Rolul personalitii profesorului n activitatea de

nvare

nc din clasele primare nvtorul/profesorul constituie pentru elev o surs

consistent de influen care poate modifica anumite percepte, poate da natere
altora ntr-un sens pozitiv sau negativ. Oricare ar fi latura din care privim clasa de
elevi, rolul profesorului este proeminent, iar exercitarea corect a acestui rol
depinde de personalitatea lui i de situaiile educative cu care se confrunt i pe
care le are de rezolvat.
Profesorul i elevii nu se aleg unii pe alii. Profesorului i revine sarcina i
rspunderea integrrii sale n clas i n colectivul de elevi pe care urmeaz s-l
nchege. ntr-un colectiv format, profesorul devine unul dintre membri acestuia dar
cu statut special. Profesorul conduce i decide, organizeaz, influeneaz,
consiliaz i controleaz, apreciaz i ndrum, este model de conduit civic i
moral, este profesionist. El i exercit atributele i calitile asupra grupului i
asupra fiecrui membru al acestuia n parte pentru obinerea succesului colar i
pentru formarea comportamentelor dezirabile, dirijeaz relaiile interpersonale din
grup n scopul asigurrii unui climat psihosocial favorabil dezvoltrii personalitii
elevilor i pentru a mbunti relaiile ntre ace tia.
Influenarea elevului de ctre profesor se face direct, prin atitudine, mesaj verbal,
gestic, mimic, stare afectiv, exemplu personal, adic prin prezena sa activ.
Aceast prezen are rolul unui stimul ce determin la elevi un rspuns (care poate
fi de acceptare formal, acceptare cu convingere, imitare, contagiune, rezistent).
Indirect, profesorul influeneaz prin ali factori educaionali cum sunt: colectivul
de elevi, familia, consiliul profesoral, comitetul cetenesc de prini.
Eficiena influenrii depinde de o serie de factori: congruena dintre repertoriul
profesorului i cel al elevilor n comunicare, realizarea feed-back-ului i tonul
afectiv al relaiei profesor-elev.

Prin

comportamentul

su

afectiv,

profesorul

impune

elevilor

un

anumit

comportament individual i de grup. Trsturile temperamentale ale profesorului au

un cuvnt de spus. Autocontrolul permanent, echilibrul autoimpus sunt hotrtoare
pentru un comportament adecvat. Comportamentul emoional al profesorului
influeneaz direct comportamentul elevilor prin contagiune i indirect, prin
climatul afectiv pe care l determina n clas. Acest comportament poate fi factor
de stimulare a unor stri afective tonice sau de diminuare a capacitii de munc a
elevilor i de blocare a relaiilor de comunicare ntre elevi i profesor.
Profesorul influeneaz elevii dar este, la rndul su, influenat de elevi. El i
adapteaz comportamentul, se consult cu elevii si, ia msuri independent.
Motivaia profesorului, satisfaciile sau insatisfaciile pe care le triete, sunt
urmare a reuitei sau nereuitei sale profesionale, precum i un stimulent sau o
piedic n continuarea acestei activiti.
n procesul instructiv-educativ este necesar o adaptare permanent a
profesorului. Adaptarea permanent a comportamentului profesorului la
personalitatea elevului i la sintalitatea grupului este necesar nu att pentru a-i
face copilului plcut ederea la coal, ct pentru a-i trezi dorina i voina de a
rspunde printr-un comportament adecvat aciunii educative.

Un studiu efectuat n Statele Unite ale Americii pe durata a 20 de ani indic n ce

fel calitatea profesorilor influeneaz viaa elevilor i dup absolvirea colii.
Pn unde se poate ntinde influena unui profesor asupra elevilor si? Trei
americani au avut aceast curiozitate, aa c au fcut un studiu pe dou milioane i
jumtate de tineri, urmrindu-le evoluia din coala primar i pn la maturitate.
Rezultatele studiului arat c profesorii ai cror elevi iau note bune la examene
tind s aib efecte pozitive i de lung durat asupra vieii acelor elevi, dincolo de
coal.
Calitatea unui profesor conteaz atunci cnd e vorba despre numrul tinerilor care
merg la facultate i despre ct de muli bani ajung s ctige acei elevi la
maturitate.

In cadrul interactiunilor profesor - elev, fiecare afecteaza simultan

comportamentul celuilalt. Prin actiunile intreprinse, profesorul urmareste o
modificare a comportamentului elevului (cognitiv si afectiv-atitudinal). In functie

de reactiile acestuia, el isi adapteaza modul de actiune, il ajusteaza in asa fel, incat
sa obtina rezultatele cele mai bune.
n coala modern, relaiile profesor - elev sunt purificate de caracterul autocratic
specific colii tradiionale.
nvmntul modern promoveaz o poziie nou fa de formarea personalit ii
elevilor, fa de modalitile de realizare a instruirii si educrii. Se ncurajeaz
utilizarea strategiilor didactice apte s stimuleze participarea elevilor la activitate,
s le sporeasc independena i posibilitile de ini iativ, s le dezvolte sim ul
responsabilitii. Profesorul motiveaz tinnd seama de dorin e i aspira ii,
ncurajeaz manifestarea spontaneitii si creativit ii. Preocupat de instituirea
unui dialog autentic cu elevii, el dobndete flexibilitate si deschidere spre
pluralitatea modurilor de gndire, confruntarea punctelor de vedere sau ajustarea
rspunsurilor. Sunt urmrite cu atenie reac iile de interes sau de plictiseal, de
nelegere sau nenelegere, pe care activitatea didactic le provoac elevilor.
Optnd pentru un stil democratic de relaionare, profesorul ia decizii consultnduse cu elevii, respect preferinele acestora, faciliteaz comunicrile, stabile te
relaii multidirecionale de conlucrare, sprijinire, influen are indirect i cooperare.
E1 caut s stabileasc relaii afective pozitive cu elevii, s creeze o atmosfer
armonioas n clas, lipsit de stres.

Profesorul, ca expert al actului de predare-nvare: el poate lua decizii privitoare

la tot ceea ce se ntmpl n procesul de nvmnt.
Profesorul, ca agent motivator, declaneaz i ntre ine interesul, curiozitatea i
dorina lor pentru activitatea de nvare.
Profesorul, ca lider, conduce un grup de elevi, exercitndu- i puterea asupra
principalelor fenomene ce se produc aici. Este un prieten i confident al elevilor, un
substitut al prinilor, obiect de afeciune, sprijin n ameliorarea strilor de
anxietate.
Profesorul, n ipostaz de consilier, este un observator sensibil al comportamentului
elevilor, un ndrumtor persuasiv i un sftuitor al acestora.
Profesorul, ca model: prin ntreaga sa personalitate, prin ac iunile, comportamentul
su este un exemplu pozitiv pentru elevi.

Profesorul, ca profesionist reflexiv, se strduiete tot timpul s n eleag i s

reflecteze asupra ntmplrilor inedite din clas, s studieze i s analizeze
fenomenele psihopedagogice cu care se confrunt.
Profesorul, ca manager, supravegheaz ntreaga activitate din clas, asigur
consensul cu ceilali profesori, cu prinii i cu ceilal i factori.
Profesorul i asum deci o multitudine de roluri, a cror exerci tare este
dependent de personalitatea lui.
Profesorii pot naste interesul pentru invatare la copil sau dimpotriva, pot face
educatia sa i se para o obligatie dificila si plictisitoare. Toul depinde de felul in care
profesorul interactioneaza cu elevii sai si de cum le prezinta informatia. Profesorii
care pot explica pe intelesul copilului, care pot prezenta informatia intr-un stil mai
putin rigid, care nu evalueaza bazandu-se doar pe memorare pot face un copil sa fie
mai stimulat sa invete, chiar sa aiba interesul de a invata (si nu sa urasca invatarea).
Si aspiratiile copilului in legatura cu performantele sale scolare sunt influentate in
principal de catre profesor (stie acesta sa incurajeze, sa aprecieze rezultatele si
sa critice elevii intr-un mod constructiv, fara a le afecta increderea?).
Profesorii pot forma aspiratiile profesionale ale copilului. Exista profesori ce
inteleg copilul si care sunt iubiti si admirati de catre acesta; acesti profesori pot
avea o majora influenta in alegerile si aspiratiile profesionale de viitor ale copilului,
in domeniul de activitate preferat (cati nu am ales un domeniu care era cel al unui
profesor iubit sau urmand sfatul acestuia?).
Profesorii sunt uneori un sprijin pentru copil. Influenta profesorilor asupra
copilului nu se limiteaza la educatie si performante scolare. Ei sunt uneori un ghid si
sprijin pentru copil, care le poate cere sfaturi acestora. Copilul poate alege sa
mearga mai degraba la un profesor cu care are o relatie buna decat la parintii sai (ii
este uneori jena de parinti sau se poate gandi ca acestia nu l-ar putea ajuta). Des,
un copil va apela la sfaturile si ajutorul profesorului cand are probleme cu alti elevi
in scoala (profesorii cunosc deseori multe despre relatiile intre elevi), dar si cand
are probleme acasa.

Conform Dictionarului limbii romne pentru elevi "functia" este "activitatea

administrativa pe care o presteaza cineva n mod regulat si organizat ntr-o
institutie
Plecnd

n
de

la

schimbul
aceasta

unei
definitie

retributii"
au

fost

(DLRE,fara

identificate

patru

an,

p.310).

functii

ale

profesorului:organizator al procesului de nvatamnt, educator, partener al

educatiei, membru al corpului profesoral (A. Neculau, s. Boncu, 1999, p. 258).
Profesorul ca organizator al nvatarii este preocupat n egala masura de aplicarea
principiilor didactice ale teoriei instruirii n transmiterea continuturilor, dar si de
implicatiile psihologice ale acestei transmiteri: psihologia vrstelor, psihologia
nvatarii, strategii de comunicare. Organizarea nvatarii respecta criteriile proprii
fiecarei discipline si urmareste dezvoltarea gndirii elevilor prin aplicarea celor mai
potrivite strategii de rezolvare a problemelor, nsusirea si dezvoltarea aptitudinilor
de culegere independenta a informatiilor, de prelucrare si de aplicare a lor n
diferite

situatii.

Profesorul este mai mult dect un simplu transmitator de informatii, o persoana

care da indicatii elevilor despre ce sa nvete. El este cel care, prin diferite
strategii, creeaza premisele ca elevii sa ajunga la o mai buna ntelegere a celor
receptionate. Printr-o buna organizare a nvatarii profesorul reuseste sa
strneasca interesul, curiozitatea elevilor pentru disciplina sa si sa le stimuleze
motivatia de a gasi independent raspunsuri. Tot de organizarea procesului de
nvatare tine si dozarea corecta a dificultatii problemelor n conformitate cu
individualitatea

elevilor.

n rezumat se poate spune ca functia profesorului de organizator al nvatarii,

consta n a crea o atmosfera prielnica studiului, a utiliza metodele cele mai
adecvate pentru a nlesni nsusirea corecta a cunostintelor, a trezi interesul
elevilor, a doza gradul de dificultate a problemelor pentru a dezvolta cele mai bune
strategii

de

rezolvare.

Profesorul ca educator se poate spune ca este opusul profesorului atotstiutor,

preocupat exclusiv de respectarea programei, de dirijarea si manipularea elevilor,

de acordarea sanctiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist.

Educatorul este preocupat de crearea n clasa a unui climat de securitate, de
ncredere, de ncurajarea succeselor individuale, de stimularea cooperarii ntre
elevi, de ncurajarea initiativei, ceea ce duce la cresterea simpatiei profesor - elevi
indiferent

de

disciplina.

nainte de a transmite cunostinte cognitive, profesorul transmite valori morale si

asista la nsusirea acestora de catre elevi. Functia de educator a profesorului este
aceea de a trezi virtuti, de a forma caractere. A educa nseamna a forma, "a-l
ntelege pe elev, a-l ajuta sa nteleaga ce se asteapta de la el" (A. Neculau, 1983, p.
204), a-l consilia n aprecierea propriilor performante. Profesorul ca educator este
mai mult dect un simplu instructor, un functionar n slujba statului. Educatorul
este, asemenea medicului sau preotului, un model cu care elevii vor si trebuie sa se
identifice. El este un model real si iradiant ce se identifica cu idealul cultural educativ al comunitatii si care traieste valorile acesteia. Daca un bun instructor
poate fi nlocuit oricnd cu un computer bine programat, un adevarat educator nu va
fi niciodata nlocuit cu o masina, pentru ca aceasta din urma nu poate servi drept
model.

Instructorul

informeaza,

dar

educatorul

formeaza.

Functia de educator a profesorului pare a fi cea mai valorizata de catre studentii

viitori profesori, cel putin asa arata rezultatele unei cercetari publicate de L.
Antonesei. Conform acesteia, cele mai importante patru calitati pe care trebuie sa
le aiba un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competenta, tactul pedagogic.
Inteligenta se situeaza abia pe locul al cincilea (L. Antonesei, 2000, p. 107).
Studentii deci, apreciaza mai mult calitatile psiho - afective ale profesorului, dect
competenta profesionala, nivelul de inteligenta sau calitatile manageriale. Ipoteza
care se naste este ca subiectii au mentionat acele calitati pe care nu le-au observat
la fostii lor profesori, ceea ce s-a confirmat ulterior.