Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ism denumit depolarizare. Din o suta de fibre ale miocardului, una singura poate
declansa un potential de actiune. Sistemul de conducerea a inimii este compus d
in noduri, aglomerari tisulare globuloase, ansambluri de fibre nervoase paralele
.
Nodul sinusal se gaseste n peretele urechiusei stngi. Minuscul, el ofera cea mai r
apida frecventa de impulsuri dintre toate elementele sistemului de conducere, cc
a 70+700 de ori pe minut. Unda potentiala creata de nodul sinusal ce traverseaza
atriile este dirijata spre nodul atrio-ventricular. Este nevoie de aproximativ
0.22 secunde pentru ca influxul sa se propage n ntreg sistem de conducere a inimii
. Contractia ventriculara are loc imediat dupa sosirea influxului, de la apexul
cardiac spre partea superioara a ventriculelor. Valvele aortei si ale trunchiulu
i pulmonar se deschid atunci si sngele este ejectat n vase.
n timpul unei batai a inimii se produc multiple evenimente. Reunite sub denumirea
de revolutie cardiaca. Aceasta cuprinde doua faze. n timpul primei faze, diastol
a, peretele atriilor si ventriculelor se relaxeaza, iar sngele umple cavitatile.
Cea de a doua faza, sau sistola, cuprinde contractia peretelui si golirea sa de
continut. n cursul diastolei, presiunea e mica, sngele umple atriile relaxate, tre
cnd apoi n ventricule prin orificii cu valvele deschise. Valvele aortei si trunchi
ul pulmonar sunt nchise.
n timpul sistolei, presiunea cre?te lent. Atriile se contracta ?i tot sngele este
ejectat n ventricule. Muschii peretilor ventriculari se contracta, comprimnd sngele
prezent n cavitatile lor si crescnd n acelasi timp presiunea ventriculara.
Valvele atrio-ventriculari se nchid brusc pentru a mpiedica orice reflux al sngelui
. Apoi valvele aortei si ale trunchiului pulmonar se deschid, permitnd ejectia sng
elui spre aorta si spre trunchiul pulmonar. Dupa aceasta expulzate, ventriculele
se destind si presiunea ventriculara scade sensibil. Sngele ramas n aorta si trun
chi reflueaza atunci spre ventricule, care si nchid automat valvele. Dupa nchiderea
valvelor, ncepe un nou ciclu, o noua diastola.
Circula?ia sngelui este un mecanism complet n a carui reglare intervin diverse sis
teme ale organismului: sistemul nervos, hormonal si sistemul umoral. Trei parame
tri caracterizeaza aparatul circulator: debitul sanguin, presiunea sanguina al r
ezistenta periferica.
Debitul sanguin este definit de volumul de snge care se scurge n sistemul vascular
ntr-o perioada precisa de timp. El este constant atunci cnd corpul este n repaus,
dar poate varia n orice moment, dupa starea sau nevoile organismului.
Presiunea sanguina desemneaza, n ceea ce o priveste, forta pe care sngele
ta asupra peretilor vaselor, cum ar fi arterele sau venele. Sngele circula
ta diferentelor de presiune care l propulseaza n sistemul vascular. Acest
e scurge astfel cu fluiditatea dintr-o regiune de nalta presiune, cum este
spre o regiune de joasa presiune, cum sunt marile vene.
o exerci
datori
lichid s
aorta,