A-i'i-*,t gi;

r.,1 r

ri)

ii.i J ir i;

r"i

i: i 1,- ;l'.i

T-_-

t_
t.
i

ws :.}"ilriEu
e pru-itiili salj"e,4/\i
EI?{lq

eierCorde

ar .,a r)gS ji)b

;p

J.t.lUCi;e

l-tor\lc

00I

uel,r"oJAi

ariulunrguoa daluns a'lsq?.firEits ap atsJejuus aJ n:)

'plS!! u;. tn)tput alsa nu aJOt iS
lurJ|"r\dLiti pr.t]s"t;ttl .tosA;JI a.ji;o tj)t t;.tri: t!S Cl afit:odS.i1;
rll Pi5' nt\ .,alallD" oH(tEa1n3 '"tO\p:utzdSarcl 7n{nlntntl tfun:.ialui t}i,iJtjt) .,;{.:! tDLu )ir.nLuilLla
AiL4awlUatA Aia'WOlDLu.ttl Lttp
ltlLttT'Lln mltli,ttUiii iiti.i;i).itlt{ At{ 1n,'.t: tjit r)1t:-; :tgltiltt.tlsul
{a1o;"r

!.1

utI

il;

i;

;: t u |

:i

i t l'! ; !.,t..i,; i,:J;j

i.r

3IJ'ili'Fi'H lf; ij:iri'u lili-l 'i-i

"r,:1
{

j,

t0t

Vacaitte

.a\

Ciic iun
Atnellzi sall confl"a\j

-\/
'.
::.r

Scola de Evalwrre n Reaclnptdrii Sodale cl#iloret tle Holntes si R,nhe de mdsurutre o slresului
(The socinl reddj$sflrrcn{ rating smle}.

anll

Alcatuit6 de ar-ttori in
crlnsiderate, schinrbAri

1967. scaia cu-i'riinde

serie de eveniurente c1e viatir. ce F)ot fi

cu potential de cregterc a incidgnJei boliior psihice sau psihosomatice.

:lunca". "personal si social" si "casa gi

tamilia"). fiecare eienitneili a',i;rd aiocaii Ltr',,rr.,rnairig,punc:c care cuantiilcd riscul. Nurndrul
maxim de puncte este 100. asignat tiecesului utiiiia riintie sc.ii sau pierderii creclintei religioase. iar

nundrul minim - petrecerii de vacange (11) sa:: ir:c6iciriior ininore ale legii (11). intre acestea

se

gisesc valori intermediar':. ca tle:xeurplu ci',,c:rul (S0). spiia,izarea (62) sau inrboinavi:-ra unui
menbnr de fantilie {54}. Teoria lui F{olnres:i F.ahi: afirind cd
un interr:al scuri (cle e:t.

j-5

luni,1 este

.iil predtrtc,

incepe de la peste I 5LL de p!'incle. acir.inaie

i.r

coleclic de peste -100 dc pr-incre intr,

c,prroape cert

alrisciriuj de inril-oluavire. dal-riscril

i;, ,lcci:r9i iirit-,i?.i rle tirnp. )egi scala de rnai sus a tbst

criticatl de-a lcngul tinrp,ilui. piinclpala reiriaici jriqsii,,i tiiirci aceea cf, personalitatea individului
poaie schimba in tcrai.ta,; morful irr

ca^'e

cinc'ra s: i;ipffri.ijaz,i la o siruatie prct'leiuaticd. arn pref-erat

tirlosirea ei. fui detrillleiltui alior posibile ilpiir:ni. ,.1c,:ar*ce ea este relativ trenent tolositd pentru

. masurarea stresului.

ar:

ifi,t numAr -{elailn, nr.ir

iie .iienti.

interpretarea rezultatelor cuprinde

unndtoarele aspecte:

'

Acumularea unui scc,' nrai mare i1: -;u.r pu:cie"

iniiic[ un grad nrajor de stres. riscul

ele

imbolnlvire fiind ioai"te crescut.

'Un
'

prurctaj care se situeazd intr-e I j0;: ?lil''. inriili..irrr t-isc urr,cle;at de imboinlvire.

Dacd s-au acuniulat niar pulin rie i50 tie puncte. stresul are putiire $arlse sa ..treac!,"

in lc,all.

t/u
60,ful p,uac{ t!,f gsesl tq,0L/'02 'sll-t'l
U Elsred6 ;-,grlt^rq'{l?A f 'u'*},
I