Ion

de Liviu Rebreanu
-roman obiectivRomanul este opera epica in proza,de mare intindere,cu o actiune complexa ce se
desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine complexa asupra vietii.
Trasaturile romanului obiectiv sunt:narator obiectiv, omniscient, omniprezent;focalizare
zero;naratiune la persoana a III-a si specificul relatiei narator-personaj.
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv.
Naratorul este omniscient si omniprezent.
Ion are un autor cunoscut Liviu Rebreanu,perspectiva narativa fiind aceea de narator
omniscient.
Personajele romanului obiectiv sunt: Ion, Ana, Florica, George, Laura, invatatorul
Herdelea si Pintea.
Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii si de obiectivitate.
Titlul este numele personajului principal,Ion.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din
satul Pripas,loc al actiunii romanului.
Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta iar succesiunea
secventelor narative este redata prin inlantuire.
Pasajelel descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica.
Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului,in conditiile satului ardelean
de la inceputul secolului al XX-lea.
Actiunea romanului incepe cu fixarea timpului si a spatiului in care vor avea loc
evenimentele intr-o zi de duminica,in satul Pripas,cand toti locuitorii se afla adunati la hora
traditionala,in curtea Todosiei,vaduva lui Maxim Oprea.
Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate evolutiei
interioare ale personajului principal.
Prima parte,glasul pamantului si a doua parte glasul iubirii.
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se afla la hora in
curtea Todosiei.
In satul traditional,lipsa pamantului este echivalenta cu lipsa demnitatii umane fapt redat
de atitudinea lui Alexandru Glanetasu,tatal lui Ion.
In joc sunt numai flacai si fete.
Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joc,desi o place pe Florica cea
saraca,marcheaza inceputul conflictului.
Venirea lui Vasile Baciu,tatal Anei,de la carciuma la hora si confruntarea verbala cu Ion
pe care-l numeste hot si talhar pentru ca vroia sa-i ia fata,aceasta fiind promisa lui George
Bulbuc.
Rusinea pe care i-o face Vasile Baciu in fata satului,va starni dorinta de razbunare a lui
Ion si o lasa pe Ana insarcinata,determinandu-l pe tatal ei sa accepte nunta.
Drama lui Ion este drama taranului sarac.
Conflictul exterior,social intre Ion si Vasile Baciu este dublat de conflictul interior intre
glasul pamantului si glasul iubirii.

Dupa nunta,Ion se simte inselat de Vasile si incep bataile,drumurile Anei de la Ion la

Vasile.
Sinuciderea Anei nu-i trezeste lui Ion regrete pentru ca in Ana si fiul lor Petrisor nu avea
decat garantia proprietatii asupra pamanturilor.
Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile dupa Florica,aceasta fiind maritata cu
George.
George afland ca Ion vine dupa Florica il ucide pe acesta.
George este arestat,Florica ramane singura iar averea lui Ion revine bisericii.
Ion este personajul principal,un personaj monumental.
Mandru si orgolios,constient de calitatile sale,nu-si accepta conditia si este pus in situatie
de a alege intre iubirea Floricai si averea Anei.
El este inzestrat cu calitati dar se dezumanizeaza treptat in goana sa dupa avere
Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii ale lui Ion,averea si iubirea.
Stilul este neutru,impersonal.
Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ.
Descrierea initiala are functie simbolica si de anticipare.
Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin stilul cenusiu.
Dialogul sustine verdicitatea si concentrarea epica.
Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei naratorpersonaj,prin utilizarea naratiunii la persoana a III-a.

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu
-romanul subiectiv-roman al experientei-roman psihologic-roman din perioada interbelicaRomanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune complexa ce se
desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine complexa asupra vietii.
Romanul subiectiv se caracterizeaza prin naratiune la persoana I,timpul prezent si
subiectiv,introducerea personajului reflector.
Opera literara Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de Camil Petrescu este
un roman de tip subiectiv.
Naratorul este protagonistul romanului.
Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat.
Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi are un autor cunoscut Camil
Petrescu,perspectiva narativa fiind subiectiva si unica.
Personajele romanului subiectiv sunt Sfefan Gheorghidiu,Ela,domnul G si Anisoara.

Punctual de vedere unic si subiectiv al pesonajului-narator care mediaza intre cititor si

celelalte personaje,face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajul
principal.
Textul este structurat in doua parti,precizate in titlu,care indica si cele doua teme ale
romanului:dragostea si razboiul.
Prima parte reprezinta rememorarea iubirii dintre Stefan Gheorghidiu si Ela,iar partea a
doua ,construita sub forma jurnalului de campanile a lui Gheorghidiu urmareste experienta dupa
front in timpul primului razboi mondial.
Prima parte este imaginara,iar a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului,articole
si documente din epoca.
Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Gheorghidiu,ca proaspat
sublocotenent rezervist in primavara anului 1916,contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe
valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
Romanul debuteaza printr-un artificiu de compozitie.
In primavara anului 1916 in timpul unei concentrari pe valea Prahovei,Gheorghidiu asista
la popota ofiterilor,la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers aflat
din presa:Un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal.
Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a personajului,trezindu-i amintirile legate
de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela.
Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate,si banuiam ca ma
inseala,este fraza cu care incepe cel de-al doilea capitol.
Tanarul,pe atunci student la Filozofie, se casatoreste din dragoste cu Ela,studenta la
Litere,orfana,crescuta de o matusa.
Iubirea barbatului se naste din duiosie dar naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu.
Dupa casatorie,cei doi soti traiesc modest,dar fericiti.
Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care Gheorghidiu o primeste la moarte
unchiului sau avar,Tache.
Ela se implica in discutiile despre bani,lucru care lui Ghiorghidiu ii displace profund.
Ela este arasa de viata mondena.
Cuplul a evoluta spre o criza matrimoniala,al carei moment culminant,are loc excursia de
la Odobesti.
In timpul acestei excursii se pare ca Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G care
dupa opinia lui Ghiorghidiu ii va deveni mai tarziu amant.
Dupa o scurta despartire Ela si Stefan se impaca.
Inrolat pe frontul romanesc,Ghiorghidiu cere o permisie ca sa verifice daca sotia lui il
inseala,fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului.
A doua experienta o reprezinta razboiul.
Frontul inseamna haos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine.
Capitolul Ne-a acoperit Pamantul lui Dumnezeu ilustreaza absurdul razboiului si
tragismul confruntarii cu moartea.
Viata combatantilor tin de hazard,iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte.
Individual se pierde,se simte anulat iuresul colectiv.Drama colectiva a razboiului pune in
umbra drama individuala a iubirii.
Ranit si spitalizat,Ghiorghidiu se intorce acasa la Bucuresti,dar se simte detasat de tot ce
il legase de Ela.Obosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca,o priveste acum cu
indiferenta si hotaraste sa o paraseasca.Finalul romanului este unul deschis.

Stefan Ghiorghidiu este personajul-narator,reprezinta tipul intelectual,lucid,hipersensibil

care traieste drama indragostitului absolut.
Filozof,el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara,insa in realitate,evenimentele
exterioare sunt filtrate prin constiinta lui.
Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititori decat in
masura in care se reflecta in aceasta constiinta.
In acest sens,Ela este cel mai misterios personaj,prin faptul ca tot comportamentul ei
este mediat de viziunea personajului narator.
De aceea,cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei,sau daca e mai degraba
superficiala,decat spirituala.
Relatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea.
Masa de la unchiul Tache este prezentata ca o scena balzaciana.
Stilul lui Camil Petrescu se caracterizeaza prin claritate,sobrietate,fraza scurta si nervoasa,este
analitic si intelectualizat.
Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi este un roman subiectiv,avand drept
caracteristici:unicitatea perspectivei narative,timpul prezent si subiectiv,memoria afectiva si
autenticitatea trairii.