1.

Pompe (Masini) hidraulice si pneumatice (4)

Acestea convertesc energia mecanica in energie hidraulica sau
pneumatica ,si/sau invers.
Aceasta energie poate fi folosita pentru deplasarea fluidului intre punctele
instalatiei sau poate fi folosita pentru actionarea altei masini .
Fluidele cu care opereaza masinile se numesc fluide de lucru . Ele se
deosebesc prin starea de agregare , viscozitate, densitate, provenienta,
continut de suspensii, punct de autoaprindere.
In industria navala se folosesc :
-Apa de mare, apa tehnica, apa potabila, produse petroliere, lichide
chimice, amestecuri ,bitumuri.
-Aer comprimat (lansare si tehnic),aer, gaze de ardere, gaze lichefiate,
azot, CO2, spume.
Conditiile de lucru , pentru toate categoriile sunt presiunea si
temperatura. Cele doua componente au impact major asupra functionarii
masinilor hidraulice.
Ca folosire lichidele sunt :

Cele transportate ca marfa

Cele folosite ca agent ptr instalatiile navale.

Conversia energiei se face prin :

-

efect dinamic

efect static (volumic)

Masinile pot fi convertibile , adica cu reversibilitatea transformarii.

Elementele (marimile ) de conversie ptr fluide sunt debit si sarcina , Q, H.
Elementele mecanice sunt momentul si viteza unghiulara, M, .
Energia specifica a unui fluid poate fi exprimata ca fiind suma energiilor
dinamica si statica.
=
Componenta

se regaseste in modificarea cinematicii particulei

Componenta

se regaseste in modificarea presiunii statice

Masinile la care conversia se face pe baza componentei dinamice se

numesc masini cu principiu de functionare dinamic .

Masinile la care conversia se face preponderent pe baza componentei

statice se numesc masini cu principiu hidrostatic de functionare .
Functionarea masinilor volumice se face pe baza variatiei ciclice a
volumului de lucru . Pentru cuplarea la aspiratie si refulare se folosesc
organe de distributie :
-supape masinile fiind nereversibile
- distribuitoare masinile fiind reversibile
Conversia se face in general in mod continuu. Sunt cazuti cind conversia
se face in timp limitat ,deci pe o distanta scurta sub unghi limitat. Aceste
masini se numesc motoare liniare sau oscilante
Actionarile hidropneumatice sunt impartite in doua categorii :
-Transmiterea de puteri la mare distanta
-Cele care Transmit comanda la elemente mecanice ale instalatiei prin
intermediul fluidului energetic .
Pierderile de putere se fac in ambele situatii a generatoarelor si
motoarelor :

1. Masini hidraulice cu principiu de functionare dynamic

Aceste masini realizeaza conversia energetic prin modificarea

componentei cinetice a energetice ca urmare a interactiunii intre fluid si
rotor.
Cinematica ( de ce e important ptr particularizari)
Se fac urmatoarele ipoteze :
-

Fluidul este ideal (omogen, continuu si fara viscozitate)

Traiectoria particulelor ce strabat rotorul este o linie continuua cu

miscare relativa

Rotorul are o infinitate de paleti cu grosime zero avind forma liniilor

de current
Miscarea se face in doua sisteme de referinta
-Unul fix cu carcasa
-Altul mobil , solidar cu rotorul
Se foloseste un sistem de referinta in coordinate cilindrice . Versorii
directiilor sunt :
r, u , z.
viteza absoluta raportata la sistemul fix
- viteza relativa a fluidului
viteza de transport a sistemului

Notind cu
viteza unghiulara a rotorului , si cu
a punctului P atunci

vectorul de pozitie

Viteza absoluta , relative si de transport satisface relatia Coriolis :

Reprezentarea grafica a relatie Coriolis se numeste triunghiul

vitezelor.
-

Unghiul dintre viteza de transport

noteaza cu .

si viteza absoluta

se

Suplimentul unghiului dintre viteza de transport

relativa

si viteza

se noteaza cu .

Tinind cont de relatia Coriolis rezulta ca

=
=u
Trunghiul vitezelor se traseaza pentru masini generatoare si pentru
masini motoare. ( 90)

Teoria pompei
Figura de mai jos reprezinta o sectiune transversal in
discul pompei .
Figura 1/ 2 reprezinta triunghiul vitezelor la intrare si
iesirea din propulsor .

a) Aspiratie
In ipoteza curgerea in pompa nu este rotationala. Asta
inseamna ca unghiul =90 grade . In functie de
geometria pompei se poate calcula inelul de intrare .
Pentru un propulsor radial :
A1 = 2 r1 b1 m2 [m2]
In care:

r1 este raza de intrare in propulsor a fluidului

b1 este latimea palei .

Cantitatea de lichid intra prin aceasta arie iar c 1m este

calculat din formula :
C1m =Qprop /A1 [m/s]
Viteza tangential U1 este produsul razei cu viteza
unghiulara :
U1=2 r1 (n/60) = r1 [m/s]
= viteza unghiulara [rad/s]
n = turatia [rev/min]
Unghiul relative 1 poate fi calculat pe baza 1 , Cm1 si U1.
In acest caz (irotational ) (C1=C1m ) relatia devine:
tan 1= C1m/U1

Triunghul vitezelor la intrare

b) Refularea
La fel ca in aspiratie se considera triunghil vitezelor ptr o
pompa radiala:

A2= 2r2b2
C2m se calculeaza la fel ca aspiratia:
C2m = Q

pompa

/A2 [ m/s]

Viteza tangentiala U este calculata :

U2 =2r2(n/60) =r2 [ m/s ]
La inceput se considera ca 2 are aceeasi valoare ca si
unghiul palei rotorului .
Viteza relativa poate fi calculata din :
W2= C2m /sin 2 [m/s ]
si
C2u =U2-C2m/tan 2
In concluzie triunghiul refularii pompei este determinat.

Triunghiul vitezelor la iesire

Ecuatia lui Euler
Metoda de determinare consta intr-un volum de control
care limiteaza rotorul , impulsul din ecuatia de impuls care
descrie forte si triunghiul vitezelor la intrare si iesire .
Volumul de control este un volum imaginar care foloseste
in ecuatia de echilibru .

Volumul de control

Ec de echilibru ptr impuls uneste debitul masic si viteza cu

diametrul rotorului . Echilibrul este dat de moment .
Momentul M la ax (motor) corespunde momentului obtinut
momentului curgerii prin pompa cu debitul masic m=Q.
M=m(r2 C2u r2 C1u ) (Nm)
Prin inmultirea momentului cu viteza unghiulara se
gaseste expresia pentru puterea la ax .
In acelasi timp raza inmultita cu viteza unghiulara rezulta
viteza tangentiala :
r2 =U2
Aceasta rezulta :
P2 = M [W ]
= m(r2 C2u r1 Cu1 ) = m(r2 C2u r1 Cu1 )= m(U2 C2u U1
Cu1) =

Q(U2 C2u U1 Cu1)

Puterea hidraulica transmisa fluidului poate fi scrisa ca o
crestere de presiune p rotor prin rotor inmultita cu debitul
Q:
Phidr = p

rotor

[W ]

m = debitul masic (Kg/s)

Valoarea (U2 C2u U1 Cu1) are marime de presiune (sa se
demonstreze !!)
Sarcina este definita ca :
H= p

rotor

/g

Expresia puterii hidraulice se poate scrie :

P

hidr

=QH g= m Hg [W]

Daca curgerea este libera puterea hidraulica si mecanica

pot fi egalate :
P

=P2

hidr

m gH = m (U2 C2u U1 Cu1)

H=(U2 C2u U1 Cu1)/g

Aceasta este Ecuatia lui Euler si exprima sarcina la viteza

tangentiala si absoluta la aspiratie si refulare .
Daca se aplica cosinus in triunghiul vitezelor Ec. Euler se
scrie ca o suma de trei contributii :
1. Sarcina statica ca urmare a fortei centrifuge
2. Sarcina statica ca urmare a variatiei vitezei prin rotor
3. Sarcina dinamica
H= (U22 U21) /2g +(W21 W21) 2g + (C22-C21)/2g
[m]
-

----------------1

------------------ ---------------2

Daca nu exista debit prin pompa si nu exista rotatie la

aspiratie atunci sarcina este determinate doar de viteza
tangentiala in care C2u = U2

H0 = U22/g

[m]

Cind se proiecteaza o pompa se presupune ca nu exista

rotatie , insemnind C1u =0
H=(U2 C2u ) /g

[m]

Forma palei si curba pompei

Forma palei depinzind de unghiul de iesire

Daca se presupune ca nu exista rotatie (C 1u = 0 ) o
combinate de ecuatii arata ca sarcina variaza liniar cu
debitul si panta depinde de unghiul de refulare 2 .
H= (U22 /g)-(U2 / D2 b2 g tan(2 ) ) Q [m]

**

Figura de mai jos demonstreaza legatura dintre curba

theoretic a pompei si unghiul palei indicat la unghi 2

Curbe teoretice calculate bazate pe formula

**

Curbele reale sunt deformate datorita pierderilor

volumice , alunecarii, rotatiei la aspiratie , etc.
Folosirea ecuatiei Euler
Exista o strinsa legatura intre geometria rotorului , ec
Euler si triunghiul vitezelor care poate fi folosita in
estimarea impactului schimbarii geometriei asupra sarcinii
.
Cazul particular al Ec .Euler poate fi identificat in
triunghiul vitezelor la refulare .

Ecuatia Euler si cuplajul vectorilor in triunghiul vitezelor

Se considera doua cazuri :

- primul reducerea dimensiunii b2 .
Valoarea C2m este invers proportional cu b2 . Valoarea C2m
creste cind b2 scade . U2 este independent de b2 si ramine
constant . Unghiul 2 nu se schimba cind se schimba b2 .
-Daca vitezele C2u si C2 scad si W2 creste . Sarcina va
scade ,implicit puterea . Sarcina la curgere zero este
proportionala cu U22 si nu exista schimbari in acest caz.

Triunghiul vitezelor la schimbarea marimii de iesire b 2

.
Metode expermentale de studiu ale masinilor cu
principiu dynamic de functionare
In multe cazuri din considerente de modelare a miscarii
fluidului se recurge in proiectarea pompelor prin metode
expermentale .
In acest caz scopul final este asigurarea unui radament
maxim .
Proiectarea se face in doua etape , prima consta in
dimensionarea in conditii simplificatoare , apoi se
definitiveaza prin experiment.
Acestea aduc corectii pentru o energie disipata mica si
randament mare.
Transpunerea de la model la scara naturala se face prin
criteriile de similitudine.
Trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
1.Asemanarea geometrica a pompelor
2.Asemanare cinematica
3.Respectarea criteriului Re

1. Conditia asemanarii geometrice :

2. Asemanarea cinematicii implica respectarea conditiei ca

triunghiul vitezelor sa fie asemenea model si natura m
si n. Aceasta inseamna satisfacerea criteriului de
similitudine Strouhal .

Rezulta prin calcul ca :

Raportul vitezelor este proportional cu si raportul

turatiilor.

Deducerea parametrilor debit, sarcina, se face aplicind

similitudinea cinematica.
-

Raportul debitelor:

Debitul este dat de viteza radiala a vitezei la iesirea

din rotor.
Raportul debitelor este proportional cu si cu raportul
turatiilor

Raportul sarcinilor :
Se considera ec. fundamentala a pompelor :

Daca intrarea in pompa se face radial Cu1=0

Raportul sarcinilor este proportional cu si cu patratul

raportului turatiilor
-

Raportul puterilor :
Deoarece P=QH, rezulta direct :

Raportul puterilor este proportional cu si cubul

raportului turatiilor.
3. Respectarea criteriului Re cu cel cinematic nu se poate
face simultan .
Similitudinea cinematica implica respectarea criteriului
Sh.
Re este foarte mare deci identitatea dupa Re se
realizeaza automat.
4. Se introduce drept criteriu de comparatie turatia
specifica.

Aceasta defineste ca turatia unui model de pompa

asemenea geometric cu modelul din natura care
respecta similitudinea Sh, sau triunghi de viteze
asemanator , si care transferind acelasi lichid realizeaza
o sarcina egala cu 1mHO, consumind putera de 1CP,
(735W).

Pompe centrifuge
Pompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o
transmite fluidului prin intermediul paletilor .
Deplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . La
iesirea din rotor particulele au viteze mari , energie cinetica
mare . Carcasa are rol de a prelua energia cinetica fara pierderi
la trecerea prin rotor si de a conduce fluidul cu energia cinetica
catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea
este inchisa.
Sensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie .
Antrenarea pompelor se poate face electric , cu motoare
hidraulice , turbine sau motoare termice.

Constructia pompelor centrifuge poate fi :

Cu paleti liberi

Rotor semideschis

Rotor inchis

Fenomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin

constructia unui prerotor sau a unui rotor extins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt
verticale cu prindere de cele mai multe ori pe postament
orizontal. O problema practica reprezinta cuplarea si
centrarea pompelor cu tubulatura .
Carcasele pompelor pot si simple si supraetajate.
Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable.
Pentru functionare este necesara umplerea tubulaturii de
aspiratie cu lichid sau evacuarea aerului pe conducta de
aspiratie pina ce fluidul inunda statorul .
Solutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un
ejector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fixat rotorul
pompei a unei pompe cu inel de apa. Pompa este
autoamosrsabila si scoate aerul din tubulatura , raminind
cuplata , functionind in paralel cu pompa principala.
In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele
centrifuge in inst de ballast, santina, Fi-Fi , apa tehnica,
sanitara, marfa petroliere, ect.
Pompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si
evacuarea axial (turbina Francis).

-Definirea caracteristicilor functionale ale pompei

centrifuge
Caracteristica functional este data de legatura dintre
sarcina H si debitul Q.
Pentru o pompa ideala din ec .21(3.2.5.2.),

Facind reprezentarea grafica

in coordinate HQ, functia
este dependenta de unghiul
(W si u)

Din curba Ht infinit se obtine

prin scadere Hf pierderi
frecare rotor curba Ht
reala.
Se considera si pierderile
prin soc (delta Hs ) , pe portiunea Q-0 de pornire prin
devierea vinei de lichid . Aceste pierderi se scad din curba
H-Q.
Daca debitul la intrare este inferior debitului nominal Q
Qn , atunci configuratia triunghiului vitezei se modifica.
Din reprezentarea vectoriala regimul de functionare este
dat de parametri (vectorii)
,
,
.
Pentru ca intrarea sa se faca fara soc viteza W
trebuie adusa pe directia paletilor la intrare prin
modificarea cu viteza
. Aceasta implica
devierea unghiului

la valoarea 1.

Din asemanarea triunghiurilor rezulta :

Consideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale

Si

rezulta:

-Deducerea analitica a expresiei sarcinii

Expresia analitica a caracteristicilor este functia f(Q,H,n)
este un paraboloid hiperbolic.

Dependenta de unghiul beta, soc, frecari

Facind notatia :

Determinarea s si se face din literature. Expresia sarcinii devine:

Coeficientii K1, k2,k3 reprezinta valori constante pentru pompa

data.
Ecuatia de mai sus reprezinta un paraboloid hiperbolic .

-Curbele I, II,III sunt curbe de turatie n=ct. ,rezultate din

intersectia pinzei cu plane paralele Q-H.
-Curbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul Q-n
sunt linii de refulare constanta . Acestea sunt hyperbole si
a caror asimptote se intersecteaza pe axa H. Ele definesc
comportamentul pompei la o anumita inaltime de
pompare. Modificarea debitului se face prin reglarea
turatiei.
-Parabola H este rezultatul intersectiei cu un plan paralel
cu planul H-n. Aceste parabole indica cum trebuie variata
turatia pentru a mentine debitul contant la diferite
inaltimi de pompare .
La unele pompe se defineste un domeniu de functionare n
max si n min.

Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care

regimul este stabil . Pe panta ascendenta pina in punctul
de maxim regimul este instabil . Se prefer ca panta
descendenta sa fie cit mai abrupta astfel incit pentru
variatii mari ale sarcinii sa avem variatii mici de debit.
Regimul nominal trebuie plasat acolo unde randamentul
este maxim. Caracteristicile plane sunt trasate de obicei
pentru o singura turatie a pompei sau o familie de pompe
(functie de putere sau turatia axului).

Termenul sQ contine si componenta dinamica .

In regim stationar Qp =Qi deci Hp=Hi