Contributia mass-mediei la orientarea opiniei publice

spre noul sistem democratic.

I. Premise. Trasaturile presei nainte de '89.

Instaurarea comunismului a nsemnat pentru presa

acceptarea si promovarea unui tip de discurs total neadaptat
societatii civile si nevoilor sale de informatie si de cunoastere. n
contradictie cu presa scrisa dinaintea comunismului, unii
jurnalistii se transformau n propagandisti, iar scriitura lor era
disimulata, mobilizatoare si falsa. Mesajele mass-media facilitau
ndoctrinarea cu idei comuniste, eliminnd aproape complet rolul
sau de informare, de cunoastere si de ndrumare a opiniei publice
spre alte orizonturi nafara celui comunist, iar perioada de
tranzitie de la jurnalismul de obedienta la cel de opozitie a avut
dificultati dintre cele mai diverse, de la cele de natura
tehnologica, pna la cele legate de mentalitate, greu de eradiat.
I. 1.Cenzura
Printre caracteristicile regimului comunist asupra presei
scrise, aspectul cel mai drastic il reprezinta cenzura, fiind
suprimat, chiar nainte de publicare, orice cuvnt, expresie a unei
pareri, a unei idei n contradictie cu ideologia comunista. Din
nefericire, masurile restrictive nu se impuneau doar n presa
scrisa, cenzura si cenzorii de diferite specializari subzistau si n
cinematografie, teatru, opera sau literatura, unde nici o carte, film
sau alta opera artistica nu putea fi exploatata daca nu primea
viza de control.
Poate sectorul cel mai afectat de cenzura il reprezinta
televiziunea si radioul, unde cenzorii erau cei mai numerosi.
Faptul ca, Televiziunea Romna transmitea din anul 1959 un
program de 81 de ore pe saptamna, iar dupa anii '80 a ajuns sa
transmita n jur de 14 - 30 saptamnal, iar n grila de programe
majoritatea emisiunilor erau politice si patriotice, demonstreaza

ca mesajul transmis nu era altceva dect propaganda comunista.

Totusi, trebuie sa mentionam ca emisiunile de divertisment erau
produse de jurnalisti cu talent, iar, n limita timpului disponibil, se
transmiteau spectacole de teatru, emisiuni culturale si filme
artistice care erau vizionate cu multa placere de catre
telespectatori.
Acest control al Partidului Comunist Romn si mai cu
seama controlul exercitat de catre Ceausescu si Elena, devine
evident pe la mijlocul anilor '70, atingnd proportii patologice n
urmatoarea decada. Era aproape imposibila aparitia unor massmedia alternative sau de opozitie, cele cteva tentative de a
publica materiale critice la adresa autoritatii comuniste erau
repede nabusite, nsa, cu timpul, oamenii au nvatat sa citeasca
printre rnduri. Totusi, teama sanctiunilor sau a represaliilor de
orice natura, ii conducea pe jurnalisti sa isi fixeze interdictii
dincolo de cele impuse de autoritati, ii conducea la autocenzura,
iar o astfel de autolimitare reprezenta o amenintare mai mare
pentru libertatea de exprimare si de informare.
In concluzie, posibilitatile cetatenilor de a se informa
corect, dintr-o sursa sau alta, erau infime, iar interdictiile impuse,
fie pentru mpiedicarea aparitiei publicatiilor ilegale sau
clandestine, erau exagerate. S-a ajuns pna la neputinta de a-ti
procura o masina de scris proprie doar cu aprobarea scrisa a
autoritatilor. Este evident ca, pentru introducerea doctrinei
comunis 535b19f te si a cultului personalitatii, Ceausescu s-a
folosit de toate mijloacele si tehnicile manipularii n masa si a
reusit, ce-i drept si prin forta, sa-si duca la bun sfarsit strategia.
I.2. Limbajul de lemn
Despre limbajul de lemn se vorbeste din ultimele decenii
ale secolului nostru, iar n spatiul romnesc, doar dupa revolutia
din decembrie 1989. Fenomenul lingvistic este anticipat de catre
George Orwell n romanul O mie noua sute optzeci si patru dar
mai cu seama n eseul Politics and English Language si The
Principles of Newspeak. Limbajul de lemn este o trasatura a
regimurilor totalitare si era utilizat n mod determinat pentru a
masca realitatea si pentru a impune formelor de comunicare

sociala si membrilor societatii, posibilitatea de ai manipula pe

altii, de a le induce moduri de gandire conforme cu ideologia. Ca
subsistem al unei limbi, nouvorba, asa cum mai este denumita,
desemneaza elemente lexicale si unitati frazeologice specifice, cu
caracter de expresii fixe si clisee, ceea ce ofera o minima
transparenta si o exprimare codificata. Astfel, prin receptarea si
utilizare frecventa n diverse mijloace de comunicare, se ajunge la
anihilarea gndirii maselor receptoare si supunerea lor unei
sugestii colective. Totusi, acest stil de lemn nu a fost folosit doar
de regimurile totalitare sau de factori de putere, il intalnim si
astazi n discursurile politice din tari democratice, unde politicienii
evita prin limbaj sa spuna adevarul, il ocolesc. Cert este ca, n
societatea romneasca, acest bluestem lingvistic a dainuit ani de
zile dupa extirparea comunismului si il ntlnim, de multe ori si n
mass-media, chiar daca sub o forma mai noua, sau n anumite
profesii, unde sunt reproduce mecanic fraze prefabricate care ne
dau impresia unei cunoasteri superioare, cand de fapt, acele
expresii sunt lipsite, aproape complet, de informatii. Chiar si cu
mult timp in urma, limba de lemn era folosita, dintr-un motiv sau
altul, n diferite situatii. Dramaturgul I.L.Caragiale ne-a daruit o
ampla descriere, parodiata ce-i drept, asupra societatii n care
traia, societate plina de frantuzisme si expresii fara sens, o
societate n care personajele vorbeau despre exacte ceea ce le
lipsea. Defapt, daca analizam bine situatia, limbajul de lemn este
etern si universal, caci pana si Platon, in urma cu 400 de ani
naintea erei noastre, scria si i ironiza pe sofisti cu ale lor "vorbe
n vnt".
Fiind cel mai puternic instrument de influentare a opiniei
publice, mass-media a jucat un rol foarte important n
transmiterea noului limbaj si educarea maselor prin intermediul
acestuia.Ceausescu si Partidul au stiut sa profite de pe urma
mass-mediei si au controlat, astfel, fiecare compartiment al
acesteia, pentru a ndoctrina poporul. n presa scrisa, ca principal
mijlocul de comunicare n masa la acea vreme, indivizii erau
intoxicati si hraniti cu articole ideologice, iar prin folosirea
limbajului de lemn se amestecau adevaruri partiale cu minciuni
credibile, care creeau un produs numit de comunisti "informatia
oficiala". Fiecare actiune a dictatorului era prezentata sub forma

unei elogii, iar cuvintele ca "cel mai iubit fiu al poporului roman",
erau foarte des ntlnite n scriitura jurnalistilor. Orice eveniment,
fie el sportiv sau din alte domenii, era formulat printr-o anumita
fixitate, si anume, expresii ca "noi culmi de progres si civilizatie",
sau "savant de renume mondial". Astfel, ziaristii erau obligate sasi publice articolele printr-o forma ce prezenta, de fapt, o imagine
falsa a realitatii, reusitelor si progresului. Realitatea era filtrate cu
grija, evenimentele dispareau si erau nlocuite cu expresiile
sablonarde si cuvintele doctrinare ale limbii de lemn.
O ultima remarca asupra situatiei presei nainte de '89, dar
nu cea mai putin importanta, ar fi cadrul legislativ, care,
sintetizat, reprezenta dependenta totala a mass-mediei fata de
politica PCR. Din Legea Presei tragem cateva concluzii, si anume,
faptul ca ntreaga scriitura jurnalistica avea o tematica
directionata si concretizata n misiunea de faurire a "societatii
socialiste multilateral dezvoltate", ceea ce elimina posibilitatile de
exprimare jurnalistica, ngradite mai ales n genuri comparative si
comentative. Articolul al doilea din Legea Presei stabileste
raporturile presei cu partidul, unde ntreaga activitate a presei era
direct subordonata si controlata de PCR, fapt ce cultiva n randul
maselor constiinta socialista, iar prin ndoctrinare crestea treptat
nivelul de cunoastere a ideologiei comuniste n randul populatiei
II. Mass-media si revolutia din 1989
Revolutia din decembrie 1989 a reprezentat pentru massmedia un moment extreme de important, si anume, transmiterea
primelor produse necenzurate si neconformiste. Prabusirea
regimului comunist a nsemnat eliberarea ntregii prese de
servitutiile impuse si auto-impuse, a nsemnat trecerea de la un
sistem centralizat si coercitiv la un sistem descentralizat si liber.
Odata cu revolutia politica se produsese si revolutia mijloacelor de
comunicare.
n perioada revolutiei, subiectele abordate de catre massmedia s-au focalizat pe evolutia politica si sociala a revolutiei, pe
problemele cauzate n urma a 42 de ani de comunism, dar si pe
problemele economice pe care le ntampina natiunea n acel
moment. ntr-un fel, presa si-a luat sarcina de a aborda, a dezbate

si de a cauta solutii la noul cadru politic, social si economic.

Pentru prima data, dupa aproape o jumatate de secol, presa si-a
putut exprima liber punctual de vedere, prin toate mijloacele sale,
presa scrisa, radio si televiziune, a putut transmite informatii
necenzurate, opinii opozante si polemici.
O contributie de seama a avut-o Televiziunea Romna care
a transmis n direct ultimul discurs a lui Ceausescu adresat
poporului, si a surprins mai toate momentele importante ale
revolutiei. Telespectatorii, entuziasmati si totusi buimaci, priveau
la televizor nasterea n chinuri a democratiei. n urma revolutiei,
pentru scurt timp, TVR-ul si-a schimbat numele n " Televiziunea
Romana Libera", nsa a ramas un instrument de propaganda n
minile nou-nascutului Front al Salvarii Nationale, care era format
n principal din comunisti reformati.

II.1. Ariile tematice abordate n presa

Odata cu revolutia, mass-media a contribuit pe deplin la
orientarea publicului si informarea lui asupra noului sistem politic
si anume, democratia. Sarcina era grea, complexa si noua pentru
jurnalistii proaspat iesiti din controlul comunismului.
n timpul revolutiei si n perioada imediat urmatoare,
ziarele, radioul si televiziunea dezvaluiau foarte multe informatii
referitoare la cuplul ceausist, astfel s-a creeat o relatie directa
ntre mass-media si public, o relatie incipienta de socializare,
unde s-au luat si numeroase interviuri cu oameni de rnd care se
destainuiau cu privire la dramele prin care au trecut datorita
brutalitatii si exeselor lui Ceausescu.
Faptul ca Televiziunea Romna a transmis imagini de la procesul si
executia lui Ceausescu, a influentat pozitiv cetatenii si le-a
dovedit celor nesiguri ca regimul dictaturii s-a sfarsit. Imaginile
transmise n direct, informatiile citite n ziare, i-au facut pe
oameni sa fie ncrezatori si le-au dat speranta pentru nceputul
noii istorii.

Majoritatea subiectelor dezbatute n presa se concentrau

pe problemele, mecanismele, structurile de tip socialist lasate n
urma de Ceausescu. Se punea ntrebarea drumului pe care
Romnia va trebui sa-l urmeze pe plan economic, social si politic,
ceea ce nsemna restructurarea sistemului, iar opiniile erau
diverse si contradictorii
Pna nainte de revolutie, politica externa a Romniei era
legata de tarile comuniste, U.R.S.S, China si alte tari din lagarul
comunist, iar odata cu revolutia, Romnia trebuia sa se orienteze
catre spatiul occidental, sa adereze la politica externa
postrevolutionara. Tot legat de acest subiect, presa trata si
problemele integrarii tehnologiei si dotarilor n conformitate cu
cele europene, caci si n acest domeniu Romania era cu mult
napoiata.
Totusi principalele momente dezbatute de presa se
concentrau asupra intrigelor si conflictelor politice dintre Frontul
Salvarii Nationale, ca organ provizoriu al puterii de stat, partidele
istorice, PNL si PNTCD, aflate n opozitie si grupurile civile nou
nfiintate, am putea spune ca ziarele au devenit "ziare de scandal"
unde fiecare partizan sau opozant al Guvernului si apara
interesele.
Aparitia partidelor politice si alegerile din mai 1990
reprezinta succese ale acelei perioade, iar participarea la vot de
86% exprima optimismul romnilor pentru viitor. n 1991 este
adoptata noua constitutie a Romniei, care reprezinta un nou pas
n directia cea buna. Din pacate aceasta perioada este si una
dintre cele mai agitate pe plan politic, economic si social n istoria
post-decembrista a tarii. Astfel rolul mass-mediei a fost important
n perioada alegerilor din 20 mai 1990, cnd FSN a obtinut o
victorie categorica si Ion Iliescu a devenit primul Presedinte a
Romniei democratice, atunci noile mass-media au devenit
polarizante si au putut oferi cetatenilor optiuni politice pro-contra,
chiar daca au ntmpinat unele masinatiuni ale Guvernului
interimar.
Presa a dat informatii si a anchetat evenimentele
petrecute pe 28-29 ianuarie 1990, cunoscute sub numele de

Mineriada din ianuarie 1990, cnd dupa manifestatia organizata

de partidele istorice PNL si PNTCD si alte organizatii civile,
autoritatile au facut apel la mineri sa vina in Bucuresti si sa
"restabileasca ordinea". Au fost semnalate incidente violente ntre
mineri si locuitori ai Capitalei, iar ortacii, sub coordonarea fortelor
de ordine si a liderilor FSN au organizat raiduri, perchezitii si
retineri ilegale la sediile unor partide istorice si organizatii care
militau pentru democratie. Acest eveniment a fost comentat n
presa ca fiind rezultatul readoptarii politicii comuniste de catre
FSN-ului prin punerea muncitorilor mpotriva intelectualilor care
strigau ""Moarte intelectualilor!" si "Noi muncim, nu gndim!".
II.2. Importanta mass-mediei straine naintea si n timpul
revolutiei
n perioada celor 42 de ani de regim comunist, mass-media
straina a trecut prin diferite etape de audienta a publicului din
Romnia. La inceput ea a fost accesibila datorita faptului ca
nainte de comunism publicul obisnuia sa vizioneze televiziunile
sau sa citeasca presa scrisa straina. n perioada anilor '60 si '70
audienta mass-mediei straine a scazut n favoarea celei romnesti
care devenise mai diversificata si mai accesibila, chiar daca
suporta un anumit control din partea partidului comunist. Totusi,
n acea perioada, datorita calitatii net superioare, publicul din
Romnia nu a ncetat sa urmareasca mass-media din tarile
vecine. Autoritatile initial erau putin ngrijorate de acest fapt, iar
schimbarea s-a produs abea dupa 1975 cnd presa straina a fost
oficial interzisa. nsa, nevoia populatiei de informatie necenzurata
si adevarata, a facut posibila transmiterea emisiunilor straine, de
radio sau televiziune, prin anumite modalitati ilegale.
Mass-media din statele socialiste ale Europei de Est erau
caracterizate n general printr-o anumita transparenta, un
glasnost cu anumite limitari care permitea jurnalistilor sa
analizeze si sa scrie despre diverse subiecte, care nsa, sa nu
puna sub semnul ndoielilor sistemul regimului comunist. Din
acest punct de vedere, singurele tari din lagarul comunist care nu
aplicau principiile glasnost-ului, erau Albania si Romnia, tocmai
de aceea populatia acestor tari se orientau spre Ungaria sau

Polonia, unde emisiunile de stiri erau mai libere si mai bogate n

informatii, ceea ce acorda o mare credibilitate audientei.
Acestea fiind spuse, putem trage concluzia ca mass-media
straina a avut un rol extreme de important n formarea unei idei
negative asupra regimului comunist din Romnia pentru cetateni,
iar revolutia din '89 se datoreaza n mare parte contributiei presei
straine, care a mobilizat cetatenii si le-a dat speranta pentru
victoria mpotriva regimului comunist si a dictaturii.
Semnificativa este stirea transmisa de catre Televiziunea Ungara
cu privire la arestarea lui Laszlo Tokes de catre Securitate, cand
telespectatorii timisoreni s-au revoltat n noaptea din 15 spre 16
decembrie, eveniment ce a nsemnat nceputul revolutiei
mpotriva regimului comunist.
Astfel este de necontestat rolul presei straine n izbucnirea
revolutiei si orientarea cetatenilor spre noul sistem politic, social
si economic al democratiei.
III. Situatia presei romnesti dupa '89
Perioada 1990-1996 se dovedeste o perioada grea pentru
mass-media, caci o data cu abolirea comunismului, jurnalistii sunt
presati sa gaseasca solutii la probleme care parca nu-si gasesc
rezolvarea, probleme de ordin economic, ivite pe neasteptat, sau
probleme de ordin deontologic, necesare ntr-o societate
democratica. Cu suisuri si coborasuri, mass-media n perioada
postcomunista s-a dezvoltat haotic, datorata n mare parte
necunoasterii, neprofesionalizarii meseriei de jurnalist.
III.1. Extinderea presei si problemele economice
Dupa anul 1989 presa scrisa se diversifica si este
caracterizata prin cresterea subiectelor tratate, a titlurilor si a
tirajelor, fapt ce demonstreaza att nevoia jurnalistilor de a scrie
nenlantuiti, ct si nevoia cititorului de a afla noi tipuri de idei si
noi informatii. Astfel, presa scrisa se dezvoltase cel mai repede,
aparusera peste o mie de publicatii noi, att la nivel national ct
si local, iar subiectele abordate erau diverse, de la cele din

domenii specializate pentru cititorul intelectual, pana la cele

satirice sau pornografice, pentru un public larg. Acest fapt era
benefic pentru o societate n drum spre democratie, caci i stimula
pe oameni sa se comporte si sa gndeasca diferit fata de pna
acum. Tot atunci se diversifica si genurile jurnalistice, iar discursul
mediatic se putea transmite prin mai multe posibilitati, de la
critica si comentariu la ancheta, adica la un jurnalism de
investigatie notabil ceea ce face din noul jurnalism o productie
mai serioasa si mai credibila.
Totusi, presa scrisa a avut de nfruntat mari probleme de ordin
economic, datorita cresterii pretului la materie prima, impozitelor
si a costurilor la investitii, multe publicatii apareau peste noapte
ca ciupercile si putine reuseau sa supravietuiasca. La aceasta
problema se adauga salariile mici si asimetrice acordate cu
deosebire celor cu functii mici si diminuarea treptata a formelor
de sprijin direct sau indirect din partea statului. n aceaste
conditii, apare pentru prima data idea formei de proprietate,
astfel se consemnau doua tipuri de proprietate, cea de stat,
existenta ca si pna acum, si cea nou nfiintata, proprietatea
sectorului privat, care va deveni cu timpul cea mai eficienta.Tot
sistemul economic precar a afectat mass-media si din punct de
vedere tehnologic, unde metodele de productivitate erau cu mult
depasite, si pentru adaptarea la cerintele occidentale, costurile
erau mult prea mari, desi participarea cu capitalul strain exista,
era totusi slaba.

III.2. Nevoia de profesionalizare

Proaspat iesit din ghiarele cenzurii si a limbajului de lemn,
jurnalismul post-revolutionar urma sa parcurga un drum spre
profesionalizare si specializare, un drum al autodefinirii, att ca si
o profesie cat si ca o stiinta, prin coduri etice si limbaje noi
specifice.
Mult timp dupa revolutie, n mass-media existau jurnalisti
din generatia veche, care nca foloseau, prin modul de prezentare
a informatiilor, limbajul stereotip, hibrid, al fostului regim. Chiar

daca apetitul de lectura a publicului era ridicat, cititorii erau

saturati de mesajele si formularile orweliene, iar problemele de
ordin economic, ce i obstructionau ritmul normal al dezvoltarii, au
facut ca, o mare parte din cititori sa si piarda ncrederea n presa
scrisa si sa se orienteze spre audiovizual. Astfel se explica faptul
ca n 1990, n privinta tirajelor, ziarele ca "Adevarul" si "Romania
Libera" apareau in 1,5 milioane exemplare zilnic, iar in 1992
pentru aceleasi ziare s-a semnalat o scadere rapida, intre 200.000
si 250.000 de exemplare pe zi.
Aspectele explicate pana acum, dar si faptul ca n
jurnalismul romnesc post-revolutionar exista o avalansa de tineri
jurnalisti mai mult sau mai putin specializati, au dat prilejul massmediai
sa-si
nceapa
procesul
de
autodefinire
si
autoprofesionalizare, mai exact, au dat prilejiul de a se construi
ntr-o institutie specializata. Astfel, ei trebuiau, nti de toate, sa-si
concentreze sarcinile si ndatoririle ntr-o noua lege a presei si
ntr-o serie de coduri etice si deontologice ale meseriei.
Perioada 1990-1996 a satisfacut n parte nevoia de legi noi,
liberale si democratice, adica noncomuniste. Au fost adoptate
doua legi majore, si anume Legea Audiovizualului si Legea
Radioului si Televiziunii care reglementau acordarea licentelor de
difuzare pentru radio si televiziune, regulamente privind
publicitatea, tratarea alegerilor, sau afilierea si creearea de retele.
Totusi, chiar daca n acea perioada se facusera progreze din punct
de vedere legislativ, multe dispozitii nu erau puse n aplicare la
inceputul anului 1996, fapt ce demonstreaza conducerea
arbitrara, supusa manipularii politice, directe sau indirecte de
catre putere.
Din punct de vedere etic, deontologic si stilistic, jurnalistii
trebuiau sa-ti modeleze comortamentul n conformitate cu
pregatirea moderna, occidentala, sa-si fixeze "agenda" opiniei
publice si obiectivele jurnalistice, adica sa treaca de la jurnalismul
rutinier traditional, ndoctrinat, limitat tematic si ncorsetat
stlistic, la stiinta si tehnologiile moderne din tarile occidentale.
Chiar daca, datorita potentialului, multe lucruri au fost
mbunatatite, si anume mbogatirea scriiturii prin subiecte noi sau
diversificarea genurilor si stilurilor jurnalistice, practicarea acestei

profesii n spatiul romnesc, mai avea multe de nvatat. n

aceasta situatie, s-au nfiintat noi scoli si universitati cu profil
jurnalistic, publice sau private si multi absolventi de licee s-au
orientat spre acestea, prilej cu care, formatorii n jurnalism au
reusit sa recupereze decalajele ramase din perioada comunista.
Astfel se facusera progrese din punct de vedere lexical si stilistic,
se definiserpa conceptele si sistemul mass-mediei prin tehnici de
redactare, prin realizarea functiilor socio-culturale si definirea
efectelor comunicarii de masa, iar dupa o perioada de aproape
zece ani, jurnalismul romnesc devenise o profesie dar si o stiinta
cu statutul, conditiile si obiectivele ei bine conturate.
Chiar daca jurnalismul romanesc a ntampinat probleme, att
n timpul comunismului, ct si n perioada precedenta, a reusit,
ntr-un fel sau altul sa-si ndeplineste rolul de a patra putere n
stat, a reusit sa instructeze, sa educe si mai mult sa ajute, la
schimbarea mentalitatilor si comportamentelor cetatenilor.
Perioada de tranzitie sa dovedit dificila, cu suisuri si coborsuri,
nsa mass-media de azi reuseste sa raspunda la ntrebarile
publicului si sa le dea solutii. Dar mai mult de-att, prin acea
perioada de tranzitie, de evolutie fortata, mass-media a contribuit
la orientarea si ntelegerea opiniei publice asupra noului sistem
democratic.