Sunteți pe pagina 1din 5

Curtea European de Conturi

A fost infiinat n contextul aplicrii i consolidrii finanrii


Comunitilor din resurse proprii i n cel al atribuirii Parlamentului
European, a responsabilitii de a descrca Comisia pentru execuia
bugetului. Curtea de Conturi a fost prevzut de Tratatul din 22 Iulie 1975,
care a reformat procedura bugetar.
Rol: verific dac fondurile UE sunt colectate i utilizate corect i ajut la
mbuntirea gestiunii financiare a UE
Preedinte: Vtor Manuel da Silva Caldeira
Membri: cte un reprezentant din fiecare ar a UE
nfiinare: 1977
Sediu: Luxemburg
Site: Curtea European de Conturi
n calitatea sa de auditor extern independent, Curtea European de Conturi
apr interesele contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar
are misiunea de a mbunti gestionarea bugetului UE de ctre Comisia
European i de a raporta pe marginea situaiei financiare a Uniunii.
Ce face Curtea de Conturi?
Auditeaz veniturile i cheltuielile UE, pentru a verifica dac fondurile au
fost colectate i cheltuite corect, dac au fost utilizate n aa fel nct s
produc valoare adugat i dac au fost contabilizate corespunztor.
Verific toate persoanele i organizaiile care gestioneaz fonduri UE,
efectund inclusiv controale la faa locului n instituiile UE (n special n

cadrul Comisiei Europene), n rile membre i n rile care primesc ajutor


din partea UE.
Formuleaz constatri i recomandri n rapoartele de audit, destinate
Comisiei Europene i guvernelor naionale.
Raporteaz

suspiciuni

de fraud,

corupie

sau

alte

activiti

ilegale ctre Oficiul European de Lupt Antifraud (OLAF).


Elaboreaz un raport anual pentru Parlamentul European i Consiliul UE, pe
care Parlamentul l examineaz nainte de a decide dac s aprobe sau nu
modul n care Comisia gestioneaz bugetul UE.
Public avize formulate de experi, menite s ajute factorii politici s ia cele
mai bune decizii pentru o utilizare ct mai eficient i transparent a
fondurilor europene.
Public, de asemenea, avize privind actele legislative pregtitoare care vor
avea impact asupra gestiunii financiare a UE, precum i documente de
poziie, analize i publicaii pe teme legate de finanele publice ale Uniunii.
Pentru a fi eficient, Curtea trebuie s fie independent fa de instituiile i
organismele pe care le verific. De aceea, este liber s decid:
ce auditeaz
cum auditeaz
cum i unde i prezint constatrile.
Activitatea de audit a Curii se concentreaz mai ales asupra Comisiei
Europene, principalul organism responsabil cu implementarea bugetului UE.
Curtea colaboreaz ndeaproape i cu autoritile naionale, deoarece
Comisia gestioneaz majoritatea fondurilor UE (aproximativ 80 %)
mpreun cu acestea.
Componen

Membrii Curii sunt numii de Consiliu, dup consultarea Parlamentului,


pentru unmandat de 6 ani, care poate fi rennoit. Membrii i aleg un
preedinte, pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi rennoit.
Cum lucreaz Curtea de Conturi?
Ea efectueaz 3 tipuri de audit.
Audit financiar - examineaz conturile pentru a verifica dac acestea reflect
cu acuratee situaia financiar, rezultatele i fluxurile de numerar din
exerciiul financiar ncheiat.
Audit de conformitate - verific dac tranzaciile financiare respect regulile.
Audit al performanei - verific dac finanarea UE i atinge obiectivele
utiliznd ct mai puin resurse, ntr-un mod ct mai economic.
Curtea este constituit din grupuri de audit numite camere. Acestea pregtesc
rapoarte i avize care sunt adoptate de membrii Curii, devenind astfel
oficiale.
Curtea de Conturi organizeaz stagii.
De asemenea, o dat la doi ani, decerneaz un premiu pentru cercetare
privind auditul n sectorul public.

Studiu de caz
Curtea europeana de Conturi critica modul de gestionare de catre Comisia
Europeana a ajutoarelor date unor tari ale UE aflate in dificultate
Reprosul - poate cel mai important - facut Comisiei Europene este faptul ca, in "mai
multe cazuri, tarile nu au fost tratate in aceeasi maniera, desi se aflau in situatii similare".
Mai exact, Bruxellesul este acuzat ca a gestionat planurile de ajutorare financiara in
functie de tara in cauza, uneori impunandu-se conditii de ajutorare mai putin stricte.

Comisia Europeana a fost nu o data criticata de catre extrema stanga europeana pentru
modul "amar" in care a venit in ajutorul unora dintre tarile europene aflate in pragul
colapsului financiar. Surpriza:Curtea de Conturi europeana,care nu are nimic din doctrina
marxista a Stangii extreme, nu este deloc "amabila" cu modul in care Comisia a gestionat
planurile de ajutorare a statelor in dificultate. Corespondentul la Bruxelles al cotidianului
"Les Echos", in posesia caruia s-a aflat raportul Curtii europene de Conturi, evidentiaza
concluzia potrivit careia "Executivul european nu a fost pregatit sa faca fata unei crize de
o asemenea amploare" ca cea din 2008 si ca astazi trebuie in continuare "sa-si intareasca
procedurile in materie de gestionare a asistentei financiare". Raportul contine o serie de
recomandari destinate evitarii acelorasi erori.

Ce trebuie invatat din experienta de pana acum in materie de ajutorare financiara


Curtea de Conturi a ajuns la unele concluzii in urma analizei diferitelor planuri de
ajutorare a tarilor UE de dupa criza din 2008, intre care sunt mentionate cele privind
Ungaria, Letonia, Romania, Irlanda si Portugalia. In privinta planurilor de salvare a
Greciei si Ciprului, este in curs de elaborare un raport separat. Astfel, Curtea a identificat
patru mari "slabiciuni" in maniera in care Comisia Europeana s-a implicat in programele
de asistenta financiara, alaturi de BCE si de FMI. Corespondentul ziarului "Les Echos" se
refera la unele dintre acestea, cele mai importante:
Inegalitate de tratament
Prima problema - una din cele mai importante - o constitue existenta "mai multor cazuri
in care tarile nu au fost tratate in aceeasi maniera,desi se aflau in situatii similare".

Mai exact, Bruxellesul este acuzat ca a gestionat planurile de ajutorare financiara in


functie de tzara in cauza, uneori impunandu-se conditii de ajutorare mai putin stricte. Aici
este mentionat cazul Ungariei, careia i s-au impus doar 60 de conditii fata de 400 cate i sau impus, de pilda, Portugaliei."Atunci cand am comparat tarile cu slabiciuni structurale
similare, subliniza raportul Curtii europene de Conturi, am constatat ca reformele cerute
nu erau intotdeauna proportionale cu problemele existente.Surprinzator a fost si faptul ca
obiectivele de deficit impuse unei tari erau mai suple decat ar fi trebuit,raportat la situatia
ei economica". Comisia Europeana a raspuns la aceasta critica prin purtatoarea sa de
cuvant,Annika Breidthardt,care a sustinut ca programele de ajutorare financiara "nu pot fi
standardizate, avand in vedere diversitatea situatiilor".
Lipsa documentarii si a controlului
O alta deficienta in gestionarea de catre Comisia Europena a planurilor de salvare a
tarilor in dificultate, identificata de Curtea de Conturi: calculele la baza punerii in
aplicare a planurilor de ajutorare nu au fost, in prima etapa, "examinate de un verificator
exterior" echipelor Comisiei Europene, iar"expertii nu au facut obiectul vreunui control
aprofundat". Raportul critica de asemenea deficientele in urmarirea punerii in aplicare a
programelor pentru care s-a solicitat ajutorul financiar. Unele conditii puse la acordarea
ajutoarelor nu au facut obiectul unei analize. Altele au fost date ca indeplinite desi, in
realitate, nu era adevarat. Criticata este si insuficienta documentare a Comisiei Europene
inainte si pe parcursul derularii planurilor de ajutorare financiara. Purtatoare de cuvant a
Comisiei Europene, Annika Breidthardt, a aparat insa activitatea institutiei pe care o
reprezinta, afirmand ca cea mai mare parte a lacunelor identificate de Curtea europeana
de Conturi au fost compensate prin faptul ca"unele dintre tarile vizate au acum cea mai
mare rata de crestere economica din Europa".