Observ ca parerile celor de mai sus sunt in cel mai bun caz glume.

Un sfat : nu
incerca sa-ti tai singur lueta (omusorul) si nici venele de sub limba; nu te va
ajuta cu nimic , poate ceva complicatii (singerari, infectii, etc). Nu mai urma
sfaturile din popor, multe din ele fara nici o baza stiintifica (adica fara stu
dii care sa le demonstreze eficienta!). Sforaitul poate fi normal, fara consecin
te patologice (cel mult ii poate deranja pe cei din jur!) dar poate fi si un sem
n de boala (numita sindromul de apnee in somn). Incearca sa raspunzi la urmatoar
ele intrebari: esti obez, ziua esti prea somnolent, dormi in general mai mult ti
mp, adormi imediat (uneori chiar in timpul zilei: de ex. cind astepti pe scaun l
a un cabinet sau la cinematograf!), ai un somn agitat cu treziri frecvente, urin
ezi des noaptea, dimineata te doare capul si te trezesti greu si obosit, ai tulb
urari de memorie, ai hipertensiune arteriala. Daca ai raspuns cu da la majoritat
ea intrebarilor de mai sus atunci probabil este vorba de sindromul de apnee in s
omn si va trebui sa te adresezi urgent unui medic specialist pneumolog (preferab
il in unul din orasele Bucuresti, Timisoara, Iasi, unde exista laborator de poli
somnografie) pentru a efectua o polisomnografie si pentru a avea o certitudine.
Daca se va confirma diagnosticul exista tratamente care amelioreaza sforaitul si
implicit calitatea vietii.
Altminteri sforaitul poate fi nepatologic dar chiar si in aceste situatii ar tre
bui sa efectuezi un examen ORL (intr-adevar polipii pot influenta somnul!), un c
onsult pneumologic incluzind o spirometrie (mai ales daca ai fumat mult inainte!
) Ca masuri generale incearca sa nu mai fumezi (deloc!) si sa incerci sa slabest
i ( daca esti obez!). Incearca sa nu mai maninci dupa ora 19. Si incearca sa dor
mi culcat pe o parte. Nu lua sedative(ar putea chiar sa-ti agraveze problemele!!
un semn de boala?
Sforaitul
Sforaitul este o problema sociala care a devenit n timp si o problema medicala, f
iind un factor de risc pentru boli cardiovasculare si un semn important al sindr
omului de apnee n somn (sforait urmat de pauze respiratorii repetate). Exista mai
multe sinonime legate de acest termen: sforaitul benign primar, sforaitul simpl
u, sforaitul fara apnei n timpul somnului, sforaitul continu si sforaitul ritmic.
Definitie
Sforaitul este definit ca un zgomot produs de vibratia palatului moale (portiune
anatomica din cerul gurii ) la trecerea aerului n faza de inspir a respiratiei.
Initial sforaitul este usor, mai ales pe spate si se atenueaza mult n pozitiile l
aterale. n timp, sforaitul devine obstructiv, fiind asociat cu pauze respiratorii
care se repeta cu o frecventa de cel putin 10 pe minut.
Frecventa
Se ntlneste la 20% din populatia adulta ( 60% din barbatii si 40% din femeile pest
e 40 de ani). Barbatii sforaie mai mult (25% ) dect femeile (15%). Prevalenta cre
ste cu vrsta. Sforaitul este dependent de obezitate ( ntre 30-59 de ani sunt 60% s
foraitori fata de 34% la cei normoponderali).
Factorii care influenteaza sforaitul sunt:
1. factorii anatomici (orice ngustare a faringelui si a cailor aeriene nazale): d
eviatiile de sept, hipertrofiile amigdaliene (amigdale marite), micrognatiile (m
andibula mica), retrognatiile (mandibula situata anatomic mai napoi), macroglosii
le (volum crescut al limbii), unele malformatii congenitale, obezitatea.
2 . factorii functionali :
- ntrzierea sau absenta contractiei muschilor dilatatori n timpul inspiratiei
- pozitia
supin sau pe spate (prin efectele gravitationale asupra bazei limbii)
- privarea de somn favorizeaza slabiciunea musculara si ntrzie contractia muschilo
r dilatatori ai faringelui
3. sexul ( progesteronul este un stimulant respirator care creste tonusul muscul
ar si protejeaza femeia pna la menopauza)
4. medicamentele (benzodiazepine precum diazepamul, tranchilizante) inhiba contr

olul ventilatiei iar alcoolul are influente negative inducnd si vasodilatatie per
iferica si hipotonia muschilor dilatatori
5. fumatul creste rezistenta cailor aeriene si altereaza activitatea de epurare
a cailor aeriene de catre mucus si cilii vibratili din bronsii.
6. factorii genetici nu sunt foarte bine descifrati dar se presupune ca exista o
legatura cu toti cei amintiti anterior.
Sforaitul - un posibil factor de risc
Sforaitul este factor de risc pentru bolile cardio-vasculare (hipertensiunea art
eriala sistemica, coronaropatii, infarct cerebral,etc.) de multe ori existnd si a
lti factori asociati comuni (obezitatea, sindromul de apnee n somn)
Sforaitul obstructiv si sindromul de apnee n somn sunt strns legate. Exista o prog
resie a sforaitului odata cu vrsta de 35-40 de ani si mai rar dupa 65 de ani; est
e simptomul cel mai frecvent ntlnit la apneicii obstructivi. Istoricul de sforaito
r sever are patru faze evolutive:
- stadiul 0 sau preclinic - caracterizat doar prin sforait, simptom unic;
- stadiul 1 - apare somnolenta diurna si sforaitul devine intermitent pe perioad
e lungi de somn;
- stadiul 2 - somnolenta se asociaza cu sforait intermitent pe toata perioada so
mnului;
-stadiul 3 (complicat) cu hipoventilatie alveolara persistenta (adica reducerea
volumului de aer care ajunge sa participe la schimburile normale). Este nsotit de
complicatii cardiorespiratorii, disfunctii obstructive sau restrictive cu ameli
orari dupa terapie, pierdere n greutate,etc.
Manifestari clinice
Zgomotele expiratorii sunt asa de puternice nct deranjeaza partenerul de pat; uneo
ri pacientul l remarca n faza de adormire. Apare n special n pozitia culcat pe spate
, fiind nsotit de uscaciunea gurii dar fara oboseala sau simptomatologie diurna.
Sforaitul este deseori acompaniat de ntreruperea respiratiei, urmata de respirati
e zgomotoasa. Acestea trebuie interpretate cu precautie, atunci cnd sunt descrise
de parteneri si apar n partea a doua a noptii, deoarece pot fi atribuite apneilo
r fiziologice care pot sa apara normal n faza REM (cu miscari rapide ale globilor ocu
lari) a somnului. Totusi, apneile raportate de parteneri pot fi luate n considera
re daca apar regulat si sunt urmate de respiratie sonora. Respiratia zgomotoasa n
timpul somnului poate fi confundata cu weezingul din astmul bronsic sau cu stri
dorul la copii.
Investigatii
Examenul ORL si polisomnografia pot elucida tipul de sforait si stabili existent
a unor boli concomitente. Polisomnografia este o investigatie complexa care inve
stigheaza mai multi parametri n timpul somnului: fluxul de aer la nivelul nasului
si gurii, activitatea electrica a creierului (electroencefalograma nocturna) si
a inimii (electrcardiograma), saturatia n oxigen a pigmentului (hemoglobina) car
e transporta acest gaz n snge, miscarile toracelui, ale abdomenului, pozitia corpu
lui, miscarile involuntare ale picioarelor, precum si sforaitul. n Romnia exista c
entre de somnografie la Bucuresti, Timisoara, Iasi (ianuarie 2005).
Tratamentul
Utilizarea unor medicatii precum progesteron, mazindol, protriptilina si alte me
dicamente poate avea efecte slabe sau chiar negative. Beneficii aduc terapiile h
ormonale n boli ca hipotiroidismul si acromegalia.
Se mai recomanda: cure de slabire, evitarea alcoolului, sedativelor, hipnoticelo
r, ajustarea pozitiei n pat.
Acolo unde exista o problema sociala si unde terapia conservatoare este depasita
se poate recomanda operatia de reducere a valului palatin, palatului moale si u
vulei ( omuletul ), efectuata de specialistii buco-maxilo-faciali. La cei si cu sind
rom de apnee n somn, se recomanda ventilatia non-invaziva pe masca nazala, care a
re efecte spectaculare. Aparatele sunt usoare, foarte silentioase, bine tolerate
, dar destul de scumpe si deocamdata neacoperite prin sistemul de asigurari medi

cale, ca n tarile vest-europene.

La copii, scoaterea amigdalelor hipertrofiate si inflamete sau a polipilor rezol
va aproape complet sforaitul.
S-au perfectionat si foarte multe dispozitive ( aproximativ 300) care ncearca sa
reduca sforaitul, dar nu au reusit sa se impuna datorita rezultatelor modeste.
Autor: dr. Stefan Mihaicuta
Actualizat: 24.01.2007