 de
persoane in 1989) dit prin numarul mare de informatori (400 000
persoane).
Militia, infiintata in 1949, pe langa atributii le proprii , a secondat
Securitatea in reprimarea terorizarea populaliei. De asemenea, un rol
semnificativ In represiunea politica II va juca Justitia, total aservita
puterii comuniste.
Sistemul concentrationar romanesc a imitat modelul sovieti c,
romani eli mine toti adversarii politici. In
coloniile de munca (canalul Dunare - Marea Neagra), pe langa
interogatoriile interminabile, torturile salbatice din timpul anchetelor,
detinutii politici trebuiau sa suporte munca istovitoare, subalimentatia
comportamentul inuman al gardienilor. De 0 sinistra celebritate se
bucurau inchisorile de la Sighet, Gherla, Ramnicu Sarat, Aiud, Jilava,
Miercurea Ciuc. •
Dupa 1950 a fost Incurajata metoda reeducarii prin violenta, devenita
celebra mai ales datorita experimentului de la
Incepand cu anul 1964, regimultnchisorilor exterminarea fizica au
fost tnlocuite cu metode mai subtile de supreaveghere a societati i.
REZOLVAREA VARIANTEI 20
Subiectull
I. Secolul al XX-lea.
2.1958.
3.8 mai 1921.
4. "Romania are acum forte armate de incredere, capabile sa
raspunda provocarilor imperialiste, sa apere cuceririle socialiste ale
poporului roman"
5. "Este necesar sa dezvoltam tot mai puternic democra{ia in
activitatea $i viala partidulut'
6. N.
7. La 6 martie 1945, preiau puterea executiva (guvemuI)
apoi, prin falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, se constituie un
parlament in care majoritatea era favorabila
incredintiJ.ndu-le, practic, puterea legislativa. Prin abdicarea regelui
(30 decembrie 1947) proclamarea Republicii Populare Romane, se
incheia distrugerea vechiului regim politic. P.C.R. a continuat
sovietizarea Romaniei prin impunerea statului totalitar a controlului
201
[storie. Bac
complet asupra societ1itii. Sunt adoptate, dup1i modelul sovietlc,
Constitutiile din 1948 1952, care au dat putere de lege noului regim
politic, iar reprimarea oric1irei forme de rezistent1i este mcredintat1i
unor organe nou-infiintate - Securitatea (1948) Militia (1949) ­
justitia fiind intru totul subordonat1i. Vechea economie de piat1i este
transformat1i mtr-o economie centralizat1i ca urmare a nationaliz1trii,
supus1i apoi planific1irii prin planuri cincinale. Industrializarea,
cooperativizarea agriculturii, cultura supus1i ideologiei de partid vor fi
principalele tms1ituri ale societ1itii postbelice.
SubiectullI
1. Coreea.
2. J.F. Kennedy.
3. 1979.
4. "Dacii pierdem riizboiul impotriva comunismului in Asia, ciiderea
Europei este inevitabilii."
5. "Atacul sovietic a modificat situatia strategicii in aceastii parte de
lume. (.. . ) Uniune.a Sovieticii va pulea controla 0 regiune de interes
strategic $i economic"
6. Europa Occidental a, Extremul Orient State Ie Unite.
7. Dupa Incheierea r1izboiului (1945), confruntarea dintre Marile
Puteri a continuat sub forma Razboiului Rece, avand ca
S.U.A. U.R.S.S.
Profitand de prezenta militar1i masiv1i, Uniunea Sovietica a contri buit
decisiv la transformarea statelor din Europa de Est In "democratii
populare", c1irora Ii s-au impus regimuri politice de sorginte sovietica.
Americanii r1ispund prin lansarea doctrinei Tmman (1947), avand 0
componenta economica (Planul Marshall) una mi litara. Se pun
bazele N.A.T.O., In timp de sovieticii realizeaza prima explozie
nucleara (1 949) Infiinteaza Organizatia Tratatului de la
cati va ani mai tiirziu ( 1955). Apareau, in felul acesta, cele doua blocuri
politico-militare, se 0 masiva cursa a Inarmarilor, inclusi v
nucleare.
Subiectul III
Perioadei secolelor VIII -IX ii este caracteri stica convietuirea
romano-slava, in cadrul unor formatiuni politice t impurii. Despre
existenta a trei ducate la est de Tisa, ne sta marturie cronica notarului
Anonymus, Gesta Hungarorum. Cronica Ii mentioneaza pe romani
alaturi de slavi bulgari la stabilirea unguril or In Panonia;Jn secolele
al X-lea al XI-lea, romanii sunt mentionati sub numele de "Blachi ac
pastores romanorum" (" vlahii p1istorii romanilor").
202
Rezolvarea variantelor
Izvorul istoric mentionat atest1i la est de Tisa trei ducate:
- ducatul lui Menumorut (situat Intre Tisa Porti1e -
Muntii Apuseni, inferior inferior); centrul era
situat la Biharea (Bihor);
- ducatullui Glad (aflat Intre Tisa, Carpati, Dun1ire); centre
Intarite la Cuvin (Banatul de mai tarziu);
- ducatul lui Gelu (marginit de Portile cursul
mijlociu al avand centre Intarite la Dabaca
Cronica 11 mentioneaz1i pe "Gelu quidam Blacus" ("Gelu zis romanul"),
avandu-i ca pe romanii slavii ("Rlasii et slavit') care traiau In
"Iara de dincolo de piidurt' , care aveau pamanturi fertile, sare
aur. IT' fata pericolului extern al pecenegilor, armata lui Gelu apara
cetil[ile de lemn pamant numai cu "arCliS et sagettas" . Situatia nu se
va schimba In context ul atacuri lor organizate de unguri, Gelu este
ucis langa raul Copus In drum spre castrul sau de la Gi lau, pe
valea Dupa moartea sa, nc spune Anonymus, localnicii
fratemizeaza cu inami cul aleg un nou conducator, pe Tuhutum.
Autorul mentioneaza ca, timp de aproape un veac, Tuhutum
sai,. Gyla cel Batran Gyla cel Tanar. au stapanit partea de apus a
Transi lvaniei "in pace $i fericire".
Conti nuitatea in dou1i dintre formati unile politice mentionate, In cea
a lui Gelu prin Gyla in cea a lui Glad prin Ahtum, este atestata de
Jlia(a Sflintului Gerard (izvor di n secolul al XI-lea). Atlam din acest
izvor istoric ca Gyla refuza ,,sii fie cre!jtin" de rit catolic, de aceea este
Invins, capturat mchis pe vi at1l de regele Stefan.
Despre Ahtum, izvorul mentioneaza ca nu nicio autoritate,
ba mai mult, sarea regalitatii maghiare, care coboara pe
In urma contl ictului eu acesta, Ahtum este Invins, iar teritoriul
sau este ocupat.
Premisa extema vizeaz1i raportul cu unguri i, ale earor atacuri spre
vest au fost oprite In anul 955, de catre Otto I, pe raul Lech. De aceea
act iunile lor se vor Indrepta spre est, iar cucerirea Transilvaniei se
Incheie In secolul al XllJ-Iea. In anul 1222 u'}gurii sunt atestati
doeumentar la limita r1isariteana, pe linia Carpatilor. In jurul anului 1000,
regele Ungariei se sub pretextul raspandi rii
catol ie, va action a spre cucerirea teritoriul ui intracarpatic.
Dupa anul 1100, regalitatea ungara va Ineerea sa impuna treptat
modelele de organizare politico-administrative, religioase soeio­
eeonomice de tip apusean.
In plan politic, In anul 1111 sunt atestati Mercurius, "princeps
Ultrasilvanus" Simion, eatolic, In calitate de "episcopus Ultrasilvanus".
203
Istorie. Bac
Forma de organizare politica care se va impune este forma de organizare
romaneasca - voievodatul. La 1176, documentele 1\ mentioneaza pe
"voievodul Leustachius", vasal al regelui Ungariei. Mentinerea vechii
denumiri autohtone pentru noul conducator al Transilvaniei are, pe de
o parte, semnificatia existentei popula!iei iar pe de alta
parte, rezistenta localnicilor la modelul impus anterior de cuceritori ­
principatul. Spre secolului al XIII-lea Inceputul celui
urmator, voievozii Roland Ladislau Kan asuma prerogati ve
sporite.
Din punct de vedere administrativ, regalitatea maghiara a Incercat sa
impuna controlul. Primul comitat organzat a fost cel al Bihorului,
atestat documentar la 111 1. Au urmat apoi comitatele Dabaca, Crasna,
Cluj, Alba, Satmar, Arad. Conduse de un comite, avand 0 gami zoana
mil itara stapanind un domeniu sau un complex de domenii,
erau subordonate direct regalitatii maghi are.
In celelalte zone din Transilvania se pastreaza vechile forme de
organizare admi ni strativa: districtele (Tara Tara Rodnei,
Tara Tara Oa;mlui). Acestea cuprindeau vechile cnezate
sau parti din voievodatele locale erau conduse de voievozi , cneji sau
juzi care aplicau principii le "obiceiului pamdntuluz".
Unitatea teritorial-administrativa a sau a secuilor purta
denum irea de scaun era de inspiratie districtual romaneasca.
Secuii, a caror origine este controversata, au reprezentat avangarda
armatei ungare In ti mpul cuceririi Transilvaniei. De aceea, Ii yom
Intalni initial In Bihor (secolul al XI- lea), apoi pe Tamave (secolul al
XII-lea) abia la Inceputul secolul ui al XIII- lea In zona de est, unde
se afla astazi.
de origine german a din secolele XII-XIII, au fost
de regele Ungariei , Andrei al fI-Iea, In zone locuite
majoritar de romani (Tara Barsei, zona Bistritei). au avut In
primul rand un rol economic au fost darui!i cu 0 serie de privilegii
(dreptul de a construi ceta!i de lemn, de a face comert), larga autonomie
dependenta. excesiva de regele Ungariei, cum reiese din Bula de
aur a de la 1224. Cele mai importante pana la marea
invazie tatara (1241-1242) au fost Sibiu, Cluj, Bistrita
centreIe episcopale Alba Iulia Oradea. lata, deci, ca prezenta
germana In Transilvania a fost un factor de progres cu efecte benefice.
In secolul al XIII-lea, cucerirea Transilvaniei de catre regalitatea
maghiara a fost Incheiata odata cu col onizarea cavalerilor teutoni
(1211 -1225). Motivele prezentei lor au fost multiple: mi litare (pentru
respingerea atacurilor cumanilor frontului cruciadei peste
204
Rezolvarea variantelor
Carpati), religioase (pentru atragerea la catolicism a autohtonilor)
politice (pentru consolidarea puterii regalitatii maghiare In acest spatiu
geografic ).
Astfel, voievodatul Transilvaniei poate fi considerat ca primul stat
medieval romanesc. Cuceritorii maghiari nu au putut sa impuna
stapanirea asupra unei populatii majoritar astfel ca au fost
nevoiti sa accepte 0 larga autonomie largi privilegii.
Formarea statelor medievale a reflectat unitatea de civil izatie
din Intreg spatiul romanesc, a constituit un moment important pentru
istoria romaneasca pentru aceea a Europei de Sud-Est a ingaduit
domnitorilor romani sa se integreze in lumea europeana a epocii lor.
Tarile Romane au jucat, inca de la secolului al XIV- lea, un
rol important in lupta antiotomana spre Europa Centrala.
REZOLVAREA VARIANTEI 21
Subiectul I
I. "Claca este des{iin(ata pentru de-a pururea !ji de astiizi voi sunteli
proprietari pe locurile supuse stapdnirii voastre ... ".
2. Statutul Principatelor este acela de unitate - "Unirea de{initiva a
Principatelor" .
3. Legea rurala (din 14 august 1864); Unirea Principatelor Romane
(1859).
4. A: "de astiizi voi sunte(i proprietari pe locurile supuse stapdnirii
voastre" - "Claca este des{iinfatii pentru de-a pururea".
5. B: "Eu sunt credincios misiunii ce mi-a(i dat" - "am proc/amat,
inaintea domniilor voastre, edt !ji inaintea liirei, Unirea de{initiva a
Principatelor." .
6.25 decembri e 1863 - Legea de secularizare a averilor
(manastirile tnchinate, a caror suprafata reprezentau 25% din pamantul
arabil); 25 noiembriel7 decembrie 1864 - Legea instruqiunii publice
(prima lege modema a invatamantului public privat, elementar
superior).
7. Statui modem roman, Romania, s-a implicat In a doua jumatate a
secolului al XIX-lea In Razboiul. de lndependenta (evenimentul a
redeschis "Problema · orientala"). In anul 1876, domnitorul Carol I
afirma ca "Problema Orientala" va gasi rezolvarea decat odata cu
destramarea Imperiului Otoman.
La 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu, ministru de exteme, proclama
independenta de stat a Romaniei In Adunarea Deputatilor (Ia 10 mai
1877 independenta este proclamata In Senat). Reactia Marilor Puteri
205
fstorie . Bac
fata de actul de la 9 mai 1877 a fost diferita; au existat state eu
atftudine rezervata (Franta Ita1ia), state care considerau ca prin acest
act s-au incaIcat tratatele (Marea Britanie), state care nu s-au pronuntat
dedit dupa razboi (Franta, Italia), state ca!'e apreciau Romania ca
rebela (lmperiul Otoman) sau care independenta de facto,
nu de iure (Imperiul Tarist).
In anii 1877- 1878, Romania a participat la cucerirea independentei
de stat (alaturi de armatele iar in 1878, prin tratatele de pace de
la San Stefano (In Imperiul Otoman) Berlin, a fost recunoscuta
independenta de stat a Romaniei, redob-indirea Dobrogei, DeItei
Dunarii Insulei Serpilor pierderea jud;:telor Bolgrad, Cahul
Ismail, In favoarea Imperiului Tarist.
Subiectul II
I . Secolul al XIX-lea.
2. 1914.
3. 14 august 1916.
4. "Nu trebuie sa nesocotim faptul cii opinia publica este impotriva
unui riizboi alaturi de Tripla Aliantii. "
5. "Doi ani de razboi (...) au dovedit co Austro-Ungaria. ostilii
oricarei reforme interne ce ar putea face m:Ji blmii viata popoarelor
sale"
6. 19 14-1916 - "Doi ani de riizboi. in cursul ciirora RO/;' ania a
piistrat neutralitatea"
7. Incheierea Pactului Ribbentrop-Molotov apoi izbllcnirea eelui
de-al Doi lea Razboi Mondial (I septembrie 1939), au gasit diplomatia
de la 'intr-o avansata stare de izolare. Dupa eaderea Frantei
(iunie 1940), Romania s-a aflat fata'in fata cu agresivitatea dezlantuita
a statelor totalitare german sovietic. De la notele ultimative sovietice
(26 - 27 iunie 1940) pana la dictatuI de la Viena, Romania a acceptat
cedarea suceesiva a Basarab iei Bucovinei de Nord, d Transi lvaniei
de Nord-Vest a Cadrilaterului. Romania pierdea aproape 0 treime din
teritoriu populatie. Actiuni le de protest contra regelui Carol al II-lea,
considerat vinovat pentru dezastruI in care ajunsese Romania, au
determinat abdicarea acestuia in favoarea fi ului sau, Mihai I.
Subiectul III
Monarhia a avut in Romania un rol traditional; tronul tarii fi inc
ocupat in perioada interbelica de regi din d'nastia de Hohenzoll t:rn.
Ea a Imbracat fonna constitutional a, prerogativele regale fii nrl stabilite
prin Constitutia din 1923 Statutul Casei Regale, din 1884. Regele
exercita puterea exeeutiva: numea revoca sanqiona legile,
206
variantelor
exereita dreptul de gratiere, era fortelor arm ate, conferea decoratii
avea dreptul de a bate moneda, incheia tratate 'in numele statului
roman, numea ambasadori primea scrisori de acreditare. Orice act al
suveranului trebuia tnsa contrasemnat de ministrul de resort. Aceste
prerogative se vor mentine pana in 1938, cand datorita politicii
personale a lui Carol al II-lea, vor spori.
Ferdinand I (1914-1 927), numit "lntregitorul", a promulgat legile
promise pe frontul din Moldova (1917): legea votului universal,
reforma agrara apoi Constitutia din 1923, dar nu a aprobat pacea de
la (1918). Ceremonia de incoronare a lui Ferdinand a
reginei Maria ca suverani iii Romaniei Mari va avea loc la Catedrala
Reintregiriidin Alba lulia. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romanilor
sub sceptrul monarh. La festivitati vor fi prezenti reprezentanti
din 13 state ale lumii , aceasta fiind 0 noua dovada a Marii
Uniri pe plan international. In timpul domniei lui Ferdinand viata
politica a fost dominata de Partidul Liberal c<ondus de lonel Bratianu,
fiind 0 perioada reprezentativa in erlificarea democratica a Romaniei
Mari.
Domnia lui Ferdinand I avea sa fie umbrita de criza dinastica
de Carol, fiul lui Ferdinand al Mariei, al
tronului primul Hohenzollern naseut pe pam ant romanesc. Carol
avea un comportament care devia de la obligatiile sale oficiale,
manifestat inca din timpul razboiului, cand regimentul din
Moldova, renuntclnd la prerogativele regale, pentru a se casatori cu
Zizi Lambrino. Gestul sau compromitea di nastia, provocand 0 criza de
natura politica, dar la insistentele regelui, printul este determinat sa
revina asupra hotararii sale. Actul de easatorie este destacut Carol
reia pentrU scurta vreme prerogativele de al tronului. Se
cu Elena de Greeia.
In 1925, Carol va reprezenta Curtea Regala a Romaniei la funeraliile
reginei Alexandra a Angliei. La intoarcere a tntalnit-o pe Elena
Lupescu la Paris ramane cu ea in strainatate, trimitclnd 0 scrisoare
tatalui sau, prin care renunta la prerogative Ie de al tronului.
Consiliul de Coroana Intrunit la Sinaia (31 decembrie 1925) accepta
hotararea printului, iar la 4 ianuarie 1926 parlamentul a proclamat ca
succesor al regelui Ferdinand pe Mihai, fiul lui Carol al Elenei de
Grecia.
Moartea a regelui Ferdinand (1927) duce la form area unei
Regente, aIcatuita din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea
Gh. Buzdugan, lnaltei Curti de Casa!ie. Regenta prelua
prerogativele regale pana la majoratul lui MihaL
207
Istorie. Sac
Sprijinit de opozi tie (P.N.T.), Carol revine In Romania, detroneaza
fiul se proclama rege sub numele de Carol al II-lea. Domnia lui va
reprezenta 0 noua etapa 'in evolutia monarhiei. Abil ambitios,
suveranul se amesteca In viata pol itica, urmarind preluarea efectiva a
puterii In stat Inlocuirea regimului bazat pe partide politice. Pentru
atingerea acestui scop, Carol al II-lea a Intretinut fri ctiunile dintre
partide, precum cele din interiorul lor, a Incurajat guvernarea prin
decrete-Iegi, ignorand rolul Parlamentul ui, a permis prelungirea starii
de asediu folosirea cenzurii. Rezultatul nedecis al alegerilor din
1937 va oferi regelui 0 larga posibilitate de manevra pentru realizarea
obiectivul ui sau, instaurarea regimului autoritar.
Regimul monarhiei autoritare este introdus la 10-11 februarie 1938,
cand s-a format un nou guvern, condus de Patriarhul Miron Cristea.
Primele masuri luate au fost decretarea starii de asediu, incredintarea
pastrari i ordinii publice autoritatilor militare, Inasprirea cenzurii
numirea a noi prefecti din randul militarilor. Toate acestea au
reprezentat un pas decisiv In viata politica romaneasca spre un regim
dictatorial.
Noua Constitutie (20 februarie 1938), redactata de juristul Istrate
Micescu, ofere a bazele juridice ale noului regim, prin care regele
devenea un factor politic activo Suveranul numea guvernul, exercita
puterea legislativa prin Reprezentanta Na!iomila, guverna prin dec rete­
legi, batea moneda, era armatei, conferea decoratii, putea Inchei a
pace dec/ara razboi, acredita pe ambasadori. Erau dizolvate partidele
gruparile politice, in locul lor creandu-se Frontul
Nationale (1 6 decembrie 1938), partid unie ce trebuia sa confere
noului regim politic un suport social. Sindicatele au fost inlocuite cu
breslele, cu atributii reduse, iar pentru tineret se constituia Straja Tarii,
organizatie care propunea adularea institutiei monarhice.
Raporturi le lui Carol al II-lea cu legionari
i
au fost In general
tensionate, suveranul luand masuri dure impotriva Garzii de Fier.
Membrii sau simpatizantii acesteia au fost arestati In numar mare
intemati In lagare de concentrare. Fiind perceputa ca 0 agentura a
Germaniei, guvernul a inceput arestarea masiva a legionarilor la putin
timp dupa ce Germania anexeaza Austria, iar lichidarea lui Corneliu
Zelea Codreanu a Inca 12 legionari s-a tacut imediat dupa vizita lui
Carol In Germania (noiembrie 1938). Dupa asaslnarea lui Armand
Calinescu, noul prim-ministru Gheorghe a ordonat
executarea a 300 de legionari .
208

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->