Sunteți pe pagina 1din 8

ARGUMENT

Transmisiile mecanice realizeaza legatura intre masina motoare si masina de lucru, diferentiindu-se
structural prin tipul elementelor componente, cinematic prin modul de realizare a rapoartelor
de transmitere si marimea acestora, si dinamic prin capacitatea de incarcare in functie de dimensiunea
ansamblului.
Prezenta monografie prezinta principalele transmisii mecanice utilizate in transmisiile de putere:
transmisii prin angrenare, transmisii prin lant, transmisii prin curele si transmisii prin parghii.
In redactarea lucrarii am incercat sa urmaresc modelul clasic, utilizat frecvent in lucrarile de specialitate,
care model a fost imbunatatit prin completarea unor subcapitole cu elemente noi, inspirate din literature
de specialitate, monografii, articole , prospecte si chiar cu elemente originale, contributii ale autorilor.
Toate acestea vor fi evidentiate in prezentarea capitolelor.
In principiu, capitolele au o structura comuna, in sensul ca, initial, sunt prezentate elemente cu caracter
de generalitate: caracterizari, clasificari, domenii de folosire, forme si cauze ale deteriorarilor
elementelor componente, materiale, tratamente termice si tehnologia de executie a acestora; se continua
cu elemente geometrice, cinematica transmisiei, elemente de calcul de rezistenta si in final, se prezinta
solutii constructive.
In aceasta lucrare TRANSMISII CU ROTI DINTATE dupa parcurgerea etapelor clasice: caracterizare,
domenii de folosire, clasificare , forma, materiale utilizate in constructia acestora.
Lucrarea prezinta atat aspecte teoretice pentru intelegerea fenomenelor ce apar in procesul transmiterii
cat si metodici de proiectare folosite in calculul transmisiilor, dar si a elementelor componente.

Generalitati despre transmisiile mecanice


2.1 Definitia transmisiilor
Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea miscarii
de rotatie cu sau fara transformarea acesteia, insotita de transmiterea energiei mecanice, deci a fortelor si
a
momentelor.
Transmisiile mecanice transmit miscarea, momentul de torsiune, deci puterea de la
arborele motor, care este arborele conducator, la cel condus.
2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice
Transmisiile mecanice pot fi:

1.DIRECTE

2.INDIRECTE

1.Directe caracterizate prin distanta mica intre axa geometrica a arborelui conducator si cea a
arborelui condus(elementele intre care se transmite miscarea sunt apropiate).
Transmisiile directe pot fi:
a) cu roti de frictiune (a)
b) cu came (b)
c) cu roti dintate (c)
d) cu surub-piulita. (d)

Figura 1
2. Indirecte sunt caracterizate prin
transmit miscarea si sunt transmisii cu:
a) curele (a)
b) lanturi (b)
c) parghii. (c)

distanta

mai

mare

intre

axele

elementelor

care

Figura 2

TRANSMISIILE CU ROTI DINTATE


In constructia de masini, cele mai utilizate transmisii mecanice sunt mecanismele cu roti dintate
numite angrenaje.
Angrenajul este un mecanism format dintr-o pereche de elemente profilate sau danturate numite roti
dintate.

3.1 Rol functional


Rolul functional al unui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere constant (i= constant),
viteze si puteri diferite, siguranta in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus si durata de
functionare indelungata.
Un angrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate, dintre care una este conducatoare iar cealalta
este condusa.

Figura 3

In functie de pozitia arborilor , angrenajele pot fi:


a) cu axele paralele (a )
b) cu axele concurente in plan ( b )
c) cu axele concurente in spatiu ( c ).

Figura 4
Dantura rotilor dintate poate fi: dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.

Figura 5

Forma suprafetelor de referinta a danturii poate fi cilindrica sau conica.


Elementele constructive ale unei roti dintate sunt: butucul, coroana care poarta dantura si discul sau
spitele.

3.2 Elemente care definesc dintii unei roti dintate


Elemente care definesc dintii unei roti dintate sunt urmatoarele:
1.
2.
3.

Capul dintelui este partea dintelui situate la exteriorul cercului situate la exteriorul cercului de
divizare(cercul de divizare este folosit ca baza pentru masurarea parametrilor geometrici ai
danturii);
Inaltimea capului - (a) este distanta pe raza, intre cercul de divizare si cercul exterior;
Piciorul dintelui este partea dintelui situat intre corpul rotii si cercul de divizare

4.
5.
6.
7.

Inaltimea piciorului (b) este distant pe raza, intre cercul de divizare si cercul interior;
Inaltimea sau adancimea golului h = a + b , este distanta masurata pe raza intre cercul exterior si
cercul interior;
Grosimea dintelui - Sd este distanta dintre doua flancuri alaturate, masurata pe cercul de divizare
(primitive);
Largimea golului Sg este distanta masurata pe cercul de divizare (primitive) intre flancurile a doi
dinti alaturati;

Figura6

Intre grosimea dintelui, latimea golului si pas (pasul p este distanta dintre doi dinti consecutivi) exista
relatia:

Sd

+ Sg = p

Lungimea dintelui l este distanta dintre suprafetele care limiteaza corpul dintelui.

3.3 Elementele geometrice ale rotilor dintate


Elementele geometrice ale angrenajelor sunt:
1. Cercul exterior , notat prin diametrul De , este cercul care margineste dintii in exterior ;
2. Cercul interior , notat prin diametrul Di , este cercul care margineste fundul golurilor dintre
dintii unei roti;
3. Cercul de divizare ( Dd) (primitive) este un cerc conventional pe care se face impartirea in dinti
a rotii ( modulul, pasul);
4. Distanta dintre axele arborilor (A);
5. Pasul sau pasul circular p , este distanta dintre flancurile de aceleasi sens a doi dinti alaturati ai
rotii, masurata pe cercul de divizare ( primitiv),
unde z este numarul de dinti ai rotii
dintate;
6. Modulul sau pasul diametral m, este lungimea ce revine pe diametrul cercului de divizare
pentru un dinte al rotii.

Numeric, modulul este egal cu raportul dintre diametrul de divizare si numarul de dinti

Se masoara in milimetri (mm) si este legat de pas prin relatia:


In functie de modulul si numarul de dinti ai rotilor dintate se pot determina urmatoarele elemente:
Diametrul exterior : De = m(z+2) [mm]
Diametrul interior: Di = m(z-2,5) [mm]

Distanta dintre axe:

[mm]

Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, cu semnul (+)
pentru angrenare exterioara si cu semnul (-) pentru angrenare interioara.
Distanta dintre axe este realizata conform (STAS 915/3-81) si poate fi : 400, 500, 630, 1000, 1200,
1600, 2000, 2500 [mm].
In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesiv in golurile dintre dintii
rotii pereche conjugate si realizeaza o presiune de contact antrenandu-l prin angrenare.Angrenarea se
produce in planuri frontale, iar miscarea se transmite printr-o forta de apasare intre dinti.
Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite miscari de la viteze foarte reduse(cum ar
fi mecanismele ceasornice), pana la viteze de 150 m/s. De asemenea, puterea prin angrenare este de la
0.0001 kW la 10000 Kw.
Buna functionare a angrenajelor depinde de urmatorii factori:
- precizia prelucrarii danturii
- rigiditatea
- precizia prelucrarii arborilor, a lagarelor si a carcaselor.

3.4 Materiale utilizate si solicitarile rotilor dintate


3.4.1 Materiale utilizate
Alegerea materialului se face tinand seama de sarcinile ce se transmit prin dantura, durata totala de
functionare a angrenajului, viteza si precizia sa, caracteristicile de rezistenta ale materialelor si alte conditii
ce se impun anumitor angrenaje. Cum ar fi conductivitatea termica, electrica, magnetica, rezistenta la
temperatura si la coroziune.
Materialele care satisfac cerintele necesare unei bune functionari a rotilor dintate sunt: otelurile,
fontele cenusii, alama, bronzul sianumite materiale nemetalice ( textolit, poliamida, bachelita, alte
materiale plastice). Materialele plastice sunt sensibile la umiditate si au functionare limitata la temperaturi
care nu depasesc 1000C. Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea cuplului otel material plastic, otel
bronz.

Pe scara larga se utilizeaza otelurile de imbunatatire (OLC 45 S235J2G3 SREN10025, 40Cr10,


41MoCr11), care au duritatea superficiala a flancurilor mai mica de 330 HB si permit prelucrarea usoara si
precisa a dintilor dupa aplicarea tratamentului termic.
Tehnica moderna a creat posibilitatea aplicarii unor tratamente termice dupa finisarea danturii rotilor
dintate, astfel incat deformarea si arsurile datorate tratamentului, dispar.
Dintre oteluri se utilizeaza:
- oteluri carbon de calitate pentru cementare (OLC15) ,
-oteluri aliate (21MoMnCr12, 18MoCrNi12),
-otel carbon turnat in piese (OT 50, OT60).
Din categoria fontelor se folosesc:
- fonte maleabile
- fonte cu grafit nodular( Fgn70-2-GG70-SRISO 1083)
- fonte antifrictiune.
Dintre materialele metalice neferoase, cele mai utilizate sunt bronzurile care se prelucreaza usor si
mai antimagnetice.

3.4.2 Solicitarile rotilor dintate


Rotile dintate cu functionare continua sunt supuse la solicitari variabile, turatii ridicate, forte intense si
temperaturile mediului in regim de functionare. In procesul angrenarii, pe fasia de contact dintre dintii
conjugati se produc presiuni specifice de contact elastic la suprafata flancurilor active si o stare de eforturi
unitare la baza dintelui.
Dintii rotii dintate sunt solicitati la incovoiere , iar arborele rotii atat la incovoiere cat si la torsiune.
Forta radiala solicita dintele la compresiune si arborele la incovoiere.
Forta de frecare influenteaza rezistenta la oboseala a angrenajelor.
Solicitarea dinamica exterioara este provocata de fortele de inertie la pornire, oprire si in regim
de lucru.
Solicitarea dinamica interioara este generata de erorile de executie a danturii, care se refera la
profilul flancurilor, pasul danturii si la directia dintilor. Astfel, valoarea raportului de transmitere devine
variabila, in procesul angrenarii apar socuri si vibratii care determina zgomot si o reparatie neuniforma
a sarcinii pe intreaga lungime a dintilor.

3.5 Domeniul de utilizare si rolul functional

Domeniul de utilizare al angrenajelor este foarte larg:


-

roti etalon pentru controlul rotilor dintate;


roti pentru mecanismele de divizare pentru reductoare;
diferite ansambluri cu roti dintate pentru avioane, masini de ridicat;
mecanismul planetar diferential;
cutii de viteze ale automobilelor, ale masinilor-unelte;
ansamblul de roti dintate pentru turbine, ce lucreaza la viteze foarte mari;
mecanismul de avans al masinilor-unelte.

Rol functional
Mecanismele cu roti cu frictiune nu pot asigura transmiterea uniforma a miscarii arborilor, deci nu pot
realiza o valoare constanta a raportului de transmitere i si nici transmiterea unor puteri mari. Astfel
de inconveniente nu apar in functionarea mecanismelor cu roti dintate numite angrenaje.
Suprafelete cilindrice, reprezentate prin cercurile de rostogolire D r1 , Dr2 se rostologesc intre ele, fara
alunecare, daca in afara si in interiorul acestor cercuri, la periferia lor, se executa niste dinti si niste goluri
asemanatoare. Astfel, alunecarea relativa a suprafetelor de contact- reprezentate prin cercurile de
rostogolire- este exclusiva, deoarece miscarea nu se mai transmite prin forta de frecare, ci printr-o forta de
apasare intre dinti. In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesiv in golurile
dintre dintii rotii pereche si realizeaza o presiune de contact antrenandu-i prin angrenare.
Raportul de transmitere i este constantul:

(1)
Formele constructive ale angrenajelor reale sunt variate. Transmiterea miscarii este insotita de
transmiterea unor momente de torsiune Mt.
Domeniul de utilizare a angrenajelor este vast. In constructia moderna de masini si ap arate, transmisia
cu roti dintate constituie mecanismul cel mai important si cel mai utilizat. Astfel, constructia
unui automobil , ca si aceea a unui strung, cuprinde zeci de roti dintate.In schemele cinematice ale unor
masini-unelte complexe se afla sute de roti dintate. Executate ingrijit si montate corect, pot garanta
siguranta in functionare la viteze si puteri reduse(in cazul aparatelor tip ceasornic), la puteri de zeci de MW
(masini grele) si la viteze periferice, ridicate pana la 100-150 m/s (masini rapide).
Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al dezvoltarii constructiei de
masini. In present se pot executa roti dintate cu diametrele cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la
diametre de strunjire De>10 m.
La turatii mari, angrenajele in functionare produc zgomote de intensitate proportionala cu turatia n si
invers proportionala cu precizia de executie si montaj. La angrenajele cu dinti inclinati, in V sau curbi,
zgomotul este mai redus.