Sunteți pe pagina 1din 15

Japonia

Nippon-koku
Nihon-koku

Drapelul Japoniei

Capital

Stema Japoniei

Tokyo

(i cel mai mare ora)

Limbi oficiale

3541N 13946E

japonez

Sistem politic
-

mpratul Japoniei

Akihito

Prim-ministru al Japoniei

Shinz Abe

Legislativ

Dieta Japoniei

Formare
-

Fondarea Japoniei

11 februarie, 660 .Hr.

Total

377.944 km (locul 62)

Ap (%)

0,8%

Estimare 2012

127.799.000 (locul 10)

Densitate

337,7 loc/km (locul 36)

Suprafa

Populaie

PIB (PPC)

estimri 2010

Total

4308 miliarde USD

Pe cap de locuitor

33 828 USD (locul 24)

PIB (nominal)

estimri 2010

Total

5390 miliarde USD (locul 3)

Pe cap de locuitor

42 325 USD (locul 17)

Moned

Yenul japonez () (JPY)

Prefix telefonic

+81

Domeniu internet

JP

Fus orar

UTC+9

Japonia (n japonez , se citete Nippon sau Nihon, sens literal: originea soarelui) este o ar
insular din Asia de Est, situat pe un lan de insule aflate ntre Oceanul Pacific i Marea Japoniei, la
est de Peninsula Coreean. Denumirea oficial este Nipponkoku, textual ara de la originea
soarelui. Este cunoscut n romnete i sub numele de ara Soarelui Rsare. Potrivit legendei,
Japonia a fost creat de ctre zei care au nfipt o sabie n ocean, la scoaterea ei formndu-se patru
picturi ce au devenit insulele principale, precum i o multitudine de insule mici (peste 5000).
Japonia este localizat n Asia de Est, n nordul Oceanului Pacific, fiind format din 4 insule importante,
ce reprezint un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu(227414 km2),
Hokkaido(78411 km2), Kyushu(42600 km2) i Shikoku(17800 km2), plus numeroase insule mici.
Insulele nipone sunt formate la mbinarea plcilor tectonice: placa Pacificului i placa Filipinelor se
scufund sub placa Euroasiatic din vest. Japonia este situat deasupra zonei de scufundare, pe placa
Euroasiatic. La mbinarea plcilor tectonice crusta pmntului este instabil, ceea ce explic numrul
mare de vulcani din Japonia (50 activi i circa 200 inactivi) precum i numrul mare de cutremure (circa
1500 pe an). Cu toate acestea, se susine c aceste lucruri contribuie la frumuseea peisajului din
Japonia. Izvoarele termale sunt larg rspndite, att n zonele de munte, ct i n apropierea zonelor de
rm. Totui, lava i cenua rezultate n urma erupiilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte
dezastruoase asupra populaiilor care triesc n zona apropiat vulcanilor activi.
n cea mai mare parte arhipelagul are un relief muntos i colinar(peste 80%), de vrst relativ recent,
n cadrul cruia se deosebesc regiuni formate n urma cutrilor teriare i teriar-cuaternare. 25 de
vrfuri depesc 3000 m, altitudinea maxim este Fuji Yama/Fuji-san 3776 m.

TOKYO

Tky, Tokyo, uneori scris i Tokio ( Tky ?, literal Capitala de Est) este capitala Japoniei i cel
mai mare ora al acesteia, cu 29.489.576 locuitori (iunie,2014), aproximativ 10% din populaia rii.
Oraul se situeaz n partea de mijloc a insulei principale a arhipelagului japonez, Honshu. Aici se afl
sediul Guvernului Japoniei i reedina mpratului. Tot numele Tokyo (mai exact Tky-to) este

dat i uneia dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei, cuprinznd oraul Tokyo, cteva zone nvecinate i
o serie de insule de la sudul oraului.
n zona metropolitan a oraului, cea mai mare din lume, locuiesc aproximativ 30.000.000 oameni.
Oraul se ntinde pe o suprafa de 2187 km.
Tokyo polarizeaz ansamblul industrial Keihin (Yokohama, Kawasaki, Chiba) care asigur 27% din
puterea industrial a rii. Cartierul general al afacerilor comerciale, n mare parte asemntor celor al
marilor orae americane este Kanda, sediul marilor bnci i al marilor societi comerciale din domeniile
construciilor navale, mainilor electronice, autoturismelor.
Cea mai impuntoare construcie o reprezint turnul televiziunii avnd 333 m, n partea de vest a
oraului. n centrul oraului se gsesc pota, ministerele, gara central, precum i Palatul Imperial
mprejmuit de ziduri medievale i anuri de ap. n partea de nord se desfoar cartierul universitilor
Meiji i Nihon, muzeul transporturilor i marele parc Ueno-cu Universitatea Tokyo, numeroase muzee i
grdina zoologic. n estul oraului se gsete Templul Kannon datnd din secolul al XVIII-lea i
cartierul Asakusa. n sudul cartierului general se afl parcul Hibya cu cldirea Curii Supreme, iar nspre
sud-est Ginza, cartierul luxului, hotelurilor i magazinelor universale moderne. Aici se aliniaz strada
Harumi. n contrast cu acest cartier, se afl cartierul Shinjuku, un cartier unde predomina mizeria i
srcia, nu cu mult timp n urm. Acum, ns, a devenit un cartier modern cu peste 1 milion de locuitori.
Tokyo este deasemenea cel mai important centru comercial al rii, avnd peste 400 de instiutii de
nvmnt superior, 117 de universiti, 247 biblioteci, Academia japonez (1879), 185 de
cinematografe, 2000 de temple, 160.000 de restaurante, 60.000 de taxiuri nregistrate.
Din punct de vedere al ramurilor industriale, cele mai dezvoltate sunt: industria electronic, chimic, a
cauciucului, a hrtiei, textil, metalurgia feroas, industria constuciilor de maini. Tokyo este
deasemenea un foarte mare port la Oceanul Pacific, care comunic direct cu alt mare port, Yokohama.
Funcia industrial a megalopolisului este enorm. mpreun cu Kawasaki i Yokohama formeaz aanumita regiune Keihin, care are aproximativ o treime din producia industrial a rii i reprezint cel mai
mare complex pentru japonezi, cu un trafic ce depeste 80 milioane tone anual. Tokyo este unit de
Kawasaki ntr-o mas continu de uzine i construcii urbane, cartiere muncitoreti. Aici sunt amplasate
zeci de mii de ntreprinderi i fabrici al cror fum i gaze nocive acoper cerul ora ului i face deseori
imposibil privirea siluetei muntelui Fuji.Tokyo este un centru cultural impresionant, cu numeroase
obiective turistice, muzee, cladiri vechi, de la arta japoneza clasica la arta contemporana, cu numeroase
expozitii de arta japoneza si internationala ce imbina ingenios creatiile trecutului cu cele futuriste.
Cladirile inalte si zgarie-norii reprezinta o emblema a capitalei nipone.

Turnul Tokyo, intrat in cartea recordurilor ca cel mai inalt turn din otel, simbolizeaza renasterea Japoniei
drept una dintre principalele super puteri ale economiei mondiale.

Palatul Imperial, situat in inima orasului este unul dintre simbolurile culturii japoneze. Este resedinta
imparatului japonez, deschis publicului de doua ori pe an: de ziua imparatului si pe 2 ianuarie. Insa
turistilor le este permis sa viziteze oricand gradinile si parcul Kitamonaru, emblema a intregii tari.

KYOTO
Kyoto este al 7-lea oras ca marime din Japonia, situat langa Osaka, in sudul insulei Honshu, cu o
populatie de aproximativ 1,5 milioane locuitori. Orasul a scapat ca prin miracol de bombardamentele
razboiului, reusind sa-si pastreze intacte obiectivele culturale: Nijo Castle, resedinta sogunului
Tokugawa, Toji, templul care gazduieste cea mai inalta pagoda japoneza, sau Kinkakuji, Pavilionul de
Aur, acoperit la propriu cu un strat din metalul pretios. Simbolul religiei nipone, Muntele Fuji, poate fi
admirat din trenul care leaga Tokyo de Osaka.
Kyoto denumit si capitala linistii si pacii datorita numeroaselor gradini Zen si fosta capitala a Japoniei
intre anii 794 si 1868 - este faimos pentru mestesugurile cu fire de matase, bronz, portelan, chimicale,
echipament electronic. In orasul japonez Kyoto transportul public si intrarea la majoritatea obiectivelor
turistice sunt gratuite pentru cei ce poarta chimono. Actiunea este menita sa promoveze mbracamintea
traditionala japoneza pe care majoritatea locuitorilor orasului o poarta acum numai la ocazii speciale.
Pentru cei ce nu au un chimono acesta poate fi nchiriat cu aproximativ 28 USD/ zi.
Kiyomizu-dera
Kiyomizu-dera ( ?), denumirea deplin Otowa-san Kiyomizu-dera ( ?) este un templu
budist n partea de est a oraului Kyoto. Acest templu face parte din complexul Monumente istorice ale
vechiului Kyoto (oraele Kyoto, Uji i Otsu), inclus n Partimoniul Mondial UNESCO. Acest templu nu
trebuie confundat cu templul Kiyomizu-dera, care se afl n oraul Yasugi i face parte din ruta de
pelerinaj Chgoku 33 Kannon din Japonia de vest, cuprinznd 33 de temple.
Kiyomizu-dera a fost fondat la sfritul perioadei Nara (al noulea an al erei Hoki, anul 778 d.H.). El a
fost dedicat lui Senju Kannon, una dintre manifestrile lui bodhisattva Avalokitevara (Kannon bosatsu).
Pe percursul perioadei de peste 1200 ani, templul a fost ars sau distrus de repetate ori, dar mereu
reconstruit din nou. Majoritatea cldirilor contemporane au fost reconstruite n 1633. Ele includ Sala
Principal, inclus n Tezaurul Naional, i 15 alte structuri cu statut de Patrimoniu Cultural Important,
conferit de guvernul Japoniei. n 1994 Kiyomizu-dera a fost inscris n lista de Partimoniul Cultural
Mondial UNESCO ca Monument Istoric al Vechiului Kyoto.

Denumirea provine de la cascada din cadrul complexului. Literal, kiyomizu nseamn ap curat sau
ap pur
Cldirile principale

Sala principal are o teras, care se sprijin pe piloni nali i ofer o priveli te impresionant asupra
oraului. Expresia a sri de pe terasa Kiyomizu popular n limba japonez se poate echivala cu
expresia a-i ncerca soarta. Expresia se refer la o tradiie din perioada Edo, potrivit creia persoanei
care supravieuiete saltului de 13 m de pe teras i se va mplini visul. n perioada Edo au fost
documentate 234 de ncercri, din care 85,4% au supravieuit. n prezent aceast practic este interzis

Otowa-no-taki, cascada din care vizitatorii beau pentru sntate, longevitate i succes n studii
Mai jos de sal principal se afla cascada Otowa, unde trei uvoaie de ap se scurg n bazin. Vizitatorii
templului iau ap careia i se atribuie proprieti curative. Se spune c consumarea apei din cele trei
uvoaie confer nelepciune, sntate i longevitate. ns unii japonezi cred c pot fi alese doar dou -fiind lacom i bnd din toate trei persoana atrage nenorocire asupra sa.

Nio-Mon

Porile Regilor Deva ( Nio-Mon?) sau Porile Roii, sunt o cldire impuntoare, caracteristic
pentru perioada Muromachi (1392-1573). Denumirea provine de la numele zeitilor pzitoare ale lui
Buddha, dou statui ale crora se se afl n interiorul cldirii. Nio-Mon are statut de Patrimoniu Cultural
Important.
Sai-Mon

Porile de Vest ( Sai-Mon) au fost construite n 1631 (nceputul perioadei Edo). Fiind un exemplu al
stilului celor opt piloni, cldirea este bine cunoscut pentru unicitatea i bogia arhitecturii sale. SaiMon are statut de Patrimoniu Cultural Important.

Shoro, clopotnita templului

SIMBOLURILE JAPONIEI
IMPARATUL

Akihito

Al 125-lea mprat al Japoniei

Domnie

7 ianuarie 1989 prezent

ncoronare

12 noiembrie 1990

Predecesor

mpratul Hirohito

Cstorit() cu
Urmai

Casa regal
Imn regal

Michiko Shoda
Naruhito, Prinul motenitor
Fumihito, Prinul Aya
Sayako Kuroda
Dinastia Yamato
Kimigayo

Tat

mpratul Hirohito

Mam

mprteasa Kojun

Natere

23 decembrie 1933(82 de ani)


Tokyo, Japonia

Akihito ( ?) (n. 23 decembrie 1933) este actualul mprat al Japoniei i, potrivit tradiiei, cel de-al
125-lea mprat descendent n linie direct din mpratul Jimmu Tenno. Constituia japonez din 1947 ia limitat rolul la cel de simbol al statului i al unitii poporului japonez. nainte de accesiunea sa la
tronul Crizantemei, a fost prin motenitor timp de 46 de ani din 1952 pn n 1989. Akihito este cel mai

mare fiu i al cincilea copil al mpratului Shwa (Hirohito) i al mprtesei Nagako (Kjun). A fost
educat i crescut cu tutori particulari i a urmat coala Gakushuin din 1940 pn n 1952.
Spre deosebire de predecesorii si din familia imperial, la cererea tatlui su, nu a primit comision n
calitate de ofier de armat. n timpul bombardamentului american de la Tokyo din martie 1945, Akihito
mpreun cu fratele su mai mic, prinul Masahito, au fost evacuai din ora . n timpul ocupa iei
americane de dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, prinul Akihito a avut-o ca profesoar de englez i
maniere occidentale pe Elizabeth Gray Vining.

A studiat la Departamentul de tiine Politice de la Univeristatea Gakushuin din Tokyo dei niciodat nu
a primit o diplom. Cu toate c era motenitor al Tronului Crizantemelor din momentul na terii,
investitura fomal de Prin Motenitor a avut loc la Palatul Imperial la 10 noiembrie 1952. n iunie 1953,
Prinul Motenitor Akihito a reprezentat Japonia la ncoronarea reginei Elisabeta a II-a.
La 10 aprilie 1959 s-a cstorit cu Michiko Shda, fiica cea mare a unui om de afaceri japonez,
preedintele companiei Nisshin. mpratul i mprteasa au mpreun trei copii:
- Naruhito, Prinul Motenitor al Japoniei (n. 23 februarie 1960)
- Prinul Akishino (n. 30 noiembrie 1965)
- Sayako Kuroda (n. 18 aprilie 1969).

mpratul Akihito i mprteasa Michiko n 2005.

La moartea mpratului Shwa, la 7 ianuarie 1989, Akihito i-a succedat tatlui su la tronul Japoniei.
Din momentul n care a succedat la tron, mpratul Akihito a fcut eforturi de a apropia familia imperial de
poporul japonez. mpratul i mprteasa au fcut vizite oficiale n 18 ri, precum i n toate cele patruzeci
i apte prefecturi ale Japoniei.

n 1986, Akihito a fost primul membru al familie imperiale care a circulat cu metroul. n 2009, cu ocazia
celebrrii a 20 de ani de la urcarea pe tron, mpratul a declarat c Japonia a intrat n Al Doilea Rzboi
Mondial mpotriva dorinei tatlui su Hirohito.

MUNTELE FUJI

Muntele Fuji este atractia principala a Japoniei, privit de japonezi drept un munte sacru, situat in partea
de sud a insulei Honshu si la vest de Tokyo, in provincia Yamashita.
Muntele Fuji, cu o inaltime de 3776 m este un munte vulcanic activ, cu o forma conica, inconjurat de o
zona deluroasa mult mai joasa, privit ca o reincarnare a unui zeu. Cel mai nalt i venerat munte al rii

Soarelui Rsare, Fuji Yama sau Fuji San, cum mai este denumit, se nal seme, nepnd cerul cu
silueta sa alb pn la nlimea de 3.776 m.
Este inclus de niponi n triada munilor sacri ai Japoniei, alturi de munii Tate i Haku.
Cu toate acestea, cel care a cucerit definitiv spiritul oamenilor acestor locuri este Fuji. Att de mult l-au
iubit, nct l-au numit Fuji Yama - Muntele fr Seamn, fr rival, pe veci ancorat n sufletul oricrui
japonez.
Din punct de vedere geologic, este un stratovulcan activ, care a erupt pentru ultima oar n anii 17071708.
A avut i nc are o poziie privilegiat n artele frumoase nipone, fiind subiect principal n capodoperele
nemuritoare: " Cele 36 de vederi ale Muntelui Fuji" i "Cele 100 de vederi ale Muntelui Fuji", create de

marele Hokusai.
Este menionat n sute de poeme i povestiri ale literaturii nipone. Prima sa ascensiune a fost svrit
n anul 663, cnd un clugr anonim a primit sprijinul i ncuvinarea zeitilor locale, reuind s urce
pn pe vrful cel venic nvemntat n zpad.
Aura de sacralitate a muntelui a fcut s fie interzis apropierea femeilor fa de el. De-abia cu puin
nainte de nceputul erei Meiji (anul 1868), a fost ridicat interdicia care izgonea orice femeie din
preajma muntelui.
Locul avea i o puternic ncrctur marial, pdurile de la baza muntelui fiind locuri favorite de
antrenament pentru generaii de samurai.

Prima ascensiune adevrat, n termeni de alpinism, a fost ntreprins n anul 1860 de ctre Sir
Rutherford Alcock. Acesta a strbtut traseul complet pn la vrf, n 8 ore de urcu, iar coborrea a
durat doar trei ore.
Mileniile de interdicii asupra femeilor au luat sfrit n anul 1867, cnd Fanny Parkes, soia
ambasadorului britanic n Japonia, a reuit s urce pe Fuji.
Muntele este situat n sud-vestul capitalei Tokyo, la o distan de circa 100 kilometri.
Astzi, ca un pre trist pltit polurii i dezvoltrii economice agresive, Fuji este foarte rar vizibil din
capitala Tokyo, smogul mpiedicnd accesul vizual al japonezilor la muntele sacru al strmoilor.

CRIZANTEMA

Stema imperial a Japoniei (Kiku no Gomon ( ), este stema folosit de familia imperial
japonez. Blazonul este reprezentat de o crizantem stilizat cu 16 petale, galben sau oranj (conturul
negru), asemenea soarelui rsrind, i cu alte 16 vrfuri de petale vzute sub ele.
Sigiliul imperial este folosit doar de membrii familiei imperiale. Constituia Meiji prevedea utilizarea
blazonului doar de Imparatul Japoniei, ceilali membri ai familiei imperiale avnd alte versiuni pu in
modificate.
Crizantema a fost adus n Japonia de clugrii buddhiti Zen, n anul 400 e.n. Ea a devenit un simbol
pentru Mikado, fiind nfiat cu cele 16 petale .
Floare a luminii i a soarelui, crizantema este floarea naional a Japoniei. Cea mai nalt distincie din
Japonia este Ordinul Crizantemei.

De-a lungul a 10 secole, emblema japonez imperial a fost o crizantem cu 16 petale. n timpul
rzboiului dinastiilor, nceput n anul 1357 i desfurat pe un parcurs de 55 de ani, fiecare rzboinic din
zona sudic purta o crizantem galben, ca un nsemn al curajului.
Pentru japonezi, aceast floare este un semn de via lung i de fericire. n Japonia exist un Festival
al Fericirii dedicat florii. Festivalul anual al bucuriei din Japonia este dedicat srbtorii florii de
crizantem. Vzut ca un simbol al soarelui, crizantema, cu aranjamentul minuios al petalelor ei, este
considerat de japonezi ca o reprezentare a perfeciunii.

FLOAREA DE CIRES- SAKURA


Sakura inseamna floarea ciresului si simbolizeaza ideea de viata scurta,trecatoare si efemera . Inflorirea
ciresului este brusca si dureaza putin. Ciresii care infloresc asa frumos in Japonia nu fac fructe. De
asemenea, tot in cultura japoneza, ciresii au ajuns sa reprezinte norii datorita infloririi in masa si datorita
faptului ca priviti de la departare, ciresii infloriti dau impresia de nori adunati laolalta, plutind. Momentul
scuturarii florilor de cires este asociat cu razboinicii care au cazut pe front in timpul luptelor care au avut
loc de-a lungul istoriei si in care a fost implicata Japonia. Inflorirea ciresilor nu inseamna doar venirea
primaverii, ci coincide si cu inceperea noului an scolar (care in Japonia incepe in luna aprilie) si
inceperea noului an fiscal pentru afaceri; asadar, florile de cires sunt simbol al unui viitor plin de
speranta si optimism.
Simbolul florii de cires este aplicat pe foarte multe produse si folosit in foarte multe brand-uri comerciale.
Este folosit, de asemenea, si in arta (de la pictura pana la muzica pop si rock). In timpul celui de al
doilea razboi mondial, floarea de cires a fost simbolul tuturor militarilor; acest simbol era desenat pe
avioanele pilotilor, pe hainele soldatilor etc.
Unele dintre cele mai faimoase regiuni in care pot fi admirati ciresii in floare si unde se aduna extrem de
multa lume sunt Tokyo si Kyoto. Exista in Tokyo mai multe parcuri renumite pentru spectacolul pe care il
ofera ciresii infloriti, cum ar fi: parcul Ueno (unde se gasesc mai mult de 1 000 de ciresi care duc catre
Muzeul National si care inconjoara lacul Shinobazu), Shinjuku Gyoen (care este la randul sau un parc
foarte mare care are peste 1 000 de ciresi de mai mult de o duzina de feluri), Gradina Botanica
Koishikawa etc. In Kyoto, cel mai faimos loc unde se poate merge este parcul Maruyama (este cel mai
faimos parc din aceasta regiune pentru numarul foarte mare de ciresi si spectacolul oferit de acestia
cand infloresc, iar piesa de rezistenta a acestui parc o constituie un cires lasator imens care este
iluminat in timpul serii si al noptii).

Sakura este si o parte a numelui unei printese care traia in ceruri si a coborat pe pamant in
cautarea perfectiunii,alegand sa traiasca pe un cires.A schimbat nemurirea ei pentru un
barbat,dar frumusetea ei s-a dus repede ca florite de cires. Pentru ca nu putea avea
copii,ciresul nu a mai facut fructe,.