Dr.

Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR
DENTO-ALVEOLARE CTD I
2014-2015

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Din

Dr. Hurjui Loredana

punct de vedere anatomic, orice dinte

prezinta doua portiuni: coroana si radacina;
separate intre ele de linia de jonctiune intre
smalt si cement, care reprezinta coletul
anatomic al dintelui.
Radacina poate fi unica la dintii frontali, sau
poate fi multipla la dintii laterali :
-premolarii prezinta una sau doua
radacini;
-molarii prezinta doua sau trei radacini
(mai rar o singura radacina sau chiar
patru radacini, la unii molari de minte).

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Prezenta radacinilor multiple la dintii laterali,

dinti fata de dintii frontali. Raportati la suprafata de
sectiune a coroanei, suprafata radiculara totala a
fiecarui dinte luata in plan orizontal este diferita,
fiind mai mare la dintii laterali si mai mica la dintii
frontali.

Dr. Hurjui Loredana

realizeaza suprafata radiculara mai mare la acesti

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

!

existenta unui numar mai mare de radacini

radiculara mai mare in raport cu coroana de

unde rezulta ca presiunea masticatorie pe
mm de suprafata parodontala este mai mica,
ceea ce confera acestor dinti o stabilitate mai
mare in alveole.

Dr. Hurjui Loredana

la dintii laterali realizeaza o suprafata

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Linia de insertie a mucoasei gingivale pe dinte

coroana de radacina. Mucoasa gingivala acopera
complet radacina la indivizii sanatosi, iar in cazul
retractiei gingivale se observa o retrofie a osului
gingival, linia de insertie gingivala dezvelind o parte
din radacina.

Dr. Hurjui Loredana

reprezinta coletul clinic al dintelui care delimiteaza

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Stabilitatea dintelui in alveola depinde de raportul

acesteia, astfel cu cat bratul de forta (coroana clinica)
este mai scurt, bratul de rezistenta (radacina clinica)
este mai lung, iar punctul de sprijin (coletul clinic insertia gingivala) este situat in pozitie normala,
soliditatea implantarii unui dinte este mai mare.

Dr. Hurjui Loredana

coroana clinica/radacina clinica, in sensul scaderii

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Din

punct de vedere mecanic, in functie

actioneaza, in functie de punctul de

sprijin si in functie de raportul coroanaradacina se pot forma parghii de gradul I
sau II.

Dr. Hurjui Loredana

de intensitatea si directia fortelor care

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dintele normal se comporta ca o parghie de gradul I, in

schimb la indivizii care prezinta atrofii alveolare si
retractii gingivale, parghia de gradul I tinde sa se
transforme in parghie de gradul II (stabilitatea
reducandu-se).

Dr. Hurjui Loredana

In masticatia normala apar forte care actioneaza in

axul lung al dintelui, dar apar si forte care actioneaza
oblic sau perpendicular, asa-zisele componente
orizontale care tin sa basculeze dintele in alveole.

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTOALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

Daca asupra dintelui se aplica forte masticatorii de

intensitate mare (nu apar in masticatia obisnuita, doar
atunci cand intre arcade se afla corpuri dure : alimente,
obiecte), dintele actioneaza ca o parghie de gradul II
deoarece punctul de sprijin se deplaseaza catre apex.

Fibrele alveolare si peretii alveolari dispun de un

oarecare grad de elasticitate, permitand bascularea
mecanica a dintelui in raport cu apexul care ramane fix.
Aceasta baza teoretica justifica extractia dintelui prin
aplicarea unor miscari de basculare vetibulo-orale.

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Stabilitatea dintelui in alveola de legaturile
anatomo-functionale dintre radacina dintelui si
structurile alveolare, realizate mai ales prin fibrele
ligamentului alveolo-dentar. Acestea realizeaza
preluarea, atenuarea si transmiterea presiunilor la
structurile osoase invecinate.

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dintre

aceste ligamente:

Dr. Hurjui Loredana

Ligamentul circular al dintelui (al lui

Kollier) fibrele au directie orizontala fiind
aflate la nivelul coletului, inchizand ermetic
cavitatea alveolara
Ligamentul de suspensie fibrele au directie
oblica avand doua capete: unul se insera pe
peretele alveolei (orientat catre colet), iar
celalalt se insera pe cement (orientat catre
apex)

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Sub

1.

2.

Dr. Hurjui Loredana

actiunea fortelor masticatorii, mai ales cele

de presiune verticala, dintele realizeaza o
miscare de intruzie in doua faze:

Prima faza: miscare rapida si ampla realizabila cu

ajutorul fibrelor care isi modifica starea de tensiune
si de tractiune pe peretii alveolari
A doua faza: miscare mai redusa permisa de
deformarea elastica a osului alveolar sub actiunea
presiunilor locale si datorita tractiunii fibrelor puse
in tensiune in faza anterioara.

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

In

Dr. Hurjui Loredana

urma presiunilor intermitente ce

actioneaza in lungul axului median al
dintelui la indivizii normal dentati, apare
o actiune stimulatorie si de restructurare

fortificarea
asupra
tesuturilor
parodontale cunoscuta clasic ca functie de
intretinere si profilaxie parodontala.

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTOALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

Intr-o
ocluzie
ideala,
presiunea
masticatorie
intermitenta actioneaza strict in axul median al dintelui,
efectuandu-se tractiuni egale prin microzonele ambilor
pereti : alveolar si cementer, totodata presiunea
hidrostatica a lichidului interstitial periodontal
provocata de infundarea dintelui in alveola se va
transmite uniform pe microzonele ambilor pereti.

Rezultatul: doua forte simultane de sens contrar care

tind sa se anuleze forta de tensiune ligamentara si
forta de tractiune hidrostatica.

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTOALVEOLARE

Presiunile masticatorii nu actioneaza strict in axul
median, astfel incat ca un dinte sa poata suporta
presiuni relativ mari,se schimba tractiunea
exercitata la nivelul peretilor alveolari de fibrele
ligamentului datorita intinderilor inegale.

Dr. Hurjui Loredana

BIOMECANICA STUCTURILOR DENTO-ALVEOLARE

Dr. Hurjui Loredana

Particularitati morfo-functionale ale dintilor si ale

parodontiului ce permit dispersarea presiunilor:
Suprafata ocluzala mai mica in raport cu cea
radiculara de sustinere
Raportul
coroana clinica/radacina clinica in
favoarea radacinii
Puncte de contact cu dintii vecini
Inclinarea dintilor laterali pe arcade, cei inferiori cu
fata ocluzala catre oral iar cei superiori cu fata
ocluzala catre vestibular
Existenta cuspizilor si planurilor inclinate la dintii
laterali

PATOLOGIE

Patologia dintilor si arcadelor dentare poate fi grupata

in urmatoarele aspecte:

Dr. Hurjui Loredana

Patologia dintilor in care locul central il ocupa caria dentaria si

pulpitele (cele mai frecvente afectiuni);
Patologia parodontiului parodontopatia (relativ frecventa) in care
sunt afectate structurile de sustinere ale dintelui;
Anomalii de implantare a dintilor pe arcade incadrate in grupul mai
larg al anomaliilor dento-maxilare;
Patologia edentatului partial sau total la care trebuie refacute
structurile pierdute;
Traumatismele dento-maxilare rezultate in urma traumatismelor
locale sau regionale
Patologie rezultata in urma unor greseli terapeutice, mai ales cele
care vizeaza reconstituirile locale (proteze), a caror frecventa
statistic pare sa creasca.

CARIE DENTARA

Dr. Hurjui Loredana

EDENTATIE

Dr. Hurjui Loredana

PARODONTOPATII

Dr. Hurjui Loredana

TRAUMATISME DENTO-MAXILARE

Dr. Hurjui Loredana

PARTICULARITATI DE ACTIUNE A MUSCHILOR

APARATULUI DENTO-MAXILAR
Generalitati A.D.M.
Functiile A.D.M.
Muschii mimicii
Muschii masticatori + Trasaturi unice ale muschilor
masticatori
Musculatura limbii
Concluzii referitoare la particularitati motorii ale A.D.M.
Indexul neuro-muscular

Dr. Hurjui Loredana

GENERALITATI A.D.M.
Aparatul dento-maxilar sau ADM este un ansamblu de tesuturi
care constituie prima portiune de import a materiei. Este
sinonim cu sistemul masticator, sistemul stomatognat si cu
sistemul oro-facial.
Aparatul dento-maxilar este compus din:
oasele maxilare
arcadele dentare
articulatia temporo-mandibulara
muschii mobilizatori ai mandibulei
muschii mimicii
musculatura limbii
glandele salivare
mucoasa cavitatii bucale
tegumentele regiunii crevico-faciale.

Dr. Hurjui Loredana

FUNCTIILE A.D.M.
dimensiunii verticale de ocluzie
sectionarea alimentelor
masticatie
stimulare gustativa
deglutitie
fonatie
mimica

Dr. Hurjui Loredana

stabilizarea

Dr. Hurjui Loredana

MUCHII MASTICATORI
Prezint fibre musculare de tip I-contracii lente- rezistente la
oboseal datorit unui metabolism aerobic bine dezvoltat.
Prezint fibre musculare de tip II-contracii rapide-obosesc
repede
Muchii masticatori sunt responsabili de nchiderea i
deschiderea gurii, de micrile de protruzie/ retruzie ale
mandibulei, precum i de micrile de lateralitate ale
acesteia, permind n acest fel desfurarea funciilor de
masticaie, deglutiie i fonaie
Toi aceti muchi primesc inervaie de la nervul mandibular,
ramur a trigemenului.

Dr. Hurjui Loredana

Maseter:
inseria mandibular n regiunea molarului 2
prezint 2 poriuni: superficial cu fibre orientate inferior i uor
posterior i o poriune profund cu fibre orientate predominent
vertical.
contracia maseterului ridic mandibula, poriunea superficial fiind
activ i n propulsie
de asemenea stabilizeaz articulaia n timpul inciziei

Dr. Hurjui Loredana

Temporal:
tendonul muscular se inser pe coronoid i n poriunea anterioar
a ramului ascendent
prezint 3 poriuni: anterioar (cu fibre verticale), mijlocie( cu fibre
oblice) i posterioar (cu fibre orizontale)
contracia lui ridic mandibula

Dr. Hurjui Loredana

Pterigoidian lateral:
prezint 2 fascicule: inferior i superior contracia simultan
bilateral a fascicolelor inferioare (PLI) deplaseaz mandibula
nainte (propulsie)
contracia unilateral deplaseaz mandibula lateral
fascicolul superior (PLS) este mai mic, prezint fibre orizontale
care se inser pe disc, gtul condilului i capsula articular ce devin
active n timpul masticaiei
PL este alctuit predominent din fibre de tip I caracteristice
contraciilor lente.

Dr. Hurjui Loredana

Pterigoidianul medial:
origine n fosa pterigoid, inserie pe gonion
impreun cu maseterul formeaz o ching muscular de susinere n
jurul unghiului mandibular
prin contracia sa ridic mandibula i dinii ajung n contact
intervine i n propulsie
contracia unilateral deplaseaz mandibula lateral spre linia
median.

Dr. Hurjui Loredana

Digastric:
prezint 2 poriuni anterioar i posterioar
contracia simultan bilateral cu hioidul fixat de muchii suprai infrahioidieni determin rotaia posteroinferioar a mandibulei
fiind activ n deschiderea gurii
m. digastric i hioidieni ridic hioidul pentru deglutiie
Sternocleidomastoidian(SCM) , cervicali posteriori intervin
n relaia de postur.

Dr. Hurjui Loredana

TRASATURI UNICE ALE MUSCHILOR

MASTICATORI
contractii mai scurte decat majoritatea

muschilor corpului.
Incorporeaza

mai multe axe de muschi pentru a

monitoriza activitatea lor.

Nu

au acel organ Golgi (receptor proprioceptiv

senzorial localizat in origini si insertii) pentru a le

monitoriza activitatea.

Dr. Hurjui Loredana

Au

TRASATURI UNICE ALE MUSCHILOR

MASTICATORI
Muschii ridicatori efectueaza contractii rapide

Nu obosesc usor.

Stresul psihic creste activitatea muschilor de inchidere a

Dr. Hurjui Loredana

maxilarului.

Interferentele

ocluzale

cauzeaza

hipertonicitate

activitatii musculare sincrone.

Miscarea de inchidere este determinata de inaltimea

dintilor.

MUSCULATURA LIMBII
organ muscular, participa la toate functiile A.D.M.
are 8 perechi de muschi si o nepereche
in functie de actiune, isi modifica forma si o mobilizeaza
actiunea: poate fi simetrica in fonatie, incizie, deglutitie, sau
asimetrica in masticatie
muschii sunt intr-un echilibru cu muschii mimicii
zona neutrala e plasata si se gaseste in arcada dentara

Dr. Hurjui Loredana

Particularitati motorii ale A.D.M.

Ligamentele acioneaz pasiv, permit efectuarea unor micri
mandibulare n anumite limite.
Ligamentele nu sunt elestice. ntinderea lor excesiv
provoac lezarea integritii structurale.
Suprafeele articulare trebuie meninute permanent n
contact prin aciunea muchilor masticatori.
Efectuarea repetata a acelorasi miscari in conditii
asemanatoare, duce la perfectionarea miscarii legata de
perfectionarea conducerii nervoase.

Dr. Hurjui Loredana

INDEXUL NEURO-MUSCULAR

Dr. Hurjui Loredana

Sectiune sagitala
prin laringe
-vedere sup.-

Reprezinta un raport prin care se stabileste

momentul sosirii influxului nervos la nivelul
diferitilor efectori (muschi).
Se calculeaza prin raportul dintre lungimea
nervului (in cm) si grosimea fibrei nervoase (in
microni).
In baza indexului neuro-muscular se pot
explica multe fenomene ce tin de coordonarea
actiunilor unui muschi inervat fiind de fibre
diferite ale aceluiasi nerv sau chiar de nervi
diferiti.
Ex: mecanismul prin care corzile vocale au o
miscare sincrona, deci primesc in acelasi timp
salvele de influx nervos, desi intre partea dr. si
stg. exista o diferenta apreciabila de lungime la
nervii recurenti.

PRESIUNI

Dr. Hurjui Loredana

FORTE SI

MASTICATORII

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Sistemul stomatognat este un conglomerat de organe
si tesuturi de o mare varietate structurala, fiecare
dintre ele indeplinind functii specifice, dar toate
componentele sale concureaza impreuna la realizarea
unor functii proprii: masticatia, deglutitia, fonatia,
fizionomia etc.

Dr. Hurjui Loredana

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr. Hurjui Loredana

La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o

data cu formarea arcadelor dentare temporale. Pana la
varsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile de
propulsie-retropulsie ale mandibulei. Dupa cea de-a
doua inaltare a ocluziei (aparitia M I permanenti) overbite-ul realizat de frontali blocheaza miscarile de
propulsie ale mandibului. Toate componentele
sistemului stomato-gnat incep sa se adapteze la noile
dimensiuni si reliefuri ale arcadelor dentare si la o
alimentatie heterogena care necesita contractii
musculare mai ample si mai energice.

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr. Hurjui Loredana

Adultul prezinta un sistem

automatizat de masticatie:
A. Tipul tocator la care
predomina miscarile de coborareridicare ale mandibulei
B. Tipul frecator (diductor) la
care predomina miscarile de
lateralitate
C. Tipul propulsor la care
predomina miscarile de propulsieretropulsie
D. Tipul mixt cel mai des
intalnit, unde apar toate tipurile
de miscari

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr. Hurjui Loredana

Miscarile efectuate prin

contractia
muschilor
mobilizatori
ai
mandibulei
sunt
complexe. Aceste miscari
se
fac
in
vederea
prehensiunii, taierii sau
sfasierii alimentelor, in
scopul
zdrobirii
si
triturarii lor.

. FAZELE MASTICATIEI
Fazele mecanice ale masticatiei sunt:
incizia alimentelor
sfaramarea
triturarea
Aceste etape sunt precedate de acte motorii
ajutatoare:
echilibrarea capului si
prehensiunea alimentelor

Dr. Hurjui Loredana

ECHILIBRAREA CAPULUI
Dr. Hurjui Loredana

Echilibrarea
capului
reprezinta
prima
miscare controlata si continua, pregatitoare a
masticatiei. Muschii flexori ai capului se
contracta iar in corelatie cu extensorii mentin
capul in pozitia optima

PREHENSIUNEA ALIMENTELOR
Prehensiunea alimentelor se realizeaza in doi timpi
prin:
coborarea mandibulei cu deschiderea voluntara
a
gurii, prin contractia controlata de catre SNC a m.
suprahioidieni, m.subhioidieni si pterigoidieni externi
(favorizata la om de forta gravitationala.) (condilul
mandibular face o miscare de translatie inainte si in
jos)
propulsia
mandibulei contractia bilaterala si
simetrica a muschilor pterigoidieni ext si fas ant ale
temp, asociata cu relaxarea controlata a muschilor
retropulsori

Dr. Hurjui Loredana

SECTIONAREA ALIMENTELOR (INCIZIA)

Dr. Hurjui Loredana

Alimentele sunt sectionate de dintii frontali. Are loc

contractia puternica a fascicolului mijlociu al temp, a
m maseteri si a pteri-goidienilor int rezultand
inchiderea gurii in mod lent, continuu si puternic.

Miscarea de incizie este unica. In timpul inciziei,

incisivii inf aluneca pe fata palatinala a celor sup.
Incizia solicita incisivii la basculare in jurul punctului
de rotatie, miscare careia i se opune rezistenta osului
alveolar, m buzelor si limbii.

In timpul miscarii de ridicare mandibulei,

contractia muschilor ridicatori este de tip izotonic.
Cand
ridicarea mandibulei este oprita de
obstacolul alimentar, contractia devine izometrica,
realizeaza o tensiune musculara crescuta,
suficienta pentru a invinge rezistenta alimentului

Dr. Hurjui Loredana

ZDROBIREA SI TRITURAREA ALIMENTELOR

Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei
prezinta cuspizi ascutiti, care le faciliteaza
patrunderea in interiorul alimentelor, pentru a le
fragmenta in particole relativ mari
Molarii,
prin suprafata ocluzala mare, au rol
important in faramitarea in continuare a alimentelor,
in triturarea lor, in special, prin miscari de
late'ralitate care se succed spre dreapta sau spre
stanga

Dr. Hurjui Loredana

Dr. Hurjui Loredana

FORTE MASTICATORII
Forta de contractie a muschilor masticatori este in
functie de gradul de dezvoltare al muschilor care
depinde de:
- rasa;
- tip regional: la eschimosi, care se hranesc cu
alimente crude, la nivelul molarilor fortele
dezvoltate sunt de trei ori mai mari decat la
subiectii ce folosesc o alimentatie preparata;
- varsta;
- sex;
- modul de pregatire al alimentelor

Dr. Hurjui Loredana

In contractia izotonica se pun in

contact static supr triturante ale
dintilor antagonisti. Se realiz prin
contractia m. ridicatori ai mandibulei
si relaxarea m. coboratori.
Contractia
izometrica
se
realizeaza
dupa
'prinderea'
alimentelor intre supr ocluzale si
dureaza pana cand tens dezvoltata in
minvinge
rezistenta
(duritatea)
alimentelor.

Dr. Hurjui Loredana

Contractia
muschilor maseteri
poate fi de tip
izotonic sau de tip
izometric.

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr. Hurjui Loredana

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Muschii mobilizatori ai mandibulei pot

dezvolta in timpul masticatiei forte foarte mari

Dr. Hurjui Loredana

Forta de presiune verticala ce se exercita in

timpul masticatiei este transformata datorita
structurii parodontale in forta de tractiune si
transmisa asupra tesutului osos unde se vor
produce fenomene adaptativ-constructive.

FORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Presiunile verticale suportate de dinti:
incisivi:32 kg
Canini:35 kg
premolar II: 44 kg
molar I:45-70 kg
molar III: 64 kg.

Dr. Hurjui Loredana

ROLUL FUNCTIONAL AL MASTICATIEI

Dr. Hurjui Loredana

Concomitent cu faramitarea alimentelor are loc

amestecarea lor cu saliva si formarea bolului
alimentar, pregatit pentru deglutitie.
Miscarile masticatorii reprezinta si un stimul
mecanic ce favorizeaza evacuarea salivei din
glandele salivare

ROLUL FUNCTIONAL AL MASTICATIEI

Triturarea corespunzatoare
asigura o digestie optima
.

alimentelor

Dr. Hurjui Loredana

Insalivarea alimentelor permite dizolvarea

constituentilor
alimentari
si
stimularea
receptorilor gustativi cu urmatoarele consecinte:
- realizarea senzatiei gustative;
- aprecierea calitatii alimentelor;
- stimularea secretiei salivare;
stimularea secretiei gastrice, pancreatice,
prin declansarea reflexelor neconditionate.