Sunteți pe pagina 1din 21

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

Noiuni teoretice

I.

Msurarea performanelor n administraia public

Procesul de masurare a performanei in sectorul public este unul deosebit de dificil din mai
multe motive:

multitudinea si diversitatea stake-holderilor unei instituii publice: clientii cureni i


poteniali, cetatenii cu drept de vot, reprezentantii alesi, organizatiile nonprofit, grupurile
profesionale, sindicatele, managerii publici, statul etc;

diferenele de valori si perceptii despre performanta pe care le au diferiti stake-holderi;

inexistenta unui mediu concurenial in care sunt oferite unele servicii tocmai datorita
pozitiei de monopol pentru anumite servicii pe care o au unele institutii publice sau
autoritati administrative;

natura serviciului public oferit;

complexitatea mediului socio-politic care genereaz o serie de riscuri cu influen direct


asupra obinerii performantelor;

influenta valorilor politice.


Performana manageriala a fost definit de Day i Klein inca din 1987 ca fiind rezultatul

realizarii unor sarcini potrivit unor criterii de performanta, ca urmare a delegrii de autoritate.
Orientarea a existat nc din anul 1982, cnd n Marea Britanie s-a constituit Comisia de Audit n
cadrul administraiei centrale, cu atribuii n evaluarea eficienei i eficacitii. n acea perioad
s-a dezvoltat o gndire nou n sectorul public, respectiv Value for Money. Aceasta este
definit cel mai simplu ca fiind modul economic de achiziionare a resurselor i utilizarea
eficient a acestora n procesul de realizare a obiectivelor managementului public n condiiile
respectrii simultane a celor trei E, respectiv: Economie, Eficien i Eficacitate.

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 1

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


Potrivit acestei abordri, fundamental pentru noua tendin a managementului public
bazat pe performan, se consider c cei trei E au un impact semnificativ asupra procesului
prin care se ajunge la performan.
Eficiena const n obinerea de maximum posibil de rezultate cu nivel determinat de
resurse sau cu unul mai mic. Se msoar ca un raport ntre intrri i ieiri, care ulterior a fost
completat cu creterea performanelor finale n condiiile meninerii aceluiai nivel al intrrilor.
Formula cea mai agreat de ctre reprezentanii managementului public la nivel central este ns:
performane constante n condiiile scderii nivelului resurselor atrase.
Eficacitatea const n realizarea obiectivelor definite de managerii publici. Aceasta se
poate msura prin rezultatele obinute comparativ cu obiectivele i prin impactul pe care
realizarea obiectivelor l are asupra clienilor.
Economie nseamn c principalul criteriu care st la baza procesului de implementare a
strategiilor i politicilor, de furnizare a serviciilor, este cel economic, respectiv care este nivelul
cel mai sczutal costului necesar instituiei publice pentru a satisface din punct de vedere
cantitativ i calitativ interesul public. Economia poate fi definit ca fiind obinerea de input-uri
de o calitate dorit la cel mai mic cost posibil. Un indice economic este cel de cost al inputurilor
sau al resurselor, egal cu valoarea prognozat a costurilor.
Indicii de performan folosii de obicei, n rile OCDE1 (Organizaia pentru Cooperare
i Dezvoltare Economic) pot fi mprii n urmtoarele categorii:
1. economici;
2. de eficien;
3. de eficacitate;
4. de calitate a serviciului;
5. de performan financiar.
Astfel, fata de abordarea Value for money sunt introdusi doi noi indici:

OCDE reprezint forul internaional de dezbatere a politicilor economice i sociale la nivel global, o asociaie apolitic a rilor
cel mai bine dezvoltate din punct de vedere economic avnd drept misiune construirea unei economii puternice n statele
membre, mbuntirea eficienei, perfectarea sistemelor de pia, extinderea comerului liber i contribuia la dezvoltarea
economic.La 28 aprilie 2004 Guvernul Romniei a transmis oficial candidatura Romniei de aderare la OCDE.

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 2

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

Calitatea serviciului poate fi definit ca fiind nivelul la care natura output-ului i


furnizarea lui ndeplinesc cerinele consumatorului (societii). Calitatea serviciului
reprezint, n general, un parametru utilizat ntr-un sens mai restrns dect
eficacitatea, fiind ntrebuinat n termenii satisfacerii directe sau indirecte a nevoilor
utilizatorilor. Calitatea conine elemente, cum ar fi accesibilitatea, punctualitatea,
acurateea, nivelul de confort i amabilitatea n obinerea serviciului.Posibilele criterii
de calitate pot fi mprite n trei grupe.2
a. criteriul referitor la structur , care are n vedere modul de dezvoltare a
capacitii organizatorice n stare s furnizeze un serviciu i s
stabileasc standardele administrative, politici de personal i proceduri;
b. criteriul referitor la proces, care are n vedere modul de conformare a
serviciilor furnizate cu standardele indicate, modul de meninere al
standardelor de furnizare a serviciilor i modul de administrare adecvat
a furnizrii de servicii;
c. criteriul referitor la rezultate care are n vedere nivelul de ndeplinire a
scopurilor, modul de evitare a evenimentelor negative i satisfacia
clienilor n urma primirii acelor servicii.

Performana financiar i evaluarea conformitii este o examinare a tranzaciilor


financiare, a calculelor i a rapoartelor, inclusiv evaluarea conformitii fa de legi i
reglementri. Acest lucru se numete uneori, audit export .

II.

Eficienta n administraia public

,,Eficiena nseamn maximizarea rezultatelor unei activitti n relaie cu resursele utilizate``3


n aprecierea eficienei din sectorul public, managerii in seama de faptul c eforturile
fcute pentru satisfacerea nevoilor sociale sunt msurabile, de obicei cuantificate valoric (costul
resurselor materiale, umane, informaionale) n timp ce efectele sociale sunt dificil de determinat
i nu pot fi prevzute n totalitate.

Narsavage G.L.,Quality Management of Ambulatory and Home Care, University of Scranton, 1996.

Vcrel, I., coord., Finane publice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic R.A., 1999, p.175.

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 3

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


Referitor la necesitatea evalurii performanelor i greutatea comensurrii rezultatelor,
Peter Drucker afirm: tim c trebuie s msurm rezultatele. De asemenea, tim c exceptnd
afacerile, nu tim s msurm rezultatele n cele mai multe organizaii 4.
n organizaiile publice, eficiena a nceput s fie msurat prin gradul de servire a
ceteanului, prin considerarea acestuia drept client ctre care trebuie s se ndrepte toate
aciunile organizaiei.
Eficienta economica semnifica maximizarea efectelor (profit, productie, servicii, protectia
mediului) se minimizarea eforturilor (cheltuieli, investitii).
In studiile de specialitate intalnim doua sensuri pentru notiunea de eficienta economica:
a) performane - rezultate deosebit de bune - ale unei activitati;
b) efecte maxime ale unei activitati n raport cu resursele alocate sau consumate.

In organizatiile publice, ca si in cele private, eficienta se masoara prin raportatea rezultatelor


(iesirilor), la eforturi (intrari):
IEIRI
EFICIENA =

INTRRI

In sectorul public din Romania factorul uman este una din resursele cel mai mult neglijate,
iar consecintele unei astfel de situatii conduc la efecte care nu sunt deloc greu de dedus. Factorul
uman reprezinta elementul cheie al activitatii i performanelor din sectorul public. Mai mult,
constituie coordonata esential a dimensiunii si mai ales a calitatii activitatii in sectorul public.
Astfel ca nu se poate mentiona eficienta unei institutii publice in general fara a avea in vedere, pe
langa eficienta economica si aspectele cuantificabile direct, si o serie de aspecte necuantificabile
direct, dar care au multiple consecinte asupra performantelor in sectorul public. Printre acestea
un loc important il ocupa, cum e si firesc, eficienta muncii functionarilor publici. De folosirea
eficienta a personalului, de eficienta muncii lui depinde nsasi calitatea si eficienta activitatii din
4

Drucker, P., Eficiena factorului decizional, Bucureti, Editura Destin, 2001, p.147.

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 4

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


administraia publica. Putem spune ca eficienta activitatii autoritatii administratiei publice este
determinata de:
calitatea actului administrativ;
competenele, capacitatea de lucru si de executie adecvate a sarcinilor;
capacitatea autoritatilor locale de a executa sarcinile n timp util.

III.

Eficacitatea in administraia public

Eficacitatea privete raportul dintre rezultatul obinut i obiectivul care trebuie atins5
Eficacitatea se refer la un nivel administrativ al organizaiilor de resort , diferit de eficien
i economie. O organizaie poate lucra economic i eficient, dar poate fi ineficace. Eficacitatea
este nivelul la care pot fi atinse scopurile organizaiei (obiective, rezultate). In sectorul public,
eficacitatea este foarte greu de evaluat, mai ales din cauza problemelor de definire a obiectivelor
i de msurare a rezultatului final. Avnd n vedere nivelul datelor cunoscute, n ce privete
msurarea sau evaluarea bunstrii sociale, vor exista multe sfere unde scopurile sunt greu de
specificat, fiind foarte greu de identificat impactul unui program guvernamental asupra bunstrii
sociale6.
Eficacitatea intr-o organizatie presupune atingerea standardelor, a obiectivelor.
In aceste conditii, eficacitatea se masoara prin compararea rezultatelor obtinute cu
obiectivele care trebuie atinse. Rezulta ca:
Efectul
iesirilor
EFICACITATEA =
---------------------------------Acest lucru determin o definire prealabil a obiectivelor i o msurare ulterioar
a rezultatelor. Este adus astfel, din nou, n prim plan necesitatea msurrii
5

Profiroiu, M., Managementul organizaiilor publice, Bucureti, Editura Economic, 2001p. 89.

Grimwood M., Tomkins C., Value for Money Auditing Towards Incorporating a Naturalistic Approach,
Financial Accountability and Management , 1986

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 5

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


rezultatelor ca i importana stabilirii unor obiective pertinente care, n cazul
organizaiilor

publice,

trebuie

aib

vedere

efectele

att

la

nivel

macroeconomic, ct i la nivel microeconomic.

Eficacitatea in domeniul public depinde de:


A. Executia administrativa, care presupune, in conceptie traditionala, actiuni
pentru apropierea deciziilor legislative, politice, de cele executive. Deci,
rolul administratie este de a concretiza actiunile de nivel inalt, care
traseaza cadrul de actiune. In aceasta conceptie administratorii sunt
simpli executanti, misiunea acestora fiind aplicarea deciziilor politice;
B. Aplicarea sociala, cel de-al doilea aspect al eficacitatii in administratia
publica, se realizeaza prin mijloace specifice. Astfel, administratia
utilizeaza puterea publica si dreptul de a impune unilateral obligati de
comportament. In unele cazuri se impun negocieri intre functionarii
administrativi si cei sociali, intrucat in unele sisteme sociale poate fi
intalnita o anumita rezistenta sociala, conturata prin opozanti, ignoranti.
Foarte muli specialiti strini considera c nu se poate vorbi de eficienta fara
eficacitate pentru ca este mult mai important s realizezi bine ceea ce ti-ai propus
eficacitatea decat sa realizezi bine altceva eficienta. Totodata se afirma ca
relatia dintre eficacitate si eficienta este una de parte-ntreg, eficacitatea
influentand n mod direct eficienta, n special pe cea a personalului, fiind chiar un
element intrinsec al acesteia. Mai mult se poate spune ca eficacitatea este un
atribut al omului si are sursa in personalitatea, cunostintele, ratiunea functionarilor
publici, dar si n relatiile dintre ei.

IV.

Bugetarea n administraia public

Analiza performantei unei organizaii presupune stabilirea unei relatii ntre


rezultate, mijloace si obiective, mai precis este necesar o abordare din punct de
vedere al eficacittii, eficientei i al bugetarii.

Bugetarea contribuie, mpreuna cu utilizarea eficienta si eficace a resurselor, la realizarea


performantei in organizatiile publice. Pornind de la acest aspect, organizatiile publice au fost
Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 6

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


nevoite sa treaca de la finantarea pe baza bugetelor de mijloace, la finantarea bugetara pe baza de
programe. Spre deosebire de finantarea prin bugetul de mijloace care concentra eforturile
ordonatorilor de credite spre obtinerea unor alocatii bugetare cat mai mari, finantarea bugetara pe
baza de programe urmareste stabilirea unei corelatii judicioase intre efortul financiar solicitat de
la stat si efectele scontate prin utilizarea fondurilor alocate.
n aceasta situatie, ordonatorii de credite se preocupa de stabilirea unor raporturi optime
ntre costurile (efortul financiar) si rezultatele (efectele) programului propus, pentru a convinge
organele abilitate ca acesta merita sa fie inscris in buget si aprobat de cei in drept.

V.

Reforma administraiei publice

Termenul de reform, are atat semnificaii preluate din lumea afacerilor cum ar fi
transformare i renventare, ct i tradiionalele accepiuni de modernizare i
mbuntire specifice sectorului public.Trebuie precizat c termenul reforma implic nu
numai o simpl schimbare, ci o schimbare avantajoasa, benefic. El presupune o micare
deliberata de la o stare (trecut) mai putin dezirabil, la o stare (viitoare) mai mult dezirabil,
innd cont de nevoile, ateptarile i dorinele cetenilor.
n administraia public exist numeroase aspecte negative care prin intermediul reformei pot
fi remediate, cum ar fi:
- insuficiena resurselor financiare destinate perfecionrii profesionale a funcionarilor
publici, lipsa unei politici coerente de formare a acestora, precum i a asigurrii nivelului de
investiii necesar;
- poziionarea responsabilitii implementrii unor programe cu finanare extern
pentru

domenii

aflate

cadrul

altor

instituii

(de

pentru

Politici

Structurale

coordonarea
exemplu:
de

Ministerului Administraiei
coordonarea

Preaderare

programului

destinat

serviciilor

Internelor

ISPA
publice

Instrument
de

ctre

Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor);


- grad ridicat de fluctuaie a funcionarilor publici fapt ce determin cheltuirea suplimentar a
unor resurse financiare pentru profesionalizarea acestora;

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 7

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


- resursele umane insuficiente i/sau alocate n mod nefundamentat;
- lipsa unui sistem de comunicare electronic, securizat, care s fluidizeze circulaia
documentelor/informaiilor, s scurteze perioada de fundamentare i luare a deciziei i s lipsa
unui sistem unitar de salarizare pentru funcionarii publici.

Operaionalizarea conceptelor
Ipotezele cercetarii:
1. Eficienta

activitatii

institutiilor

publice

influenteaza

satisfactia cetatenilor fata de serviciile prestate;


2. Implementarea unui proces de reforma in administratia
publica va duce la cresterea performantei in acest sector;
3. Nivelul de pregatire al functionarilor publici are un impact
semnificativ asupra procesului prin care se ajunge

la

performanta.

Nr
Cr
t.

Ipotezele
cercetarii

Variabile

1.

Eficienta
o
activitatii
institutiilor
publice
influenteaza
satisfactia
cetatenilor
fata de
serviciile
prestate.

raportarea rezultatelor
obtinute de institutiile
publice la eforturile depuse;

Indicatori

- rezultatele obtinute de inst.


publice in acest an, fata de anul
trecut;
- rezultatele obtinute de inst.
publice privind transparenta;
o capacitatea
autoritailor - durata de realizare a realizare a
proiectelor in ceea ce priveste
locale de a executa sarcinile
infrastuctura;
n timp util;
- durata de realizare a proiectelor
de natura atragerii investitorilor;
o solutionare cererilor
- timpul scurs de la inaintarea
cererii pana la solutionarea lor;
inaintate de catre cetateni;
- ponderea cererilor solutionate
favorabil cetatenilor din totalul
cererilor inaintate;
o calitatea serviciilor oferite
- calitatea serviciilor publice ale
administratiei locale fata de
de administratia publica;

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 8

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

2.

Implementa
rea
unui
proces
de
reforma
in
administrati
a publica va
duce
la
cresterea
performante
i in acest
sector.

o receptivitatea cu care
functionarii raspund
cerintelor cetatenilor;

o rezultatele masurilor in
ceea ce priveste reforma;

o gradul de implementare la
nivel local a deciziilor luate la
nivel central.

o nivelul organizrii
serviciilor i utilitilor
publice n raport cu cerinele
populaiei;

o rezultatele profesionale
ale institutiilor publice;

3.

Nivelul de
pregatire al
functionarilo
r publici are
un impact
semnificativ

o standarde de calitate pe
baza crora s se poat
monitoriza i evalua o
institutie publica;

o reforma serviciilor publice


de baz i a utilitilor
publice de interes local
o modul in care functionarii
interactioneza cu cetatenii;

o gradul de solutionare a
cererilor inainte de catre
cetateni;

Masterand: Boca (Dani) Paula

administratia centrala;
receptivitatea privind liberul
acces la informatiile de inters
public;
timpul scurs de la inaintarea
cererii pana la solutionarea lor;
rezultatele masurilor privind
reforma administrativa;
rezultatele masurilor privind
reforma fiscala;
implementarea masurilor privind
reforma serviciilor si a utilitatilor
publice;
implementarea masurilor privind
continuarea procesului de
descentralizare;
numarul functiorilor publici in
raport cu nr cetatenilor cu drept
de vot;
calitatatea oferita de serviciile si
utilitatile publice raportata la
asteptarile cetatenilor
rezultatele profesionale ale
institutiilor publice in anul curent
fata de anul precedent;
rezultatele profesionale ale
institutiilor publice in ceea ce
priveste calitatea serviciilor
publice;
standarde de calitate privitoare
la evaluarea muncii
functionarilor publici;
standarde de calitate privitoare
la activitatea institutiei publice;
reforma in ceea ce priveste
transportul in comun;

-numarul de cereri rezolvate


favorabil cetatenilor.
- numarul de zile necesare pentru
pentru solutionarea cererilor.

Page 9

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


asupra
procesului
prin care se
ajunge la
performanta

o nivelul la care natura


output-ului i furnizarea lui
ndeplinesc cerinele
consumatorului;

nivelul la care natura


output-ului i furnizarea lui
ndeplinesc cerinele
consumatorului de servicii si
utilitati publice;
nivelul la care natura
output-ului i furnizarea lui
ndeplinesc cerinele cetatenilor
cu drept de vot;
-

1. Metodologia cercetarii
Instrumentul de cercetare pe care am hotarat sa il utilez este chestionarul,
intrucat consider ca este cel mai bun tip de abordare pentru situatia caracteristica
pe care dorim sa o cercetam. Cercetarea are urmtoarele repere metodologice:

Volumul eantionului: 18 de persoane intre 18 si 45 de ani

Tipul eantionului: eantion stratificat, probabilist;

Criterii de stratificare: numarul de ani de scoala absolvita, varsta, venit


lunar;

Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au fcut
ponderri).

Interviurile s-au desfurat la domiciliile subiecilor

Ancheta de teren: 23 31 Ianuarie 2014

Prelucrarea si analiza datelor


Testarea primei ipoteze
Eficienta

activitatii

institutiilor

publice

influenteaza

satisfactia

cetatenilor fata de serviciile prestate, am ales doua variabile (Eficienta


institutiilor publice n prezent comparativ cu cea de acum un an

si Calitatea

serviciilor oferite de institutiile publice), pe care le-am asociat. Am obinut pentru Hi


patrat valoarea 0.114, de unde rezulta faptul ca nu exista legatura intre cele doua
variabile, nu sunt influentate una de cealalta. Asadar, pentru esantionul analizat nu
exista o legatura semnificativa intre cele 2 variabile. Avem valoarea lui Gamma
0,508, ceea ce inseamna ca intre cele doua variabile exista o relatie de directa

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 10

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


proportionalitate, de intensitate medie. Prin urmare, eficienta institutiilor publice n
prezent comparativ cu cea de acum un an influenteaza calitatea serviciilor oferite
de institutiile publice.
Eficienta institutiilor publice n prezent comparativ cu cea de acum un an * Calitatea
serviciilor oferite de institutiile publice
Crosstabulation
Count
Calitatea
serviciilor
oferite de
institutiile
publice
Deloc multumit

Total

Nu prea
multumit

Destul de multumit

Eficienta
Mai putin
institutiilor
eficienta
publice n
prezent
comparativ cu
cea de acum
un an

La fel de
eficienta

13

Mai
eficienta

NS/NR

Total

13

25

Chi-Square Tests
Value

df

Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson ChiSquare

10.273

.114

Likelihood Ratio

10.001

.125

Linear-by-Linear
Association

.015

.904

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 11

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


N of Valid Cases

25

a 11 cells (91.7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .20.

Symmetric Measures

Ordinal by
Ordinal

Gamma

N of Valid
Cases

Value

Asymp. Std. Error

Approx. T

Approx. Sig.

.508

.218

2.045

.041

25

a Not assuming the null hypothesis.


b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

Testarea celei de-a doua ipoteze


Implementarea unui proces de reforma in administratia publica va duce la
cresterea performantei in acest sector, am asociat doua variabile Vizibilitatea
implementarii reformei administrative si Calitatea serviciilor oferite de institutiile
publice. Am obtinut pentru hi patrat valoarea 0,042 de unde rezulta ca intre cele
doua variabile exista

legatura. Astfel, implementarea unui proces de reforma in

administratia publica duce la cresterea nivelului de calitate oferit de institutiile


publice. Avem pentru Gamma valoarea 0,401 de unde rezulta ca intre cele doua
variabile exista o relatie de directa proportionalitate, dar de o intensitate scazuta.
Vizibilitatea implementarii reformei administrative *
Calitatea serviciilor oferite de institutiile publice
Crosstabulation
Calitatea
serviciilor oferite
de institutiile
publice
Deloc multumit

Masterand: Boca (Dani) Paula

Total

Nu prea
multumit

Destul de
multumit

Page 12

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


Vizibilitatea implementarii
reformei administrative

40.0%

20.0%

40.0%

100.0%

33.3%

66.7%

100.0%

100.0%

100.0%

66.7%

33.3%

100.0%

100.0%

100.0%

100.0%

100.0%

99

Total

100.0%

100.0%

13

25

20.0%

52.0%

28.0%

100.0%

Chi-Square Tests
Value

df

Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square

21.619

12

.042

Likelihood Ratio

25.092

12

.014

Linear-by-Linear Association

1.931

.165

N of Valid Cases

25

a 21 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .20.

Symmetric Measures
Value

Masterand: Boca (Dani) Paula

Asymp. Approx. T
Std. Error

Approx. Sig.

Page 13

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


Ordinal by
Ordinal

Gamma

.401

N of Valid Cases

.282

1.415

.157

25

a Not assuming the null hypothesis.


b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

Am testat a doua ipoteza Implementarea unui proces de reforma in administratia


publica va duce la cresterea performantei in acest sector, prin intermediul regresiei
liniare, avand ca variabila dependenta Masurile de reforma stabilite de
administratia centrala iar ca variabila independenta Transparenta atribuirii
contractelor publice. Am obtinut pentru r patrat valoare maxima, 1, ca masurile de
reforma administrativa influenteaza in proportie de 100% atribuirea contractelor
publice intr-o maniera transparenta.

Model Summary
Model

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

1.000

1.000

1.000

.67

a Predictors: (Constant), Transparenta atribuirii contractelor publice

ANOVA
Model
1

Sum of
Squares
Regressio 46771.328
n

df

Mean Square

Sig.

46771.328

103116.023

.000

.454

Residual

10.432

23

Total

46781.760

24

a Predictors: (Constant), Transparenta atribuirii contractelor publice


b Dependent Variable: Masurile de reforma stabilite de administratia centrala

Coefficients

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 14

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


Unstandar
dized
Coefficient
s
Model

Standardized
Coefficients

Std. Error

(Constant)

.515

.162

Transpare
nta
atribuirii
contractelo
r publice

.995

.003

Sig.

3.173

.004

321.117

.000

Beta

1.000

a Dependent Variable: Masurile de reforma stabilite de administratia centrala

1.1.

Testarea celei de-a treia ipoteze

Nivelul de pregatire al functionarilor publici are un impact semnificativ asupra


procesului prin care se ajunge

la performanta, am ales doua variabile

Realizarea perfomantei in sectorul public si Nivelul de pregatire al functionarilor


public. Prin asocierea celor doua variabile, am obtinut pentru hi patrat valoarea
0,036 de unde rezulta ca exista o legatura intre cele doua variabile, de unde rezulta
ca nivelul de pregatire al functionarilor publici influenteaza realizarea performantei
in organizatiile publice. Pentru gamma valoarea -0,430 avem o relatie de invers
proportionalitatea de intensitate medie.
Realizarea perfomantei in sectorul public *
Nivelul de pregatire al functionarilor publici
Crosstabulation
Nivelul de pregatire al
functionarilor publici.
2
Realizarea
perfomante

In mica

Masterand: Boca (Dani) Paula

Total
3

10

Page 15

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


i in sectorul
public

masura
100.0%
In mare
masura

23.1%
In foarte
mare
masura

15.4% 30.8%
1

100.0%
3

7.7% 23.1% 100.0%

10

10.0% 20.0% 10.0% 20.0% 20.0% 20.0%


NS/NR

100.0%

100.0%

100.0%

Total

4.0%

4.0%

Value

df

Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square

34.024

21

.036

Likelihood Ratio

18.729

21

.603

Linear-by-Linear Association

6.142

.013

N of Valid Cases

25

a 32 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .04.

Symmetric Measures

N of Valid Cases

Value

Asymp.
Std. Error

Approx. T

Approx. Sig.

-.430

.209

-1.861

.063

25

a Not assuming the null hypothesis.


b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

Frecvente

Masterand: Boca (Dani) Paula

25

20.0% 4.0% 16.0% 28.0% 12.0% 12.0% 100.0%

Chi-Square Tests

Ordinal by Ordinal Gamma

13

Page 16

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

Statistics
Vizibilitatea implementarii reformei administrative
N

Valid

25

Missing

Mean

8.64

Median

5.00

Mode

a Multiple modes exist. The smallest value is shown

Vizibilitatea implementarii reformei administrative

Valid

Missing
Total

Frequency Percent

Valid
Percent

Cumulativ
e Percent

18.5

20.0

20.0

22.2

24.0

44.0

14.8

16.0

60.0

22.2

24.0

84.0

7.4

8.0

92.0

3.7

4.0

96.0

99

3.7

4.0

100.0

Total

25

92.6

100.0

System

7.4

27

100.0

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 17

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

La intrebarea privind vizibilitatea implementarii reformei administrativ, pe o scala


de la 1 la 10 (1 f putin vizibila, 10 f vizibila, 99 NS/NR), un sfert din repondenti
sunt de parere ca implementarea reformei nu este foarte vizibila sau este destul de
vizibila. 20% considera ca reforma nu este vizibila, 16% nu sunt convinsi de
rezultatele implementarii reformei, 8% observa unele rezultate in aceasta directie.
Doar 4% sunt de parere ca rezultatele reformei sunt cu adevarat vizibile in timp ce
4% nu stiu sau nu vor sa raspunda.

2. Anexe
2.1.

Model chestionar aplicat

Buna,
Numele meu este Boca Paula, student al Facultatii de Stiinte Politice Administrative
si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Realizez o
cercetare pe tema Economiei, Eficientei si Eficacitatii in Administratia Publica. V-as
ruga sa raspundeti cat mai obiectiv la intrebarile urmatoare.

1. Credeti ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie buna sau intr-o directie
gresita?
a. Directia este gresita
b. Directia buna;
c. NS/NR;
2. Ct de mulumit() suntei n general de felul n care trii?
a. Deloc multumit;

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 18

Eficien, eficacitate i economie n administraia public

3.

4.
5.

6.

7.

8.

9.

b. Nu prea multumit;
c. Destul de multumit;
d. Foarte multumit;
e. NS/NR.
Sunteti multumit de calitatea serviciilor oferite de institutiile publice cu care
intrati in contact?
a. Deloc multumit;
b. Nu prea multumit;
c. Destul de multumit;
d. Foarte multumit;
e. NS/NR
Pe scala de 10 puncte, va rugam sa ne spuneti in ce masura considerati ca
rezultatele implementarii reformei administrative, sunt vizibile.
In ce masura credeti ca ar fi necesare stabilirea unor standarde de calitate pe
baza crora s se poat monitoriza i evalua o institutie publica?
a. In foarte mica masura;
b. In mica masura;
c. In mare masura;
d. In foarte mare masura;
e. NS/NR
In ce masura credeti ca implementarea unui proces de reforma in
administratia publica va duce la cresterea performantei in acest sector?
a. In foarte mica masura;
b. In mica masura;
c. In mare masura;
d. In foarte mare masura;
e. NS/NR
Cum apreciati eficienta institutiilor publice n prezent comparativ cu cea de
acum un an?
a. Mult mai putin eficienta;
b. Mai putin eficienta;
c. La fel de eficienta;
d. Mai eficienta
e. Mult mai eficienta;
f. NS/NR;
In ce masura apreciati capacitatea autoritailor locale de a executa sarcinile
n timp util?
a. In foarte mica masura;
b. In mica masura;
c. In mare masura;
d. In foarte mare masura;
e. NS/NR
Pe o scala de 10 puncte, am vrea sa stim parerea dumneavoastra asupra
faptului ca eficienta si eficacitatea institutiilor publice este determinata de
nivelul de pregatire al functionarilor publici.

10.
Ct de mulumit sau nemulumit suntei de
activitatea/masurile institutiilor publice in

Masterand: Boca (Dani) Paula

Foarte Mulumit Nemulumit

Foarte

Page 19

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


urmatoarele domenii?

mulumit

nemulumit

NR

- masurile de reforma stabilite de


administratia centrala;

99

- reforma serviciilor publice de baz i a


utilitilor publice de interes local

99

99

99

- transparenta atribuirii contractelor


publice

- nivelul de descentralizare fiscala si


administrativa a institutiilor publice

11. Dupa parerea dumneavoastra, eficienta institutiilor publice din localitarea in


care locuiti:
a. a scazut;
b. a ramas la fel;
c. a crescut;
d. NS/NR;
a. In ce masura considerati ca economia, eficienta si eficacitatea sunt direct
proportionale cu realizarea perfomantei in sectorul public?
a. In foarte mica masura;
b. In mica masura;
c. In mare masura;
d. In foarte mare masura;
e. NS/NR
13. Ce varsta aveti?

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 20

Eficien, eficacitate i economie n administraia public


a. Sub 25 de ani;
b. Intre 25 si 40;
c. Intre 40 si 60;
d. Peste 60;
14. Care este numrul total de ani de coal absolvit?
15.Care este venitul dumneavoastra lunar?
a.
b.
c.
d.

<400 lei/luna;
[400-800) lei/luna
[800-1500) lei/luna;
>1500 lei/luna.

Va multumesc pentru timpul acordat!

Masterand: Boca (Dani) Paula

Page 21