Clinica imobilizarii cuprinde 2 faze - faza instalarii, imobilizarii cind apare pericolul compicatiilor de decubit precoce sau intirziat ~ sindromul de imobilizare creaza 0 noua homeostazie somatica , psihica si relationala Complicatiile geriatrice ale afectiunilor acute de decubit sunt - complicatii precoce © escare © confuzie mentala, delir © tulburari ionice, deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara, hemoconcentratie ©. infectii © accidente tromboebolitice ©. sindrom de glisare ~ confuzie depresiva - complicatii tardive dupa 2-6 luni de imobilizare depresie tulburari nutritionale— pierdere in greutate inconstienta urinarii prezenta fecaloamelor pozitii vicioase cu anchiloze secundare compresiuninervoase pe plex brachial, sciatic — cu dureri secundare trenante sau limitarea miscarilor segmentelor aferente ©. paraosteoartroparii neurogene o000000 EVALUAREA FUNCTIONALA A VARSTNICULUI: Introducere : In zilele noastre a crescut media sperantei de viata fata de trecut. Desi 40 % din oamenii cu varsta peste 65 de ani pot solicita ocazional sa fie gazduiti intr-un centru de asistenta, numai 5% dintre varstnici solicita asistenta specializata pe termen lung; restul isi pot mentine autonomia. Totusi, aproape 80% dintre varstnici au cel putin o afectiune cronica — de obicei artrita, afectiuni cardiace sau respiratorii, hipertensiune, auz si vedere deficitare. Aceste probleme de obicei apar simultan restrangand capacitatea pacientului si a familici sale de a functiona normal. Cand este acordata asistenta unui pacient varstnic de obicei se vor implementa proceduri similare cu cele folosite pentru orice alt pacient adult. Totusi, trebuie tinut AS PRINC TAMAS SIMONA 14Aparitia si dezvoltarea sindromului de regresie psihomotorie are urmatoarea secventa - debuteaza brusc = sub forma de sindrom de postcadere = sau cao consecinta a unui stress psihic sever Debutul starii de imobilizare poate fi - acut—dupa o cadere sau un stress psihic ~ cronic progresiv © generat de o dementa subcorticala ©. starile adinamice ale batrinilor = sindroame psihorganice precum confuzie mentala, regresie psihomotorie = sindrom de glisare = sindrom de imobilizare Cauze de imobilizare prelungita - organice clasic © tulburari ionice — diuretice in exces anemie tulburari metabolice endocrinopatie * infectii si sindroame inflamatoare = neoplasme © afectare SNC = neuropatie - psihiatrice depresie mutism conduita de suicide dementa angoase - NeliniCite, tulburare cauzati de o teama puternica delir . sindroame nevrotice ©. regresie afectiva - marile crize ale batrietii ©. pierderi ale partenerului, plus doliu - iatropatologia ‘© 10-15% din spitalizari © mentinerea excesiva la omiciliu fabrica grabatari © medicamente sedative 000 0000000 AS PRINC TAMAS SIMONA B© cartilajele articulare sufera o transformare fibrilara si o eroziun chistica = osul © rise de fracture, tasari vertebrale dupa 6 luni de imobilizare la pat pierderea de masa soasa devine ireversibila © sindrom metabolic = negativarea bilantului azotat = remanierea metabolismului fosfocalcic = modificari sanguine © scade hematocritul © scade masa eritrocitara ¢ scade nivelul albuminelor = crese proteiele marker de inflamatie = crestere discreta a calcemiei si calciuriei * diminuarea parathormonului, vitaminei D, a absorbtiei intestinale a calciului = mutatii calcice pe vase, articulatii si litiaza urinara, = alterarea sistemului angiotensina-aldosteron Sindromul de regresie psihomotorie - este un sindrom autonom care cuprinde © 9 componenta motorie * tulburari posturale cu © trunchi dat pe spate in pozitie asezata © retropulsie in pozitie ortostatica cu sprijinul podal posterior si respingere importanta a ortostatismului = tulburarile mersului sunt majore © lipsa de initiative motorize © absenta timpilor unipodali © pasi alunecati © picioare lipite de sol cu hipertonie de opozitie disparitia reactiilor de adaptare posturale © ocomponenta psiho-comportamentala " bradifrenie = demotivare = anxietate * tulburari ale memoriei imediate AS PRINC TAMAS SIMONA R- sindromul de imobilizare cuprinde ©. sindrom psihic = durere = suferinta "= epuizare * dezinteres = abandonism = depresic manifestata prin plictiseala inhibitie psihomotorie plingeri hipocondriace mutism conduite suicidare regresie afectia delirum fabulatie false recunoasteri stari pseudodementiale dementa * altearea schemei senzitivo-motorii ©. sindrom fizic cuprinde = sistemul cardiovascular ¢ diminuarea volemiei cu hipotensiune © diminuarea debitului cardiac © cresterea frecventei cardiace ‘© stenoze coronariene cece e eee © dezadaptarea la efort © tulburari de echilibru © stingacii gestuale © tulburari cu aspect ataxic = sistemul musculo-articular diminuarea fibrelor musculare rapide atingerea tendoanelor dezorientarea fibrelor scaderea fortei de presiune eee AS PRINC TAMAS SIMONA u© evadriplegie © depresie © tulburari nevrotice © tulburari gereontologice © iatropatologie ©. intirzierea spitalizarii © hospitalism * bolile invalidante, cauzele de imobilitate se integreaza in secvanta lui Wood care schematizeaza consecventa bolilor Secventa lui Wood Deficiente Boala Deficienta | Incapacitatea | Handicap Incapacitatea restanta— dependenta_ Crizace | Leziuni Reducere | Handicap | Imposibilitatea atinge | organice .| functionala social | gesturilor starea de cotidiene in sanatate ciuda supleerilor —necesitatea unui ajuor uman Terapeutica Boala Deficienta | Incapacitatea | Handicap | Incapacitatea restanta— dependenta Tratament Proteze Reeducare Orientare Organizarea medico- Orteze Readaptare | Alegerea | institutilor si chirurgical | Ajutoare | Reabilitare | loculuide | serviciilor tehnice — trai Formarea fotoliu rulant Educatie personalului Chirurgie Toleranta | — Finantare plastica si mediului reparatorie Adaptarea localilor AS PRINC TAMAS SIMONA 70- readaptarea dupa o caderese face sub control medical, ~ pacientul © in decubit dorsal va fi masat atit la membrele inferioare cit si la nivelul muschilor fesieri, dorsali © apoi in pozitia sezind se va educa orientarea privirii si mobilitatea trunchiului, ©. iar in pozitia de ortostaism se va urmari si educatransferul greutatii corpului in mod armonios - educarea pacientilor cu risc privind tehnica ridicarii de la sol inga terapeut Imobilizarea, stare grabatara ~ numeroase boli sau terapeutici neadaptate conduc pe multi batrini la o stare grabatar — subiect care nu isi paraseste spontan patul - imobilizarea prelugita la pat produce complicatii grave si duce la sindromul de imobitizare — grabatarizarea care este definitive - etiologia imobilizarii sau starii de grabatar © principiile bolii care duc la grabatuizare = rar este vorba de o cauza unica = in cazurile cele mai grave 2 sau 3 cauze majore se asociaza pentru a produce imobilizarea = cauze de grabatare neurologice © hemiplegie © tulburari de echilibru ©. boala Parkinson ¢ =mecanice © fractura colului femoral ©. artroza grava © fractura de basin © amputatii © traumatisme diverse ¢ dementa © etiologii organice de © cancer boli cardiovasculare tulbuari nutritioale afectiuni acute IMC cooo AS PRINC TAMAS SIMONA 69starea confuzionala hematom subdural epilepsia tulburari vasculare, cerebrale — atac ischemic tranzitoriu, AVC, Factorii de mediu care precipita caderea - imbracamintea ©. incaltaminte neadecvata © tocuri © vesminte prea lungi, largi - mobilier neadaptat situatiei de virstnic ©. fotolii prea adinci ©. pat prea inalt sau prea jos © scaune instabile ©. pat pe roti neblocate - obstacol la sol ‘© covoare, parchet, linoleum neregulat, lucios, dezlipit, fire electrice sau de telefon, jucarii ale nepotilor lasate pe podea, animale domestice - conditii locale periculoase si neadaptate co. iluminare deficitara ©. baia, cada este lucioasa glisanta, we are scanul prea jos ©. praguri de trecere de la o incapere la alta © covoare uzate cu margini rasucite Starile de rau si caderile sunt urmarite de cadrul medical clinic prin ~ interogatoriu ‘© daca s- aridicat singr sau nu © timpul petrecut la pamint o medicamente administrate - examen fizic © cuaccentpe aparatul cardio-vascular si sistemul nervos Consecintele cele mai importante ale caderilor sunt - fractura - factorii psihomotori - riscul unei noi caderi Ingrijirea persoanelor ce au suferit 0 cadere impune o abordare complexa - orice cadere necesita o abrdare globala active care are drept rezultat un bilant al autonomici 0000 AS PRINC TAMAS SIMONA 68- neuropatii periferice — diabet aharat, etilism cronic 4, depresiile ~ tratamente brutale antidepresive care modifica valorile tensionale producind uneori hipotensiuni bruste 5. afectiuni cardiace - insuficienta cardiaca ~ tulburari de ritm prin modificari coronariene aterosclerotice - tulburari de echilibru prin oscilatii ale tensiunii arteriale 6. afectiuni pulmonare = pneumoniile care pot sa dea prin hipoxie tulburari de irigare cerebrala sau modificari de debit sanguine Decompensarea brutala a functiei de echilibra produce o cadere care poate sa aibe ca factori organi 1, cauze cardio vasculare ©. hipotensiune ortostatica data de hipovolemie, tratamente hipotensoare, insnficienta venoasa cu prezenta unui ulcer varicose, disfunctia sistemului nervos autonom si 0 dezadaptare la effort © de origine cardiaca constind din . tulburari de ritm si conducere, . embolie pulmonara, infarct miocardic, . stenoza mitrala, 5. stenoza aurtica ©. stare de rau vaso-vagala 2. cauze iatrogene © administrarea de hipotensoare cu actiune centrala, derivati de nitrate administrarea de diuretice intempestiv B blocante psihotrope antidepresive benzodiazepinele neurolepticele © antidiabeticele — hipotensiune secundara si cadere 3. cauze metabolice ©. tulburari electrolitice — hipopotasemie © hipoglicemie ©. hipercalcemie 4. cauze neurologice ARYNS 00000 AS PRINC TAMAS SIMONA, 67© aceasta atitudine este influientata de * virsta = starea neuropsihica = atitudinea familiei si a personalului de ingrijire = teama de recidivare a unor afectiunisau traumatisme ©. interventiile menite sa previna efectele negative ale imobilizarilor sunt * schimbarea periodica a pozitiei = mobilizarea active si pasiva = masaj = igiena tegumentelor = igiena lenjeriei de pat si de corp = servirea la pat cu plosca si urinar © pentru imbunatatirea imaginii corporale = ajutarea persoanei virstnice in efectuarea igienei corporale = stimulare in mentinerea unui aspect fizic si vestimntar agreabil Evaluarea capacitatii de mentinere a ortostatismului - cauze de tulburare a ortostatismului 1. o afectare a aparatului osteo-articular contend in - alterarea functionalitatii articulatiei coxo-femurale © existenta unei fracture in antecedente © prezenta unei reconstructii osteo-articulare - proteze - prezenta unei dorso-flexii a gleznelor limitata - prezenta patologiei piciorului de tip halux — valgus - prezenta unui picior scobit anterior © picior plat sau rotunjit care necesita ingrijiri spaeciale de tipul ortezelor 2. afectiuni neuro senzoriale - deficit visual — scaderea acuitatii vizuale - prezbiacuzie — scaderea acitatii auditive 3. afectiuni neurologice - boala Parkinson - hidrocefalia : ~ degenerescente cerebeloase = mielopatii cervicale si lombare AS PRINC TAMAS SIMONA 66©. in timpul internarii apa manifestari ale reactiei de inadaptare cum ar fi = tulburari de nutritie © anorexie * negativism alimentar = tulburari psihice © agitatie psihootorie © depresie © anxietate ° cefalee © insomnie = tulburari cardiovasculare - palpitatii ¢ mdificari ale TA ° adaptarea este in functie de nivelul socio cultural * conditiile materiale din familie * structura emotionala si afectiva = microclimatul si dotarea institutiei nde a fost internat = modul de primire in institutie = nepreetirea persoanei virstnice de catre familie © pentru a preveni inadaptarea la schimbarea de mediu sunt necesare urmatoarele interventii * _pregatirea persoanei virstnice din timp de catre families au asistenta sociala, asistenta de la dispensar = primirea persoanei virstnice cu atentie si respect " repartizarea pacientului in fuctie de nivelul cultural si al afectiunii prezente = solicitarea familiei pentru a vizita frecvent pacientul virsnic « oferirea de posibilitati de petrecere a timpului liber, care sa produca satisfactie = terapie ocupationala - masuri de prevenire.a efectelor imobilizarii o la unii virstnici exista tendinta de imobilizare voluntara manifestata prin = negativism, = limitarea activitatiilor, = petrecerea majoritatii timpului in pat AS PRINC TAMAS SIMONA 65= demineralizare osoasa * mediu inadecvat - alterarea imaginii de sine © cauze = dependnta fizica = modificari fiziologice evidente Interventii - comunicare adecvata cu persoana virsnica ©. intr-o maniera care sa simta preocupare pentru persoana sa formulare clara concise repetarea sau reformularea intrebarilor acordarea timpului necesar ca persoana sa puna sau sa raspunda la intrebari - orientare catre realitate ©. se va preciza ora, data si locul cu ocazia fiecarei conversatii o reducerea conversatiei catre realitate cind persoana incepe sa se indeparteze - mentinerea autonomiei © manifestarea increderii in capacitatea de autonomie a persoanei virstnice o incurajarea persoanei virstnice sa efectueze sarcini, sa ia decizii oferind numai ajutorul strict necesar © asigurarea ca aparatele necsare sunt in stare de functionare — aparate auditive, ochelari © felicitarea persoanei virstnice pentru orice progres in comportament - stimularea virstnicului pentru orice desfasurare a unor activitati © se va tine cont de preferintele acestuia © ise va stimula interesul pentru activitati recreeative © vor fi adaptate in functie de starea psihica si fizica a persoanei virstnice © se vor evita activitati care presupun efort fizic sau psihic intens - facilitatea adaptarii in cazul internarii intr-o unitate geriatrica ©. in general persoana virstnica se simte in siguranta la domiciliu unde isi desfasoara cea mai mare activitate ©. internarea itr-un camin pital este considerate o rupture de familie, societate ooo AS PRINC TAMAS SIMONA 64= teren accidentat regim de viata © activitati desfasurate © mod de petrecere a timpului liber o durata perioadelor de odihna alimentatie © alimente preferate numarul si orarul meselor © cantilatea de lichide consummate zilnic © factorii care impiedica alimentarea © mod de preparare a alimentelor dinamica familiala © rol in familie © relatii cu membrii familiei © suportul familiei starea de sanatate © afectiuni acute © afectiuni cornice © impactul modificarilor fiziologice asupra evolutiei clinice a unei afectiuni ° Probleme deficit nutritional © cauze = ipsa danturii = lipsa resurselor financiare sentiment de inutilitate © cauze = diminuarea responsabilitatilor = izolare de familie stare depresiva © cauze = neadaptare la rolul de pensioner = lipsa interelatiilor sociale = pierderea partenerului de viata potential de accidentare © cauze = tulburari senzorialle AS PRINC TAMAS SIMONA 63© reducerea masei si fortei musculare , demineralizarea osoasa, reducerea amplitudinii miscarilor articulare © reducerea reflexelor voluntare sau autonome, scaderea capacitatii de reactie la stimuli, scaderea memoriei, a atentiei, dementa ‘© tulburari de somn, insomnie IMPORTANT o schimbarile fiziologice difera de la o persoana la alta, au grede difcrite cle sunt subordinate evenimentelor consecutive care marcheaza viata fiecaruia ©. este important a se aprecia si modul in care este perceputa de virstnic diminuarea capacitatii fizice, affective si sociale - schimbari psiho-sociale © pensionarea " atitudinea fata de acest eveniment iminent in viata fiecaruia este diferita unii accepta cu placere daca au o buna stare de sanatate,daca s-au orientat spre alte activitati sau daca veniturile financiare sunt suficiente © altii sunt nemultumiti de pensionare, prezentind riscul unor stari depressive si dificultati de adaptare la modificarea rolului social ©. izolarea sociala = poate fi consecinta prejudecatilor defavorabile si de respingere din partea celor din jur * poate fi cauzata de diminuarea responsabilitatilor , a prestigiului - starea de igiena ©. carentele de igiena pot avea drept cauze * lipsa deprinderilor igienice in familie = dezinteres fata de propia infatisare * resurse financiare reduse - locuinta, mediu © conditiile neadecvate care pot influienta starea de sanatate a virstnicului * locuinta la etaj = absenta servicilor comuntitare * departarea de mijloacele de transport * iluminat necorspunzator AS PRINC TAMAS SIMONA 62apar conditiile favorabile dezvoltarii unei boli ¢, nevoia si imbatrinirea - inaintarea in virsta antreneaza modificari fiziologice specifice care necesita o abordare particulara privind ingrijirea virstnicului d. probleme particulare si patologii asociate - persoanele virstnice prezinta o particularitate legata de boala , de raspunsul therapeutic si de adaptarea la boala c. procesul de nursing — se refera la metoda de lucru si cuprinde 1. culegerea de date - datele obiective si subiective observate frecvent la virstnic - dependenta si independenta virstnicului - cele mai frecvente simptome intilnite - factorii de risc - limitele functionale 2. analiza si interpretarea lor 3. diagnosticul de nursing 4. planificarea 5. evaluarea interventiilor PARTICUARITATI DE INGRIJIRE A PERSOANEI VIRSTNICE. Culegerea datelor biologice , sociale ce urmaresc prezenta de - schimbari fiziologice ce insotesc imbatrinirea © tegumente palide , uscate, ridate diminuarea transpiratiei extremitati reci rarirea parului, incaruntire incetinirea cresterii unghilor scaderea acuitatii auditive, reducerea discriminarii sunetelor diminuarea gustului, mirosului, a sensibilitatii termice si dureroase cresterea valorilor TA, variatii minime ale pulsului in repaus, pulsul periferic slab perceptibil © reducerea secretiilor salivare, deglutitie mai dificila, incetinirea peristaltismului intestinal, scaderea productiei de enzyme digestive © scaderea capacitatii de filtrare a rinichiilor, nicturie, incontinenta urinara la effort, hipertrofie de prostate e©00000 ° AS PRINC TAMAS SIMONA 61AN se vor evalua problemele legate de incontinenta cum ar fi: urinarea intermitenta, frecventa, cat de acuta este nevoia de a mictiona, urinarea pe timpul noptii, intermitenta si forta cu care urineaza pacientul va fi rugat sa precizeze ce tratamente a mai urmat pentru incontinenta sau ce masuri a luat de unul singur. Va fi intrebat ce medicamente foloseste inclusiv cele neprescrise de medic se va evalua mediul in care traieste pacientul : daca exista o toaleta sau un recipient care sa poata fi folosit de urgenta, cat ii ia pacientului sa ajunga la cle, dexteritatea manuala( cat de repede se dezbraca odata ajuns in baie) se va evalua starea mentala si functiile cognitive ale pacientului se va cuantifica cantitatea zilnica de lichide pe care pacientul obisnuieste sa 0 bea se va reverifica medicatia pacientului si istoricul alimentar pentru a identifica medicamente si alimente care pot afecta digestia sau eliminarile se va reverifica istoricul medical al pacientului (mai ales numarul si tipul de nasteri, histerectomia la femei, tulburari ale prostatei la barbati, diabet, leziuni vertebrale sau tumori, AVC, interventii chirurgicale la nivelul vezicii, prostatei sau la nivel pelvic) se va evalua starea pacientului pentru a vedea daca exista tulburari precum delirul, deshidratarea, retentia urinara, mobilitatea redusa, infectiile, inflamatiile, poliuria se vor recolta probe biologice pentru testele de laborator confrom recomandarilor medicului, Se va eticheta fiecare eprubeta si se va trimite la laborator impreuna cu un formular de solicitare se va incepe controlarea incontinentei prin implementarea unui program adecvat de actiuni asupra vezicii AS PRINC TAMAS SIMONA: 80pacientii cu incontinenta urinara si fecala trebuie evaluati foarte serios in vederea depistarii tulburarilor ce stau la baza acestor manifestari. Majoritatea pot fi tratate, cateva pot fi chiar vindecate. Tratamentul are ca scop controlarea starii de _incontinenta prin actiuni la nivelul vezicii si intestinului, sau prin alte tehnici de coordonare comportamentala, modificarea dietei, terapia medicamentoasa, si posibil prin interventii chirurgicale. Interventia chirurgicala corectiva in cazul incontinentei urinare include rezectia transuretrala a prostatei la barbati si injectii cu colagen la nivel uretral atat la barbati cat si la femei, refacerea peretelui anterior vaginal sau sprijinirea retropelvica a vezicii urinare la femei, dispozitiv uretral, marirea vezicii Materiale necesare : ee ecce ec cee manusi stetoscop(pt a asculta suntele de la nivelul intestinelor) agent lubrifiant crema contra umezelii supozitoare antidiareice sau laxative pampers sau tampoane speciale pentru incontinenta plosca . recipient cu eprubete pentru recoltare probe biologice eticheta formulare laborator pentru solicitare analize recipient de colectare a materiilor fecale cateter urinar. Incontinenta urinara : pacientul va fi intrebat cand a observat pentru prima data scurgerile urinare si daca acestea au aparut dintr-odata sau treptat. se va cere pacientului sa-si descrie obiceiurile sale urinare (de obicei incontinenta apare ziua sau noaptea, daca simte nevoia acuta sa mearga din nou la toaleta dupa ce deja a fost, daca simte impulsuri acute de a merge la toaleta) pacientul va fi rugat sa-si masoare controlul asupra sfincterului ( daca are un oarecare control sau nu are deloc control) daca cateodata poate urina controlat va fi rugat sa precizeze cand si cat urineaza de obicei AS PRINC TAMAS SIMONA 19© contrar unei opinii larg raspandite, incontinenta urinara nu este nici boala, nici o partcularitate a imbatranirii normale. Incontinenta poate fi cauzata de confuzie, deshidratare, sau reducerea mobilitatii. Este, de asemenea, un simptom al unor diverse tulburari, cum ar fi hiperplasia prostatica, calculi urinari, cancer al vezicii urinare, infectii ale tractului urinar, AVC, neuropatie diabetica, sindromul Guillain-Barre, scleroza multipla, cancerul de prostata, prostatita, leziuni la nivelul coloanei vertebrale, contractarea uretrei. Mai poate fi cauzata de afectarea sfinverului uretral in urma prostaltectomiei, Pe linga acestea, anumite medicamente, inclusiv diureticele , halucinogenele, sedativele, anticolinergicele, antihipertensivele, pot _declansa incontinenta urinara . incontinenta urinara poate fi acuta sau cronica. Cea acuta e rezultatul tulburarilor care sunt potential remediabile, cum ar fi: delirul, deshidratarea, retentia urinara, reducerea mobilitatii, infectii sau inflamatii, reactii adverse ale unor medicamente, si poliuria. Cea cronica apare sub 4 forme distincte: stresul, abundenta urinara, nevoie imperioasa, si incontinenta functionala . in incontinenta care are la baza stresul scurgerile au loc in urma unei sfortari fizice bruste, cum ar fi de exemplu: un stranut, tusea, sau 0 miscare brusca. In abundenta urinara, retentia urinei duce la scurgeri pentru ca vezica dilatata nu se poate contracta suficient pentru a controla scurgerile de urina. In incontinenta caracterizata de nevoia imperioasa pacicntul nu-si poate controla impulsul de a urina. In sfarsit, in incontinenta functionala totala scurgerile de urina apar in ciuda faptului ca vezica si uretra functioneaza normal. Aceasta situatie este de obicei legata de factori cognitive si de mobilitate ¢ incontinenta fecala, scaparea involuntara a materiilor fecale, poate aparea gradual (ca in cazul dementei) sau brusc (leziunile coloanei vertebrale). De obicei este rezultatul problemelor de acest ordin aparute in urma reducerii mobilitatii din diverse cauze: dieta neadecvata, sau o stare anala dureroasa netratata, Poate fi, de asemenea, rezultatul administrarii laxativelor pe termen lung, ingerare redusa de lichide, deficiente neurologice, interventii chirurgicale la nivel pelvian, prostatic sau rectal, folosirea anumitor medicamente intre care antihistaminicele, psihotropicele, si preparatele pe baza de fier. Fiind rareori intalnita in afectiuni serioase, incontinenta fecala poate deteriora serios starea de bine din punct de vedere fizic si psihologic a unui pacient varstnic AS PRINC TAMAS SIMONA B- se va explica testul pacientului si i se va comunica locatia efectuarii sale (camera de spital sau de tratament) Implementare: v se va revede istoricul in materie de sanatate al pacientului pentru a obtine date individuale despre pacient si pentru a intelege problema in profunzime cat si modificarile fizice subtile sc vor obtine date biografice, inclusiv numele pacientului, varsta, data nasterii si asa mai departe daca acestea nu exista deja folosindu-se instrumente de evaluare functionala, pacientul va fi rugat sa raspunda la intrebari. Daca pacientul nu poate raspunde, se vor obtine raspunsurile de la cei care-i acorda ingrijire Consideratii speciale a evaluarea functionala a varstnicului trebuie facuta cat mai repede din momentul internarii sale intreaga evaluare va fi revizuita si actualizata de fiecare data cand o modificare importanta apare in starea fizica si mentala a pacientului cand este folosita Scala Lawton, evaluarea pacientului se va face in termeni specifici sigurantei: de exemplu, 0 persoana poate fi capabila sa gateasca o masa simpla pt sine dar poate uita aragazul aprins dupa ce a gatit atat indexul Barthel cat si Scala de evaluare a autoingrijirii Barthel sunt folosite ca instrumente mai des in recuperarea varstnicilor si in ingrijirile pe termen lung pentru a consemna imbunatatirea capacitatilor pacientului TRATAMENTE Controlul incontinentei : la pacientii varstnici incontinenta este de obicei urmarea pierderii sau deficientei sfincterului urinar sau anal incontinenta poate fi temporara sau permanenta aproape 10 milioane de adulti se confrunta cu o forma de incontinenta urinara ; aceasta include circa 50% din 1.5 milioane de oameni aflati in centrele de ingrijire. Incontinenta fecala afecteaza pana la 10% din pacientii acestor centre AS PRINC TAMAS SIMONA 1telefonul, de a gati, de a face cumparaturi, de a spala rufe, de a gestiona resursele financiare, de a-si administra medicatia si de a-si pregati masa. Activitatile sunt cotate pe o scala de la 1 la 3 incepand cu autonomia (capacitate totala de a realiza activitatile), continuand cu a avea nevoie de un oarecare sprijin si sfarsind cu incapacitatea totala Scala_si_indexul Barthel: evalueaza urmatoarele 10 functii in autoingrijire ; hranirea, mutarea din caruciorul cu rotile in pat si invers, efectuarea igienei personale, deplasarea pana la si de la toaleta, imbaierea, deplasarea pe suprafele drepte,fara denivelari, impingerea caruciorului cu ° rotile, urcarea si coborarea__scarilor, imbracare/dezbracare, mentinerea continentei intestinale, controlarea vezicii urinare. Fiecare item este notat conform cu gradul de asistenta necesara ; dupa un timp, rezultatele vor arata o imbunatatire sau un declin. O scala similara numita Scala de evaluare a autoingrijiriii Barthel, e o scala mai detaliata privind evaluarea functionala. Ambele instrumente furnizeaza informatii care ajuta la determinarea tipul de ingrijire necesara Scala de Resurse Sociale OARS (Cercetari si servicii pt varstnicii din America) este un instrument de evaluare dezvoltat la Universiatea Duke in 1978. Este 0 metoda multidimensionala si evalueaza nivelul functionarii in urmatoarele 5 domenii:resurse sociale, resurse economice, sanatatea fizica , sanatatea psihica si activitati ale traiului de zi cu zi. Principalele activitati ale traiului de zi cu zi includ mobilitatea, imbracarea, igiena personala, hranirea, mersul la toaleta, si factori legati de continenta. Totusi, aceste activitati pot fi extinse pentru a include si activitati instrumentale (cumparaturi, ingrijirea locuintei, utilizarea telefonului, platirea facturilor, administrarea medicatiei, gatitul, si spalarea rufelor) cat si alte activitati_ mai complexe (activitati sociale, voluntare, ocupationale, recreative). Fiecare domeniu e marcat pe o scala de la 1 la 6. La sfarsitul evaluarii este determinat un scor cumulativ privind deficientele. Cu cat scorul este mai mic, cu atat mai mare este nivelul deticientei. Materiale necesare Pregatirea echipamentului documentatia(formulare tip de completat) necesara uneia din metodele de evaluare functionala care se foloseste in spital AS PRINC TAMAS SIMONA 16seama de modificarile psihosociale, fiziologice si biologice care apar in mod. normal odata cu inaintarea in varsta. Deoarece schimbarile de functionare a organismului asociate imbatranirii pot afecta actiunile medicatiei va trebui sa fie inteles modul cum influenteaza anumite medicamente pacientii varstnici. Scopul ingrijirii trebuie sa fie imbunatatirea tolerantei la medicatia administrata si evitarea pe cat posibil a reactiilor adverse si a interactiunilor. Un pacient varstnic va trebui, de asemenea, sa fie ajutat sa faca fata unor anumite probleme cum ar fi caderile sau incontinenta urinara si fecala. In timpul — ingrijirii fizica, sc va putca totodata sa fic prozentat cazul varstnicului atat familiei cat si serviciilor sociale si de sanatate care pot asigura suportul in vederea imbunatatirii calitatii vietii pacientului si-i pot oferi posibilitatea sa ramana autonom cat mai mult timp posibil. Evaluarea functionala : ° este folosita pentru a evalua nivelul starii de bine al persoanei cat si capacitatea, ca adult varstnic, de a-si purta in mod autonom de grija © va ajuta la identificarea nevoile personale si a punctelor slabe in ingrijirea personala,va furniza baza de la care se va porni intocmirea planului de ingrijire a carui scop sa fie cresterea gradului de autonomie a varstnicului, va oferi un feed-back in privinta tratamentului si reabilitarii . evaluarea se va folosi pentru identifica si suplini nevoile varstnicului cu serviciile potrivite cum ar fi asigurarea menajului, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea zilnica care sa ajute pacientul sa-si mentina autonomia. Sunt disponibile numeroase metode de intocmire a unei 0 evaluari_metodice functionale Metode de evaluare functionala a varstnicului © Indexul Katz: privind activitatile traiului de zi cu zi este o metoda foarte des folosita pentru evaluarea abilitatilor de a realiza 6 activitati zilnice de ingrijire personala: imbaiere, imbracare, asigurarea igienei, transferul, controlul sfincterelor, hranirea, Descrie nivelul functional al pacientului la un anumit moment in timp si puncteaza obiectiv performantele sale . Scala Lawton: evalueaza capacitatea de a realiza activitatile de ingrijire personala mai complexe. Se refera la activitatile necesare pentru a-si sustine traiul antonom cum ar fi: capacitatea de a folosi AS PRINC TAMAS SIMONA. 15