NERVII CRANIENI

sistemul nervos central este partea principala a

sistemului nervos si se ocupa cu prelucrarea
informatiei venita de la receptori (de exemplu:
receptori vizuali, tactili, de durere etc.) si
generarea de raspunsuri.
SNC este format din encefal si maduva spinarii.
sistemul nervos periferic are doua
componente importante: sistemul nervos
somatic (adunarea informatiilor de la organele
de simt si transmiterea lor la sistemul nervos
central) si sistemul nervos vegetativ
(integreaza activitatea viscerala inconstienta) .
SNP este format din ganglioni si nervi(spinali
si cranieni).

TIPURI DE SENSIBILITATE
Dupa dispozitia lor in organism, se descriu urmatoarele
tipuri de sensibilitate:
A) Exteroceptiva (superficiala): tactila, termica,
dureroasa->receptori cutanati
B) Proprioceptiva (profunda, mioartrokinetica): receptori
din muschi, tendoane, suprafete articulare-> simtul
atitudinilor segmentare.
-sensibilitatea constienta->cortex parietal
-sensibilitatea inconstienta->cerebel
C) Interoceptiva (viscerala): receptori in viscere, arbore
vascular.

Receptori
: formatiuni specializate pe categorii de excitanti:
1. simt tactil >corpusculi Meissner
-discuri Merkel
-terminatii peripiloase
2. simt termic >corpusculi Ruffini->cald
-corpusculi Krause->rece
3. simt dureros >terminatii nervoase libere
4. sensibilitatea viscerala-> baro(presiune), algo
(durere) , chemo, termoreceptori

NERVII CRANIENI
sunt in numar de 12 perechi notate cu cifre romane
primele doua perechi reprezinta prelungiri ale
creierului , ceilalti apartin trunchiului cerebral

 originea real sau sediul pericarionilor ai

cror axoni formeaz un nerv periferic se
afl pentru fibrele motorii ntr-un nucleu
din interiorul nevraxului, iar pt fibrele
senzitive, ntr-un ganglion de pe traiectul
acestor nervi.
originea aparent este locul pe unde ies
sau ptrund n nevrax fibrele nervilor
periferici

Categori
e

Functie (ii)

ctiv

Senzorial Simtul mirosului

Senzorial Vazul

lomotor

Motor

Controleaza 4 dintre cei 6 muschi oculari si diametrul pupilei

Senzorial Proprioceptie

hlear

Motor
Controleaza un muschi ocular
Senzorial Proprioceptie

emen

Senzorial Senzatii la nivelul fruntii, nasului, dintilor, buzelor, nazofaringelui, tubu

auditiv
Motor
Muschii masticatiei, palatului moale, digastric, milohioid, tensor al
timpanului

ucens

Motor
Controleaza un muschi al ochiului
Senzorial Proprioceptie

al

Motor

tibulor

Nervul motor cel mai important pentru mm scalpului, faciali si ai gatul

Proprioceptie, gustul 2/3 anterioare ale limbii

Senzorial
Senzorial Senzatia auditiva si de echilibru

Senzorial Senzatii din torace si abdomen, receptori in a. carotida, proprioceptie

Clasificare (dupa functiile indeplinite)

senzoriali perechiile I , II , VIII
motori perechiile III , IV , VI , XI , XII
micsti perechiile V , VII , IX , X

Componentele functionale sunt reprezentate de

diferite tipuri de fibre nervoase:
aferente (somatoaferente si visceroaferente)
eferente (somatoeferente si visceroeferente)

Perechea I nn. olfactivi

olfactia este un simt calitativ ce permite decelarea prezentei sau
absentei unui miros
nervii olfactivi (I) sunt alcatuiti din axonii celulelor olfactive din
mucoasa olfactiva (originea reala - neuronii bipolari din mucoasa
olfactiva) ; acestia se grupeaza formand filetele olfactive (filia
olfactoria) care dupa ce strabat lama ciuruita a osului etmoid fac
sinapsa cu celulele mitrale din lobul olfactiv.
receptorul caii olfactive se gaseste la nivelul epiteliului
senzorial olfactiv , pata galbena , ce ocupa 2/3 cm din tavanul
cavitatii nazale
al II-lea neuron al caii olfactive este reprezentat de celulele
mitrale din bulbul olfactiv , prelungire a telencefalului ;
informatia olfactiva este procesata la nivelul unor arii corticale.

Perechea a II a nn. optici

nervul optic este compus din fibre senzoriale vizuale
originea reala - in neuronii multipolari din retina
se intinde intre globul ocular si chiasma optica , are o lungime de 6
cm (si prezinta 4 portiuni : intracraniana , canaliculara ( in
canaliculul optic , impreuna cu artera oftalmica ) , intraorbitara
situata in axul conului muscular si intarabulbara , care strabate
tunicile globului ocular)
fibrele radiatiei optice se proiecteaza la nivelul scoartei cerebrale
occipitale.

Perechea a III-a nn.oculomotori

Fibre componente :
motorii - originea reala in nucleul oculomotor somatic din mezencefal
- originea aparenta in fosa interpedunculara
- distributia : muschii extrinseci ai globului ocular drept sup. ,
drept inf. , drept intern , oblic inf. , ridicator al ploapei sup.
-functia : miscarile globilor oculari
visceromotorii parasimpatice (preganglionare) - originea reala in nucleul
accesor al n. oculomotor-veg. parasimpatic din mezencefal
- originea aparenta in fosa
interpedunculara
- distributia : fibrele
musculare netede circulare ale irisului si ale muschiului ciliar
-functia : reflexul pupilar
fotomotor ( de constrictie a pupilei ) ;reflexul de acomodare.

Perechea a IV-a nn. trohleari

Fibre componente : motorii - originea reala in nucleul motor din

mezencefal
-originea aparenta la nivelul partii
posterioare a T.C sub colicul inferior
- distributia : muschiul oblic superior al
globului ocular
- functia : miscarile globului ocular

Perechea a V- a nn. trigemeni

Fibre componente : somatosenzitive din ramura oftalmica , maxilara ,
mandibulara - originea reala in ggl. trigeminal de pe traiectul nervului
- originea aparenta pe fata anterioara a puntii , lateral de
piramida pontina
- distributia : inerveaza senzitiv tegumentul fetei , capului ,
2/3 ant. ale limbii , corneea si conjunctiva , cavitatile nazala , bucala si
dintii
-functia : conduc sensibilitatea exteroceptiva de la nivelul
fetei si proprioceptiva ( pentru muschii masticatori )
motorii din ramura mandibulara - originea reala in
nucleul motor al nervului V din punte
- originea aparenta
pe fata ant. a puntii , lateral de piramida pontina
- distributia : mm.
masticatori
- functia miscari
masticatorii

Perechea a VI-a nn. Abducens

Fibre componente : motorii - originea reala in nucleul motor din

punte
- originea aparenta in santul bulbopontin
- distributia : muschiul drept extern al
globului ocular
- functia : miscarile globului ocular

Perechea a VII-a nn. Faciali

Fibre componente : motorii - originea reala in nucleul motor din
punte
- originea aparenta in santul bulbopontin
- diastributia : mm. mimicii
- functia : expresia fetei

f. preganglionare parasimpatice - originea reala in nucleul salivator

superior si lacrimal din punte
- originea aparenta in santul
bulbopontin
- distributia ; galndele salivare :
submandibulara , sublinguala si glanda lacrimala
- functia : secretia salivara si lacrimala
f. senzoriale gustative - originea reala in ggl. Geniculat
- originea aparenta in santul bulbopontin
-distributia : mugurii gustativi din cele 2/3 ant.
ale mucoasei limbii
- functia :sensibilitatea gustativa

Perechea a VIII-a nn. vestibulocohleari

Fibre componente : senzoriale vestibulare - originea reala in ggl.

Scarpa
- originea aparenta in santul
bulbopontin
- distributia : receptorii
vestibulari
- functia : simtul echilibrului
senzoriale auditive - originea reala in ggl. Corti
- originea aparenta in santul
bulbopontin
- distributia : receptorii
auditivi
- functia : sensibilitate
acustica.

Perecea a IX a nn.
glosofaringieni
Fibre componente :
f. motorii - originea reala in nucleul
ambuguu din bulb
- originea aparenta in santul
retroolivar
- distributia muschii faringelui
- functia : ridicarea faringelui

f. preganglionare parasimpatice - originea reala in nucleul salivator

inferior din bulb
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : glanda salivara parotida
-functia : secretia salivara
f. somatosenzitive - originea reala in ggl. superior
-originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : inerveaza mucoasa urechii medii
-functia : conduc sensibilitatea exteroceptiva

f. viscerosenzitive - originea reala in ggl. inferior

- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : zonele reflexogene cardiovasculare
-functia : calea aferenta pentru reflexul depresor
f. senzoriale gustative : - originea reala in ggl. inferior
- originea aparenta in santul retrooliva
-distributia : mugurii gustativi din 1/3 post. a limbii

-functia : sensibilitatea gustativa

Perechea a X-a nn. vagi

Fibre componente :
f. viscerosenzitive - originea reala in ggl. inferior
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : interoceptorii din viscere si vase
sanguine
- functia :deservsc calea aferenta a unor reflexe
vegetative
f. motorii - originea reala in nucleul ambiguu
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : mm. larigelui , faringelui , partii sup. a esofagului
- functia : miscari ale laringelui , faringelui

f. preganglionare parasimpatice : -originea reala in nucleul dorsal al

vagului
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : musculatura neteda a
viscerelor : inima , plamani , ficat , pancreas , rinichi , vezicula biliara si
partial tubul digestiv.
- functia : contracta mm. netezi ,
relaxeaza sfincterele
f. senzoriale gustative : -originea reala in ggl. Inferior de pe traiectul
nervului
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : mugurii gustativi din mucoasa radacinii
limbii , epiglotei si faringelui
- functia : sernsibilitate gustativa
f. somatosenzitive : -originea reala in ggl. sup. de pe traiectul nervului
- originea aparenta in santul retroolivar
- distributia : tegumentul urechii externe si
conductul auditiv extern
- functia : conduce sensibilitatea exteroceptiva

Perechea a XI a nn. acesori

Fibre componente : - doua tipuri de f . motorii -originea reala in
radacina bulbara din nucleul ambiguu , respectiv radacina spinala din
maduva cervicala superioara
- originea aparenta in santul lataeral anterior din
maduva cervicala superioara
- distributia : mm laringelui ; mm. SCM si trapez
- functia : miscarile laringelui ; miscarile capului
si umarului.
Perechea a XII a nn. hipoglosi
Fibre componente : motorii - originea reala in ncl. motor al
hipoglosului din bulb
- originea aparenta in santul preolivar
- distributia mm. limbii
-functia : miscarile limbii in vorbire ,
masticatie , deglutitie.

GLANDELE ENDOCRINE

Functii :
particip la meninerea homeostaziei i a echilibrului
intern;
particip la regularea umoral a organismului;
particip la procesele metabolice ale organismului;
stimularea creterii organismului;
particip n cadrul reproducerii ( prin stimularea secreiei
hormonilor sexuali);
diferenierea caracterelor masculine sau feminine la
oameni n perioada adolescenei.

EPIFIZA (GLANDA PINEALA)

este o formaiune nepereche, cu greutatea
de aproximativ 0,2 g, situat deasupra
coliculilor cvadrigemeni superiori
este aflat n masa encefalului, ntre cele 2
emisfere, fiind parte a epitalamusului
in perioada copilriei, epifiza este mare,
ns odat cu trecerea anilor, aceasta se
micreaz devenind aproape inactiv la
maturitate
principalul hormon epifizar este
melatonina
(alti hormoni : pinealina , neurofizine I i II,
leucinencefalin)

Aciunile hormonilor epifizari :

aciune depresiv asupra tiroidei, melatonina diminund
fixarea intratiroidian a iodului 131, inhibnd i TSH ;
aciune negativ asupra corticosuprarenalei diminund
secreia de aldosteron i corticosteron ;
asupra gonadelor: aciune modulatoare fotoperiodic;
aciune negativ, melatonina fiind antigonadotrofic
(ntrzie apariia pubertii);
aciune modulatoare asupra sistemului monoaminergic,
de veghe i somn .

HIPOFIZA (GLANDA PITUITARA)

este o gland mica (500 mg), situat
median la baza creierului ntr-o cavitate a
osului sfenoid denumit aua turceasc,
posterior de chiasma optica ;
are trei lobi: anterior, intermediar i
posterior ;
lobul anterior mpreun cu cel intermediar
alctuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior
Neurohipofiza ;
este situata sub hipotalamus, de care este
suspendata printr-o mica tija, tija pituitara
(sau hipofizara).

Functii :
adenohipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (TSH),
corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si
somatotrofina (STH) -aceste secretii sunt la randul lor
comandate de catre hormonii hipotalamusului
adenohipofiza secreta, de asemenea, prolactina
(responsabila de lactatie la femeie)
hipofiza posterioara serveste drept loc de stocare provizorie
a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau
ADH (care impiedica eliminarea apei de catre rinichi atunci
cand ea nu se afla in cantitate suficienta in organism), si
ocitocina (care stimuleaza contractiile uterului la femeie in
timpul nasterii).

HIPOTALAMUS

este o parte a encefalului (creierul mare) de natur

nervoas ;

este format din 3 straturi de celule vegetative,

care dinspre cavitatea ventriculului 3 spre
exterior sunt : stratul periventricular (mai bine
dezvoltat anterior), stratul medial, stratul lateral
(mai bine dezvoltat posterior)

secret dou tipuri de hormoni ce sunt depozitai n

hipofiza ;
secreta, de asemenea, liberine (realising factori),
hormoni care controleaza secretiile adenohipofizei
controleaza, de asemenea, senzatiile de foame si de
satietate, deci prizele alimentare, precum si
termoreglarea
alt rol al hipotalamusului consta in a actiona asupra
functionarii viscerelor (viata vegetativa), de exemplu
intervenind aspra ritmului cardiac sau respirator

GLANDA TIROIDA

Anatomie
este un organ nepereche de culoare glbuie-roz, cu o
consisten moale, cntrind 18-30 gr
situat n regiunea antero-lateral a gatului
este formata din doi lobi de form oval, ce se dispun de
o parte i de alta a laringelui i traheei, unii printr-un istm;
n 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul piramidal, se
ntinde nspre osul hioid
are o capsul proprie ce trimite prelungiri n interiorul
glandei(septuri fibroase ce mpart glanda n pseudolobi, la
rndul lor alcatuii din vezicule, numite foliculi sau acini
(unitatea structural a tiroidei).
este nvelit ntr-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii,
aderent de trahee, teaca vasculonervoas n care se afl
artera carotid, vena jugular i nervul vag

 anterior, glanda vine n raport cu muchii subhioidieni

intre capsula proprie i capsula fibroas, dependent a
fasciei cervicale mijlocii, se afl posterior, glandele
paratiroide
irigaia arterial este asigurat de arterele tiroidiene
superioar i inferioar; venele se deschid n venele
jugulare i trunchiul venos brahiocefalic stng
limfaticele merg n ganglionii cervicali profunzi i
pretraheali
inervaia este dat de ramuri din nervii laringieni superior
i inferior i din cei trei ganglioni simpatici cervicali.

Functii :
in interiorul foliculilor se gsete un coloid proteic care
conine o singur proteina, tireoglobulina, din care sunt
sintetizai hormonii tiroidieni: T4 ( tiroxina) i T3
(triiodotironina )
conine i o populaie redus de celule parafoliculare
(celule C) care secreta calcitonina
secreia de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 i
triiodotironina-T3) este stimulat de ctre un alt hormon
numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este
secretat de glanda hipofiza
pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod , care este
furnizat prin alimentaie

Rolul hh. tiroidieni

crestere in special la copii (asigura o crestere normala)
dezvoltarea si maturizarea sistemului nervos
efecte metabolice ( metabolism proteic echilibrul
anabolism catabolism ; glucidic neoglucogeneza ,
glicogenoliza ;lipidic lipogenoliza )
efect de optimizare a functiei sexuale (efect poz. pe
metabolismul gonadelor si pe gonadotropii hipofizari)

 efecte sistemice (CV- FC ,DC; respirator- frecvena i

amplitudinea respiraiei ;digestiv- secreia i motilitatea)
activitatea metabolic n aproape toate esuturile
stimuleaz creterea si diferenierea celular
procesele oxidative ATP+ cldur

Paratiroidele
se gasesc in spatele tiroidei si sunt in
numar de patru
greutatea medie a unei glande este de
30-35 mg, cele patru glande insumand
120-l40 mg iar in ceea ce priveste
dimensiunile, acestea riaza intre 3 * 2 *
0,5 si 7x4x1 mm.
sunt esentiale pentru supravietuire
secreta doi hormoni: Parathormonuldetermina cresterea calcemiei si
scaderea fosfatemiei actionand la nivel
intestinal, renal si osos
Calcitonina-scade
calcemia si creste fosfatemia

TIMUS
este un organ mic, situat n cavitatea
toracal, ntre cei doi plamani (partea
posterioar a sternului)
format din 2 lobi inegali, drept i stng, de
culoare cenuie, unii ntre ei
este acoperit cu o capsul conjunctiv de
la care pornesc spre interior prelungiri
(septuri) ce mpart lobii n lobuli
involueaza dupa varsta de 30 de ani
Functii :
producerea unui hormon de cretere la
copii timopoetina ;
rol in maturarea limfocitelor T si in
eliminarea reaplicilor autoagresive ale
celulelor-T, care provoac omului aanumitele boli autoimune .

GLANDE SUPARENALE
sunt doua glande cu secretie interna, situate
retroperitoneal , la polul superior al celor doi
rinichi ca o cciul ;
fiecare glanda suprarenala cantareste in
medie 5 g si masoara aproximativ 5 cm
lungime, 3 cm latime si 1 cm grosime ;
glanda suprarenala dreapta are forma
piramidala, turtita antero-posterior si coafeaza
polul superior al rinichiului drept; este situata
posterior de lobul drept hepatic si anterior fata
de diafragm ;
glanda suprarenala stanga are o forma
semilunara , concavitatea fiind in raport cu
marginea mediala a polului superior renal ;
uneori glanda este situata mai degraba
medial decat deasupra rinichiului, polul
glandular inferior venind in contact cu
pediculul renal

 glandele suprarenale sunt alcatuite din doua zone

distincte - corticala si medulara - avand caracteristici
embriologice, histologice si functionale diferite ;
medulosuprarenala - reprezint zona central a
glandei i este inconjurat de zona cortical ;
- este principala surs de
catecholamine: adrenalina (epinefrina) i noradrelina
(norepinefrina). Aceti hormoni, derivai din aminoacidul
tirozin acioneaz sinergic cu sistemul nervos simpatic

 corticosuprarenala - reprezint zona periferic a

glandei ale crei celule (aparin de axa hipotalamic pituitar - adrenal )
- hh. secretati : mineralocorticozii,
care acioneaz la nivelul rinichilor stimulnd reabsorbia
apei i a sodiului i eliminarea potasiului;
glucocorticozii, cu rol
hiperglicemiant, hiperlipemiant;
sexosteroizii, care
gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de
hormoni: androgeni i estrogeni

Pancreasul endocrin
glanda cu secretie interna(endocrina) si
externa (digestiva) ;
situat profund, inaintea coloanei vertebrale,
inapoia stomacului si micului epiploon ;
ocupa planul cel mai profund al regiunii
celiace, depasind-o spre stanga ;
dimensiuni: L: 15-20 cm, H: 4-5 cm, G: 2
cm; greutate: 80 g
microscopic : pancreas exocrin acini
glandulari
pancreas endocrin insule
de celule (secreta insulina , glucagon ,
gastrina , somatostatina)

 pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans

care sunt alctuite din dou tipuri de celule importante: - celule beta
secreta insulina (70%)
-celule alfa
secret gluganon (20%)

Functii :
Insulina are ca aciuni: - creterea gradului de utilizare a glucozei de
ctre celule
- depunerea glucozei sub form de glicogen in
muchi;
- transformarea glucidelor n lipide in ficat i
esutul adipos
-stimularea sintezei proteice.

Glucagonul are actiune antagonica insulinei :

-stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi;
-exercit efect lipolitic;
-provoac hipeglicemie prin glicogenoliz hepatic.

Testicul
testiculele sunt o pereche de organe de
reproducere masculine care produc, n
principal, testosteron, un hormon care
controleaz dezvoltarea caracteristicilor
sexuale masculine i care joac un rol
important n dezvoltarea spermei ;
se dezvolt n regiunea lombar, de unde
descind (descensus testis) de-a lungul
peretelui dorsal al cavitii abdominale, trec
prin canalul inghinal i ajung n scrot, unde
le gsim n mod normal la natere,
desprite prin septul scrotal (septum scroti )

 forma testiculelor este ovoidal, fiecare cntrind 20-30 gr

au dimensiuni de 4-5 cm, n lungime i 2,5 cm grosime, culoare albalbstrie i consisten ferm, elastic, fiind n ntregime acoperite de
seroasa vaginal ;
tesutul testicular este format din elemente glandulare (canale
seminifere) si tesut conjunctiv interglandular, unde se afla celulele
Leydig secretoare de testosteron si Sertoli secretoare de estrogen
testosteronul este principalul hh. masculin , produs in urma stimularii
de catre LH
efecte testosteron : aparitia pilozitii pe fa, maturizarea organelor
sexuale, creterea masei musculare, apariia pilozitii n alte pr i ale
corpului, ingroarea vocii, apariia altor caractere masculine .

TESTICULUL

Ovar
glanda sexual feminin - este
organ pereche - cu o dubl funcie
secretoare: extern i intern
este organul productor al ovulelor
i, n acelai timp gland endocrin,
care, prin hormonii produi
(estrogenii) determin caracterele
sexuale secundare i joac un rol
deosebit n realizarea tipului
constituional feminin.

 forma ovarului este ovoidal, cu axul mare vertical,

avnd dou fee (medial i lateral), dou margini
(liber i mezoovarian);
in mod obinuit are 3 cm lungime, 2 lime i 1 cm
grosime i cntrete 6-8 gr; n climacterium mrimea sa
diminu
dup dezvoltarea sa n regiunea lombar, ovarul
migreaz spre regiunea inferioar a abdomenului, aa
nct la natere se gsete n micul bazin, n cavitatea
retrouterin, napoia ligamentului larg al uterului,
dedesubtul trompei uterine i naintea rectului.
vascularizaie : in ovar ptrund artere spiralate din
arterele ovarian i uterin; venele provenite din
capilarele corticalei formeaz un abundent plex n
medular i apoi prsesc ovarul pe la nivelul hilului;
limfaticele ovarului se vars n limfonodulii lombari .

Functia endocrina a ovarului :

se instaleaza la pubertate si dureaza pna la climacteriu
aceasta functie se desfasoara sub dependenta
hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH, LH, sau
ICSH si LTH), controlati prin factorii eliberatori
hipotalamici
hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si
progesteronul
rolul hh. ovarieni : actioneaza asupra aparatului genital
feminin, precum si asupra comportamentului sexual al
femeii , acestia determina, de asemenea, caracterele
sexuale feminine, incepand cu perioada pubertatii
dezvoltarea sanilor, pilozitatea, repartizarea tesutului
adipos pe solduri si pe coapse, largirea bazinului.